Suplimentarea numarului de posturi de judecator din fondul de rezerva

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 481 din data de 13 iulie 2012 a fost publicata
Hotararea Guverntului nr. 666/2012 privind actualizarea numarului posturilor de judecator din
fondul de rezerva.
Actul normativ suplimenteaza numarul de posturi de judecator din fondul de rezerva cu 25 de
posturi.
Astfel, dupa modificare, numarul posturilor de judecator din fondul de rezerva este 75.

Obiectie de neconstitutionalitate admisa referitoare la modificarile Legii educatiei
nationale
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 477 din data de 12 iulie 2012 a fost publicata
Decizia Curtii Constitutionale nr. 681/20112 referitoare la admiterea obiectiei de
neconstitutionalitate privind Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale
nr. 1/2011.
Sesizarea de neconstitutionalitate a fost formulata de Presedintele Romaniei, Traian Basescu.
Obiectul controlului de constitutionalitate, astfel cum rezulta din sesizarea formulata, il
constituie dispozitiile Legii de modificare si completare a Legii educatiei nationale nr. 1/2011. In
realitate, se constata ca, potrivit sesizarii de neconstitutionalitate, constituie obiect al controlului
de constitutionalitate dispozitiile legale ale articolului unic pct. 14, ce au urmatorul continut:
"La art. 229, alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins:
Art. 229. - (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale
consta din patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adauga patrimoniul dobandit ulterior.
Acesta este compus din bunuri mobile si imobile si din creante si proprietatea privata a
fondatorilor.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particulare, pe durata
existentei lor, dispun in mod liber de patrimoniul pus la dispozitia lor, cu acordul
fondatorilor."

In conformitate cu dispozitiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora Curtea se
pronunta atat asupra prevederilor mentionate in sesizare, cat si asupra celor de care, in mod
necesar si evident, nu pot fi disociate, Curtea extinde controlul de constitutionalitate asupra
dispozitiilor intregii Legi de modificare si completare a Legii educatiei nationale nr. 1/2011.

Astfel, Curtea retine ca prin dispozitiile legale supuse examinarii de constitutionalitate se
realizeaza, in fapt, o dubla expropriere a institutiilor de invatamant superior particulare si
confesionale in favoarea fondatorilor. In fapt, prin aceasta lege este transferat fondatorilor atat
patrimoniul lor initial (alcatuit din drepturi si obligatii) considerat ca facand parte, in continuare,
din patrimoniul lor general, cat si patrimoniul dobandit de institutiile de invatamant superior
particulare si confesionale ulterior infiintarii lor.
Institutiile mentionate sunt persoane juridice al caror patrimoniu este constituit in conditiile legii
si al caror drept de proprietate este garantat de Constitutie. Legiuitorul nesocoteste prin
dispozitiile legale criticate atat dispozitiile art. 44 alin. (2) potrivit carora "Proprietatea privata
este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular", cat si prevederile art. 44 alin.
(3) conform carora "Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica,
stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire".

Pentru aceleasi considerente sunt neconstitutionale si dispozitiile art. 230 alin. (2) din Legea nr.
1/2011, astfel cum au fost modificate prin legea criticata, potrivit carora, in caz de desfiintare,
dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si
confesionale particulare revine fondatorilor.

In plus, prin faptul ca se conditioneaza dreptul de dispozitie asupra bunurilor acestor institutii de
acordul fondatorilor, se realizeaza o restrangere a exercitiului dreptului de proprietate care nu se
incadreaza in conditiile impuse de art. 53 din Constitutie. De asemenea, prin restrangerea
dreptului de dispozitie al institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale se ajunge
si la incalcare autonomiei lor universitare.

Curtea mai precizeaza ca intreaga Lege de modificare si completare a Legii educatiei nationale
nr. 1/2011 ii considera pe fondatori proprietarii institutiilor de invatamant superior particulare si
confesionale, or legea se refera la patrimoniu, care cuprinde drepturi si obligatii.

Alte incalcari ale prevederilor constitutionale:
- dispozitiile art. 128 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 1/2011, modificate de legea criticata, care se
refera la situatiile de conflicte de interese si incompatibilitati, sunt de natura sa afecteze
principiul unitatii autonomiei universitare, pentru ca exclud de la aplicarea respectivelor
prevederi institutiile de invatamant superior particulare si confesionale, Prin faptul ca se instituie
un regim diferit intre cadrele didactice universitare din invatamantul superior particular si
confesional, pe de o parte, si cel de stat, pe de alta parte, se mai incalca si prevederile art. 16 din
Constitutie;

- art. 209 alin. (1) se refera la desemnarea rectorului universitatilor de stat, excluzand din sfera sa
de aplicare universitatile particulare, ceea ce este de natura sa aduca atingere unitatii autonomiei
universitare, prin aceea ca lasa nereglementata modalitatea de desemnare a rectorului la
institutiile de invatamant particulare si confesionale;

- prin art. 211 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 modificat se creeaza o noua functie de conducere in
cadrul universitatilor particulare aceea de presedinte al universitatii, care este si presedintele
consiliului de administratie, ceea ce incalca acelasi principiu al unitatii utonomiei universitare

- autonomia universitara prevazuta de art. 32 alin. (6) din Constitutie este incalcata si prin faptul
ca structurile si functiile de conducere ale universitatilor particulare si confesionale particulare,
atributiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite
de Carta universitara, cu avizul conform al fondatorilor, si aprobate de senatul universitar.

Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 nu respecta nici
cerintele impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea
actelor normative.
Pentru aceste considerente, Curtea admite obiectia de neconstitutionalitate si constata ca
dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011
sunt neconstitutionale.

Opinie separata
In dezacord cu solutia majoritara, judecatorii Augustin Zegrean si Petre Lazaroiu au apreciat ca
obiectia de neconstitutionalitate privind Legea pentru modificarea si completarea Legii educatiei
nationale nr. 1/2011 ar fi trebuit respinsa, in principal, pentru urmatoarele motive:
1. In ceea ce priveste asa-zisa ingradire a dreptului de proprietate asupra patrimoniului propriu al
institutiilor de invatamant superior particulare, este gresita constatarea ca aceste institutii trebuie
sa aiba o independenta absoluta fata de fondatori (fie ca este vorba de stat, culte religioase sau
particulari), intrucat in realitate niciuna dintre cele 3 categorii de institutii de invatamant superior
nu sunt independente de cei care le-au infiintat, apartinand fie statului, fie unui cult religios, fie
particularilor.
Facand trimitere la sfera relatiilor comerciale (societati comerciale), in sfera relatiilor private
(fundatii sau asociatii) ori in sfera relatiilor publice (institutii publice), autorii opiniei separate
precizeaza ca toate aceste entitati au in spate fie actionarii, fie asociatii, fie statul, astfel incat a
sugera ca patrimoniul oricarei entitati juridice apartine in mod abstract acesteia, fara a recunoaste
dependenta lor de cei care le-au infiintat, ar insemna ca dupa disparitia fizica a fondatorilor,
entitatile respective sa nu mai apartina nimanui. Astfel, nu mai este decat un pas pentru a le trece
patrimoniul in proprietatea statului - ca bunuri fara stapan - si a subordona persoana juridica
statului.
Pornind de la aceste constatari, se concluzioneaza ca modificarile aduse Legii educatiei nationale
erau absolut necesare pentru a ocroti in mod egal dreptul de proprietate privata al fondatorilor
asupra patrimoniului institutiilor de invatamant superior particulare si a-l delimita astfel de
dreptul de proprietate privata al statului asupra patrimoniului institutiilor de invatamant superior
de stat.
2. Participarea fondatorilor la viata si actele decizionale patrimoniale ale institutiilor de
invatamant superior particulare nu reprezinta o limitare a dreptului de proprietate sau de
dispozitie al acestora, ci dimpotriva, da sens si consistenta juridica notiunii de invatamant
superior particular care isi are fundamentul juridic in dreptul de proprietate privata.
3. Autorii opiniei nu sunt de acord nici cu faptul ca a fost incalcata autonomia universitara,
Curtea statuand prin jurisprudenta sa, ca aportul la constituirea si dezvoltarea unei universitati
particulare este generator de drepturi, acest fapt fiind normal din moment ce invatamantul
superior particular are la baza proprietatea privata, iar statul nu a contribuit cu nimic la
dezvoltarea acestuia.
4. A accepta ca patrimoniul dobandit ulterior ar apartine altcuiva decat fondatorilor ar fi o
ingradire a dreptului de proprietate privata, intrucat institutia de invatamant superior particulara
fiind totusi o entitate particulara, proprietatea nu poate apartine decat particularilor care au
infiintat-o.
5. Potrivit autorilor opinei separate, este discriminatoriu si de neacceptat ca autonomia
universitara sa fie evaluata intr-un mod diferit inainte de acreditarea institutiei, cand dreptul de
proprietate asupra intregului patrimoniu al acesteia apartinea fondatorilor, si cu o alta unitate de
masura dupa momentul acreditarii, mai ales ca, daca s-a dorit o noua viziune asupra acestei
autonomii, legea ar fi trebuit sa oblige institutiile de invatamant superior particulare ce urmau a fi
acreditate sa intocmeasca un raport de evaluare de catre evaluatori neutri asupra patrimoniului
existent la data acreditarii.

Decizia Curtii Constitutionale privind respingerea sesizarii de neconstitutionalitate a
revocarii Avocatului Poporului
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 477 din data de 12 iulie 2012 a fost publicata
Decizia Curtii Constitutionale nr. 732/2012 referitoare la respingerea sesizarii de
neconstitutionalitate a Hotararii Parlamentului nr. 32 din 3 iulie 2012 pentru revocarea
domnului Gheorghe Iancu din functia de Avocat al Poporului.
Sesizarea de neconstitutionalitate formulata de 58 de deputati apartinand Grupului parlamentar al
Partidului Democrat Liberal.
Examinand sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea retine ca obiectul sesizarii il constituie
Hotararea Parlamentului nr. 32 din 3 iulie 2012 pentru revocarea domnului Gheorghe Iancu din
functia de Avocat al Poporului.

Cu privire la Hptararea Parlamentului privind vizand revocarea domnului Gheorghe Iancu din
functia de Avocat al Poporului, Curtea retine ca hotararea criticata reprezinta un act juridic cu
caracter individual.
Din examinarea dispozitiilor din Constitutie referitoare la Avocatul Poporului si a celor cuprinse
in Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, Curtea
retine ca acesta se afla in raporturi constitutionale si legale directe cu Parlamentul, fiind numit in
sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, pe o perioada de 5 ani.
De asemenea, in conditiile Legii nr. 35/1997, revocarea din functie a Avocatului Poporului, ca
urmare a incalcarii Constitutiei si a legilor, se face de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta
comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti, la propunerea birourilor
permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, pe baza raportului comun al comisiilor
juridice ale celor doua Camere ale Parlamentului.
Asadar, Avocatul Poporului raspunde numai in fata Parlamentului, activitatea sa fiind supusa
controlului parlamentar, care este singura autoritate in masura sa aprecieze daca activitatea
desfasurata de Avocatul Poporului s-a realizat in limitele stabilite de Constitutie si lege sau,
dimpotriva, cu incalcarea acestora, si in consecinta, sa dispuna masurile legale.

A decide altfel ar insemna sa se recunoasca Curtii Constitutionale posibilitatea de a se substitui
Parlamentului, de a invalida evaluarile facute de acesta si de a le inlocui cu evaluarile proprii ale
Curtii, ceea ce ar exceda, atributiilor instantei de contencios constitutional.

Pentru aceste motive, Curtea constata ca revocarea din functia de Avocat al Poporului a
domnului Gheorghe Iancu nu vizeaza, prin natura juridica a hotararii criticate, valori si principii
constitutionale, astfel ca aceasta hotarare nu poate fi supusa controlului de constitutionalitate.

Pentru considerentele expuse, Curtea respinge, ca inadmisibila, sesizarea de neconstitutionalitate
a Hotararii Parlamentului pentru revocarea domnului Gheorghe Iancu din functia de Avocat al
Poporului.

Legea privind restrangerea atributiilor Curtii Constitutionale. Exceptie de
neconstitutionalitate admisa
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 477 din data de 12 iulie 2012 a fost publicata
Decizia Curtii Constitutionale referitoare la admiterea sesizarii de neconstitutionalitate a Legii
pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea
Curtii Constitutionale.
Sesizarea a fost formulata de 67 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului
Democrat Liberal.
Obiectul sesizarii de neconstitutionalitate il constituie Legea pentru modificarea alin. (1) al art.
27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, in cadrul
careia se regaseste articolul unic, cu urmatorul cuprins:
"Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
807 din 3 decembrie 2010, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(1) Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor
Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup
parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori."

1. Examinand sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dupa sesizarea sa cu
neconstitutionalitatea legii sus-mentionate si inainte ca instanta de contencios constitutional sa se
pronunte asupra acesteia, Guvernul a adoptat OUG nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, act normativ publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, avand un continut identic cu cel al legii supuse examinarii Curtii.
In aceste conditii, Curtea subliniaza ca solutia aleasa de Guvern, de a adopta, cu putin timp
inainte ca instanta de contencios constitutional sa se pronunte asupra constitutionalitatii Legii
pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992, o ordonanta de urgenta, care preia
integral continutul normativ al legii criticate, pune in discutie comportamentul neconstitutional si
abuziv al Guvernului fata de Curtea Constitutionala.
Sub acest aspect, Curtea constata ca, potrivit jurisprudentei sale, actele de reglementare primara
ulterioare nu pot pastra continutul normativ al unei norme legale neconstitutionale si sa se
constituie astfel intr-o prelungire a existentei acesteia.

2. Cu privire la legea supusa examinarii de neconstitutionalitate, Curtea retine ca solutia
legislativa criticata elimina din sfera actelor asupra carora Curtea exercita controlul de
constitutionalitate hotararile plenului Camerei Deputatilor, hotararile plenului Senatului si
hotararile plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului.

Curtea precizeaza ca atributia Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra hotararilor
Parlamentului a fost instituita prin Legea nr. 177/2010 si reprezinta expresia diversificarii si
consolidarii competentei Curtii Constitutionale, unica autoritate de jurisdictie constitutionala din
Romania, si un castig in eforturile de realizare a unui stat de drept si democratic.

Potrivit Curtii, controlul de constitutionalitate al hotararilor Parlamentului care pun in discutie
valori si principii constitutionale reprezinta o garantie juridica fundamentala a suprematiei
Constitutiei si un mijloc prin care se asigura intr-un mod eficient separatia si echilibrul puterilor
intr-un stat democratic.

In consecinta, modificarea legislativa, in sensul eliminarii atributiei Curtii Constitutionale de a se
pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor Parlamentului, fara nicio distinctie, nu face decat
sa stirbeasca autoritatea Curtii Constitutionale, institutie fundamentala a statului, si sa infranga
astfel principiile statului de drept.

Curtea mai constata ca excluderea de la controlul de constitutionalitate a tuturor hotararilor
Parlamentului nu se fondeaza pe statul de drept, ci, eventual, pe considerente de oportunitate,
care, prin esenta sa, presupune subiectivismul, interpretarea si arbitrarul.

Curtea subliniaza importanta controlului de constitutionalitate a hotararilor Parlamentului pentru
buna functionare a statului de drept si pentru respectarea separatiei si echilibrului dintre puterile
statului, astfel incat, atunci cand in discutie se pune problema afectarii valorilor si principiilor
constitutionale pe calea unor hotarari ale Parlamentului, dincolo de conflictele politice inerente
raporturilor dintre majoritate si opozitie, Curtea sa poata fi chemata sa vegheze la respectarea
acestor valori si principii, intrinseci democratiei, ca unic model politic compatibil cu Legea
fundamentala.

Pentru considerentele expuse, Curtea admite sesizarea de neconstitutionalitate si constata
ca solutia legislativa care exclude de la controlul de constitutionalitate hotararile
Parlamentului care afecteaza valori si principii constitutionale este neconstitutionala.


Modificarea Regulamentului cu privire la desfasurarea concursului de promovare a
judecatorilor la ICCJ

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 481 din data de 13 iulie 2012 a fost publicata
Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 580/2012 pentru modificarea
Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare in functia de
judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 74/2012.

Modificarile vizeaza urmatoarele aspecte:

Comisia de organizare a concursului, printre alte atributii, controleaza si indruma actiunile
privind organizarea si desfasurarea concursului, constand, in principal, in: identificarea si, dupa
caz, inchirierea spatiilor adecvate pentru sustinerea probelor de concurs, procurarea necesarului
de rechizite, asigurarea asistentei medicale pe parcursul desfasurarii concursului si a pazei
necesare pentru pastrarea ordinii publice la centrele de concurs si de corectare, asigurarea
cheltuielilor de transport, cazare si diurna pentru membrii comisiilor.

Cu privire la componenta Comisiei, se precizeaza ca din aceasta vor face parte, alaturi de alte
persoane prevazute de lege, cate un cadru didactic universitar de la o facultate de drept din cadrul
unei universitati de cercetare avansata si educatie, astfel cum aceasta este clasificata pe baza
evaluarii prevazute de Legea educatiei nationale nr. 1/2011, propus de Institutul National al
Magistraturii.