Capitolul 1.

Prezentarea generala a Canadei

1.1. Descriere
Etimologie: Canata nume imprumutat de la populatia bastinasa, insemnand
pamant curat a dat numele uneia din cele mai frumoase tari ale globului CANADA.
Capitala: Ottwa.
Presedinte: egina Elisabeta a !!"a.
#orma de gu$ernare: Ca form% de organi&are statal%, Canada este, din '()*, un
dominion britanic, deci o monar+ie constitutional%.
,n realitate, Canada i"a obinut independena de -area .ritanie /n mod panic,
printr"un proces gradual /nceput cu /ntemeierea Canadei /n '()* i definiti$at /n '0(1,
c2nd Canada a obinut dreptul de a"i modifica propria constituie.
-onar+ie Constitutionala fiind, de asemenea, o federatie democratica
parlamentara. Parlamentul bicameral este format din 3enat 4'56 scaune alese de catre
gu$ernatorul general, acesti membri pastrea&a aceasta functie pana la *6 de ani7 si
Camera Comunelor 485( scaune alese de catre $ot popular pe o perioada de 9 ani7.
-agistratura: Curtea Suprem de Justiie a Canadei se afl% /n Ottawa, l2ng%
Colina Parlamentului, /ntr"o cl%dire masi$%, construit% /n stilul Art Deco, conceput% de
Ernest Cormier i terminat% /n '09).
,n Canada, magistratura :oac% un rol important /n interpretarea legilor i are
puterea s% in$alide&e orice lege care /ncalc% Constituia. Curtea 3uprem% de ;ustiie a
Canadei repre&int% cel mai /nalt ni$el de curi :udiciare i este arbitrul final al disputelor
legale. Cei nou% membri ai s%i sunt numii de cabinet. <oi :udec%torii tribunalelor
superioare federale i a curilor de apel pro$inciale sunt selectai i /n$estii de primul"
ministru, dup% consultarea cu barourile pro$inciale. Cabinetul federal numete i
:udec%torii tribunalelor superioare pro$inciale i teritoriale. Numai magistraii de la
:udec%torii sunt numii de gu$ernele pro$inciale i teritoriale.
Dreptul anglo"sa=on 4common law7 predomin% /n toat% Canada, mai puin /n
>u?bec, unde sistemul de drept ci$il aplicabil este inspirat de Codul Ci$il napoleonian.
Dreptul penal este de competena e=clusi$% a gu$ernului federal i este, astfel,
uniform /n toat% Canada. Aplicarea legii penale, inclusi$ :udec%toriile penale, se face de
c%tre pro$incii, dar multe din ele au delegat puterile poliieneti Poliiei egale
Canadiene C%lare 4o@al Canadian -ounted Police, C-P7.
Armata: -embru fondator al NA<O, Canada are )1.555 militari acti$i Ai 1).555
/n re&er$%. #orBele Armate Canadiene sunt alc%tuite din forBe terestre, na$ale Ai aeriene.
Ec+ipamentul de ba&% /ncorporea&% 1.955 de tancuri, 89 de na$e militare Ai '95 de
a$ioane de lupt%.
1.2. Date geografice
Ase&are: Canada ocup% partea nordic% a Americii de Nord. Are o graniB% comun%
la sud cu cele 9( de state adiacente ale 3CA Ai la nord$est cu AlasDa, /ntin&2ndu"se de la
Oceanul Atlantic /n est la Oceanul Pacific /n $estE la nord se g%seAte Oceanul Arctic. Din
'016, Canada are pretenBii asupra teritoriilor arctice dintre )5F Ai '9'F longitudine
$estic%, deAi aceste pretenBii nu sunt uni$ersal recunoscute. Cea mai nordic% aAe&are
uman% din Canada 4Ai din lume7 este .a&a forBelor militare canadiene C#3 Alert
locali&at% pe $2rful nordic al !nsulei Ellesmere " latitudine (1.6FN " la doar (89 Dilometri
4965 mile nautice7 de Polul Nord.
3uprafata: 0,0(9,)*5 DmG. Ca suprafaB% total%, Canada este a doua Bar% a lumii,
dup% usia.
Hecini: 3tatele Cnite ale Americii, 4inclusi$ AlasDa7, Oceanul Atlantic, Oceanul
Pacific, Oceanul Arctic.
Orase principale: Ottawa, -ontreal, <oronto, Hancou$er, Calgar@, Edmonton,
Ialifa=.
Di$i&ii administrati$e: '5 pro$incii si 8 teritorii.
Cnit%Bile de relief ale Canadei sunt constituite din munBi Ai platouri :oase dispuse
de la $est spre est astfel:
Cordiliera de Hest 4acoper% aproape /n /ntregime Columbia .ritanic% Ai JuDon Ai o
suprafaB% mai mic% /n Alberta7. AceAtia sunt cei mai /nalBi Ai mai tineri munBi din
CanadaE
Platoul Canadian, care acoper% 90K din suprafaBa B%rii. La >u?bec /n sudul
platoului se afl% un mic grup de munBi, LaurenBieniiE
Appalac+ii, cei mai $ec+i munBi ai B%rii 4cu o suprafaB% mai mic% dec2 Platoul
Canadian7, se g%sesc /n sud"estul >u?bec"ului Ai acoper% Noul .runswicD Ai Noua
3coBieE
-ont?r?giennes: munBi scun&i /n sudul >u?bec"ului, /ncon:uraBi de C2mpiile :oase
ale Molfului 3t.LaurenBiu Ai ale -arilor LacuriE
Newfoundland se afl% la gura Molfului 3f2ntului LaurenBiu 4Mulf of 3aint
Lawrence7, cel mai lat estuar din lume. Pro$inciile -aritime continu% spre est,
/nspre ocean, /n continuarea pro$inciei >u?bec. New .runswicD Ai No$a 3cotia
sunt desp%rBile de Molful #und@, unde au loc cele mai ample maree de pe
mapamond. La $est de Ontario, preeriile canadiene se /ntind $aste /nspre -unBii
3t2ncoAi, care le separ% de .ritis+ Columbia.
P%durile boreale domin% /ntinderea B%rii, g+eBarii sunt proeminenBi /n regiunea
arctic% Ai /n -unBii 3t2ncoAi, /n timp ce terenul relati$ plat al preriilor este propice pentru
agricultur%. -arile Lacuri alimentea&% #lu$iul 3f2ntul LaurenBiu 43t. Lawrence7 4/n
sudest7 o &on% care g%&duieAte o mare parte din populaBia Canadei.
Cel mai inalt $arf: -untele Logan 6,060 m.
-area: Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic impreuna cu Oceanul Arctic ii ofera
Canadei 151,5(5 Dm de coasta.
-arile Lacuri " 3uperior, -ic+igan, Iuron, Erie si Ontario N constituie cel mai
mare grup de lacuri de apa dulce din lume. Acestea au o suprafata totala de 196 555
Dilometri patrati, din care apro=imati$ o treime este in CanadaE numai lacul -ic+igan este
in intregime in 3CA. Nu e=ista un raspuns acceptat la intrebarea: Cite lacuri sint in
CanadaO Cel mai bun raspuns este ca sint 8' *69 lacuri cu o suprafata de cel putin trei
Dilometric patrati. Aceste date au fost compilate de En$ironment Canada in '0*8.
Clima: Clima este $ariataE o clima temperata in sud si o clima rece si foarte rece
in nord. 3unt 9 anotimpuri. <emperaturile medii /n Canada depind de locaie. !ernile pot
fi aspre /n multe &one ale %rii, mai ales /n preerii, unde temperatura medie &ilnic% este
sub P'6 FC. E=cepia este .ritis+ Columbia, care se bucur% de un climat temperat, cu
ierni uoare i ploioase. -edia temperaturilor ma=ime /n timpul $erii pe coastele estic%
i $estic% este /ntre 1' i 19 FC.
#lora: #lora nordului canadian de$ine din ce /n ce mai rarefiat% de la p%duri de
conifere la tundr% i, /n final, p%m2nturi lipsite de $egetaie /n nordul e=trem. Nordul
continental este /ncercuit de un $ast ar+ipelag /ncorpor2nd unele dintre cele mai mari
insule din lume.
1.3. Istorie
Cu mult inainte de Columb, care a strabatut oceanul in anul '901, triburi
preistorice din Asia au $enit in Canada. Primii europeni care au aparut in teritorii au fost
$iDingii. Datorita numeroaselor conflicte cu triburile indigene, engle&ii 4$iDingii7 au
plecat. Au $enit insa inapoi in secolul '6, cand unii monar+i !"au trimis sa caute aur si
alte comori. !n aceeasi perioada, e=ploratorii france&i ca: ;acQues Cartier, 3amuel de
C+amplain 4a fondat >uebec cit@ in anul ')557, au ocupat teritorii pentru #ranta in anul
'689. !n anul '))8 Canada a de$enit pro$incie france&a cu apro=imati$ 8555 france&i. !n
anul ')*5 engle&ii au $enit din nou, formand Iudson .a@ Compan@. Pentru o scurta
perioada de timp a fost pace intre cele doua natiuni. a&boiul de * ani dintre #ranta si
Anglia care a$ea loc in Europa a afectat si Canada si ca urmare s"a creat ra&boi si aici. !n
final, engle&ii au castigat batalia de la >uebec cit@, in anul '*60. !n <ratatul de la Paris
din anul '*)8, #ranta cedea&a Canada catre -area .ritanie. La data de 10 martie '()* s"
a creat o federatie din 9 pro$incii, iar la data de ' iulie '()* se obtine independenta dar
care, totusi a$ea legaturi cu Coroana .ritanica. La data de '' decembrie '08' a fost
recunoscuta de catre -area .ritanie.
Prima Constitutie s"a constituit la data de 10 martie '()*. La data de '* aprilie
'0(1 controlul Constitutiei a fost cedat de catre -area .ritanie catre Canada, adaugandu"
se Cartea Drepturilor si Libertatilor Canadiene. -onar+ia este ereditara, Mu$ernatorul
Meneral este ales de monar+, in urma consultarii cu Primul -inistru, pe o perioada de 6
ani. Primul -inistru este liderul partidului ma:oritar sau a coalitiei ma:oritare.Primul
-inistru de asta&i este 3tep+en IAPE, din data de ) februarie 155). Parlamentul este
format din 3enat si Camera Comunelor, ales prin $ot popular. 3istemul legal se ba&ea&a
pe legile engle&e, cu e=ceptia pro$inciei >uebec, unde e=ista legislatie ci$ila france&a .
!ndependenta: ' !ulie '()* " Cniunea coloniilor engle&e"nord americaneE
independenta obtinuta la '' Decembrie '08' in fata -arii .ritanii.
1.4. elaii internaionale
Canada are leg%turi str2nse cu 3tatele Cnite, cu care are cea mai lung% grani%
terestr% f%r% supra$eg+ere militar% din lume. Cele dou% %ri sunt, reciproc, cei mai mari
parteneri comerciali ai celuilalt stat i colaborea&% /n campanii i e=erciii militare.
Canada are relaii istorice cu egatul Cnit i #rana, cele dou% puteri coloniale care au
participat la fondarea ei. Aceste relaii sunt e=tinse i altor foti membri ai imperiilor
coloniale britanic i france&, ca urmare a calit%ii de membru pe care Canada o are /n
Commonwealt+ i La #rancop+onie.
,n ultimul secol, Canada a fost un a$ocat pentru conceptul de multilateralism,
f%c2nd eforturi susinute pentru a participa pe scena mondial%. Aceast% tendin% a fost
demonstat% f%r% ec+i$oc /n timpul Cri&ei Canalului 3ue&, c2nd primul"ministru de atunci
al Canadei, Lester .. Pearson a reuit s% detensione&e situaia, propun2nd primele
aciuni de meninere a p%cii /n cadrul Organi&aiei Naiunilor Cnite. ,n spiritul
multilateralismului, Canada i"a creat i p%strat un rol important /n cadrul misiunilor
ONC de meninere a p%cii, contribuind p2n% /n pre&ent la 65 de operaiuni distincte,
inclu&2nd toate eforturile ONC din '0(0 /ncoace.
1.!. Demografia
Populatia estimati$a: 88.805.'9' persoane.
Mrupuri etnice: Canada este populat% /n ma:oritate de canadieni"europeni, care
compun 05,96K din populaie. -a:oritatea acestora sunt de origine engle&% sau france&%,
dei sunt minorit%i importante de scoieni, irlande&i i germani. A doua cea mai mare
grupare etnic% este cea c+ine&%, compun2nd 8,)0K din populaie. Nati$"americanii,
populaia indigen% a Canadei, repre&int% 8,8(K din populaie. Alte minorit%i includ:
indieni 41,9'K7, afro"americani 41,18K7, e$rei 4','(K7, rui 4','9K7 i filipine&i
4',''K7. ,n Canada e=ist% un num%r de 155.555 de imigrani de origine rom2n%.
Densitatea populatiei: 8.8 persoane R DmG
Distributia populatiei: Crban ('K R '0K ural.
Populatia sub limita de e=istenta: '6,0K apro=imati$ 4Canada nu are o delimitare
stricta oficiala intre populatia saraca si cea bogata7.
ata nasterilor: '5,*6 la '555 locuitori.
ata deceselor: *,() la '555 de locuitori.
Harsta medie: 80,' ani.
ata educatiei: 00K " Persoane care stiu sa scrie si sa citeasca 4-ai mari de '6
ani7.
ata soma:ului: ),9K 4155)7.
Limba: Canada se autodefinete ca fiind o naiune biling$% i multicultural%.
Engle&a i france&a sunt ambele limbi oficiale. La /nceputul anilor '0*5, Canada /ncepe
s% adopte concepte de di$ersitate cultural% i multiculturalism, concepte pe care muli
canadieni le consider% ast%&i ca unele dintre principalele caracteristici ale %rii.
Engle&a 60,8K, #rance&a 18,1K, altele '*,6K.
eligia: **K din populaia Canadei este cre tin%, ma:oritatea romano"catolici,
dei e=ist% un num%r important de anglicani i baptiti. -usulmanii repre&int% 1K din
populaie, iar e$reii ','K. ')K din populaie nu este afiliat% nici unei religii.
1.". Infrastructura
<ransport: masina, autobu&, a$ion, tren, metrou, $aporRferiboat.
ute na$igabile: )8) Dm, 43aint Lawrence 3eawa@ de 8,*)0 Dm este folosit
impreuna cu 3CA7.
3oseleRdrumuri: ',591,855 Dm.
Cai ferate: 9(,5)( Dm.
Aeroporturi: '.898.
Porturi: 8.
1.#. $conomie
Canada este o economie de piaB%, /n care inter$enBiile gu$ernamentale sunt ce$a
mai pre&ente dec2t /n 3tatele Cnite, dar semnificati$ mai reduse dec2t /n ma:oritatea
naBiunilor europene. ,n mod tradiBional, Canada are un PN. per capita mai mic dec2t cel
al $ecinului sudic, dar mai ridicat dec2t al principalelor B%ri $est"europene. ,n ultimul
deceniu, urm2nd o perioad% de turbulenBe, economia Canadei s"a de&$oltat rapid, pe
fondul unui Aoma: sc%&ut Ai al unor e=cedente bugetare /n creAtere la ni$el federal.
Economia di$ersificat% se ba&ea&% mult pe abundena resurselor naturale i a
comerului e=tern, /n special cu 3tatele Cnite, cu care Canada are o relaie comple=% i
de lung% durat%, relaie care poate fi descris% drept cel mai str2ns i mai $ast parteneriat
comercial din istorie.
<ar% industriali&at% i a$ansat% te+nologic, Canada este un e=portator net de
energie datorit% re&er$elor considerabile de combustibili fosili i a gener%rii de energie
nuclear% i +idroelectric%.
Canada este una dintre cele mai bogate naiuni ale lumii, membr% a Organi&aiei
pentru Cooperare Economic% i De&$oltare 4OECD7 i M(. La fel ca /n alte %ri
de&$oltate, economia canadian% este dominat% de sectorul de ser$icii, /n care lucrea&% trei
sferturi din populaie. <otui, Canada este neobinuit% /ntre %rile de&$oltate /n ceea ce
pri$ete importana industriilor primare, printre care cele forestier% i e=tracti$% de iei
sunt dou% dintre cele mai importante ramuri industriale. Parial datorit% acestui fapt,
Canada este dependent% de comerul e=terior, /n special cu 3tatele Cnite. Astfel,
meninerea independenei fa% de 3tatele Cnite a repre&entat /ntotdeauna o c+estiune
politic% de cea mai mare importan%. Canada deine o industrie produc%toare acti$%, cu
centrul /n sudul pro$inciei Ontario, unde industria de auto$e+icule este printre cele mai
de&$oltate.
-oneda: Dolar Canadian.
Produsul intern brut: S'.'(' trilioane 4total74155)7.
3alariul minim: !ntre S)"S( pe ora in functie de ocupatie.
3alariul mediu: S8,555 R luna.
!ndustrii: Ec+ipamente de transport, C+imica, !ndustria mineralelor, !ndustria
alimentara, !ndustria lemnului si a +artiei, Pescuitul, !ndustria petroliera si a ga&elor
naturale.
Produse agricultura: grau, or&, floarea soarelui, tutun, fructe si legume, fructe de
padure.
1.%. Personalitati
#a@ Tra@ " Actrita care a :ucat in filmul UVing VongU, Emil@ 3towe 4'(8'"'0587
" Prima femeie canadiana care a practicat medicina.
-iDe -@ers " actor la emisiunea U3aturda@ Nig+t Li$eU.
;ames Cameron " directorul filmelor: UAliensU, U<erminatorU si U<itanicU.
;. Armand .ombardier 4'05*"'0)97 " a in$entat snowmobilul.
Ale=ander Mra+am .ell 4'(9*"'0117 " a in$entat telefonul in .rantford, Ontario
'(*9.
#redericD .anting " a descoperit insulina in '011.
Pamela Anderson Lee " Actrita, fotomodel cunoscut, a :ucat in filmul U.a@watc+U.
.rian Adams " cantaret de blues"uri foarte cunoscut in lume, a cantat melodia U<o
eall@ A Tomen.
1.&. Sim'oluri naionale
#run&a de arBar este un important simbol naBional al Canadei.
#olosirea frun&ei de arar ca simbol al Canadei datea&% /nc% din secolul al WH!!!"
lea, ea fiind pre&ent% pe steagul actual i precedent, pe moneda de un cent, i pe stem%.
Coroana regal% este pre&ent% pe 3tema regal% a Canadei, pe steagul
Mu$ernatorului Meneral, pe stemele ma:orit%ii pro$inciilor i teritoriilor, pe ecusoanele
#orelor Armate Canadiene, a multor regimente i fore poliieneti, precum i pe multe
cl%diri i semne rutiere. De asemenea, imaginea reginei apare /n cl%diri gu$ernamentale,
ba&e militare i coli, pe timbre, pe bancnotele de 15 de dolari i pe re$ersul tututor
monedelor.
Canada este cunoscut% pentru p%duri $aste i lanuri de muni /ntinse, i pentru
fauna bogat%, cu elani, castori, caribu, uri polari, uri gri&li i numeroase rae i g2te
canadiene. 3tatutul emblematic al castorului /n +eraldic% este legat intrinsec de faptul c%
istoria economic% a Canadei este ba&at% pe comerul cu bl%nuri. Astfel, alte produse
deri$ate din resurse naturale, cum ar fi siropul de arar, sunt str2ns legate de identitatea
naional% a Canadei.
Alte simboluri naionale sunt Poliia egal% Canadian% C%lare i +oc+eiul,
sportul cel mai popular al %rii, care este folosit adesea ca simbol de unitate i m2ndrie.
1.1(. )urism
Organi&are: Canada, fiind o tara $estica bogata, are o industrie turistica,
domestica si straina, foarte de&$oltata. Atractiile principale sunt orasele bogate, dar cele
mai populare ar fi regiunile populate foarte putin sau deloc cu pri$elistele magnifice din
pustietate. Dupa un studiu din 155*, Canada se afla pe locul ) in lume, ca destinatie
turistica. Cascada Niagara din <oronto atrage anual peste '8 milioane de turisti.
Cand sa $i&ite&i Canada: Prima$ara, $ara si toamna sunt perioadele ideale pentru
a calatori in Canada. Hara au loc multe dintre festi$alurile Canadei. Cele mai aglomerate
perioade sunt Hictoria Da@ 4la sfarsitul lui -ai7 si Labour Da@ 4 la inceputul lui
3eptembrie7.
Ce e de $a&ut: Edmonton " capitala statului Alberta, orasul cunoscut pentru cel
mai mare mall de s+opping si distractie din lume, Ialifa= " statiune de lu=, -ontreal "
capitala culturala si economica a >uebec"ului, Nuna$ut " oras nou, aflat pe teritoriul
adaugat Canadei in '000, foarte aproape de Polul Nord, Ottawa " capitala Canadei,
<oronto " Cascada Niagara, parcurile nationale .anff si ;asper , .asiliQue Notre Dame.
1.11. *tracii turistice antropice si naturale
*tracii turistice antropice+
3e poate $i&ita Cni$ersitatea .ritis+ Columbia, care adaposteste -u&eul de
Antropologie, cu cea mai bogata colectie a artei traditionale aborigene din America de
Nord.
Cartierul c+ine&esc, cu stra&ile sale scaldate in luminile si sunetele asiatice, poate
fi o destinatie aparte. 3e gasesc aici tot ceea ce este specific: patiserii cu un bogat
sortiment de produse dulci de panificatie, rate atarnate in ferestrele micilor maga&ine,
radacini si alge uscate folosite in medicina traditionala, sau gradini c+ine&esti ascunse
intre cladiri si multimile de oameni.
Pentru cei care doresc sa"si sa$ure&e cafeaua sau pentru s+opping, este
recomandata &ona de inceput a orasului, Mastown. Heti fi incantati de boutiQue"urile, de
cafenelele, de apartamentele elegante, dar si de maga&inele cu su$eniruri e=istente aici. !n
centru se gaseste statuia intemeietorului ase&arii " UMass@U ;acD Deig+ton si nu departe,
primul ceas cu aburi din lume, batand la fiecare '6 minute.
Pentru a descoperi istoria, arta traditionala si cultura din Hancou$er, fa o $i&ita
-u&eului Hancou$er. Printre atractiile de marca, se numara o copie in marime naturala a
unui tren de pasageri Canadian Pacific ailwa@ din '(0* si un salon $ictorian.
.ule$ardul Confederatiei 4Confederation .oule$ard7 N Ottawa Confederation
.oule$ard este o ruta care leaga multe atractii ma:ore si simboluri nationale in regiunea
capitalei. uta incon:oara inima capitalei, alaturindu"se partilor din Ontario si >uebec ale
Ottawa i$er.
De asemenea e=tinde pe 3usse= Dri$e pina la resedinta gu$ernatorului general si a
primului ministru. .ule$ardul leaga multe obiecti$e importanle ale capitalei inclu&ind
Cladirile Parlamentului, Curtea 3uprema a Canadei, -u&eul Canadian al Ci$ili&atiei,
Maleriile Nationale si mai multe ambasade.
CN <ower iti ofera cea mai completa $edere a orasului <oronto. Odata ce ai trait
e=perientele locurilor istorice, a &girie"norilor si atractiilor pe care nu le poti refu&a, poti
decide ce locuri sa re$i&ite&i de la inaltimea de ','55 feet 4885 m7 deasupra orasului.
Cine doreste sa fuga de aglomeratie, se poate ascunde pe una dintre insulele ce
leaga orasul cu feribotul, bucurandu"se de o bucatarie UmarinaU. 3au, de ce nu, se poate
face o e=cursie pe !nsula Hancou$er, unde Parcul National Pacific im isi desfasoara pe o
lungime de ** Dm superbele peisa:e, cu intinse pla:e de nisip si paduri dense. Atentie
insaX Datorita masurilor luate de autoritati de limitare a circulatiei turistice pe aceasta
insula foarte fragila din punct de $edere ecologic, e ne$oie de o re&er$are cu ) luni
inainte.
Parcul eginei Elisabeta, unul dintre cele mai mari parcuri din Hancou$er, ocupa
&ona cea mai inalta a orasului. 3e poate admira gradina superba, incon:urata de stanci si
cate$a plante rare si o gradina in stil oriental, presarata cu mici lacuri si fantani. !n $arf,
poate fi $i&itata 3era .loedel, cu flora din trei &one climatice si 65 de specii de pasari
tropicale.
!n impre:urimile orasului, te poti destinde pe Lacul ODanagan, facand golf,
pescuit, inot, sc+i nautic, plimbari cu barca, camping si o multime de alte acti$itati.
*tractii turistice naturale din Canada sunt+
Cascada ,iagara4 Niagara #alls, Ontario7" 3a spui ce$a despre aceste locuri ar
fi curata prostieY a e=clamat C+arles DicDens cand a $i&itat Cascada Niagara in '(91.
Putini sunt aceia care nu raman profund impresoinati de maretia acestor manifstari a
fortelor naturii.
Cascada Niagara este un ansamblu de c%deri de ap% situate la grani a dintre statul
nord american New JorD din 3CA i pro$incia Ontario din Canada /n limba engle&%
cascada fiind denumit% UCascada Niagara 4New JorD7U respecti$ UCascada Niagara
4Ontario7U la fel ca i ora ele din apropiere. Lacul Erie este legat cu lacul Ontario prin
r2ul Niagara cu o diferen % de ni$el de 6( m, cursul apei fiind desp%r it /n dou% bra e de
insula UMoat !slandU 4!nsula Caprelor7. Pe partea nord american% cascada are o l% ime de
de 8)8 m, apele cascadei cad de la 1' m /n%l ime, iar pe cea canadian% cu o l% ime *01 m
4/n form% de potcoa$%7, /n%l imea c%derii de ap% fiind 6' m. Debitul de ap% fiind /ntre
1.(81 i 6.*15 mZRs, /n medie 9.155 mZRs 4debitul dublu al inului7.
Din anul '(55 este aceast% regiune desc+is% turismului. !n '((6 declar% statul nord
american New JorD, Cascada Niagara ca parc na ional, peste un an aceast% pild% o
urmea&% Canada. Aceast% cascad% este una dintre cele mai importante atrac ii turistice din
America de Nord.
-olful .und/ 4/n france&%: Baie de Fundy7 este un golf de pe coasta atlantic%
a Americii de Nord, la nord"est de Molful -aine /ntre pro$inciile canadiene New
.runswicD i No$a 3co ia , cu o mic% parte atinge statul american -aine.
Molful #und@ este cunoscut pentru mareele sale care au un ni$el mare.
i$ali&ea&% cu Molful Cnga$a din nordul >uebecului i Estuarul 3e$ern din-area
.ritanie, are una dintre cele mai /nalte culmi $erticale de maree din lume. Por iuni din
Molful #und@, Molful 3+epod@ i .a&inul -inas, formea&% unul din cele ase situri
canadiene din re&er$a ia UTestern Iemisp+ere 3+orebird eser$e NetworDU.
['\
Acesta
este de inut de c%tre pro$inciile New .runswicD i No$a 3co ia, i UCanadian Tildlife
3er$iceU, i este gestionat /n con:unc ie cu UDucDs Cnlimited CanadaU i UNature
Conser$anc@U din Canada.
0untii Stancosi1 2ritis3 Colum'ia 4 *l'erta+ Partea canadian% a acestei game
de munti magnifici din America de Nord se /ntinde de"a lungul frontierei .C R Alberta Ai
include cinci parcuri naBionale care atrag milioane de $i&itatori /n fiecare an pentru
drumeBii, ciclism, sc+i, pescuit sau pur Ai simplu de rela=are: .anff National ParD, Parcul
NaBional ;asper, Vootena@ National ParD, Lacurile Taterton Parcul NaBional, Jo+o
National ParD.
-ros 0orne ,ational Par51 )erra ,o6a : Cn alt site al Patrimoniului -ondial
CNE3CO, Mros -orne ofer% o frumuseBe e=cepBional% prin st2nci falnice, cascade,
golfuri, puncte de teren, pla:e de nisip, Ai sate de pescuit. O mare parte din farmecul de
Mros -orne este poporul nati$. Pe localnicii ii /nt2lniBi /n timpul $i&itei dumnea$oastr% "
renumiti pentru ospitalitatea Ai $oia lor bun%. Cei mai mulBi oameni se gasesc /n sate mici
si sunt fericiti s% $% plimbe prin curBile lor 4literalmente7.
Dinosaur Pro6incial Par51 *l'erta: Dou% ore la est de Calgar@ este unul dintre
cele mai unice Parcuri NaBionale din Canada /n ca&ul /n care istoria dino&aurilor
/nt2lneAte peisa:e uimitoare. Culmi, turle, serpentine Ai alte formaBiuni sculpturale de
terenurise intalnesc aici. Acest peisa: minunat ofera cele mai e=tinse fosile de dino&auri
din lume, oferind resturile de cel puBin 86 de specii de dino&aur care a tr%it aici *6
milioane ani /n urm%, c2nd &ona a fost o p%dure lu=uriant%, sub"tropicale. Hi&itatorii pot
alege dintre e=cursii cu autobu&ul, drumeBii, e=pediBii Ai alte programe educaBionale. ,n
'0*0, Dinosaur Pro$incial ParD a fost desemnat Patrimoniu -ondial al Organi&aBiei
NaBiunilor Cnite.
Colum'ia Icefield, se gaseste in ;asper National ParD, si pre&inta o $edere
e=traordinara cind este $a&ut pentru prima data din !cefields ParDwa@. Este una din cele
mai mari acumulari de g+eata la sudul Cercului Arctic, si unul dintre cele mai interesante
si accesibile tinuturi ing+etate in America de Nord.
M+eata acopera o suprafata de aproape 816 Dilometri patrati si atinge o adincime
de 165"815 metri.
,ort3ern 7ig3ts: Nort+ern Lig+ts 4denumirea AtiinBific%: Aurora .orealis7 este
un fenomen $%&ut pe cerurile nordice, unde se ciocnesc particulele solare cu ga&ele
atmosferice Ai crea&a un spectacol de lumini pe cer. ,n funcBie de locaBie, culoarea acestor
lumini sunt $erde, alb, roAu, albastru Ai R sau $iolet. O$al Aurora " &ona /n care luminile
nordului apar cel mai adesea Ai cu cea mai mare intensitate " acoper% o mare parte din
Canada.
Alte locuri ce pot fi $i&itate in Canada: T+istler -ountain N altitudinea de 1.1(6
m /n apropiere de localitatea ;asperE -aligne Can@on N un Can@on /ngust cu c%i de
drumeie E -aligne LaDe cu 3pirit !sland N un lac lung de 11 Dm i cu ad2ncimea
ma=im% de 0* m E -ount Edit+ Ca$ellE P@ramid LaDeE -edicine LaDeE -iette Iot
3prings N i&$oare termale cu posibilitatea de a face baieE Nort+ 3asDatc+ewan i$erE
At+abasca i$er N un r2u lung de'.18' Dm, ce curge prin parcul naional E Cascadele
At+abasca N cascade, care i"au creat calea prin erodarea st2ncilorE M+earul At+abasca N
g+ear, care aparine de C2mpul de g+ea% Columbia i poate fi tra$ersat cu
Usnowcoac+esUE C2mpul de g+ea% Columbia N g+ear cu suprafaa de 816 DmG E ;asper N
ora cu 9.555 de locuitori situat la altitudinea de '.5)* m E !cefields ParDwa@ N Iig+wa@
cu o lungime de 18' Dm care leag% ;asper cu .anff tra$er2nd ocD@ -ountainsE Pasul
Jellow+ead " i locurile istorice.
Capitolul 2. *naliza ariilor naturale prote8ate din Canada
2.1 Scurt istoric al ariilor prote8ate din Canada+
9 zon prote8at este o zon definit geografic care este desemnata1
reglementat :i gestionat ;n 6ederea ;ndeplinirii o'iecti6elor specifice de
conser6are.
Canada are o istorie lung% de stabilirea a ariilor prote:ate.
Prima &on% astfel, .anff National ParD, a fost creat /n '((6. DeAi a e=istat un efort
conAtient s% stabileasc% politici pentru a prote:a terenurile s%lbatice din primii ani de dup%
ConfederaBiei, reBele de arii prote:ate au fost create mai sistematic /n ultimele decenii mai
recente ca un mi:loc de a retrage din circuitul agricol &one de liber din acti$it%Bile de
e=tracBie a resurselor.
De"a lungul timpului, o di$ersitate mare de tipuri de arii prote:ate din &ona a fost
creat: re&er$ele de p%dure, parcuri naBionale, sanctuare s%lbatice Ai re&er$e ecologice,
pentru a numi doar c2te$a.
!n Canada e=ista '8(6 de &one prote:ate /ncep2nd cu anul 155*, care sunt mai
mari de '5 Dilometri p%traBi Ai administrate de c%tre gu$ernul federal, pro$incial, teritorial
Ai Aboriginal. Acestea sunt clasificate /n funcBie de anul /n care au fost stabilite, Ai
ilustrea&% /mpreun% progrese de"a lungul timpului, /n creAtere de &one prote:ate din
Canada.
Primii ani <1%%!=1&2%>

Desemnate /n mod oficial de conser$are primele domenii au fost stabilite /n
ultima parte a secolului '0. 2anff ,ational Par5 , Canada &ona prote:ata a fost stabilita
dup% i&$oarelor termale care au fost descoperite pe $ersantul estic al lui ocD@
-ountains Alberta. Ast%&i este cel mai frec$ent $i&itat parc naBional din Bar%.
0ountain 7a5e /n 3asDatc+ewan, primul refugiu de p%s%ri ac$atice din Canada, a
fost creat /n '((*. -ountain LaDe este o escal% important pentru sute de mii de p%s%ri
migratoare care tra$ersea&% Prairies din moti$e de reproducere in nord Ai in sud pentru
moti$e de iernare.
,n '(08, Ontario a fost prima pro$incie care a stabilit o &on% de
conser$are: *lgon?uin Pro6incial Par5 . Acesta a fost urmat de ondeau Pro$incial
ParD, de asemenea, /n Ontario, anul urm%tor.
Num%rul de &one prote:ate a crescut /n prima parte a secolului 15,iar o serie de
legi au fost stabilite pentru a conser$a teritorii din Canada. Presiunea asupra faunei a dus
la crearea a inca '5 sanctuare pentru p%s%ri migratoare de"a lungul malului nordic al
raului 3t Lawrence /n '016. Dominion Parcuri .ranc+ 4acum cunoscut sub numele de
Canada ParDs agenBia U7 a fost /nfiinBat% /n '0'', fiind prima organi&aBie din lume
/ns%rcinata cu gestionarea de parcuri naBionale. Primele '1 parcuri nationale au fost
stabilite /n aceast% perioad%.
,n primii )5 de ani dup% ConfederaBiei, Canada Ai pro$inciile au stabilit 88 &one
prote:ate /ntinse. Dou% treimi din acestea au fost administrate de c%tre gu$ernul federal.
0area Criza :i al doilea rz'oi mondial <1&2&=1&4!>
,n anii '085, Prairies a trecut printr"un e$eniment lung de secet%. Pentru a atenua
cri&a din agricultura, gu$ernul federal a creat mai mult de 85 de p%Auni pentru a prote:a
p%Aunile nati$e Ai pentru a asigura +rana pentru $ite. ,n anii '085 Ai /nceputul anilor '095,
num%rul de arii prote:ate s"a triplat. !n cele mai multe dintre noile &one prote:ate au fost
create p%Auni comunitare situate /n 3asDatc+ewan Ai administrat de -inisterul Agriculturii
din Canada. 3copul acestor p%Auni comunitare a fost de a oferi oportunit%Bi de p%Aunat Ai
de reproducere a animalelor detinute de fermieri, de a promo$a conser$area solului Ai a
/mbun%t%Bi /n general de&$oltarea economic% a &onelor /ncon:ur%toare.
Legea Parcurile Nationale a fost adoptat% /n '085 Ai patru parcuri nationale au
fost create /n No$a 3cotia, Prince Edward !sland, Ontario -anitoba Ai /n anii '085 si trei
mari sanctuare de p%s%ri migratoare au fost stabilite /n &ona Molfului ;ames /ntre '080 Ai
'096.
*nii de dup rz'oi <1&4"=1&#(>
La sf2rAitul anilor '095, '065 Ai '0)5, a e=istat o creAtere de dou% ori /n crearea
unor arii prote:ate /n raport cu perioada anterioar%. ;um%tate din noile &one prote:ate au
fost create /n 3asDatc+ewan. DeAi ma:oritatea ariilor prote:ate anterior au fost
administrate de c%tre gu$ernul federal, aceast% tendinB% a fost in$ersat% fiind administrate
pro$incial.
La ni$el federal, politica Ai programul National Tildlife a fost pus /n aplicare /n
'0)). Ca urmare, multe sanctuare pentru p%s%ri migratoare s"au stabilit /n nord,
inclusi$ @ueen 0aud din -olf , /n continuare cea mai mare arie prote:at% /n Canada de
ast%&i. Dou% parcuri naBionale au fost create /n pro$incia nou formate din Newfoundland.
Con:tientizarea de mediu timpuriu <1&#1=1&&1>
,n aceast% perioad%, grupurile canadiane de conser$are, cum ar fi Canadian ParDs
Ai 3ocietatea Tilderness Ai Torld Tildlife #und din Canada, a lansat campania U3paBii pe
cale de dispariBieU. 3copul campaniei a fost de a Ustabili o reBea de &one prote:ate,
repre&ent2nd toate regiunile naturale din Canada p2n% /n anul 1555U.
Carta canadiana Tilderness a fost semnat% de )55 555 de cet%Beni canadieni, fiind
unul dintre cele mai mari petiBii /n istoria Canadei 4Iummel -onte '0067.
,ntre '0*' Ai '00', num%rul de arii prote:ate mai mari de '5 Dilometri p%traBi
aproape sa dublat. Nou%&eci la sut% din noi &one prote:ate au fost create de gu$ernele
pro$inciale sau teritoriale. .ritis+ Columbia a stabilit )' &one prote:ate /n aceast%
perioad%, Ontario creat )5, 18 Alberta, 3asDatc+ewan 11, -anitoba '8, >uebec '*,
Pro$inciile -aritime 8 Ai JuDon 1.
<erra No$a a creat primele sale '* de arii prote:ate din pro$incie, inclusi$ Aitless
2a/ $cologic eser6e in est, &ona cea mai prote:ata /n Canada.
Canada Wildlife Act din '0*8 a dat Canadian Tildlife 3er$ice a -ediului
autorit%Bii Nou% domenii National Tildlife de mai mult de '5 de Dilometri p%traBi au fost
create /n aceast% perioad%.eBelele naBionale de parcuri au continuat s% se e=tind%, cu
crearea de '8 noi parcuri, inclusi$ @uttinirpaa? , cel mai mult in nordul Parcului
NaBional.
Progresul din 1&&&

Din '000, planuri de gestionare pentru Aase r2uri au fost finali&ate, permiB2nd
desemnarea lor ca r2uri ale patrimoniului canadian. Aceste r2uri sunt ideau, <amisa, 3t
-ar@s, Detroit Ai Iumber /n Ontario Ai r2ul principale /n Newfoundland Ai Labrador.
,n total, trei&eci Ai opt r2uri sunt /n pre&ent /n sistem, cu o lungime total% de peste
0.555 de Dilometri.
Bn ultimii ani <1&&2=2((#>
,n '001, miniAtrii federali, pro$inciali Ai teritoriali de mediu s"au /nt2lnit pentru a
discuta despre protecBia spaBiilor pe cale de dispariBie Canada. Ei au produs o declaraBie
de anga:ament pentru a finali&a reBeaua de arii prote:ate din regiunile sale terestre si
marine, p2n% /n anul 1555. Acest anga:ament a determinat o creAtere impresionant% a
num%rului de arii prote:ate. ,n termen de '6 ani, num%rul de &one prote:ate a crescut de
patru ori, 0( la suta din care au fost pro$inciale sau teritoriale. <oate teritoriile din
Canada au acum reBele de arii prote:ate. Ast%&i, aproape de ' milion de Dilometri p%traBi
de terenuri din Canada, sau circa '5 la sut% din Bar%, sunt conser$ate ca o form% de arii
prote:ate.
2.2. Categorii de arii prote8ate
Ariile prote:ate repre&int% o solu ie eficient% i ieftin% pentru atenuarea impactului
sc+imb%rilor climatice" aceasta este conclu&ia unui ultim raport publicat de !nternational
Cnion for Conser$ation of Nature 4 !CCN7, Organi&a ia Nature Conser$anc@, Cnited
Nations De$elopment Programme, Tildlife Conser$ation 3ociet@, TT# 4Torld Tide
#und for Nature7 i .anca -ondial%.
YAceast% carte, intitulat% 3olu ii Naturale: ariile prote:ate contribuie la lupta
oamenilor cu sc+imb%rile climatice 4Natural 3olutions: protected areas +elping people
cope wit+ climate c+ange7, sublinia&%, pentru prima oar%, importan a ariilor prote:ate /n
reducerea impactului sc+imb%rilor climatice i c+iar ne indic% cum le putem cre te
eficien aY, a declarat Lordul Nic+olas 3tern, autorul prefa ei raportului.
Ariile prote:ate :oac% un rol e=trem de important /n reducerea emisiilor de dio=id
de carbon din atmosfer%. '6K din stocul de carbon de pe planet% Napro=imati$ 8'1
gigatone" este captat /n ariile prote:ate din toat% lumea. ,n Canada peste 9555 de milioane
de tone de carbon sunt sec+estrate /n 80 de parcuri na ionale, fiind estimate la o $aloare
de 80"(* de milioane de dolari /n credite de carbon. ,n Ama&on, prin includerea sub statut
de protec ie a anumitor &one, se $a pre$eni defri area a )*5.555 DmG de p%dure p2n% /n
1565, repre&ent2nd ( milioane de tone de dio=id de carbon care altfel ar fi fost eliberate
/n atmosfer%.
Ariile prote:ate sunt ade$%rate scuturi de ap%rare /mpotri$a de&astrelor naturale,
oferind spa iu pentru scurgerea inunda iilor, stabili&2nd solurile, e$it2nd astfel alunec%rile
de teren i prote:2ndu"ne de ra$agiile furtunilor. 3e estimea&%, de pild%, c% &onele umede
de pe coasta 3tatelor Cnite asigur% ser$icii de protec ie /mpotri$a inunda iilor cau&ate de
uragane /n $aloare de 18.1 miliarde de dolari anual.
Ariile prote:ate asigur%, /n plus, conser$area resurselor naturale, f%r% de care nu
am putea a$ea parte de +ran% i ap% curat% i f%r% de care multe dintre comunit% i nu ar
putea supra$ie ui. 88 dintre cele '55 de metropole ale lumii / i procur% apa pentru
popula ie din arii prote:ate.
Cu oca&ia Conferin ei Na iunilor Cnite de la Copen+aga i a Anului !nterna ional
al .iodi$ersit% ii"15'5, men inerea i e=tinderea re elei de arii prote:ate la ni$el global a
fost recunoscut% at2t de Con$en ia"Cadru a Na iunilor Cnite asupra 3c+imb%rilor
Climatice 4CN#CCC7, c2t i de Con$en ia pentru .iodi$ersitate, ca i arm% puternic% /n
lupta cu sc+imb%rile climatice i $a trebui inclus%, drept urmare, /n strategiile na ionale
pri$ind sc+imb%rile climatice.
De ce sunt importante &onele prote:ateO
Ariile prote:ate sunt un instrument important pentru conser$area naturii. Ele ofer%
beneficii economice pentru comunit%Bile din apropiere Ai /n Canada, ca un /ntreg, ele
acBionea&% ca locuri de educaBie, recreere Ai le promo$ea&% Ai s%n%tatea Ai bun%starea
populaBiei. E=emple de beneficiile ariilor prote:ate sunt pre&entate mai :os.
Conser6area ,aturii
Ariile prote:ate a:uta la conser$area +abitatelor pentru fauna s%lbatic%, inclusi$
speciile pe cale de dispariBie. Ele a:ut% la menBinerea integrit%Bii ecologice Ai ser$esc ca
repere faB% de care s% m%soare Ai s% e$alue&e sc+imb%rile ecologice. Alte &one prote:ate
de sal$gardare caracteristici unice, cum ar fi paturi fosili, munBi submarini ,
nati$ petroglife , plante Ai animale rare, Ai &onele de o frumuseBe remarcabil%. Ele ofer%
coridoare de migraBie, a:ut2nd speciile sa se adapte&e la un mediu /n sc+imbare.
$conomie
Ariile prote:ate sunt importante pentru economie. Acti$itatea turistic% a generat /n
Ai /n :urul parcuri o surs% important% de $enituri pentru comunit%Bile din apropiere. Ariile
prote:ate acBionea&% ca o ba&% de resurse genetice pentru multe produse farmaceutice Ai
ofer% un control important d%un%torilor Ai bolilor, acestea fiind doar c2te$a din beneficiile
economice. Conser$area speciilor de $2nat Ai peAte pentru $2n%toare Ai de pescuit
comercial Ai de agrement este un alt e=emplu al $alorilor economice a &onelor prote:ate.
ecreere1 $ducaie :i 'unstarea populaiei
Oportunit%Bile de agrement /n &onele prote:ate includ drumeBii, sc+i, /not Ai
canota:, care a:uta la /mbun%t%Birea fi&ic% a populaBiei. Ariile prote:ate p%strea&a, de
asemenea, aerul curat Ai ap% pentru s%n%tatea Ai bun%starea oamenilor. Programele
interpretati$ din parcuri /n$%Ba $i&itatorii despre natura Ai istoria mediului Ai ofera
posibilit%Bi de /n$%Bare e=perienBial% pentru copii Ai studenBi.

Conform ICC, categoriile de arii prote8ate sunt urmatoarele:
e&er$atie naturala stricta" este administrata mai ales in scopuri stiintificeE
]ona salbatica"este administrata in special pentru prote:area salbaticiei
Parc national" este administrat in principal pentru protectia cosistemului si pentru
recreereE
-onument natural"este administrat pentru conser$area trasaturilor naturale
specificeE
Arie de gestionare a +abitatelorRspeciilor"este administrata pentru conser$area
prin inter$entii managerialeE
Peisa: prote:atRpeisa: marin"este administrata pentru conser$area peisa:ului marin
si recreereE
Arie prote:ata cu resurse gestionate"este administrata pentru utili&area durabila a
ecosistemelor naturale.
2.2.1. Siturile istorice din Canada
3ituate /n peste 955 de comunit%Bi din /ntreaga Canada, acestea includ cladiri,
comple=e, situri ar+eologice, centre istorice Ai peisa:e. ,n timp ce unele site"uri naBionale
istorice sunt folosite ca locuri pentru public de a afla mai multe despre trecut, alBii
p%strea&% funcBiile lor tradiBionale. Ioteluri Ai staBii de tren, Acoli Ai pieBe, restaurante Ai
locuri de cult sunt membri de familie de site"uri naBionale istorice. Aceste site"uri sunt
legate de $iaBa, leg%turile corporale /ntre trecut Ai pre&entul canadienilor.
Cn site istoric naBional posed% integritate comemorati$e atunci c2nd:
esursele sunt direct legate de moti$ele pentru desemnarea site"ului ca un sit
istoric naBional Ai nu sunt depreciate sau sub ameninBareE
-oti$ele pentru desemnarea ca un site istoric naBional sunt efecti$ comunicare
cupubliculuiE
Halorile site"ului sunt respectate in toate deci&iile si actiunile care afectea&a site"
ul.
fig1-Edac+o"3a+@oue NI3C este de importanB% naBional%, deoarece
$alorile sale culturale " e=primat% prin inter"relaBia dintre peisa:, istorii orale, morminte Ai a resurselor
culturale, cum ar fi trasee Ai cabine " a:uta la e=plicarea Ai s% contribuie la o /nBelegere de origine, $alorile
spirituale, Ai utili&area terenurilor stilul de $iata al Dene 3a+tu.
fig1"<emplul 3+aron NI3C este de importanB%
istoric% naBional% din cau&a calitatilor sale estetice, simbolism Ai design structural, ca o /ntruc+ipare a
$alorilor de copii de Pace 4o sect% la /nceputul secolului al nou%spre&ecelea, care sa desp%rBit de QuaDerii7,
Ai ca un e=emplu timpuriu de de conser$are a unei cl%diri istorice din Canada.
<abel.' cl%diri cu caracter de patrimoniu.
Federal cldirilor aflate n
proprietate
Total raportate
1982-1999
3
Total raportate
1999-2002
Un total
de
4
Numrul evaluate 6,332 13,725 19,538
Deemnate claificate 277 (4%) 12 (0,1%) 266 (1%)
Deemnate recunocute 1138 (18%) 65 (0,5%) 1100 (6%)
Nu a fot deemnat 4917 (78%) 13648 (99,4%)
18172
(93%)
^ 8 e$i&uirea /nregistr%rilor #I.O a dus la modific%ri la num%rul raportat de denumirilor de cl%diri
/nainte de luna martie, comparati$ cu datele raportate /n statul de Arii Prote:ate Patrimoniului '000 aport.
^ 9 <otaluri raportate sunt ca din 8' martie 1551.
2.2.2. Parcuri ,ationale din Canada
Parcul ,ational 2anff<*l'erta>
fig.8 Parcul .anff
2anff ,ational Par5 4pronunat b_mf7 este cel mai $ec+i parc naional
al Canadei, fondat /n '((6, /n 3t2ncoii Canadieni. .anff este cel mai mare oraA cu ).*55
de locuitori 4 155) 7 din Parcul NaBional .anff, pro$incia Alberta, Canada. OraAul este
situat la altitudinea de '.8(8 m deasupra ni$elului marii, pe $ersantul estic al -unBilor
3tancoAi. .anff se afl% la o distanB% de '95 Dm $est de Calgar@ Ai la 6( de Dm de LaDe
Louise.
Parcul, locali&at la '15 Dm 4(5 mile7 $est de Calgar@ /n pro$incia Alberta,
cuprinde ).)9' Dilometrii p%tra i 41,6)9 mile p%trate7 de teren montan, cu
numeroi g+e ari i platouri de g+ea%, p%duri dese de conifere i &one alpine. Parcul
include parti ale doua din trei lanturi muntoase paralele care cuprind cele mai estice
lanturi din muntii 3tancosi. 3culptati de g+etari cu miliarde de ani in urma, acum separati
de $ai, si paduri de pin, au $arfurile de peste 9555 m. C+iar daca campurile de g+etari
sunt un mediu relati$ ostil $ietii ele sunt o importanta sursa de apa.
Localitatea este numit% .anff din anul '((9 dup% numele locului de naAtere din
3coBia a lordului 3te$en.Din oraA se pot $edea diferite piscuri. Cu un teleferic se poate
a:unge pe 3ulp+ur -ountain din apropiere. -%surile de protecBie a mediului limitea&%
num%rul de locuitori ai oraAului, astfel /ncat numai cei care au domiciliul /n oraA lucrea&%
aici.
Principalul centru comercial al parcului este oraAul .anff, aflat /n $alea r2ului
.ow.
Parcul are 15 de locuri de campare, '.855 Dm de trasee pentru alpinism.3porturile
de apa sunt deasemenea populare. Oricum marele numar de $i&itatori fac intretinerea
&onei de conser$are mai grea.
!cefields ParDwa@ se e=tinde de la LaDe Louise, f%c2nd leg%tura cu Parcul
Naional ;asper /n partea de nord. P%durile Pro$inciale i Parcul Naional Jo+o sunt
$ecinii la $est, /n timp ce Parcul Naional Vootena@ este locali&at c%tre sud i VananasDis
Countr@ c%tre sud"est. Principalul centru comercial al parcului este oraul .anff, aflat /n
$alea 2ului .ow.
Canadian Pacific ailwa@ a a$ut un impact ma:or /n primii ani de e=isten% ai
.anff"ului, construind Iotelul .anff 3prings i C+ateau LaDe Louise, atr%g2nd turiti
printr"o publicitate $ast%. La /nceputul secolului WW, drumurile au fost construite /n
.anff de c%tre deinuii de r%&boi i prin lucr%rile publice din perioada -arii Depresii.
,ncep2nd cu anul '0)5, facilit%ile de ca&are au fost desc+ise pe parcursul /ntregului an,
cu o rat% de $i&itare anual% a .anff"ului /n cretere cu peste 6 milioane /n anii 05,
tra$ers2nd parcul pe Autostrada <rans Canada.
Datorit% faptului ca .anff este unul dintre cele mai $i&iate parcuri naionale,
s%n%tatea ecosistemului s%u a fost ameninat%. La mi:locul anilor 05, ParDs Canada a
r%spuns prin iniierea unui studiu pe doi ani, care a a$ut ca urm%ri recomand%ri
manageriale i noi politici diri:ate /n scopul conser$%rii integrit%ii ecologice.
Istorie + De"a lungul istorie sale,Parcul Naional .anff a fost modelat de
tensiunile dintre interesele de conser$are i de de&$oltare. Parcul a fost fondat /n '((6, ca
raspuns la re$edicarile contradictorii pri$ind cine a descoperit i&$oarele termale, i cine
are dreptul de a de&$olta /n scop comercial &ona. ,n sc+imb, primul ministru ;o+n A.
-acdonald a delimitat &ona cu apele termale ca i re&er$aie prote:ata, care mai t2r&iu a
fost e=tins%, inclu&2nd LaDe Louise i alte &one, /ntin&2ndu"se spre nord c%tre Columbia
!cefields.
Do$e&ile ar+eologice g%site la Hermilion LaDes 4prin metoda carbon '97 datea&%
primele acti$it%i umane /n .anff. ,nintea contactului cu europenii, nati$ii, inclu&2nd
3tone@s, Vootena@, <suu <`ina, Vainai, Peigans, i 3iDsiDa, erau pre&eni /n regiune,
$2n2nd bi&oni i alte animale. O dat% cu admiterea .ritis+ Columbia la Canada, /n 15
iulie '(*', Canada a con$enit s% construiasc% o cale ferat% transcontinental%. Construcia
c%ii ferate a /nceput /n '(*6, fiind ales pasul VicDing Iorse, /n fa$oarea Pasului
Jellow+ead, mai la nord, ca i ruta de tra$ersare a 3t2ncoilor Canadieni. ]ece ani mai
t2r&iu, ultimul cui a fost b%tut /n Craigellac+ie, .ritis+ Columbia.
E=ist2nd re$endic%ri contradictorii pri$ind descoperirea i&$oarelor termale /n
.anff, Primul -isnistru ;o+n A. -acdonald a decis s% delimite&e o &on% de 1) Dilometrii
p%trai /n :urul i&$oarelor la Ca$e i .asin, ca i parc public /n '((6. 3ub pre$ederile
legii Parcului -unilor 3t2ncoi, legiferat% pe 18 iunie '((*, parcul a fost e=tins la )*9
Dilometrii p%trai i numit ocD@ -ountains ParD. Acesta a fost primul parc naional i
al doilea /n America de Nord, dupa Parcul Naional Jellowstone. Compania ferat%
Canadian Pacific a construit Iotelul .anff 3prings i C+ateau LaDe Louise pentru a
atrage turiti si pentru a crete num%rul pasagerilor pe calea ferat%.
La /nceput, .anff"ul era popular pentru turitii europeni /nst%rii, care a:ungeau /n
Canada $ia curse transatlantice de lu= i continuau c%tre $est pe calea ferat%, precum i
turiti americani i engle&i din clasele superioare. Cnii $i&itatori participau /n acti$it%i
de alpinism, adesea anga:2nd g+i&i locali. <om Tilson, /mpreun% cu ;im si .ill .rewster,
au fost printre primii furni&ori de astfel de ser$icii /n .anff. Clubul Alpin Canadian a fost
fondat in '05) de Art+ur Oli$er T+eeler i Eli&abet+ ParDer, organi&2nd drumeii i
tabere in s%lbaticie.
Pe la '0'', .anff"ul a fost accesibil cu maina din Calgar@. ,ncepand cu '0'),
.rewsters au oferit tururi motori&ate a .anff"ului. !n '015, accesul pe calea rutier% a fost
disponibil c%tre LaDe Louise i .anff"Tindermere oad a fost desc+is pentru a lega
.anff"ul cu .ritis+ Columbia.
,n '051, parcul a fost e=tins, acoperind ''.955 Dilometrii p%trai 49,951 mile
patrate7, cuprin&2nd &onele din :urul LaDe Louise, i r2urile .ow, ed Deer, VananasDis,
i 3pra@ . Ced2nd presiunilor legate de p%unat i e=ploatarea lemnului, dimensiunile
parcului au fost reduse /n '0'' la 9.))8 Dilometrii p%trai, elimin2nd multe &one
deluroase din parc. Limitele parcului au fost modificate de cate$a ori p2n% /n '085, c2nd
m%rimea parcului a fost fi=at la ).)0* Dilometrii p%trai, o dat% cu legiferarea legii pri$ind
Parcurile Nationale. Legea a renumit parcul ca .anff National ParD, numit pentru
Canadian Pacific ailwa@ 3tation, care la r2ndul ei a fost numit dup% regiunea .anffs+ire
din 3cotland. O dat% cu construcia unie noi pori estice in '088, Alberta a transferat 5.(9
Dilometrii p%trai 415*.6 acres7 c%tre parc. Aceasta, al%turi de alte sc+imbari minore /n
'090, au stabilit suprafaa parcului la ),)9' Dilometrii p%trai.
,n '((*, triburile aborigene locale au semnat <reat@ *, care /i coferea Canadei
dreptul de a e=plora inutul pentru resuse. La /nceputul secolului al doua&ecelea,
c%rbunele a fost minerit l2ng% LaDe -innewanDa /n .anff. Pentru o perioad% scurt% de
timp, o min% a funcionat la Ant+racite, dar a fost /nc+is% /n '059. -ina .anD+ead , la
Cascade -ountain, a fost gestionat% de c%tre Canadian Pacific ailwa@ din '058 p2n%
'011. ,n '01), oraul a fost demolat, multe cl%diri fiind mutate /n oraul .anff i /n alte
p%ri.
De"a lungul primului %&boi -ondial, imigranii din Austria, Cngaria, Mermania,
i Ccraina au fost trimi in .anff s% lucre&e /n lagare de deinui. Principalul lag%r a fost
locali&at l2ng% Castle -ountain, i a fost mutat /n Ca$e i .asin /n timpul iernii. O mare
parte din infrastructura i construcia drumurilor 4timpurie7 a fost reali&at% de c%tre
deinuii canadieni de origine sla$%.
,n '08', Mu$ernul Canadian a legiferat Legea oma:ului i a A:utorului
#ermierilor, care a finanat proiecte de lucr%ri publice /n parcurile naionale in timpul
-arii Depresii. ,n .anff, muncitorii au construit o noua baie i o piscina la Cpper Iot
3prings, pentru a suplimenta Ca$e i .asin. Alte proiecte au implicat construcia de
drumuri /n parc, lucr%ri /n :urul oraului .anff , i construirea unei autostra&i care leag%
.anff"ul de ;asper. ,n '089, legea Public TorDs Construction Act a fost promulgat%,
furni&2nd resurse financiare continue pentru proiecte de lucr%ri publice. Noi proiecte au
inclus construirea unei noi facilit%i de inregistrare la poarta estic% a .anff"ului, i
construirea unei cl%diri administrati$e. ,n '095, !cefields ParDwa@ a atins &ona Columbia
!cefield , i a conectat .anff de ;asper.
Degetaie :i .auna + Este denumit Ai Parcul dino&aurilor. ,n &ona r2ului ed Deer
s"au descoperit fosile ale erei me&o&oice. Depo&itele fosilifere conBin )5 de specii de
animale, dintre care 855 de sc+elete de dino&auri. Parcul include p%rBi ale dou% din trei
lanBuri muntoase paralele care cuprind cele mai estice lanBuri din munBii 3t2ncoAi.
3culptaBi de g+eBari cu miliarde de ani /n urma, acum separaBi de $ai, Ai p%duri de pin, au
$2rfurile de peste 9555 m. C+iar dac% c2mpurile de g+eBari sunt un mediu relati$ ostil
$ieBii ele sunt o important% surs% de ap%.
Peisa:ul montan este bine repre&entat /ncep2nd de la &%pe&i eterne, g+eBari Ai
lacuri glaciare, la tundre alpine, p%duri de conifere Ai $%i /mp%durite. 3e /nt2lnesc multe
lacuri Ai i&$oare termale. P%duri de pin 4Pinus banDsiana 7, bra&i 4Abies balsamea7, moli&i
4Picea nigra7, /n amestec cu diferite specii de foioase ca: mesteceni 4.etula pap@rifera7,
plopi 4Populus tremuloides7 acoper% pantele -untelui #orbes. #auna este bogata /n capre
montane, urAi, cerbi wapiti 4Cer$us canadensis7, elani americani, cerbi cat2ri, :deri Ai
p%s%ri: ac$ile 4AQuila c+r@saatos7, fluierari, cinte&oi ro&.
Ca sa intri in parc platesti o ta=a 4'85 de S canadieni pentru o familie, pentru un
an intreg, acces in toate re&er$atiile canadiene7. De la g+iseu primesti programul
acti$itatilor din toate parcurile din Canada, +arti si instructiuni despre cum sa te feresti de
posibilele pericole.
Caprioarele nu au $oie in oras, asa ca e ingradit de gard si toate drumurile de
acces in oras au un fel de gratare peste care caprioarele si animalele mari nu pot sa treaca.
Peste autostrada care face legatura intre $estul si estul tarii 4<rans"Canada
Iig+wa@7 e=ista poduri de lemn peste care animalele au in$atat sa treaca 4oficialii
parcurilor au camere ascunse si poti sa $e&i filmulete cu ursi gri&&l@ trecand peste pod7.
Cosurile de gunoi din parc sunt facute special astfel incat animalele salbatice sa
nu le poata desc+ide.
Parcul ,ational Aood 2uffalo
fig.9,6"Animale din Parcul Tood .affolo
4bison,cartita7
Cea mai mare re&er$atie de pe intinsul Canadei este TOOD .C##ALO 4 99.(5*
Dm 7 si a fost infiintata in anul '011. Cn sfert din acesta se afla in pro$incia Alberta si
celelalte trei sferturi in Nort+western <erritories. Tood .uffalo este tra$ersat de riul
Peace de"a lungul a 155 Dm.
Parcul este delimitat la est de r2urile At+abasca i$er i 3la$e i$er, iar spre $est
de Peace i$er. ,n sudul parcului se afl% lacul At+abasca. 2urile At+abasDa i Peace
formea&% o delt% larg% care este un ade$%rat labirint de ape curg%toare i lacuri /ntr"o
regiune ml% tinoas% care se /ntinde pe o suprafa % de 855 de Dm1. ,n rest, teritoriul
parcului este acoperit de p%duri deconifere i un amestec de conifere i foioase. ,n sud"
$est se afl% localitatea #ort 3mit+ i o regiune cu &%c%mintele cele mai importante
de gips din America de Nord. Pe teritoriul parcului se afl% i forma iuni carstice
repre&entate prin pe teri , i&$oare carstice i doline numeroase. Numerosele lacuri,
mlastini, canaluri inguste, etc. formea&a un ambient perfect pentru di$erse animale si
pasari.
Pe langa faptul ca e cel mai mare parc national din Canada1 are si alte
superlati$e: sustine cea mai mare populatie libera de bi&oni din lume1 ultimele e=emplare
in libertate de cocori strigatori1 si cea mai nordica colonie de pelicani albi din America.
Clima : Cu toate c% parcul este /ntr"o &on% cu clim% rece unde solul la o anumit%
ad2ncime r%m2ne permanent /ng+e at, /n lunile de $ar% iulie i august este foarte cald i
uscat.
.lora si fauna : #lora este repre&entat% prin p%duri mi=te de conifere i foioase.
-ai cresc i plante tipice pentru solul s%rat, sau regiuni de preerie ca i inuturi cu
sm2rcuri.
#auna parcului este compus% din cel pu in 855 de specii de animale, dintre care
165 de specii de p%s%ri, dintre care mii de p%s%ri c%l%toare care fac popas /n drumul lor
spre sud. Aici pe $alea lui 3la$e i$er sunt ultimele locuri de cuib%rit
a cocorului american 4Mrus americana7 care este pe cale de dispari ie. <ot aici se afl%
colonia cea mai nordic% de pelicani 4Pelecanus er@t+ror+@nc+os7, sau printre ultimele
locuri unde mai tr%ie te bi&onul de p%dure 4.ison bison at+abascae7, animal prote:at din
care /n pre&ent mai e=ist% )555 de e=emplare. ,n regiunea parcului tr%iesc +aite
de lupi, ursulnegru, ursul brun, gri&&l@, r2sul, elanul, $ulpea polar% 4Alope=
lagopus7, marmota i castorul.
Parcul a fost infiintat pentru a prote:a bi&onul de padure, care in anul '011 era
aproape de disparitie, e=istind numai 855 de e=emplare. Mu$ernul a mutat aici
deasemenea o cireada de bi&oni de cimpie in '016 si '01(. !n pre&ent se gasesc peste
9555 de bi&oni in re&er$atia Tood .uffalo. .i&onul apartine familiei bo$ine si se inparte
in doua subspecii: bi&onul de padure si bi&onul de cimpie. Este cel mai mare mamifer
care traieste pe uscat in Canada, a:ungind la 1 m inaltime in dreptul omoplatilor si
cintarind adesea '555Dg. Capul, barba si picioarele din fata sunt aproape negre, acoperite
cu blana lunga, linoasa, iar restul corpului este de culoarea bron&ului, cu par scurt si
luicios. !n dreptul umerilor are o cocoasa mare iar coarnele sunt scurte si inco$oiate spre
interior. Cn animal sociabil, bi&onul traieste in turme de pina la 15 de indi$i&i. Aceste
turme se pot grupa, uneori formind cire&i de cite$a mii. .i&onii sunt animale e=trem de
suspicioase si sunt foarte usor se speriat. Au simtul mirosului deosebit de bine de&$oltat,
distingind mirosuri de la 1 Dm, iar un obiect aflat in miscare il pot repera de la ' Dm.
.i&onii migrea&a pina la cire$a sute de Dilometri in cautare de pasuni. Acestia se +ranesc
cu iarba, lic+eni, fructe de padure, etc.
!nainte de a fi $inati de oameni, singurii pradatori ai acestora erau ursul Mri&&l@ si
lupul, care puteau sa"i prinda decit pe cei foarte tineri, bolna$i sau batrini.
!mperec+erea are loc intre lunile iulie si septembrie. Cn singur pui se naste intre
:umatatea lui aprilie si inceputul lui iunie.
.i&onul de cimpie pe $remuri popula cimpiile dintre LaDe Tinnipeg si ocD@
-ountains. !nainte de a se stabili europenii aici, numarul lor $aria intre 95 si )5 de
milioane. !nsa din cau&a $inatorii e=cesi$e si +aotice, dar si din cau&a pre&entei ase&arilor
umane, numarul acestora s"a imputinat mai mult decit considerabil, fapt ce mai tir&iu nu a
mai putut fi remediat ulterior. Pina in anul '()5, de:a in est erau aprope e=terminati. !n
'0*5, cire&ile din $est se imputinasera si ele considerabil. Nati$ii, ale caror $ieti
depindeau de bi&oni, au fost lasti fara mincare, adaposturi si imbracaminte.
!n '05), intr"un efort de a sal$a bi&onul, gu$ernul canadian a cumparat )55 de
e=emplare de bi&oni de cimpie din -ontana. Din cau&a unei boli contagioase si mortale,
cireada a fost distrusa aproape complet in '08( si '080.
!n pre&ent sunt apro=imati$ de la (5.555 la '55.555 de e=emplare pe tot cuprinsul
Canadei si 3tatelor Cnite.
fig..)"preerie
Parcul ,ational Jasper <*l'erta>+
fig.
*,(,0,'5"!magini din Parcul ;asper
Parcul National ;asper a fost infiintat 4initial, ca un parc forestier7 in '05*.
3uccesul stabilirii Parcului National .anff, cu cati$a ani mai de$reme,
demonstrase combinatia castigatoare dintre calea ferata, turism si conser$area naturii si a
ser$it drept model si cand Mrand <unD ailwa@ a inceput sa construiasca a doua linie
transcontinentala, prin munti.
Linia de cale ferata, prospectata inainte, apoi respinsa de CP, urma $ec+ea ruta,
folosita de negustorii de blanuri si de cautatorii de aur, de"a lungul raului At+aabasca si a
afluentului sau , -inette. uta intersecta Continental Di$ide in cea mai :oasa trecatoare
de pe toata lungimea sa, Jellow+ead Pass.
Atat parcul national, cat si orasul, singura localitate din interiorul granitelor
acestuia, au fost numite dupa ;asper Iouse, un depou al Companiei Nort+ Test pe malul
Lacului .rule.
Orasul ;asper este punctul de ma=im interes al aprcului. A fost intemeiat ca oras
fero$ier, iar gara sa inca mai este un punct d eoprire pentru ser$iciile programate care
leaga estul canadei de Hancou$er si Price upert. Ec+i$alentul lui .anff 3prings Iotel,
faimosul ;asper ParD Lodge, construit in '011 de catre Canadian Canadian National
ailwa@ in afara orasului, e=prima ce$a din diferenta de spirit dintre cele doua locuri :
in $reme ce .anff 3prings este o citadele aser$ita lu=ului ce creste deasupra orasului,
;asper ParD Lodge ramane discret, intin&andu"si constructiile din lemn cu mare subtilitate
in :urul Lacului .eau$ert.
!n acest parc se gasesc paduri Douglas, i&$oare calde, lacuri glaciare
toate dominate de munti salbatici. Acestea sunt casa a mii de specii de plante si animale.
-a:oritatea animalelor mari " elD, ursi, mosc si cerbi " pot fi obser$ate de pe drumuri
amena:ate cu scop turistic, ele fiind obisnuite cu oamenii. Cararile parcului ofera
pri$elistile $arfurilor montane si a mlastinilor $er&i alpine. auri, cascade si dune de
nisip, dealungul $aii raului At+abasca formea&a +abitatul oilor cu corn mare si a unor
flori salbatice rare. Parcul acopera '5.(*( Dm patrati, o &ona mai mare decat teritoriul
combinat a parcurilor nationale aflate mai la sud Vootena@, .anff, Jo+o si Taterton
LaDes.Parcul ;asper include 1 din cele 8 lanturi muntoase ale pro$inciei, #ront si -ain
precum si can@onul -aligne si g+etarul At+abasca, locali&at in campurile de g+eata
Columbia, la granita sudica a parcului. Este unul din cei mai accesibili g+etari din muntii
3tancosi si cel mai mare in emisfera nordica de sub cercul polar.
Cea mai lunga linie de teleferic ridica pasagerii la 065m inaltime in sapte minute,
pana la o cabana de pe marginea crestei, imediat sub $arful muntelui T+istler" numit asa
dupa semnalul de a$erti&are al marmotelor locului. <e poti bucura de o $edere
panoramica a orasului ;asper si a minunatei sale ase&ari sau, daca te simti in stare si ai
incaltari adec$ate pentru alpinism" poti urca panta de '(1 m inaltime, pe poteca
stancoasa, pana in $arful muntelui.
Parcul ,ational Smirmili5 <,una6ut>+
fig.'','1,'8"tundra si animale din
Smirmili5
Este unul din cele mai noi parcuri nationale ale Canadei, a$and o suprafata de
11.155 Dm patrati. #iind fondat in 155', pe insula .@lot in nordul insulei .affin, statul
Nuna$ut. Parcul este /mp%rBit /n trei secBiuni distincte, Ai anume !nsula .@lot, Oli$er
3ound Ai peninsula .orden. #iecare parte are un element distincti$. !nsula .@lot este o
&on% muntoas% cu g+eBari Ai c2mpuri de g+eaB%, locuite de colonii de p%s%ri marine
imensitate. 3ound Oli$er este de fapt un #iord lung, /n ca&ul /n care se poate merge cu
barca, caiac, drumeBii sau camping. .orden Peninsula este un teren plat, cu $%i Ai r2uri.
Peisa:ul din &ona este spectaculos, combin2nd mai multe forme distincte. 3unt trasee
speciale pentru drumeBii de f%cut pentru cei care doresc s% e=plore&e parcul Ai e=ist%
facilit%Bi de camping, care $a face Aederea mai pl%cut%.
3mirmiliD se afla la *55 de Dm nord de cercul polar si la )55 de Dm $est de
Mroenlanda. Parcul national 3mirmiliD este una din cele mai bogate &one din punct de
$edere al faunei din tot statul Nuna$ut. O mare di$ersitate de pasari migratoare si
mamifere de uscat sau marine isi gasesc locul in munti, fiorduri adanci, golfuri, g+etari,
formatiuni +oodoo, tundre, stanci, pereti de granit si campii bogate.
Cn parc national in aceasta regiune a fost pentru prima oara propus la sfarsitul
anilor b*5 de inuiti. Planurile parcului au fost incluse in cererile teritoriale a statului
Nouna$ut solicitate in '008, dar desc+iderea parcului a fost aprobata de parlament doar in
luna februarie a anului 155'.
Parcul este impartit in 9 sectiuni distincte:
sanctuarul pasarilor migratoare din insula .@lot
uscatul si apele canalului Clli$er
peninsula .orden
colonia de pasari de mare a golfului .aillarge
3mirmiliD in inuita inseamna loc cu g+etariY fiindca aproape :umatate din cei
''.'55 Dm patrati ai insulei .@lot e acoperita de g+etari. !nsula .@lot este cunoscuta
oamenilor de stiinata ca o oa&a arctica 4in principal datorita faptului ca in ultima era
glaciara a fost de&g+etata7. Cu munti ridicandu"se la 1555 m din golful .affin, parcul
national marc+ea&a sfarsitul unui lant muntos. Campuri de g+eata sunt taiate de fiorduri si
$ai formand multi g+etari care isi $arsa apele spre Antarctica. O mare parte din munti se
continua sub ocean, formand stanci de peste 855 m. C+iar daca parcul e populat de 8)5
de specii de plante, $egetatia se gaseste doar in locurile de unde s"au retrasg+etarii si in
$aile sedimentare erodate.
3olul, in regiunile :oase, este $ec+i de 65.555 de ani si suporta in medie '*) mm
de precipitatii. -ai mult de 8)5 de specii de plante, 1' de specii de mamifere, inclu&and
ursi polari, caribou, lupi, $ulpi, etc. si *9 de pasari inclu&and cea mai mare populatie de
gaste polare din lume,4in '008 colonia numarand *6.555 de e=emplare adulte7
beneficia&a de aceste condii.
!storia umana a parcului nu e mai putin semnificati$a: datand din urma cu 9555
de ani, esc+imosii dorset"paleo au ocupat estul Arcticii pana acum '555 de ani, cand se
crede ca au fost alungati de stramosii inuitilor de a&i.
Cna din cele mai importante &one ar+eologice este Nungu$iD, teritoriu a inuitilor,
adiacent cu 3mirmiliD pe peninsula .orden. 3apaturile au fost incepute in anii b)5,
continuand si in present. Ar+eologia este un instrument important pt. stabilirea
continuitatii istoriei si culturii poporului !nuit.
3tatul Nuna$ut cuprinde si alte parcuri cum at fi parcul national Au@uittuQ.
Parcul National 3irmiliD prote:ea&a fale&ele accidentate ale !nslei .@lot, unde isi
cuibul 855.555 de pasari"murre cu ciocul gros si (5.555 de pescarusi cu trei degete si
g+eare negre.
!n apele golfului Pond !nlet, intre !nsula .@lot si continent, ca si in Lancaster
3ound, la nord de .@lot, se afla morse, balene beluga si balene de Mroenlanda, na$ali si
orce, precum si mai multe specii de foci pe care le $anea&a ursii polari.
E=cursii pana la .@lot pentru a $edea pasarile si balenele pot fi organi&ate in satul
-ittimataliD.
.auna + .alenele .eluga , sigilii , mors% , caribou , $ulpea polar% , iepurele arctic
Ai lupii sunt g%site /n parc. 3irmiliD este unul dintre cele opt parcuri naBionale canadiane
care conBine urAi polari. Colonii de p%s%ri marine sunt de asemenea situate pe .@lot care
au o mare colonie Ai o &ona de cuib%rit a g2Atelor de &apada . Cinci&eci de specii diferite
de p%s%ri au fost /nregistrate aici, dintre care trei&eci sunt cunoscute pentru a se
reproduce. Aceste parc este cunoscut a fi un sanctuar important pentru pas%ri.
.lor+ ]onele umede din parc 4'5K din &ona7 au $egetaBie precum: rogo&ul
4 Carex aquatilis 7, Cottongrass T+ite (Eriophorum scheucheri! Ai Cottongrass <all
4 Eriophorum angustifolium 7. Alte tipuri de iarba includ #is+er <undragrass ("upontia
fisheri!# iarb% polara(Arctagrostis latifolia! Ai iarb% 3emap+ore (Pleuropogon sa$inei!% ,n
plus, mai multe specii de muAc+i maro au fost /nregistrate. ,n mediul arctic din partea de
sud a insulei 8)5 de specii de plante au fost documentate, care sunt considerate a fi de
calitate rare Ai producti$itate.
HegetaBia /n montane 4pe pante de deal Ai terase7, care constituie 05K din &ona
uscata de sud a parcului este formata din forbs , cum ar fi Arctic Ieat+er 4 Cassiope
tetragona 7, a$ene -unte (integrifolia "yas!# mac arctic 4 Papa&er radicatum 7 Ai m%criA
de mute 4 'xyria digyna 7, ierburi, cum ar fi iarb% polara 4 Arctagrostis latifolia 7, coada
$ulpii de nord 4 Alopecurus alpinus 7, .luegrass 4 Poa Arctica!, Luula confusa
Ai arbuAti , cum ar fi rac+ita 4 (alix Arctica 7 Ai afin 4 )accinium uliginosum 7.
Parcul ,ational -lacier 4.ritis+ Columbia7
fig.'9,'6,')"
Parcul Mlacier, urs polar
Parcul a fost declarat ca parc na ional /n anul '((), el fiind unul dintre cele apte
parcuri din .ritis+ Columbia 4Columbia .ritanic%7, Canada de Hest. 3uprafa a lui de
'890 DmG4 ' milion de acri de +abitat si ocrotire pentru o mare $arietate de animale si
plante7, se /ntinde pe o parte din teritoriul mun ilor Columbia -ountains la o altitudine
/ntre 1)55 i 8805 m, cea mai mare parte fiind acoperit% de g+e ari . #ormea&a &ona
naturala a muntiilor Columbia si cuprinde o parte a muntilor 3elDirDs si Purcel, dealungul
granitei sudice a Pro$inciei.
Parcul cuprinde o neobisnuita di$ersitate de forme de relief care este impartit in 9
&one:" tundra alpina
" mlastina alpina
" paduri sub"alpine
" paduri de conifere interioare
C+iar daca, cu cei '890 Dm patrati ai sai, nu este un parc mare, contine un +abitat
pentru mamiferele mari ca ursii gri&&li, ursii negri, caribou, puma, $ulturi plesu$i etc.
Acest parc are $arfuri inalte de peste 8865 m si mai mult de '55 de g+etari. A$alansele
sunt un lucru relati$ obisnuit datorita marilor caderi de &apada 4mai mult de '1m pe an7.
Parcul ,ational Eluane
fig. '(,'0" Parcul Vluane
79C*7IF*$+ El a fost /nfiinat /n anul '0*) i are o suprafa% de 11.5') DmG.
Pe teritoriul parcului de afl% muntele Logan 46060 m7 cel mai /nalt munte din Canada.
Cam (1 K din suprafaa parcului este ocupat de c2mpul /nge+at Vluane
!cefield i g+earii pe care /i alimentea&%. La nord"est parcul este delimitat de
lacul Vluane LaDe, parcul fiind /n mare parte declarat patrimoniu mondial CNE3CO.
Este un teren de munti abrupte, mare, campuri de g+eata imense si $ai lu=uriante
care generea&% o gam% di$ers% de specii de plante Ai animale s%lbatice Ai pre$ede o serie
de acti$it%Bi /n aer liber.
Ca parte a unui sistem mai mare de parcuri naBionale Ai a siturilor istorice Parcul
NaBional Vluane prote:ea&% Ai repre&int% un e=emplu semnificati$ la ni$el naBional din
Canada de Nord. 3copul Vluane National ParD este de a asigura /n acelaAi timp
integritatea ecologic% Ai comemorati$e pentru generaBiile pre&ente Ai $iitoare.
O mare parte a parcului de '10 Dm graniBa de nord este compus din AlasDa
Iig+wa@ Ai oad Iaines.
E=ist% dou% &one ma:ore /n cadrul Vluane: !cefields, care sunt /n mare m%sur%
inaccesibile, /n ca&ul /n care o mare $arietate de plante, p%s%ri Ai animale s%lbatice s%
prospere. 3pecii, cum ar fi oaie Dall, urAi gri&&l@, elani, r2Ai, lupi Ai Tol$erines, precum Ai
c+el $ulturi aurii, ptarmigans, -agpies, c+ire arctic Ai #alcons c%l%tor.
E=ist% trei &one de $iaB% de ba&% /n parc : p%Aunile /n &onele :oase Ai fundul $%ii, /n
&ona montan p%dure de molid, plop alb Ai &ona subalpina unde copacii sunt piperniciBi Ai
nodurosi. -ai sus, este tundra alpina. 3pecii, cum ar fi macii arctici, sa=ifrage purpuriu,
Ieat+er de munte Ai muAc+i campion.
.acilitatai si act6itati
Camping + E=ist% un teren de campare la Vat+leen LaDe cu 9' de locuri si un
num%r limitat de trasee brute Ai locuri de campare pe /ntreg teritoriul parcului.
*cti6iti + Hi&itatorii se $or bucura de camping, drumetii, alpinism Ai plimbare
cu barca de pescuit.
.auna : Potri$it cercetarilor &oologice traiesc Aaispre&ece specii de mamifere /n
parc, printre care ursi polari Denning, Caribou 4tarandus angifer7 Ai curios He$eriBele
Arctic Mround 43permop+ilus parr@ii7.
-ai rar pot fi $%&uti timi&ii Lemmings 4sibiricus Lemmus7. 3e mai intalnesc si
$ulpile polare 4lagopus Lagopus L.7 Ai Arctic Iares 4Lepus arcticus7, nu sunt uAor de
identificat, dar sunt cel mai probabil $%&ut c2nd fug. Alte animale obser$ate includ
oca&ional Lupul Arctic4 Canis lupus7, a musDo= 4mosc+atus OH!.O37, a 3nows+oe
Iare 4Lepus americanus7 Ai Tol$erine 4Mulo gulo7.
-ai multe specii de mamifere marine pot fi $a&ute in &ona parcului: inged
3igiliile 4P+oca +ispida7 Ai .earded etansare 4barbatus Erignat+us7 tr%iesc aici /n num%r
mare, Ai din c2nd /n c2nd, se poate $edea o mors% 4rosmarus Odobenus7, o foca
comun% 4Iarbour 3eal , $itulina P+oca7, un morun 4Delp+inapterus leucas7 sau
un nar$al 4-onoceros -onodon7 poate ap%rea /n -i&ea&% .a@.
Doar patru specii de peAte au fost raportate p2n% acum: Arctic c+ar 43al$elinus
alpinus7, p%str%$ 43al$elinus nama@cus+7, lumpfis+4C@clopterus lumpus7 Ai sticDlebacD
ninespine 4pungitius Pungitius7.
!ubitorii de specii sunt capabili s% obser$e inclusi$:
P%s%rile de prada : $ulturul auriu4AQuila c+r@saetos7, M@rfalcon 4rusticolus #alco, p%s%ri
din <eritoriile de Nord"Hest 7, coimul c%l%tor 4#alco peregrinus7, oug+"picioare
IawD 4.uteo lagopus7
P%s%rile de ap% : rata polara 43omateria mollissima7, gasca canadiana 4.ranta
Canadensis7, cufundar 4Ma$ia !mer7, cufundarul de pacific 4Ma$ia Pacifica7, cufundarul
cu gat rosu 4Ma$ia stellata7, pescarusul albastrui 4+@perboreus Larus7,pescarusul de fildes
4Pagop+ila eburnea7, lebada de tundra 4columbianus C@gnus7, etc.
Alte p%s%ri care cuib%resc la sol : ploier 4Calidris alba7, ploier auriu american 4Plu$ialis
Dominica7, cocosar 4ni$alis Plectrop+ena=7, corb comun 4Cor$us cora=7, potarnic+e de
&apada 4lagopus7, cocor 4Mrus canadensis7, ciocarlie 4alpestris Eremop+ila7, bufnita
polara 4scandiacus bubo7 etc.
.lora : Pe de o parte, parcul national este format dintr"o &ona stancoasa iar pe de
alta parte se gasesc tundrele tipice unde creste o flora de 16 de familii de plante cu flori.
Ele sunt str2ns legate de flora alpina. !n apa se gasesc alge , br@op+@te Ai lecanorales .
E=emple de plante : mesteacan american pitic 4.etula glandulosa7, limba mielului
4.oraginaceae7, mierea" ursului 4-ertensia -aritima7, +risca 4Pol@gonaceae7, macris de
munte 4O=@ria dig@na7, clopotei 4uniflora Campanula7, piciorul cocosului
4anunculaceae7, margareta aurata 4Asteraceae7 , papadie 4<ara=acum lacerum7, rac+ita
4Antennaria7, $uietoare 4Empetrum nigrum 7, pelin 4Artemisia borealis7,
#erigi 4 Pol@podiaceae 7, feriga arborescenta aromatica 4fragrans Dr@opteris7, buberic
43crop+ulariaceae7, darie arctica 4 Pedicularis Arctica 7, or& salbatic 4#o=tail or&, :ubatum
Iordeum7, paius alpin 4#estuca brac+@p+@lla7 etc.
)urism: De obicei, parcul poate fi $i&itat doar /n timpul unei s%pt%m2ni de $ar%
foarte puBin, de la /nceputul lunii iulie p2n% la /nceputul lunii august.
Locul aproape poate fi atins numai de c%tre un a$ion anga:at " de obicei, s"ar abate de la
.aDer LaDe, apro=imati$ 865 Dm 4115 mile7 distanB%, /n ca&ul /n care &borurile regulate
sosesc din anDin !nlet. !nformaBiile pot fi obBinute de la anDin !nlet lui U.aDer LaDe
LodgeU. 3"ar putea face, de asemenea, abordarea de c%tre o salupa din epulse .a@, /n
ca&ul /n care ParDs Canada are o staBie, dar din cau&a unor probleme posibile cu g+eaB%
acest lucru ar putea dura mai mult Ai, prin urmare, $or fi luate /n considerare numai de
c%tre ec+ipe de e=ploratori sau de film, care au de adus o mulBime de ec+ipamente.
P2n% /n 1551, 3ila Lo:a a fost tabara de ba&a pentru toate acti$it%Bile.
De la 3ila Lodge, au fost oferite tururi g+idate, de e=emplu, plimb%ri cu barca
e=cursii la insulele -i&ea&% .a@ sau la Lacul #ord, sau plimb%ri /n &ona /ncon:ur%toare
etc.
Parcul ,aional Go3o din Canada
fig.2(=Cascada <aDaDDaw
,nfiinBat% /n '((), Jo+o repre&int% $ersantul $estic al regiunii ocD@ -ountains,
Ai este, de asemenea, o e=presie de $eneraBie Ai de mirare pentru acest loc de pereBi sapati
in st2nc%, cascade spectaculoase Ai $2rfuri inalte cu numeroase paduri. ,n umbra -arii
Di$ide, Jo+o deBine secretele $ieBii unui ocean $ec+i. Aici se gasesc plante Ai animale
unice, iar in &ona sedimentara se gasesc fosile ale creaturilor care dominau &ona cu mult
timp in urma.
Jo+o Parcul NaBional, stabilit /n '((6 ca &on% prote:at% in Canada, se afla pe
partea de $est a Continental Di$ide, la graniBa .anff National ParD. Numele Jo+o este o
e=presie de uimire Ai de mirare, care surprinde succint esenBa peisa:ului. 3tanci modelate
de forBele pl%cilor tectonice Ai de ero&iune Ai sculptate de c%tre g+eBarii din epoca de
g+eaB%, pante abrupte, $ai plate Ai $2rfuri alpine cuprinde o $arietate de +abitate unice, si
un amestec incredibil de di$erse plante Ai animale.
Parcul este ga&da pentru multe dintre cele mai pitoreAti locaBii din Canada,
precum Emerald LaDe , Lacul O`Iara , #alls <aDaDDaw , Podul natural Ai Halea Jo+o ,
care ofer% locuri ample de camping si oportunit%Bi de drumeBii .
Jo+o acopera '8'8 DmG Ai este cel mai mic dintre cele patru parcuri
naBionale 4NP7.
#auna este formata din castori, ursi Mri&&l@, puma, elan, capra de munte, batlan,
mierla, pescarusul albastru, $e$erite, marmote, etc.
#auna cuprinde paduri de brad, molid, molid alb, pin, aspen, ,esteacan, plop,
diferite specii de ciuperci, musc+i,ienupar, ierburi, fructe de padure
Heniturile obtinute din intrare $i&itatorilor in Parcul Jo+o NaBional Ai din ta=ele de
ser$iciu a:uta la mentinerea parcului national Jo+o ca $a r%m2ne curat pentru generaBiile
$iitoare.
Cnele fapte din Jo+o :
cuprinde 1( $2rfuri de munte mai mult de 8555 m /n /n%lBimeE
Cascada <aDaDDaw #alls, cu o c%dere liber% de 169 m, este a treia cea mai mare /n
Canada E
peste 955 Dm de trasee montaneE
cel mai abundent mamifer mare /n parc: capr% de munte.
Parcul ,ational C55usi5sali5
Este un parc de 15.655 Dilometri p%traBi 4*,055 sQ mi7 tundr% Ai de coast% cu
pamant noroios in regiunea de e=tindere la sud de Cercul Arctic Ai de c%tunul epulse
.a@ , de la Iudson .a@ `s !cre . DeAi cel mai mici parc dintre cele patru parcuri naBionale
din Nuna$ut , este al saselea cel mai mare din Canada. Numele s%u se refer%
la steatitul g%sit acolo: u**usi*sali* 4de la u**usi*# sensul oal+ sau crati,+7.
,n plus se gasesc Ai 655 situri ar+eologice, inclusi$ un $ec+i post de tran&acBionare
Iudson`s .a@ Compan@ 4I.C7, si specii de animale precum ursi polari , ursi
Mri&&l@ , lupi polari, caribu , sigilii Ai soimi calatori . HegetaBia /n parc este sc%&ut tundra
tipic, cu mesteacan pitic , salcie Ai a$ene de munte. Peticele /mpr%Atiate de padure
boreala pot fi /nt2lnite /n $%ile r2urilor.
Parcul este nelocuit acum, dar acolo au tr%it !nuiti din secolul al ''"lea la
'0)5. Exist, totui, o cantitate remarcabil de relicve piatr, n principal r%masite de capcane
de $ulpi, inele de cort, Ai depo&ite de alimente care au fost descoperite /n &on%. Parcul a
fost creat la 18 august 1558, de$enind al 9'"lea Parc NaBional al Canadei si al patrulea
/n Nuna$ut.
3e poate a:unge prin &boruri dela Tinnipeg , -anitoba Ai JellowDnife , <eritoriile
de Nord$est.
Apro=imati$ 655 de situri ar+eologice au fost identificate /n ultimii ani, precum si
date despre cultura Dorset4655 /.Ir. " '555 d.Ir.7
,n '*91, C+ristop+er -iddleton care na$iga na$a Cuptor a fost
primul european care a intra /n fiord , si de pe care el nu a putut pleca pentru mai multe
s%pt%m2ni din cau&a flu=ului de g+eaB% .
El a numit golful dup% 3ir C+arles -i&ea&% , Primul Lord al Amiralit%Bii britanice
Ai o intrare unde a ancorat "ouglas -ar$our dup% -enry .ames Ai "ouglas# sponsori ai
e=pediBiei sale. !nsulele din apropiere 3a$age el a numit"o dupa U esc+imosii s%lbaticiU pe
care i"a intalnit acolo.
-iddleton nu a a$ut succes /n c%utarea lui pentru Pasa:ul de Nord"Hest , Ai nici
Tilliam -oore cu al s%u barca& "isco&ery cinci ani mai t2r&iu.
,n '()5 e=ploratorul C+arles #rancis Iall /n na$a /onticello# in timp ce il cauta
pe ;o+n #ranDlin care s"a pierdut in Pasa:ul de Nord"Hest in e=peditie de '(96 , a a:uns la
oes /n '()9 Ai a trebuit s% iernea&% la .a@.
,n '(*0, o alt% e=pediBie american%, condus% de locotenent #redericD 3c+watDa in
c%utarea pentru ;o+n #ranDlin a trecut /n apropiere -i&ea&a .a@. egiunea a de$enit /n
cele din urm% cunoscuta atunci c2nd a /nceput acolo comerBul cu bl%nuri , la sf2rAitul
secolului '0.
,n '0'6, Meorge Cle$eland a instituit temporar primul post de tran&acBionare /n
apropierea gurii de epulse .a@. Aici se facea transferul de materiale de constructii
pentru postul I.C din epulse .a@. 3ituat /ntr"un loc fa$orabil la cap%tul de nord al !cre
acest post a de$enit important pentru intenBia companiei de a e=tinde afacerea lor spre
nord.
Al%turi de alte acti$it%Bi locale, /n primii ani ai secolului 15 Iudson`s .a@
Compan@, a f%cut mare efort pentru a obBine comerciali&area bl%nurilor sub control. Ei au
/nceput s% construiasc% o reBea mare Ai dens% de posturi de la tundra canadiana din nord"
$est de Iudson .a@, p2n% la coasta de nord a continentului. Conform acestor planuri, un
post la marginea e=terioar% a eplse .a@ ar fi trebuit s% :oace un rol"c+eie.
Acti$it%Bile Iudson`s .a@ Compan@ s"au /nc+eiat la :um%tatea anului '095.
Clima este predominant oceanicaE relati$ cu puBine precipitaBii, temperaturi :oase,
Ai $2nturi puternice. Aici se intalneste cel mai rece $ant Ai cele mai mari troiene . Datorit%
apropierii sale de Iudson .a@, temperatura scade foarte mult, apare ceaBa Ai temperaturile
sunt normale /n timpul $erii, si apar $iscole la /nceputul toamnei. Molful nu este complet
liber de g+eaB% /nainte de sf2rAitul lunii iulie, iar temperaturile pot $aria de la foarte rece
la cald /ntre mai Ai septembrie.
.lora + Pe de o parte, parcul national este o &ona stancoasa in care creste o flora
de 16 de familii de plante cu flori , pe de alt% parte flora marina este compusa din
alge , br@op+@te Ai lic+eni ecanorales.
Plante : iarba neagra 4Ericaceae7, afin 4Haccinium uliginosum7, ro&marin de
mlastina 4Andromeda polifolia7, coada"calului 4EQuisetum ar$ense7, di$erse familii de
crin 4 -elant+iaceae 7, mustar 4.rassicaceae sau Cruciferae7, ma&are
4#abaceae, #aboideae 7, ma&aric+e 4 Astragalus alpinus 7, lemn dulce 4 Ied@sarum
alpinum 7, garoafe 4Car@op+@llaceae7, musc+i 43ilene acaulis7, urec+ea soarecelui
4Cerastium alpinum7 studenita 4IoncDen@a peploides 7, mac 4Papa$eraceae7, trandafir
4osaceae7, mur pitic 4c+amaemorus ubus7, oc+ii soricelului
43a=ifragaceae, 3a=ifrage 7, ogo& 4C@peraceae7, iarba de bumbac 4 Eriop+orum
$aginatum 7, patlagina 4Plantaginaceae7, salcie 43ali= Arctica7 etc.
.auna : fauna s%lbatica din CDDusiDsaliD National ParD ,care a atras intotdeauna
$2n%tori /n aceast% &on% din cele mai $ec+i timpuri, /nc% abund%.
!ntalnim aici ursi gri&&li, turme de caribu, lupi, foci, tauri, gaste, gaste de &apada,
lebede, $ulturi, $ulturul c+el, soimi pelerini si alte pasari de prada si de apa.
2.2.3. Pdurea 'oreal din 9ntario
Alc%tuit% preponderent din conifere, formea&% o centur% de '555 Dm lungime,
/ntin&2ndu"se de la <erra No$a p2n% la JuDon, Ai a r%mas aproape intact% de la ultima
gaciaBiune 4apro=imati$ '5 555 de ani7.
Cererea crescut% de materii prime, incendiile Ai in$a&iile de insecte ameninB% din
ce /n ce mai mult aceast% p%dure.
dP%durea este intact%, dar sigur nu $a r%m2ne aAa pentru mult timp dac% nu se iau
m%suri corespun&%toare.Y a declarat primul ministru al pro$inciei Ontario, -cMuint@.
,n cadul unui proiect de lupt% /mpotri$a /nc%l&irii climatice se pre$ede trecerea
sub dprotecBie permanent%Y a unei suprafeBe de 116 555 Vm1 de p%dure 4apro=imati$
:um%tate din suprafaBa p%durii boreale din Ontario7. ,n acest sens se are /n $edere
inter&icerea acti$it%Bii industriale iar acti$itatea uman% $a fi limitat% la ecoturism Ai
acti$it%Bi precum $2n%toarea Ai pescuitul.
P%durea boreal% din Ontario este una dintre dultimele regiuni cu ade$%rat s%lbatice
ale planeteiY Ai ad%posteAte mai bine de 155 de specii de animale $ulnerabile, printre care
se num%r% ursul brun Ai renul canadian, a ad%ugat -cMuint@.
egiunea boreal% a Canadei este una dintre cela mai mari dc+iu$eteY de
depo&itare a CO1 deoarece, prin intermediul copacilor Ai a solurilor, ea absoarbe cca. '1.6
milioane tone de acid carbonic, a mai ad%ugat -cMuint@.
2.3. Specii pe cale de disparitie din Canada
2.3.1. $fecte negati6e care duc la pierderea speciilor din zonele prote8ate
Ctili&area terenurilor din interiorul Ai din afara parcurilor Ai a altor &one prote:ate are
un impact cresc2nd asupra integritatii ecologice a acestor &one. Aceast% situaBie a dus la
stabilirea Ai menBinerea sistemelor de arii prote:ate de ba&% legate prin coridoare destinate
pentru conser$area +abitatelor Ai faunei s%lbatice.
De"a lungul secolului WW, practica managementului ariilor prote:ate Ai de conser$are
a e$oluat considerabil. Parcuri nu mai sunt percepute ca Upuncte de accesU ci oportunit%Bi
de recreere /n aer liber
<abelul ' enumer% unele dintre cele mai importante factori de stres care afectea&%
integritatea ecologic% /n parcurile naBionale din Canada.
Ta!elul 2" factorii de stres semnificativi care afecteaz integritatea eco!ogic
#u!linia$ ori%inare n
cadrul parcului
#u!linia$ ori%inea n
afara parcului
&e%ional u!linia$
afectea$ ecoitemul mai
mare
'nfratructur (oluare 'nfratructur
vizitator "i faci!it#i de
t$rism
de"e$ri!or so!ide %r&anizare
'arc de infrastr$ct$r (etroc)imice (o!$are *ara+e
dr$m$ri, ci ferate "i
coridoare!or de $ti!itate
'esticide ,inerit
)ctivit*i de cana!izare &eoure utili$are
(ractici!or de gestionare
a (arc$!$i
sc)im&ri!e c!imatice -i!vic$!t$r
(ert$r&are a fa$nei
s!&atice $mane
meta!e gre!e .gric$!t$r
'esc$it s(ortive nive!$! so!$!$i de ozon /0ntoare
ve)ic$! 1 anima!
co!izi$ni!e
acid (reci(ita#ii comercia!e de (esc$it
pecii incaive
+#pecii native nu a
dat un parc,
/egeta#ie
,amifere
'sri
'e"te
2everte&rate
,icroorganisme
3c+imb%rile climatice repre&int%, de fapt, un factor de stres /n creAtere pentru
multe parcuri naBionale Ai a ecosistemelor /n toat% Bara.
Alte efecte preconi&ate ale sc+imb%rilor climatice includ:
furtuni mai intense cau&2nd ero&iune Ai deteriorarea fale&elor sensibile Ai a
$egetaBiei /n parcuri ca Prince Edward !sland Ai Vouc+ibouguac Parcurile
Nationale pe coasta AtlanticuluiE
sc+imbarea spre nord a p%durilor boreale prin modificarea +abitatelor prim pentru
p%s%rile migratoare cum ar fi macarale con$ulsi$% /n Tood .uffalo National ParD
Ai pelicani /n PrinBul Albert National ParDE
condiBiile mai calde /n Oceanul Arctic care afectea&% negati$ animale cum ar fi
urAii polari, focile inelat%, Ai $ulpi arctice " specii care depind de g+eaBa marin% Ai
condiBii de &%pad%, de +ran%, ad%post Ai de camufla:E
sc+imb%ri semnificati$e /n ni$elurile de ap% Ai temperature, reducerea populaBiilor
de peAti de ap% dulce /n parcuri naBionale /n toat% CanadaE
iernile mai bl2nde.
,ntr"un studiu de mediu despre Canada, anc+etatorii de la Cni$ersitatea din Taterloo,
a recomandat:
3tudii de e$aluare mai detaliate asupra impactului sc+imb%rilor climatice sa fie
efectuate /n ma:oritatea parcurilor naBionaleE
conecti$itatea de parcuri naBionale Ai alte arii prote:ate /n Canada Ai America de
Nord s% fie /mbun%t%Bite pentru a permite plantelor Ai animalelor s%lbatice la
trecerea lor $aria&% /n r%spuns la sc+imb%rile climaticeE
in$entarierea ecologice Ai monitori&are pentru detectarea sc+imb%rilor climatice s%
fie /mbun%t%Bit%E
s% fie /mbun%t%Bite colaborarea cu agenBiile internaBionale de conser$are pe
probleme globale sc+imb%rile climaticeE
2.3.2. Specii amenintate
Din noiembrie 155', 8(* specii au fost enumerate ca fiind pe cale de disparitie /n
Canada de c%tre Comitetul cu pri$ire la statutul de Tildlife pe cale de dispariBie /n
Canada. Dintre aceste specii, mai mult de :um%tate apar aproape e=clusi$ sau /n principal
/n cadrul parcurilor naBionale, site"urile naBionale istorice Ai naBionale de &one marine de
conser$are din Canada.
Parcul NaBional !$$a$iD din Canada ofer% un refugiu care, cu o administrare
atent%, a reuAit p2n% acum s% susBin% populaBii s%n%toase de caribu efecti$ului Porcupine.
,n ultimii ani,insa, au a$ut de /nfruntat o pro$ocare suplimentar%: temperaturilor
/n creAtere.
<emperaturile mai ridicate /n luna octombrie au dus la topirea &%pe&ii de
suprafaB%. Atunci c2nd temperaturile scad din nou, &apada /ng+eaB%. 3e creea&% un strat de
g+eaB% aproape impenetrabil, sigiland lic+eni de la sol Ai plantele de care caribu ne$oie
pentru a supra$ieBui iernii.
3peciile de caribu Pear@ au sc%&ut p2n% la punctul /n care acestea au fost
enumerate ca ameninBate de c%tre Comitetul cu pri$ire la statutul de Tildlife pe cale de
dispariBie /n Canada 4CO3ET!C7. Crearea unui parc naBional nou pe !nsula .at+urst $a
a:uta caribu Pear@ prin prote:area +abitatului lor. Dar nu $a fi capabil s% re&ol$e
problemele asociate cu sc+imb%rile climatice.
fig.1'"Caribu /n Parcul NaBional !$a$iD din Canada
,n Canada, rasa de fluierari e=ista /n doar trei parcuri nationale: Parcul Prince
Edward !sland National, Parcul National Vouc+ibouguac New .runswicD Ai Parcul
NaBional Ve:imDu:iD. Aceste parcuri ofer% cel mai /nalt grad de protecBie Ai management
posibil.
,n ultimii '6 ani, cel mai mare num%r de fluierari de reproducBie /n cele trei
parcuri a fost de '51 adulBi /n anul '0(*. ,n 1555, doar 6( de fluierari mai e=istau /n
parcurile naBionale.
Cn efort colecti$ este acum /n curs de desf%Aurare, care implic% mulBi parteneri,
pentru a restabili populaBiile de ploier, care au sc%&ut cu '*K /n Atlantic Canada din
'00'.
fig.11"Ploierul
Pre&enBa din ce /n ce mai rara de lup /n ParD, /n ciuda unei creAteri a populaBiei de
prada 4elani, castori Ai c%prioare codalb7 a condus Parcuri Canada s% cread% c% lupul nu
isi mai /ndeplineAte rolul s%u ecologic.
fig.18"Cactus tepoasa 4Opuntia +umifosa7 in Parcul NaBional Pel?e
fig.19"-elc .anff 3prings 4P+@sella :o+nsoni7, /n Parcul NaBional .anff
fig.16"<estoasa 4Em@doidea blandingii7
fig.1)"lup in Parcul National -aurice
2.3.3. Institutii cu atri'utii in domeniul protectiei ariilor prote8ate din Canada
,nBelegerea Ai abordarea ne$oilor din speciilor pe cale de disparitie $a a:uta ParDs
Canada sa"si atinga obiecti$ele de a atinge integritatea ecologic% 3pecii care sunt
considerate a fi pe cale de dispariBie de pe lista de Comisia pentru statutul pe cale de
dispariBie Tildlife /n Canada 4CO3ET!C7 " necesit% o atenBie deosebit%.
ParDs Canada este una dintre cele trei organisme gu$ernamentale federale
responsabile pentru speciile /n pericol /n Canada. ParDs Canada este responsabil pentru
speciile la risc /n parcuri naBionale, site"urile naBionale istorice Ai naBionale de &one
marine de conser$are. Departamentul de Pescuit si Oceane Canada este responsabil de
specii /n oceane Ai pe c%i na$igabile interioare. -ediu Canada este responsabil pentru
toate celelalte specii /n pericol /n Canada.
Programul ParDs Canada se concentrea&% asupra speciilor pe cale de dispariBie Ai
ameninBate astfel cum sunt enumerate de CO3ET!C, care sunt distribuite /n /ntreaga
Canada: parcuri naBionale, siturile istorice Ai naBionale de &one marine de conser$are.
ParDs Canada, Programul specii de risc se anga:ea&% s%:
elabor%rii de strategii de recuperare pentru specii prioritare ParDs Canada 4speciile
sunt distribuite aproape e=clusi$ /n interiorul &onelor ParDs Canada a
patrimoniului prote:at7 Ai s% participe la strategiile de recuperare pentru speciile pe
cale de disparitieE
punere /n aplicare a acBiunilor prioritare identificate /n strategiile de recuperare a
speciilor pre&ente /n &onele cu patrimoniu Parcuri prote:ate Canada, Ai spri:inirea
parteneriatelorE
completarea unei ba&e de date a speciilor de la e$enimente de risc /n parcurile
naBionale, site"urile naBionale istorice Ai naBionale &onelor marine de conser$areE
/ndeplinirea obligaBiilor legale odat% ce actul a fost proclamatE
conAtienti&are Ai educare canadienilor despre specii /n pericol.
ParDs Canada este lider de ec+ipe de recuperare, care sunt /n curs de de&$oltare Ai de
punere /n aplicare a strategiilor de recuperare pentru speciile prioritare la risc enumerate
/n <abelul 8.
)a'elul 3+ specii prioritare din ParDs Canada
Specii ,ume ,ational Par5
C9S$AIC
Status
Lic+en Centipede Pacific im
Pe cale de
dispariBie
Cactus intepator Pear Est Punctul Pel?e
Pe cale de
dispariBie
Arunc%tor de ciulin PuDasDwa
Pe cale de
dispariBie
melc de prim%$ar% .anff .anff
Pe cale de
dispariBie
.landing lui <urtle " No$a
3cotia populaBiei
Ve:imDu:iD AmeninBaBi
.uricul"apei Ve:imDu:iD AmeninBaBi
-assasauga de Est atlesnaDe
!nsulele Meorgian .a@, Peninsula
.ruce, pricepe Cinci
AmeninBaBi
-usc+i Ialler Apple ;asp AmeninBaBi
Desemnate ca puncte de prioritate in Canada sunt+
Ecosistemele Marr@ OaD Iill la #ort odd Ai #arul #isgard National Iistoric 3ite"
uri din Canada, .ritis+ ColumbiaE
P%Aunile Parcul National din Canada, 3asDatc+ewanE
Ve:imDu:iD Parcul NaBional Ai site"ul National Iistoric din Canada, No$a 3cotiaE
Parcul National Point Pel?e din Canada, Ontario.
2.4. 0anagementul ariilor naturale prote8ate
eporteri tinere din Canada
Cnul dintre priorit%Bile c+eie de informare si educaBie ale ParDs Canada este de a
conlucra cu comunit%Bile de tineret Ai etnoculturale, care ar putea fi nefamiliari&ati cu
parcurile nationale din Canada Ai site"urile naBionale istorice.
Pentru a atinge acest obiecti$, Cnitate de Hest din >uebec a creat o iniBiati$%
unic%: <ineri reporteri din Canada. Programul a fost conceput pentru a a:unge la
comunitatile +aitiene, $ietname&% Ai libane&i /n -ontr?al, Ai U<ineri reporteriU. ,n timpul
perioadelor de '5 s%pt%m2ni /n $erile din 1555 Ai 155', au a$ut oportunitatea de a c%l%tori
Ai de a $i&ita o serie de site"uri ParDs Canada, /n >uebec Ai a pro$inciilor din Atlantic.
-u6ernul Canadei
Mu$ernul Canadei, /n parteneriat cu celelalte ni$eluri de gu$ernare Ai o larg%
secBiune trans$ersal% de canadieni, este /n pre&ent anga:at pe dou% dintre cele mai
importante iniBiati$e din istoria Canadei de a prote:a &onele de patrimoniu.
Prima iniBiati$% c+eie este planul anunBat de c%tre primul"ministru pentru a stabili
&ece noi parcuri naBionale Ai cinci naBionale noi &one marine de conser$are /n urm%torii
cinci ani. Au semnat de:a un acord pentru a stabili primele parcuri noi.
A doua initiati$a c+eie este locurile istorice. Punerea /n aplicare a unei strategii
cuprin&%toare pentru a prote:a locurile istorice, reabilitarea cl%dirilor de patrimoniu,
/mputernici popoarelor aborigene pentru a prote:a &onele lor de patrimoniu, Ai s% fac%
Mu$ernul Canadei un lider /n administrare patrimoniu.
Prote:area spaBiile canadiene, locurile istorice Ai minuni culturael este una dintre
cele mai mari responsabilit%Bi parta:ate Ai unul din cele mai mari misiuni naBionale.
eali&arile din ultimii ani demonstrea&% c% pot face faB% pro$oc%rilor Ai sa /ndeplineasc%
datoria lor ca administratori din &onele cu patrimoniu Canada. Este imperati$ s% faca
acest lucru.
Capitolul 3. Concluzii
*riile prote8ate includ /n perimetrul lor ecosisteme fragile, bioceno&e $ulnerabile
/n raport cu modul de utili&are a terenurilor astfel /nc2t, gama acti$it%Bilor umane cu
impact negati$ asupra acestora este foarte $ast%. Cele mai agresi$e forme de inter$enBie
antropic% asupra interrelaBiilor dintre componentele naturale ale peisa:ului ariilor
prote:ate pot fi: agricultura, sil$icultura, turismul, transporturile, industria
-a:oritatea practicilor agricole moderne s"au do$edit deosebit de noci$e pentru
natur% Ai peisa:e. Pentru creAterea producti$it%Bii, au fost distruse numeroase +abitate rare,
/n special prin drenarea &onelor umede Ai irigarea &onelor aride.
<urismul, ca acti$itate economic%, poate cau&a pagube mari ariilor prote:ate, /n
special dac% nu sunt administrate adec$at, dar poate aduce Ai mari beneficii. #acilit%Bile
turistice intr% deseori /n conflict cu Belurile de conser$are Ai degradea&% peisa:ele naturaleE
presiunile pentru de&$oltarea unor asemenea facilit%Bi sunt deosebit de puternice /n fostul
bloc al B%rilor est"europene, /n timp ce /n unele arii prote:ate, turismul pur Ai simplu nu
este pre&ent.
Cand spui Canada te gandesti in primul rand la crestele muntoase si campurile de
g+eturi din -untii 3tancosi, uriasa intindere a preriilor, nesfarsitele paduri de conifere
negre, austerul si ing+etatul Nord, o lume a naturii neatinse de mana omului, o salbaticie
aproape nemarginita. Apoi este celalta fata, prin contrast aproape confortabila, in care pot
fi incluse >uebec Cit@, inaltat pe platoul sau stancos, proiectandu"se deasupra intinsului
3t. Lawrence, sau turnurile gotice ale Ottwabs Parliament Iill, pa&ite de &ambitorii
politisti calare.
Putine tari din lume ofera atat de multe posibilitati precum Canada. #ie ca sunteti
pasionati de sc+i, na$igatie, mu&ee sau sunteti gurman&i, Canada are de toate. Hestul
Canadei este renumit pentru peisa:ul magnific, estul combina aroma si farmecul Europei
cu e=uberanta New JorD"ului, nordul este renumit pentru $iata salbatica si, oriunde $eti
merge, $eti fi surprinsi de multimea de lucruri noi pe care le $eti descoperi.
!ata cate$a moti$e pentru a $i&ita Canada :
'. OraAele spectaculoase canadiane
DeAi este puBin probabil $eBi a:unge la toate acestea /ntr"o e=cursie, urmatoarele orase
sunt cele mai populare destinatii pentru $i&itatori /n Canada : Hancou$er, Calgar@,
Niagara #alls, <oronto, Ottawa, -ontreal, >uebec Cit@, Ialifa=, Hictoria.
1. -inunile naturale din Canada : PuBine B%ri se pot l%uda cu num%rul Ai gama
de minuni naturale de care Canada dispune. Crm%toarele sunt c2te$a din cele mai
spectaculoase Ai mai populare atracBii naturale din Canada: Canadian ocD@ -ountain
ParDs, Dinosaur Pro$incial ParD, Na+anni National ParD eser$e, Cabot <rail,Niagara
#alls
8. Accesibilitatea: Canada este o alegere de $acanta la preBuri accesibile. !n 0112
World3ide Cost /ercer a (ur&eym a clasat oraAele canadiene printre cele mai
accesibile. <oronto, c+iar cel mai scump oras canadian, se afla la numarul (1 din '55 de
oraAe cele mai scumpe, iar Ottawa iese /n e$idenB% ca oraAul cel mai accesibil din
America de Nord.
9. Canada dispune de uimitoare acti$it%Bi /n aer liber : Cnul dintre cele mai bune
moti$e pentru a $i&ita Canada este de a profita de aerul liber. Cnele dintre cele mai
populare acti$it%Bi /n aer liber /n Canada sunt: camping, sc+i R snowboard, golful si
pescuitul. DrumeBii, ciclism montan, alpinism, caiac, Caiac, 3Di, Ai <rasee snows+oeing
din Canada.
6. E$enimentele si festi$alurile /n Canada : Celebrarea de Lumina, Hancou$er 4cel
mai mare concurs de artificii din lume7, Calgar@ 3tampede, Edmonton #olD -usic
#esti$al, #esti$alul !nternational de #ilm <oronto, #esti$alul <ulip canadian4Ottawa7,
Carna$alul de iarn% de la >uebec 4>uebec Cit@7, #esti$alul !nternational al Culorilor
4 No$a 3cotia7.
). Canada $i&ita de iarn%, prim%$ar%, $ar% sau toamn%: deoarece Canada este at2t
de mare, clima $aria&% semnificati$ si permite o gam% larg% de acti$it%Bi .
*. Cultura france&a r%m2ne o parte important% din Canada, mai ales /n >uebec ,
dar, de asemenea, /n Ontario Ai pro$inciile maritime. Canada este oficial o tara
biling$%. !storia sa bogata si patrimoniu distinct face o destinaBie turistic% unic%.
(. Canada ofera distracBie pentru /ntreaga familie : mare $arietate de acti$it%Bi
distracti$e /n aer liber Ai e$enimente face o destinaBie de c%l%torie fantastic% pentru
familiile care c%l%toresc cu copii. De la drumeBii, sc+i, sau snowboard, pana la Carna$alul
de iarn% de la >uebec sau Calgar@ 3tampede , Canada ofera o $acanta perfecta pentru
/ntreaga familie.
0. Di$ersitatea : Di$erse culturi, clim% Ai peisa: face din Canada o destinaBie
pentru a se potri$i cu orice interes.
Canada este o Bar% de imigranBi Ai are o politic% de /ncura:are a di$ersit%Bii. Astfel,
+ub"uri urbane dispun de o gam% de neigbour+oods etnice, restaurante Ai maga&ine.
,n plus, mediul natural al Canadei este una dintre cele mai frumoase din lume. De
la coaste curate, la munBii st2ncoAi Ai lacuri spumante, geografia Canadei inspir% $eneraBie
de la coasta la coasta.
'5. !nteresantele atracBii antropice din Canada: #rumuseBea natural% a Canadei Ai
minunile naturale ale B%rii sunt multe, dar Canada are, de asemenea interesante atractii
reali&ate de om. Acestea includ fapte ar+itecturale, cum ar fi CN <ower , situri istorice,
inclusi$ >uebec Cit@ " cu pereBii de nord singurul oraA din -e=ic " Ai atractii culturale
deosebite, care includ mu&ee Ai galerii de clas% mondial%.
,n esenB%, ecoturismul trebuie planificat Ai manageriat Bin2nd cont de implicaBia
social% Ai de obiecti$ele de protecBie pe care le implic%.
Practica demonstrea&% faptul c% fiecare regiune implicat% /n de&$oltarea unei
acti$it%Bi ecoturistice /Ai de&$olt% propriile principii, g+iduri de bun% practic% Ai proceduri
de certificare, ba&ate pe e=perienBa internaBional% /n domeniu.