Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii

Masterat
Specializarea LRCE, anul II
Masterand: Furdui Monica
An II, LRCE
1
Totul e mic cand e supravegheat, acesta reprezinta, dupa parerea mea, cel mai
semnificativ motto din opera grandioasei erta Muller! "egea#a locuim la sat sau la oras daca
toti pasii nostri sunt urmariti peste tot, de o putere politica care dezumanizeaza, ucide!
Lumea descris$ de marea autoare ne surprinde cu un amalgam de amanunte! Este un
infern %n care se petrec fapte a#omina#ile, dar %n t$cere &i %n culori sugestive! Romanul
Animalul inimii ne poart$ p'n$(n cea mai ad'nc$ mizerie la care a putut fi omul vreodata
aruncat) %n odiosul regim totalitar! Este o carte scris$ %ntr(un stil direct, cu mult$ sinceritate, %n
care nimeni nu(i mena*at, nici c+iar naratoarea %ns$&i!
Lumea descrisa de erta Muller nu este altceva decat un univers al fricii, al minciunii, al
unei permanente presiuni, aproape un univers concentrationar! ,ricine a trait in Romania acelor
ani va recunoaste relatia dintre indivizi si sistemul e-istent, mai precis relatia cu cel pe care
autoarea il numeste .dictator/! 0umele dictatorului( Ceausescu- este mentionat e-plicit o singura
data in opera, dar peregrinarile tiranului in lume si starea sanatatii sale sunt urmarite cu fervoare,
si reprezinta aproape singura sursa de speranta a unei populatii infricosate si incapa#ile de a gasi
puterea si mi*loacele de a(si influenta in vreun fel soarta! Poate ca este bolnav? Poate ca vizita
lui in Coreea sau Africa reprezinta de fapt cautarea unui leac impotriva unei boli ascunse care il
va face sa dispara din vietile noastre? 1oate acestea reprezinta una din miile de situatiile care
demonstreaza opresiunea sistemului politic e-istent) regimul comunist!
Lucrurile mici devin e-trem de importante in 2nimalul inimii, a*ungand adevarate
sim#oluri care formeaza un sistem peste care, deopotriva realitatea si imaginatia se intrepatrund!
2ta de cusut, nasturii, foarfeca, ciorapii, manusile, frunzele, piesele de lego, creionul,
maruntaiele animalelor etc! sunt repere pe care naratoarea si le apropie, pe care le studiaza, le
simte ale ei, se incon*oara de ele, se apara cu ele, face din ele o lume mica! , lume mica si,
oarecum sigura, in care nu neparat se simte #ine, dar pe care o poate, cat de cat, controla!
E-ista in 2nimalul inimii o tematica si o atmosfera comuna multor opere care s(au ocupat
de viata su# dictatura, de presiunea continua a aparatului de represiune, de lupta individului
pentru pastrarea umanitatii in fata unui sistem dezumanizant! 3artile cele mai valoroase si mai
emotionante ale romanului se afla, dupa parerea mea, in acele pasa*e in care sunt descrise
sentimentele eroinei fata de uratenia care o sugruma si in metafora .animalului inimii/ care se
z#ate in fiecare individ! E-ista foarte putina speranta in aceasta opera plina de deznade*de si
resemnare, dar ea traieste cat timp animalul inimii inca palpaie!
2
2t'ta vreme c't p$tratul din camera fetelor sim#oliza o mare nefericire, e-presie a
represiunii comuniste, c$su4a de var$, unde se %nt'lneau Edgar, 5urt, 6eorg &i naratoarea, era un
spa4iu al evaziunii dincolo de realitatea traumatizant$! Un alt tip de evaziune se realizeaza prin
lim#a*ul %ncifrat, folosit %n comunicarea dintre cele patru persona*e, ca urmare a faptului c$
acestora le era interzis s$ rosteasc$ lucruri care ar fi afectat aparatul represiv 7%n acest sens,
8sfr'nciocul desemna 8cel ce ucide de nou$ ori, metafor$ a persecutorului comunist9!
Structura ermetic$ a romanului, %n4esat$ de o#iecte &i st$ri o#sedante, dar privite de
fiecare dat$ din alt$ perspectiv$, poate fi interpretat$ %n analogie cu privarea de li#ertate
discursiv$ la care au fost supu&i cei oprima4i %n comunism! 1oate aceste structuri reu&esc s$
asam#leze geografia spaimei de moarte, acel animal al inimii care s(a instalat %n con&tiin4a
persona*elor ca o tumoare imposi#il de e-tirpat! Romanul scris 8%n memoria prietenilor mei
rom'ni care au fost uci&i %n timpului regimului Ceau&escu 7cum afirm$ autoarea pe coperta a
patra a c$r4ii9, reprezint$, a&adar, pe l'ng$ m$rturia unei vie4i distruse, un model de e-tirpare a
fricii &i de reg$sire a sinelui!
Una din scenele reprezentative ale romanului care demonstreaza, fara dar sau poate
opresiunea regimulu politic descrie e-cluderea post(mortem din partid a Lolei, colega de camin
studentesc a eroinei! Colegii ei sunt adusi in turma in aula universitatii, se rostesc discursuri de
condamnare a raufacatoarei, si mainile se intrec in a se ridica la nivelul egal al lasitatii pentru a
vota in unanimitate e-cluderea Doar nebunii nu ar fi ridicat mana in aula mare. Ei isi
schimbasera frica pe dementa.
1oti mem#rii cercului eroinei sunt sva#i iar #iografiile lor par a fi trase la indigo! Cu totii
percep situatia speciala in care se afla, urmarirea sistematica la care sunt supusi din partea
securitatii nu ca pe un fenomen politic generalizat ci ca pe o pedeapsa sistematica pentru pacatele
parintilor, de care c+iar daca ar dori sa se distanteze nu li se da nici o ocazie) Am devenit copilul
lui si am fost silita sa cresc impotriva mortii. Mi s-a vorbit pe un ton suierator. Mi s-a dat peste
maini si am fost strafulgerata cu privirea. Dar nimeni nu m-a intrebat vreodata in care casa in
care loc la care masa in ce pat si in ce tara as fi vrut sa merg sa mananc sa dorm sau sa
iubesc pe cineva cu frica mai mult decat acasa.
Mai mult, eroina ertei Muller si grupul sau de prieteni, un nucleu de tineri sva#i adusi
impreuna de descendente identice, incep prin a(si impartasi e-perientele de viata, amintirile,
traumele si continua prin a(si impartasi frica si a comunica prin coduri despre evolutia anc+etelor
3
si a supraveg+erii permanente, a*ungand la gesturi de revolta puerila si la incercari de evadare
7prin sinucidre, prin e-il9! Singurul persona* roman cu nume si identitate este capitanul 3iele (
securistul tortionar! 7Un alt persona* ( 1ereza ( prietena provenita din nomenclatura si devenita
cola#oratoare a Securitatii are o identitate nationala incerta si un profil moral am#iguu9! :iziunea
este discuta#ila, caci senzatia vietii fara perspectiva, confruntarea cu minciuna, tradarile
prietenilor o#ligati sa devina informatori su# presiunea securitatii, a muncii fara rost si speranta
in fa#ricile de oi de tabla sau de pepeni de lemn numite metalurgie sau industrie de prelucrare a
lemnului au fost comune si romanilor, #a c+iar germanilor, in unele perioade dintre categoriile
privilegiate care aveau la dispozitie portita de iesire a emigrarii, optiune refuzata ma*oritatii
celorlalti cetateni ai Romaniei comuniste!
Ciorapii su#tiri ca un a#ur, cufarul de su# patul din camin, caietul Lolei, cordonul roc+iei,
scrisorile cu durerile de sale ale mamei, in toate regasim durerea si teama anilor in care nu se
putea gandi si scrie! 1rairile naratoarei se accentueaza cand o gaseste pe colega de camera, Lola,
spanzurata in sifonier de cordonul de la roc+ia ei! "e fiecare data cand le trimite lui Edgar, 5urt
si lui 6eorg o scrisoare, naratoarea pune in plic si un fir de par! Cei patru isi facusera un sistem
de semne, si tot ceea ce voiau sa(si spuna se regasea printre randuri! Inainte de a citi scrisorile, ei
cautau mai intai virgula de dupa draga, cuvintele frizerul meu si forfecuta mea de ung+ii
pentru a stii daca totul este in ordine! 1oate acestea pentru a nu fi interceptati de securistul
Capitanul 3iele(elemente ce ne duc cu gandul la perioada regimului totalitar!
Lola, care 8venea din sudul 4$rii &i pe c+ipul ei se putea citi 4inutul acela s$rac;apare in
2nimalul inimii dezumanizata! 1oate 4inuturile din 4ar$ r$m$seser$ s$race, ca &i cele din fiecare
o#raz! <ntre peisa*ul arid de la 4ar$, cu drumurile pline de praf, %n care nu mai pot supravie4ui
dec't oile, pepenii &i duzii, &i cartierele sordide ale ora&ului, %n care la um#ra acelora&i duzi se
l$f$iau scaune sc'lciate, se %ntinde precum o plag$ o t$cere imens$, culcu& al spaimei! Ce se
scoate din aceste 4inuturi se s$de&te apoi %n o#razul locuitorilor ( Frica! Lola &i(a dorit s$ scape
din lumea oilor &i(a pepenilor, &i(a dorit s$(&i g$sesc$ un #$r#at cu ung+iile curate &i cu c$ma&$
al#$! 0umai c$ dorin4ele sunt una, 4elurile sunt alta! =i singura cale s$ scape de seceta din o#raz
era plecarea la ora&, unde s$ studieze! 0u orice! Lim#a rus$, pentru c$ a&a ar$tai regimului c$ e&ti
dispus la orice compromis! Era un semn de supunere! 2cest lucru evidentiaza, inca o data
opresiunea regimului ceausist, regim in care individualitati puternice a*ungeau a fi dezumanizate!
4
:ia4a la ora& %ncepe %ntr(un alt peisa* suprarealist, cel al c$minului cu camerele lui
sordide, s$r$c$cioase, suprapopulat cu o lume care %ncearc$ s$ se salveze din s$r$cia cealalt$, cea
a satului! Lola %ncearc$ s$(&i croiasc$ drumul c$tre v'rful partidului, lucru care, crede ea, o va
salva din lumea arid$ %n care ar fi tre#uit s$ se %ntoarc$ la finalul studiilor! 0umai a&a ar putea
sc$pa de lumea 8ciorapilor de #um#ac, a&a(zis 8cu patent, &i ar putea s$ r$m'n$ %n lumea
8ciorapilor fini precum a#urul, dup$ care toate femeile t'n*eau! "in nefericire, c'nd aproape s$
a*ung$ 8cineva, c'nd %nt'lnise &i #$r#atul cu c$ma&$ al#$, Lola care se %mperec+ea cu cine
apuca &i pe unde apuca, este pus$(n situa4ia de(a aduce pe lume un copil! Inaccepta#il pentru
func4ia ei din partid! 2r fi fost cu siguran4$ trimis$ %napoi de unde a venit > %n c'mpul arid,
cultivat cu pepeni, %n care fratele ei %&i purta oile p'n$ li se %nro&eau picioarele! "rumul ei s(a
fr'nt #rusc!
2l$turi de ea e-ist$ cealalt$ lume) 8lumea proletariatului oilor de tabl! "i-al pepenilor de
lemn, care 8ie"ea la pr#nz din tura de diminea$! &i care a#andonase oile &i pepenii adev$ra4i,
venind ca 8tur#at$ c$tre funinginea ora&ului! 8%!rba$ii "tiau c! fierul lor lemnul lor detergentul
lor nu contau. De aceea m#inile le r!m#neau butuc!noase f!ceau bulg!ri "i gogoloaie &n loc de
industrie. 'ot ceea ce ar fi trebuit s! fie mare "i col$uros devenea &n m#inile lor o oaie de tabl!.
Ce trebuia s! fie mic "i rotund devenea &n m#inile lor un pepene de lemn. , lume a#rutizat$,
alcoolizat$, dezr$d$cinat$, care(&i pierduse orice urm$ de umanitate! Singura menire a acestei
lumi era de(a %ngro&a r'ndurile proletariatului! Se pare c$ o#sesia naratoarei legat$ de 8oile cu
picioare ro&ii vine din realitatea instituit$ de regimul comunist, %n care &va#ii, locuitori ai
?anatului, au fost alunga4i din casele lor, populate apoi cu tarani care la %nceput %&i adusese oile
&i le #$gase(n casele &v$#e&ti, primite %n dar de la partid! , lume pe care oc+iul critic al
naratoarei o disec$ cu r$ceala celui for4at s$(&i p$r$seasc$ propria vatr$ %n favoarea acestor
dezr$d$cina4i ai soartei! , lume %n care persona*e precum ne#unul cu papion de l'ng$ artezian$,
pitica din 3ia4a 1raian ori filozoful din prea*ma g$rii se al$turau cailor cu pantofi cu tocuri &i
c'inilor pe ro4i! Moartea Lolei, care l$sase %n urma sa un caiet plin cu %nsemn$ri, scoate %n
eviden4$ for4a su#versiv$ a scriiturii! 3rietenia dintre 6erg, 5urt, Edgar &i naratoare arat$ c$
numai solidaritatea celor care protesteaz$ %mpotriva regimului totalitar poate avea o finalitate! =i
ceea ce(i unea pe ace&ti tineri erau mamele lor pline de #oli, nu ta4ii lor SS(i&ti! <&i p$r$siser$
casele p$rinte&ti, la fel cu acei 4$rani deveni4i peste noapte produc$tori de 8oi din tabl! "i de
pepeni din lemn, adic$ de nimic! "e fapt statul totalitar nici nu avea nevoie de produc4ia lor! C't
5
produceau, at'ta m'ncau! Salariile de mizerie erau plata supunerii lor! Le completau, fur'nd care
ce apuca) m$runtaie de la a#ator, detergent, fiare, &uru#uri! =i partidul &tia c$ ei fur$ &i(i l$sa s$
fure! =tia c$ av'nd con&tiin4a p$catului c$ fur$, n(ar mai fi %ndr$znit s$ se revolte! (Cine nu fur!
nu este luat &n serios la fabric!. )o$ia generalizat! asemeni unui cancer &n metastaz! a putut
sub*uga un &ntreg popor.
Cei patru tineri le sem$nau %ntr(o m$sur$ oarecare, dar se &i deose#eau de ei!
Con&tientizau zidurile %nc+isorii comuniste %n care tr$iau &i se 4ineau %n via4$ doar cu g'ndul
emigr$rii! (+umai dictatorii "i paznicii s!i nu voiau s! emigreze. ,i se citea &n ochi &n m#ini pe
buze- chiar &ncep#nd de azi "i m#ine la fel vor face cimitire cu c#inii lor cu gloan$ele lor. Dar
"i cu cordonul "i cu nuca "i cu fereastra "i cu funia.2&a cum f$cuser$ alt$dat$ ta4ii lor, SS(i&tii,
m$r&$luind su# steagurile fu+rerului! Ei au descoperit c$ prietenia lor nu era pe placul
*andarmului, care i(a luat %n colimator! ?$tr'nii reac4ioneaz$) (%unicul spune s!-$i scriu c! al$ii
aplaud! "i c#"tig! bani. .! nu-i mai faci una ca asta bunicului. 1inerii sunt sf$tui4i s$ cedeze,
s$ cola#oreze, nu s$(&i pun$ *andarmul pe urme! F$r$ sus4inere din partea cuiva, cei patru %ncep
s$ simt$ cum frica le p$trunde %n s'nge! 8/#deam mult ca s-o ascundem de ceilal$i. Dar frica &"i
pierde urma. C#nd &$i st!p#ne"ti obrazul se strecoar! &n glas. C#nd reu"e"ti s!-$i $ii &n frig
obrazul "i glasul ca pe ceva f!r! via$! frica &$i p!r!se"te p#n! "i degetele. .e a"az! undeva &n
afarapielii. 0ace liber! &n *urul t!u o po$i z!ri pe lucrurile din prea*m!.
3ove&tile eroilor se termin$ prost! C$pitanul 3iele %i urm$rea peste tot! =i c'nd au emigrat
c+iar! Un cordon, o fereastr$, o nuc$ &i o funie! Lola cu cordonul, 6eorg a fost aruncat printr(o
fereastr$ la Fran@furt, nuca era cancerul 1erezei 7prietena naratoarei9! Eroina a fost singura care a
reu&it s$ se salveze &i s$(&i %nving$ 8animalul inimii!
Iata ca toate aceste elemente care constituie un adevarat roman, evidentiaza in cel mai
clar mod opresiunea regimului comunist) imaginile din timpul facultatii, frigiderele cu
maruntaie, actiunea politiei politice, imaginile de pe campurile Romaniei, persona*ele SS(isti,
prezenta dictatorului, dorinta de emigrare a indivizilor, si nu in ultimul rand moartea acestora,
reprezinta doar o parte din puzzle(ul regimului totalitar!
Securitatea se insera in cele mai intime parti ale vietii cotidiene. Nu te ameninta in
mod direct, nu te acuza pe fata, ci te hartuia, zdrobindu-ti pur si simplu orice zid, fie el
construit din afectiuni, prietenii ori iluzii. (Herta uller!
6
MLLER, HERTA, "nimalul inimii, ed. a II-a, trad. de Nora Iua,
Iasi, Ed. !olirom, "##$.
7