EVANGHELIA DACILOR

----- Original Message -----

From: Octavian Sarbatoare
Sent: Monday, April 04, 2011 11:07 AM
Subject: EVANGHELIA DACILOR sau VIATA LUI IISUS MARELE INITIAT DIN DACIA.



Iata manuscrisul EVANGHELIA DACILOR sau VIATA LUI IISUS MARELE INITIAT DIN DACIA.



EVANGHELIA DACILOR
sau
VIAA LUI IISUS
MARELE INIIAT DIN DACIA
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
Tuturor crestinilor si altor rvnitori ntru
adevr care caut s cunoasc
viaOa Domnului Iisus
Public Domain (domeniu public)
Autor Octavian Srbtoare
Australian National Library ISBN 978 0 9807337 6 1.
Prima ediOie, anul 2011
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
Pagina
CAPITOLUL 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
CAPITOLUL 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
CAPITOLUL 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
CAPITOLUL 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
CAPITOLUL 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
CAPITOLUL 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
CAPITOLUL 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
CAPITOLUL 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
CAPITOLUL 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
4
EVANGHELIA DACILOR
sau
VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
CAPITOLUL 1
Dumnezeu n cerul de purpur. Despre
Pandera din Tracia. Cultul strbunilor
tracilor. Pandera n Galileea. Fecioara Maria.
1Dumnezeu, Tat si Mam, se afla n
limpezimea luminii n cerul de purpur. 2Si
Domnul i-a chemat la El pe ngerii cei mari, pe
Osiris si pe Iisis, soOia Lui, si pe Horus, fiul Lor,
si pe Melchisedec, si pe Zaratustra, si pe
Zamolxe cu soOia Lui Bendisa, si pe alOii. 3Si se
gndise Domnul s mai limpezeasc apele
printre oameni. 4Si Le-a vorbit ngerilor: Este
vremea s le mai amintim oamenilor ce este
iubirea. 5Doar ei asa se apropie mai mult de
lumina Noastr. 6Voi stiOi ce aveOi de fcut.
7Atunci cnd duhurile voastre ngeresti coboar
pe pmnt, sunt si Eu cu Voi n duh.
8Apoi Domnul S-a dus n partea cea palid a
cerurilor unde erau sufletele cu lumin palid, si
chiar si fr lumin. 9Si le-a spus lor: Este
vremea s le mai amintim oamenilor ce nu este
iubirea. 10Voi stiOi ce aveOi de fcut.
11Si Domnul s-a ntors n limpezimea luminii
n cerul de purpur s priveasc cele ce vor
urma.
12Era vremea mpratului roman Octavianus
Augustus, nepotul lui Iulius Cezar. 13Tiberius,
fiul adoptiv al lui Augustus, anexase regiunile
din Balcani. 14Romanii erau puternicii zilei si
stpnii unui vast imperiu.
15Tracia, pmntul aflat la nord de Grecia,
intrase de mai mult timp n sfera de influenO a
Romei, dar nu era provincie roman.
16Locuitorii Traciei erau de cultura elen, mulOi
dintre ei vorbeau si limba greac.
17Clanul Cogaion, aflat n aria MunOilor
Haemus, era binecunoscut n toat Tracia. 18Din
clanul Cogaion fcea parte si Tcu Pandera,
pstor de munte si om cucernic n credinOa Lui
Zamolxe. 19Tcu l crescuse pe fiul su Tiberiu
Iuliu n spiritul iubirii Lui Dumnezeu. 20Familia
lor urma cu strjnicie Decalogul Lui Zamolxe,
Legile Lui Zamolxe si toate nvOturile
mostenite din mosi-strmosi.
21La maturitate Tiberiu Iuliu Pandera, cruia
cei cunoscuOi i spuneau de obicei Iuliu, era un
brbat voinic care mnuia cu mare ndemnare
arcul si lancea, fiind nentrecut n luptele cu
sabia si scutul.
22ntr-o zi Iuliu i-a spus tatlui su Tcu:
Vreau s m angajez n armata roman.
23Tatl i-a rspuns: Ai aproape optsprezece
ani, esti brbat n toat firea. S mergi sntos
biete. Sunt ncredinOat c te vei ntoarce teafr.
24Un singur lucru Oi cer cu strjnicie nu uita
niciodat Decalogul Lui Zamolxe si pstreaz
legile strbunilor nostri! 25Si asa Dumniezu si
Zamolxe vor fi mereu cu tine ca s te apere si s
te bunecuvnteze.
26Voi face precum mi spui, si-a asigurat
Iuliu tatl.
27Cu o sear nainte de ziua plecrii lui Iuliu,
familia si prietenii au aprins Rugul Lui
Zamolxe, ajutaOi de un preot deceneu. 28Si s-au
rugat cu Rugciunea Domneasc: Tatl Nostru
Dumnezeu, Mama Noastr Domnazna, 29Voi
care triOi n lumin, nOelepOi sunteOi n cer si
pe pmnt. 30Astept darul nlOrii Voastre n
mine. 31Vreau s primesc harul Vostru n
fiecare zi. 32Lumina Voastr s-mi fie ca pinea
de zi cu zi. S-mi dea nOelepciune sufletului
care s-mi lumineze cu putere viaOa. 33Tat
Dumnezeu si Mam Domnazn rogu-V s-mi
daOi binecuvntarea Voastr cu lumin s pot
tri n nOelepciune, mulOumire si har 34si focul
din inimile voastre s fie si n inima mea. 35Asa
s fie, asa s fie, asa s fie, zu.
36Cnd a sosit la Atena, unde vroia s se
nroleze n armat, Tiberiu Iuliu Pandera a luat
legtura cu garnizoana roman de acolo.
37Comandantul ei a aflat astfel c tnrul trac
dorea s slujeasc n armata roman. L-a privit
pe Pandera din cap pn-n picioare si a
constatat aptitudinile lui fizice deosebite.
38Si comandantul i-a spus: Te trimit la
instructaj, apoi te angajm soldat roman. 39Si Oi
vom zice Pandera, c avem destui soldaOi cu
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
5
numele Tiberius si Iulius. 40Comandantul i-a
scris lui Pandera o trimitere ctre scoala de
instructaj si Pandera a mers acolo nsoOit de un
soldat roman.
41Cnd a sosit la cmpul de instrucOie, al
cohortei romane, Pandera a ntlnit si alOi recruOi
veniOi din multe Oinuturi ale imperiului roman.
42Si mulOi l credeau grec pentru c Pandera
vorbea limba greac foarte bine. 43Treptat
Pandera a observat c limba latin a romanilor
se apropia mult de limba lui matern, traca.
44Dup instructajul de trei luni Pandera a
revenit la Atena unde a fost angajat soldat
roman cu smbrie pe o perioad de douzece si
cinci de ani. 45Dar curnd a fost transferat de la
Atena la o garnizoan roman din orasul Sidon,
n Fenicia, unde Pandera a rmas un timp.
46Acolo a nvOat repede limba fenician care i
va folosi n Iudeea, cci se asemna cu cea
aramaic.
47Dar, cunoscndu-i-se aptitudinile de arcas,
Pandera a fost trimis la Ierusalim, la cohorta
Sagittariorum, alturi de un grup de soldaOi din
Fenicia, ca s slujeasc n Iudeea.
48Cnd Pandera a sosit la Ierusalim, toOi l-au
crezut c era fenician. 49Si a primit sarcini de
lucru n localitatea Nazaret din Galileea
mpreun cu doi soldaOi cu care venise din
Fenicia. 50Pandera trebuia s pzeasc casa unui
aristocrat, de origine greac, pe nume Filias.
Aristocratul si familia lui se temeau de iudei c
ei i sprijineau pe romani.
51Si Domnul se afla n limpezimea luminii n
cerul de purpur si privea la oameni.
52La acel timp, n Nazaret, tria Maria, o
fecioar de saisprezece ani care locuia peste
drum de casa aristocratului Filias. 53Aproape n
fiecare dimineaO Maria l vedea pe Pandera n
grdin cnd el se ruga la zeii lui. 54Si Maria se
gndea: Trebuie s fie un om bun dac face
asta. Asa un soO as vrea si eu s-mi trimit
Domnul. 55Dar prinOii mei m-au logodit cu
Iosif. Si eu nu vreau s-i fiu soOie. 56Doamne, nu
stiu cum s scap de asta! Nu vd nici o
posibilitate.
57Si Mariei i-a ncolOit n minte un gnd al
speranOei: Ce-ar fi ca ntr-o zi s-l cunosc pe
acest om? Poate c m poate ajuta cu ceva? Este
din armata roman si ei au mare putere aici la
noi. Poate c-l va ndupleca pe logodnicul meu
Iosif s renunOe la mine?
58A doua zi Maria l-a vzut iarsi pe Pandera
cnd si fcea rugciunile de dimineaO. 59Si
dup ce el a terminat, fata s-a mbrcat ntr-o
rochie alb feciorelnic. 60Ea i stia deja
obiceiul lui Pandera c, n scurt timp dup
rugciune, el va pleca de acas.
61Maria era hotrt s atrag cumva atenOia
omului care o impresiona asa de mult. Si si-a
pus un vl pe cap si pe faO, si a iesit la poarta
casei.
62Nu a trecut mult timp si Pandera si-a fcut
apariOia n curtea palatului aristocratului Filias.
Trebuia s mearg cu treburi la comandamentul
garnizoanei romane din Nazaret.
63Cnd Pandera a iesit pe poart a observat-o
pe fecioara, care prea c asteapt pe cineva.
64El stia prea bine c va trece linistit pe lng ea
si nu-i va putea vede faOa. 65Asa era obiceiul la
iudei, dar el ar fi fost curios s vad ce se
ascunde sub acel vl.
66Cnd Pandera s-a apropiat de fat, el era
hotrt s-si continue drumul, dar mare i-a fost
surpriza cnd ea si-a descoperit faOa si i-a
zmbit. 67Tnrul a crezut c fata a fcut aceasta
ctre cineva care venea n urma lui, dar privind
napoi a constatat c nu era nimeni.
68Si si-a zis Pandera n gnd: Mie mi-a
zmbit. Este o fat frumoas, si chiar mi place
foarte mult de ea. Este iudee, iar eu sunt soldat
roman, si mai am mult timp pn s fiu lsat la
vatr.
69Si tot drumul, pn a ajuns la garnizoan,
Pandera s-a tot gndit la evenimentul dimineOii:
Fetei i place de mine. Altfel de ce mi-ar fi
artat chipul?
70Mai trziu, cnd Pandera a revenit la casa
aristocratului Filias, el si-a reluat preocuprile
obisnuite. 71Aproape c-si scosese din minte
cele ntmplate dimineaOa, creznd n neputinOa
unei legturi ntre el si fecioara vzut.
72n schimb Maria a fost toat ziua
gnditoare la ntlnirea ei cu soldatul roman.
73Si-si spunea: Este un brbat frumos. Si mai
presus de toate este un om cucernic. L-am vzut
mereu cum se nchin la zeii lui. Oare cine or fi
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
6
ei? Mine dimineaO voi iesi din nou la poart s
m vad.
74A doua zi Maria l-a privit din nou pe
Pandera cnd si fcea rugciunile la zeii lui.
75Stia c el va pleca curnd de acas si ea ar fi
vrut s dea iar ochii cu el. 76Si fata s-a mbrcat
cu aceeasi rochie alb, si-a pus vlul pe cap si
pe faO, si a iesit la poart.
77Cnd Pandera a revzut-o pe Maria era tare
ncntat. Si cnd s-a apropiat mai mult de ea,
Maria si-a dat la o parte vlul de pe faO, ca el
s-i poat vedea iarsi chipul. 78Tnrul s-a
oprit si a salutat-o pe Maria n limba greac, si
ea i-a rspuns cu un zmbet si l-a privit adnc n
ochi, dup care a fugit repede n cas.
79Dup rezolvarea treburilor prin localitate,
Pandera s-a ntors acas. 80Ar fi vrut s stie mai
multe despre fat. Si a aflat c o chema Maria,
c locuia la rude si c prinOii ei au decedat. 81I
s-a mai spus c Maria era logodit cu un om din
localitate, un iudeu din casa lui David pe nume
Iosif, un brbat mult mai n vrst dect Maria.
82Pandera si spunea: Nu stiu ce s mai
cred? Fata asta trebuie s se cstoreasc cu un
iudeu, dar i place de mine, un trac din armata
roman. Trebuie s aflu chiar de la ea ce
doreste.
83Si n zilele urmtoare Pandera i-a cunoscut
pe Iesua si pe Rut, rudele la care locuia Maria.
Brbatul, Iesua, era fratele Anei, mama Mariei.
84ntr-o sear Pandera a fost invitat la ei la
cin si Iesua a aflat despre originea trac a lui
Pandera. 85Iesua i-a spus: Noi credeam c toOi
soldaOii care pzesc casa aristocratului Filias
sunteOi fenicieni. Dar vd c domnia ta esti din
alt neam.
86Si n timp ce mncau, Iesua i-a spus lui
Pandera ntreaga poveste despre logodna Mariei
cu Iosif: 87Ioachim, tatl Mariei, si soOia lui
Ana, sora mea, au murit. Ioachim si Ana au
logodit-o de mic pe Maria cu Iosif. 88Cum este
obiceiul la noi iudeii, Iosif i-a pltit tatlui fetei
o mare sum de bani. 89Dar cnd Maria s-a fcut
mai mare ne-a spus c nu-i place deloc de Iosif.
90Ce putem oare s mai facem noi acum? Banii
nu-i avem ca s-i dm napoi lui Iosif, care
desigur c va cere si dobnd. 91Si el ne-a spus
c este timpul s i-o trimitem pe Maria s-i fie
soOie, c ea are deja saisprezece ani, iar el
patruzeci si doi de ani.
92Pandera a ascultat tcut cele spuse de Iesua
si nu stia ce soluOie s-i dea. 93Si Iesua i-a mai
zis: Noi ne-am gndit domnule Pandera c
dumneata ne poOi ajuta cumva. Esti un om cu
putere, faci parte din armata roman. Poate c-l
ndupleci pe Iosif s renunOe la logodna lui cu
Maria?
94Dar Pandera le-a zis: Lucrul acesta este
greu de fcut. Desi noi romanii suntem stpni
aici, nu prea ne bgm n treburi atunci cnd
este vorba despre obiceiurile voastre religioase.
O s vd ce pot face.
95n zilele urmtoare Pandera l-a cunoscut pe
Iosif, care i-a spus si el despre legmntului
logodnei dintre el si Maria: 96Tatl Mariei,
Ioachim, care a murit de mult, mi-a promis-o pe
fat de cnd ea era o copil. Atunci i-am pltit o
avere si m-am logodit cu ea. Cu siguranO c
ntr-o zi Maria va veni s stea cu mine.
97Si Pandera a aflat de la Iosif c era tare
bucuros c ntr-o zi Maria va trebui s vin s
stea cu el.
98Lui Pandera, Iosif i-a prut un om de
treab. Si Pandera a nOeles c nu poate interveni
cu nimic ca s schimbe lucrurile.
99Dup ntlnirea lui cu Iosif, Pandera a mers
acas si mai trziu a vizitat familia Mariei si lea
povestit despre toate cele vorbite de el cu
Iosif.
100Apoi Iesua a zis: Doamne fereste-ne! Ne
gsim ntr-o situaOie disperat, domnule
Pandera. 101Sub nici o form nu o putem trimite
pe Maria s stea cu Iosif, mpotriva voinOei ei.
102n dimineOile care au urmat, Maria a iesit
de multe ori la poarta casei s schimbe cteva
vorbe cu Pandera, care simOea c Oine la ea. 103Si
din cnd n cnd familia Mariei l-a mai invitat
pe Pandera la ei acas si au devenit prieteni
buni.
104n limpezimea luminii, n cerul de purpur,
Domnul Dumnezeu privea la ce fac oamenii pe
pmnt. Si era bucuros cnd i vedea mpreun
pe Maria si Pandera.
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
7
CAPITOLUL 2
Elisabeta si preotul Zaharia. ngerul
Domnului i se arat lui Zaharia. Visul
Elisabetei. Maria rmne nsrcinat. Maria
si Iosif. Nasterea lui Ioan Boteztorul.
1n Oinutul muntos, ntr-o localitate aflat n
aria tribului lui Iuda, locuia Elisabeta, al crui
tat era frate cu Ioachim, tatl Mariei. 2Elisabeta
era cstorit cu preotul Zaharia, care era din
ceata preoOeasc a lui Abia. 3Elisabeta descindea
si ea din Aaron, ntemeietorul tagmei preoOesti a
lui Israel. 4Ei nu aveau copii, Elisabetei i cam
trecuse timpul zmislirii.
5Oameni drepOi naintea Domnului, Elisabeta
si preotul Zaharia umblau fr prihan n toate
poruncile si rnduielile Domnului, si se tot
rugau ca El s le deie un copil.
6ntr-una din zile preotul Zaharia slujea la
templu mpreun cu alOi preoOi. 7MulOimea sttea
afar rugndu-se. 8Vine rndul lui Zaharia s
intre n templu si s tmieze. 9Si Gavriil,
ngerul, cel ce st n faOa Domnului, i s-a artat
stnd de-a dreapta altarului tmierii. 10Cnd l-a
vzut pe Gavriil, Zaharia s-a tulburat tare si i-a
fost fric.
11Dar ngerul i-a grit: Nu te teme, Zaharia,
fiindc rugciunea Oi-a fost ascultat si
Elisabeta, femeia ta, Oi va naste un fiu si-i vei
pune numele Ioan. 12De nasterea lui te vei
bucura c mare va fi el naintea Domnului.
13Nici vin si nici butur tare nu va bea cci el
se va umple de Duhul Sfnt nc din pntecele
mamei sale. 14El va avea puterea si duhul lui Ilie
care coboar din cer ca s pregteasc poporul
pentru venirea Lui Mesia. 15Eu ngerul Gavriil
sunt trimis s griesc ctre tine si s-Oi
binevestesc acestea.
16Cnd Zaharia a iesit din templu era tare
tulburat si le fcea semne oamenilor c nu putea
s vorbeasc. 17Iar ei au nOeles c ceva deosebit
i s-a ntmplat lui Zaharia pe cnd era acolo la
altar.
18Dup dou sptmni de zile, de slujit la
templu, Zaharia a mers acas si a povestit
nevestei sale Elisabeta toate cte i s-au
ntmplat, 19si a aflat c Elisabeta era gravid n
luna a sasea, c ea i tinuise aceasta.
20Chiar n noaptea aceea Elisabeta a visat-o
pe Maria. Se fcea c fecioara era ntruchiparea
zeiOei egiptene Iisis, avea trei luceferi pe piept si
umeri, era nsrcinat si trebuia s-L nasc pe
salvatorul neamului iudeilor, pe Mesia.
21DimineaOa Elisabeta i-a spus visul ei lui
Zaharia. 22Si Zaharia i-a zis Elisabetei: Dac
Mariei i s-a dat de la Domnul nostru Adonai ca
s-L nasc pe Mesia, nu ncape ndoial c
pruncul nostru este trimis de Domnul s-I
deschid calea. 23O s trimit degrab pe cineva
s-o aduc aici pe Maria.
24Preotul Zaharia a vorbit cu o rud de-a lui
s mearg la Nazaret si omul s-a dus. Si
ajungnd la casa lui Iesua si Rut, el le-a zis:
Preotul Zaharia de la munte, vrea s o aduc la
ei pe Maria, ruda Elisabetei, nevasta lui.
25Atunci Iesua i-a spus: Bine. Maria va
pleca cu tine. Si noi ne gndeam s o trimitem
la Elisabeta, dar iat c mna Domnului ne-a
luat-o nainte.
26Cnd Maria a ajuns la Elisabeta si Zaharia,
ei au primit-o cu mare bucurie. 27Si Maria a
aflat c Elisabeta era nsrcinat n luna a sasea
si le-a povestit rudelor ei de-a fir a pr toate cte
i s-au ntmplat cu Iosif, logodnicul ei, pe care
nu dorea s-l ia de brbat.
28Atunci Elisabeta i-a spus Mariei despre
cele petrecute la templu cu Zaharia si despre
visul ei: 29Brbatul meu Zaharia era la templu
si tmia cnd a primit nstiinOare de la ngerul
Gavriil c eu voi naste un biat care va avea
duhul lui Ilie. Pruncul nostru va fi profet al
Celui-Preanalt, al lui Mesia. 30Iar eu am visat
c tu-L vei naste pe izbvitorul neamului nostru,
pe Mesia, si c tu esti ntruparea pe pmnt a
zeiOei egiptene Iisis, Cea pe care neamul nostru
o venera pe cnd poporul lui Israel se afla n
Egipt.
31Maria a fost tulburat de ce a auzit de la
Elisabeta, si le-a rspuns: Cum s nasc eu un
prunc de vreme ce nu stiu de brbat? Iar de Iosif
nici nu vreau s aud. Mine merg napoi acas.
32Si a doua zi Maria a plecat la Nazaret. 33Pe
drum se gndea: Cum s-L nasc eu pe Mesia?
Doamne lumineaz-m!
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
8
34Cnd Maria a ajuns acas, Iesua si Rut au
fost miraOi c ea s-a ntors asa curnd.
35Si au ntrebat-o ce s-a ntmplat. Atunci
Maria le-a zis: Elisabeta si Zaharia au primit
nstiinOare de la Domnul c eu l voi naste pe
Mesia. 36Elisabeta este deja nsrcinat si ea va
naste un prunc care va avea duhul lui Ilie, cel
care trebuie s coboare din cer ca s deschid
calea pentru venirea Lui Mesia. 37Si m ntreb,
si m frmnt, si nu gsesc rspuns. Cum pot eu
s-L nasc pe Mesia dac nu stiu de brbat?
38Iesua si Rut au czut pe gnduri si nu stiau
ce s zic. 39Apoi Iesua le-a spus: Iat cum
cred eu: Mesia nu se poate naste dect dintr-un
brbat si o femeie care se iubesc din suflet. 40Iar
tu Marie, dac nu-l iubesti pe Iosif, logodnicul
tu, cum ai putea tu oare s-L nasti pe Mesia?
41Dar Rut, care era mai tcut de felul ei, le-a
zis: Bine, bine. S aflm atunci pe cine iubeste
Maria. C ea trebuie s iubeasc pe cineva, c
nu degeaba i s-a prezis c-L va naste pe Mesia.
42Si atunci Maria va sti si de brbat, c altfel nu
se poate s se nasc un prunc. 43Ia s ne spui
Maria, pe cine iubesti tu?
44Atunci Maria si-a luat inima n dinOi si le-a
mrturisit: Domnul mi este martor si stie c
dac este s aleg pe un om dup inima mea
acela este Pandera, soldatul roman pe care voi l
stiOi.
45Iesua si Rut n-au fost surprinsi de
spovedania Mariei. 46Dar Iesua le-a zis: Asta
nu se poate. Mai nti c Iosif trebuie s renunOe
la logodna lui cu Maria, ca apoi ea s se
logodeasc cu Pandera. 47Dar, zic si eu asa. Si
mrturisesc c-mi este greu s spun ce ar fi mai
bine s fac Maria. 48Va trebui musai s ne
sftuim cu preotul Zaharia si cu Elisabeta.
49Si a doua zi Iesua, Rut si Maria au plecat la
munte la Elisabeta si Zaharia ca s le cear sfat.
50Dup ce toOi au ascultat toate cele spuse de
Iesua, preotul Zaharia le-a spus tuturor: Nici
pomeneal ca Maria s se logodeasc cu
Pandera. C dup Legea noastr, ea este deja
logodit cu Iosif. Si precum stiOi Iosif nu vrea n
ruptul capului s rup logodna lor.
51Atunci Elisabeta le-a fcut cunoscut ce
credea si ea: S lum aminte c acest tnr, pe
nume Pandera, nu este din neamul nostru. El se
roag la alOi zei dect cei ai nostri. Tracii si au
Legea lor precum noi o avem pe a noastr.
52Dar Maria, care nu spusese nimic pn
atunci, le-a zis: L-am vzut de multe ori cum
se roag la zeii lui si cred cu toat inima c el
este un om bun. Ce deosebire s fie oare ntre
zeii lui Pandera si cei ai nostri?
53ns Zaharia era nenduplecat: Nici vorb
s amestecm zeii lor cu cei ai nostri! C asa
ne-au spus si Moise si patriarhii. 54Oricum orice
cstorie dintre o femeie iudee si un neiudeu nu
este valabil dup Legea noastr, chiar dac este
bun dup Legea acelui om cu care femeia se
mrit.
55Si Elisabeta le-a mai spus si ea: Hai s
vorbim atunci cu Pandera si s aflm despre zeii
lui si ce crede si el despre toate cele ce am
vorbit noi.
56A doua zi toOi au mers la Nazaret. 57Si
Pandera a fost invitat seara la casa lui Iesua si
Rut. 58Asa Elisabeta si Zaharia l-au vzut pe
Pandera pentru prima oar.
59Si tot vorbind ei ntre ei, Zaharia a aflat
multe despre zeii si znele la care se nchina
Pandera. 60Si preotul Zaharia i-a povestit lui
Pandera de-a fir a pr toate cte se stia despre
venirea Lui Mesia si faptul c El va fi nscut ca
prunc al Mariei.
61Apoi preotul Zaharia l-a ntrebat pe
Pandera: Am vrea s stim si noi domnule
Pandera cum are loc cstoria la voi tracii?
62Si Pandera le-a povestit cum decurge
ritualul cstoriei la traci. 63La sfrsit, doar n
cteva cuvinte, le-a spus si concluzia: Prin
urmare, cstoria la traci se face ntre un brbat
si o femeie care se iubesc. 64Si ei folosesc
Jurmntul Iubirii Sacre pe care noi l urmm
din vremurile vechi, de pe timpul Zeului
Zamolxe.
65Atunci Iesua, stiind ct de mult Maria l
iubeste pe Pandera, s-a hotrt s lmureasc
lucrurile: Iat ce credem noi, domnule
Pandera. Maria nu poate s zmisleasc pe
Mesia dect cu domnia ta, pentru c esti
singurul brbat pe care ea l iubeste. Eu am spus
ce aveam de spus!
66Pandera a czut pe gnduri si a chibzuit cu
temei cele auzite. 67Apoi le-a zis: Eu urmez
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
9
Legea strbunilor mei, Legea Zeului Zamolxe.
68Si mai trebuie s OineOi seama si de faptul c
sunt soldat roman si nu pot s-mi calc
jurmntul ca s dezertez din armat si s-mi
fac o familie.
69Dar preotul Zaharia i-a zis: Noi, nici pe
departe, nu dorim ca s-Oi ncalci credinOa si
onoarea. 70Dar avem o datorie faO de Domnul
ca Mesia Lui Israel s se nasc. 71Si credem c
dac ne-ai ajuta la asta ar fi att voinOa zeilor
nostri ct si a zeilor domniei tale. 72C atunci
cnd este vorba de cele sfinte ale Domnului,
cine se mai uit la cele lumesti?
73Atunci Pandera le-a zis rspicat: Oameni
buni! Si eu slujesc pe Domnul ca si voi, desi la
noi El are un alt nume dect la voi. 74Ca eu si
Maria s putem avea un prunc va trebui s m
cstoresc cu ea dup legea strbunilor mei. Asa
cred eu c este bine.
75Si preotul Zaharia i-a rspuns: Asta putem
face fr nici un fel de problem, c noi iudeii
nu recunoastem legturile de cstorie n afara
Legii noastre. 76Si ochii Domnului vd iubirea
n locul regulilor scrise de oameni. 77Te rugm,
domnule Pandera, s pregtesti o astfel de
cstorie dup legea strbun pe care o urmeaz
tracii.
78Era ctre sfrsitul toamnei si Pandera le-a
spus c se va cstori cu Maria pe vrful
muntelui celui mai apropiat de casa Elisabetei si
a lui Zaharia, c tracii credeau c munOii sunt
sacri. 79Si toOi s-au pregtit ca a doua zi s
mearg pe vrful de munte, asa cum le spusese
Pandera c trebuie s fac.
80La acel timp vremea era mai rcoroas. Si
dimineaOa, dup rsritul soarelui, toOi sase au
pornit spre vrful de munte. Si au mers ncet
cci Elisabeta era nsrcinat. Cnd au ajuns
acolo se apropia prnzul.
81Pandera si Maria s-au splat n ap de
izvor. 82Si Pandera s-a mbrcat n cmas alb
de in, si totul pe el era alb. 83Maria s-a mbrcat
si ea n alb, n rochie de mireas. 84Si amndoi
si-au fcut coroniOe din flori unul altuia si le-au
pus pe cap.
85Atunci Pandera a aprins un foc sacru. 86I-a
spus Mariei s urmeze ce-i spune el si s repete
dup el, cuvnt cu cuvnt, n limba tracilor,
Jurmntul Iubirii Sacre. 87Si au nceput asa: De
astzi eu fac legmnt, pe tot ce-mi e mai drag
si sfnt, s onorez mereu iubirea ce-aduce-n
viaO mplinirea.
88Si Maria asa a fcut. 89Apoi Pandera si
Maria si-au ntins braOele cu palmele deschise
ctre focul sacru si au spus n continuare unul
dup cellalt: M-oi nchina Znei Iubirii s
primesc cheia nemuririi si astfel voi simOi
iubirea si-oi sti ce e nemrginirea.
90Apoi Pandera si Maria si-au mpreunat
minile deasupra focului sacru si au zis: Din foc
cu minile-mpreun pornim s facem cas bun
si-n viaO o inim vom fi tot timpul ct ne vom
iubi.
91Apoi Pandera a srutat-o tandru pe buze pe
Maria. 92Si ea cu emoOie n glas i-a mrturisit:
Vreau s-Oi fac o surpriz, domnul meu, asa
cum fceau strbunii mei pe cnd ei se aflau n
Egipt. Primeste aceast cheie a nemuririi, cheia
ankh.
93Si Maria i-a petrecut lui Pandera, pe dup
gt, snurul pe care se afla prins cheia ankh,
fcut din aur. 94Atunci Pandera a ridicat-o n
braOe pe Maria si a srutat-o din nou si i-a spus
n soapt: Esti zna mea, esti Zna Iubirii
Sacre, Zna Znelor a strbunilor mei.
95Si toOi cei prezenOi s-au nveselit si au
mncat strnsi fiind la focul sacru, acolo pe
vrful de munte.
96Apoi au cobort la casa lui Zaharia si
Elisabetei unde Pandera a mai stat zece zile.
97Si n noaptea cnd a cunoscut-o pe Maria,
Pandera i-a spus: Eu voi face rugciuni la zeii
mei, iar tu f la zeii ti.
98Si Pandera si Maria s-au dus lng lumina
opaiOului si au fcut rugciuni n gnd.
99Pandera a spus rugciunea Tatl Nostru
Dumnezeu, Mama Noastr Domnazna, iar
Maria s-a rugat Domnului ei.
100Si asa s-a rugat Maria: Doamne, astept
pogorrea Duhul Tu Cel Sfnt peste mine ca
s-L pot naste pe Mesia.
101Pandera s-a rugat Lui Dumnezeu astfel:
Doamne pogoar peste mine Duhul Lui
Zamolxe si d-mi un fiu care s aibe Duhul
Lui.
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
10
102Apoi Pandera s-a ntors la Ierusalim, dar
Maria a rmas s stea la vara ei Elisabeta.
103Si Domnul Dumnezeu era n limpezimea
luminii n cerul Lui de purpur si se uita la
oamenii de pe pmnt.
104Dup o lun si ceva de zile, Maria stia c
era nsrcinat. 105Si ea s-a sftuit cu Elisabeta
si cu preotul Zaharia, si ei i-au spus s mearg
la Nazaret si s vorbeasc cu Iosif.
105n zilele urmtoare, Maria si prinOii ei
adoptivi, Iesua si Rut l-au vizitat din nou pe
Iosif. 106Vroiau s clarifice cumva lucrurile, dar
Iosif nu s-a lsat convins s renunOe la logodna
lui cu Maria. 107Dar ei nu i-au spus lui Iosif c
Maria era nsrcinat.
108Si Maria s-a dus din nou la munte s stea
cu Elisabeta. 109Si a trecut asa timpul si Maria
era cu prunc n pntece de aproape trei luni.
110Si ea le-a spus temerile ei preotului Zaharia si
Elisabetei: Ce-o s m fac cnd m va vedea
lumea c am prunc n pntece? Oamenii m vor
omor cu pietre.
111Atunci Elisabeta i-a zis: Iat cum vom
face. Vorbim cu Iosif, logodnicul tu. l vom
chema aici si se va convinge singur s renunOe
la logodna voastr. 112Zaharia este preot si te va
dezlega de legmntul fcut cu Iosif. 113Sunt
ncredinOat c acum Iosif nu se va mai opune
aflnd c ai prunc cu altcineva. 114Ct despre
recuperarea banilor, el s-i cear napoi celui
care i-a dat, c Ioachim e mort de mult.
115Adevratul tat al copilului tu este Domnul
care Si-a trimis Duhul Su n Pandera, asa c
pruncul tu are Duh Sfnt si va fi Mesia al
poporului nostru, precum am visat eu. 116Nu te
teme de lume c Zaharia le va spune oamenilor
c Domnul s-a cobort peste tine n duh si asa ai
rmas nsrcinat urmnd s-L nasti pe Mesia.
117S vedem ce va mai zice acum Iosif,
logodnicul tu.
118Cnd Iosif a aflat c Maria era nsrcinat
a vrut s o lase. 119Dar un nger al Domnului i sa
artat n vis grind: Iosife, din neamul lui
Iuda, nu te teme s-o iei pe Maria drept femeia
ta, fiindc ceea ce s-a zmislit ntr-nsa este de
la Duhul Sfnt. 120Ea va naste un Fiu, cruia tu
i vei pune numele Iesua, cci El va mntui pe
poporul Su de pcatele lor.
121A doua zi preotul Zaharia a trimis pe
cineva la Nazaret s-l aduc pe Iosif care, aflnd
vestea, credea c-l cheam ca s-o ia pe Maria
acas la el.
122Ajuns la casa lui Zaharia, Iosif a intrat
vesel pe us si a spus: Pace casei acesteia! Si
bineOe de la Domnul.
123Si Zaharia i-a rspuns: Bun sosit om bun.
Ce faci? Cum Oi merg treburile?
124Iosif a zis: Slav Domnului, nu m pot
plnge. Sunt sntos si muncesc cu spor la
tmplrie. 125Sunt bucuros c n sfrsit m-aOi
chemat si v-aOi hotrt c este timpul s mi-o
daOi pe Maria de nevast.
126Preotul Zaharia a tcut. Din camera
alturat au venit Elisabeta si Maria. 127Cnd
Iosif a vzut-o pe Elisabeta nsrcinat a spus:
BineOe Elisabetei. S ai un copil cu duh si har.
Si bineOe si Mariei, logodnica mea.
128Atunci Elisabeta l-a ntmpinat astfel:
Bun sosit la noi, om bun. Ne ntrebam ce mai
este cu tine Iosif c nu te-am vzut de mult.
129Ct despre mine, ce s zic? Mai am puOin si
voi naste. 130Si Iosif i-a rspuns: S fie ntr-un
ceas bun.
131Atunci Elisabeta i-a povestit lui Iosif
profeOia preotului Zaharia: SoOul meu Zaharia,
pe cnd slujea n templu la Ierusalim, a aflat de
la ngerul Gavriil c pruncul nostru va fi profet
al Celui-Preanalt. 132Iar eu am avut un vis: Se
fcea c Maria va naste pe Mesia, izbvitorul
neamului nostru. Si afl c deja Duhul
Domnului s-a cobort n Maria si ea este
nsrcinat.
133Iosif a fost coplesit despre cele auzite si a
zis: nchinare, nchinare, nchinare! Si eu am
avut un vis asemntor. Un nger al Domnului
mi-a grit la fel despre Maria.
134Cnd Elisabeta, Zaharia si Maria au aflat
despre visul lui Iosif, ei au amuOit. 135Dar
Elisabeta tot vroia s se ncredinOeze c Iosif a
renunOat la Maria si i-a spus: Stii bine c toOi
suntem n minile Domnului. Copilul pe care l
va naste Maria va fi Fiul Domnului. Maria a
fcut copilul cu un alt brbat. Acum tu Iosif ai
motive s renunOi la logodna ta cu Maria.
136Si spunnd acestea Elisabeta credea c l-a
pus pe Iosif ntr-o mare ncurctur.
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
11
137Dar Iosif i-a rspuns: Ba fereasc
Domnul! Cum pot eu s-o las pe Maria? Mai ales
acum cnd stiu c-L va naste pe Mesia? 138Orice
s-ar ntmpla sunt mai hotrt ca oricnd s-o iau
pe Maria acas la mine. C doar ea va fi mama
Salvatorului nostru Mesia. 139Si nu m voi
atinge de ea pn va naste.
140Vorbele lui Iosif i-au surprins pe toOi.
141Atunci preotul Zaharia i-a zis lui Iosif: Uite
ce este! Tu iesi afar n curtea casei pn noi
vorbim si ne sftuim ntre noi ce-o s fie.
142Dup ce Iosif a iesit n curte, preotul
Zaharia, Elisabeta si Maria au cntrit lucrurile.
Si au czut la nvoial ca Maria s mearg acas
la Iosif si s stea cu el.
143Apoi l-au chemat pe Iosif si preotul
Zaharia i-a spus: Noi ne-am nOeles ca tu si
Maria s plecaOi mpreun la Nazaret. Oamenii
vor vedea c umblaOi amndoi si vor sti c de
acum toate lucrurile sunt rezolvate. 144Dar tu si
Maria nu v veOi cstori niciodat c Maria
este dat Domnului.
145Cnd s-a mplinit vremea, Elisabeta a
nscut un prunc pe care l-au numit Ioan. 146Si n
ziua a opta l-au tiat mprejur. Atunci Zaharia,
tatl su, s-a umplut de Duh Sfnt si a profeOit
c pruncul va fi profet al Celui-Preanalt, c el
va merge naintea Lui Mesia, s-I gteasc calea
ntru constiinOa mntuirii si luminarea celor ce
sed n ntuneric si n umbra morOii.
147Si Domnul, din cerul Lui de purpur,
privea lumea mpreun cu toOi ngerii care mai
rmseser n cer.
CAPITOLUL 3
Nasterea Lui Iisus. Cei trei magi de la
rsrit. Pandera l boteaz pe Iisus. Iosif si
familia lui n Egipt. Pandera si pruncul Iisus.
Pandera n Egipt. Duhul Lui Zamolxe se
pogoar peste Iisus n Iudeea. Iisus la
doisprezece ani n templu.
1Se apropia sfrsitul verii si Maria stia c mai
erau puOine zile pn ca ea s nasc. 2Iosif si
Maria au primit nstiinOare de la sora mai mare a
Mariei, care sttea n Betleem. 3Pe ea o chema
tot Maria, zis a lui Cleopa. Si ea i trimisese
veste sorei ei din Nazaret s vin la Betleem ca
s nasc acolo. 4C se stia din scripturi c Mesia
trebuia s se nasc n Betleem.
5Si Iosif a plecat cu Maria la Betleem unde
au ajuns seara spre asfinOitul soarelui. 6Dar
Maria n-a apucat s trag la casa sorei ei c
trebuia s nasc. 7Si au mas degrab ntr-un
grajd. 8Si Iosif a vorbit cu pstorii care stteau
noaptea pe cmp cu oile. 9Ei au trimis-o pe
Maria a lui Cleopa si pe alte femei ca s-o
moseasc pe Maria, care a nscut un prunc n
iesle.
10Nevestele pstorilor au aflat c pruncul este
Mesia si le-au spus si brbaOilor lor, pstorii,
care au spus si la alOi oameni. Si toOi care auzeau
se mirau. 11Era lun nou, si noaptea trziu, si
Iosif a luat pruncul n braOe si a mers cu Maria
la casa sorei Mariei, numit Maria a lui Cleopa.
12La acea vreme sosiser din Persia la
Ierusalim trei preoOi magi care umblau
ntrebnd: Unde este Cel ce S-a nscut rege al
iudeilor? Noi I-am vzut steaua n rsrit si am
venit s I ne nchinm.
13Regele Irod Arhelau a aflat despre acesti
oameni si a crezut c sosise vremea nasterii
Mesiei lui Israel. 14Si a vorbit cu crturarii
poporului care i-au spus c Mesia trebuia s se
nasc la Betleem n Iudeea. 15Atunci Irod
Arhelau i-a chemat n tain pe magi si a aflat de
la ei despre steaua de la rsrit. Si i-a trimis pe
magi la Betleem s-L caute acolo.
16Pe drum magii au tot fcut rugciuni la zeii
lor si au mers toat noaptea uitndu-se mereu la
steaua strlucitoare de pe cer. 17A doua zi au
ajuns n Betleem si au ntrebat pe unii oameni
dac auziser despre nasterea Lui Mesia n
Betleem, dar nimeni nu stia nimic. 18Dar au dat
peste niste pstori care le-au spus c nevestele
lor mosiser o femeie si ea a nscut un biat n
iesle. 19Si pstorii le-au artat magilor casa unde
se afla pruncul.
20Cnd magii au btut la usa casei, a iesit
Iosif, i-a vzut si le-a spus: Nu sunteOi de prin
partea locuri. De unde veniOi?
21Unul dintre magi a zis: Venim de la
rsrit. 22Noi credem c pe aceste meleaguri s-a
nscut pruncul Mesia. El va avea ceva din duhul
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
12
zeului nostru Zaratustra, c va fi saosiant, adic
salvator al lumii.
23Iosif i-a chemat pe magi n cas si i-a dus la
prunc si la Maria, mama Sa. Atunci ei s-au
plecat n genunchi si I s-au nchinat si I-au adus
daruri: aur, tmie si smirn. Dup care au
plecat spre Oara lor.
24Cnd Iosif, Maria si pruncul s-au ntors la
Nazaret, Iosif a vorbit cu Pandera si i-a spus
toate cte li s-au ntmplat la Betleem.
25ntr-o dimineaO, nainte de rsritul
soarelui, Iosif a plecat la lucru si a lsat-o n
cas pe Maria cu pruncul. 26Si dup puOin timp a
venit Pandera care i-a spus Mariei: Iat curnd
va rsri soarele. S-l ducem pe biat n grdin
c acolo vreau s-I fac botezul dacic, dup
obiceiul strbunilor mei si s-I dau un nume.
27Si au mers n curtea casei unde Pandera a
aprins un foc n care a aruncat tmie si ierburi
frumos mirositoare. 28Si a pus ap proaspt
ntr-un vas. 29Cnd au aprut primele raze de
soare Pandera a luat copilul n braOe si a spus:
S te vad acum si focul si soarele si cerul. Esti
copil al focului. Tu s aduci nOelepciune lumii.
30Apoi Pandera si-a nmuiat degetele minii
drepte n ap si a udat cu ele pruncul pe frunte
zicnd: Cu ap vie, foc sacru si Duhul Lui
Zamolxe te botez. Te numesc Iisus si Te nchin
Lui Dumnezeu. Cu trupul esti fiul meu, dar cu
duhul esti Fiul Lui Dumnezeu. Esti Iisus Fiul
Lui Dumnezeu!
31n noaptea aceea ngerul Domnului i s-a
artat n vis lui Iosif si i-a spus s plece cu
pruncul si mama Sa n Egipt. 32Si Iosif asa a
fcut si au mers la Abdum n Egiptul de Sus
unde se afla marele templu al zeului Osiris.
33La Abdum Iosif a vorbit cu preoOii locului
de la templul zeului Osiris si l-au nchinat pe
Iisus, zeilor Osiris, Iisis si Horus. 34Si preoOii si
preotesele L-au purificat pe prunc cu ap vie si
L-au binecuvntat cu foc sacru si spiritele
zeilor. 35Mama Sa Maria s-a bucurat tare mult
cci ea stia despre sine c era ntruparea zeiOei
Iisis.
36Odat cnd Maria era n templul zeiOei Iisis,
si-L Oinea pe Iisus n braOe, atunci a venit peste
ea duhul zeiOei Iisis care i-a zis: Ia seama suflet
din sufletul meu, c pruncul Tu are duhul
zeului Horus, feciorul meu. Si asa cum te afli
acum cu pruncul n braOe vei fi de-a pururea
cunoscut ca Fecioara Maria cu pruncul. C
fecioria cereasc este n sufletul femeii nu n
trupul ei.
37Iar dup cteva luni Iosif a primit n vis
nstiinOare de la ngerul Domnului s mearg
napoi n Galileea unde domnea tetrarhul Irod
Antipa, iar n Iudeea domnea Irod Arhelau,
amndoi fiii lui Irod Idumeul care murise. 38Si
Iosif s-a intors acas cu Fecioara Maria si cu
pruncul ca s stea n Nazaretul Galileii.
39Si Domnul Dumnezeu veghea din cerul Lui
de purpur cu toOi ngerii rmasi acolo.
40Pandera venea din cnd n cnd la casa lui
Iosif ca s-L vad pe Iisus si asa a aflat cte se
petrecuser cu ei cnd au fost n Egipt. 41n
tain Maria i-a spus lui Pandera despre duhul,
care-i vorbise n templul zeiOei Iisis si care o
numise Fecioara Maria.
42Atunci Pandera i-a spus: Asa te privesc si
eu Maria, ca fecioar de-a pururea, c sufletul
Oi este curat ca lacrima. 43Noi stim din Dacia c
cine va naste pruncul care s aib Duhul Zeului
Zamolxe se va numi Maica Domnului, asa cum
i se spunea si maicii Lui Zamolxe pe care o
chema Vetra. 44Si tu Maria ai acel duh al maicii
Lui Zamolxe, c marile suflete cltoresc din
trup n trup pentru a lumina omenirea. 45Acelasi
spirit al zeiOei Iisis este si cel al maicii Lui
Zamolxe pe care noi n Dacia o numim Maica
Domnului.
46Dup un timp Pandera a primit nstiinOare,
de la sutasul roman c vor pleca n Egipt. 47Si
Pandera a vorbit cu Iosif c va veni s-L vad
pe pruncul Iisus nainte de plecare. 48Si Iosif i-a
spus: PoOi veni oricnd la noi, domnule
Pandera. Maria este mai tot timpul acas si va fi
bucuroas s te vad.
49Cu cteva zile nainte de plecarea sa n
Egipt, Pandera a mers la casa lui Iosif. 50Cnd a
btut la us a iesit n prag Maria cu pruncul n
braOe si i-a spus: Bun venit. Sunt singur c
Iosif este dus cu treburi.
51Atunci Pandera i-a spus Mariei c va pleca
din Nazaret si a venit s-L vad pe prunc nainte
de a porni ctre Egipt. Pandera L-a binecuvntat
pe Iisus cu semnul crucii, cu Semnul Lui
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
13
Zamolxe. Si i-a spus Mariei c la vremea
potrivit l va lua pe Iisus n Dacia.
52Iar Maria i-a zis: Asa s se fac voia
Domnului. Mergi sntos, domnul meu.
53Dup plecarea lui Pandera, Maria a rmas
un timp trist. Si-si spunea: Ce mult l iubeste
Pandera pe Iisus, fiul lui. F Doamne ca el s se
ntoarc curnd si teafr. 54Dar ea nu stia c
vor trece mulOi ani pn cnd Pandera va reveni
n Iudeea.
54Cnd a ajuns n Egiptul de Sus, cu trupa de
soldaOi romani, Pandera a primit nsrcinri n
localitatea Abdum, locul unde oamenii venerau
pe zeii Osiris, Iisis si Horus. 55Si Pandera stia
cte ceva, despre aceste locuri, de la Maria care
fusese acolo cu Iisus si Iosif, dup nasterea
pruncului.
56Pandera a stat mulOi ani n Abdum, unde a
cunoscut bine pe preoOii si preotesele egiptene
de acolo. Si era adorator cucernic si credincios
al zeiOei Iisis. 57MulOi credeau c Pandera avea
n el duhul zeului Osiris.
58ToOi l stiau pe Pandera c purta, tot timpul
cu el la gt, cheia ankh pe care i-o dduse Maria
la cstoria lor pe vrful de munte n Iudeea.
59Si oamenii l-au numit pe Pandera, Abdes,
adic cel care se nchin zeiOei Iisis la Abdum.
60Vremea a trecut si Iisus se ntrea n trup si
duh. 61Era ctre sfrsitul verii n ziua cnd Iisus
mplinise doisprezece ani. 62Si El a mers la
templu ca s se roage si era n duh cnd a vzut
si a auzit. 63Apoi a mers acas si i-a povestit
mamei Sale: Eram n templu cnd un duh a
venit peste Mine. Am vzut un om cu prul alb
si o barb mare. Cnd m-am nchinat Lui, El
Mi-a vorbit zicnd: Iisus, fiul lui Pandera, vei fi
lumii lumin de nOelepciune, dar pentru asta
trebuie s mergi n munOi la rudele tatlui Tu.
64Cnd Maria a auzit cele spuse de Iisus a
nOeles c era timpul ntoarcerii lui Pandera. Si
ea a plns cu lacrimi de dor.
65Primvara, de srbtoarea Pastilor, Iosif si
Maria mergeau n fiecare an la Ierusalim cu
rudele si cunoscuOii. 66Iisus implinise deja
doisprezece ani la sfrsitul verii. 67Si dup zilele
Pastilor la Ierusalim, Iosif si Maria au pornit
napoi spre Nazaret, iar Iisus mergea mai mult
printre rude. Si asa au cltorit ei ziua ntreag.
68Dar cnd L-au cutat pe Iisus, El nu era si
negsindu-L Iosif si Maria s-au ntors la
Ierusalim. 69L-au aflat dup trei zile n templu,
stnd n mijlocul nvOtorilor, ascultndu-i si
ntrebndu-i. 70Si toOi cei ce erau acolo si-L
auzeau se minunau de priceperea si de
rspunsurile Lui.
71Iosif si Maria au rmas uimiOi, dar Maria La
certat: De ce ne-ai fcut una ca asta, s pleci
de lng noi? Iat, tatl Tu si eu Te-am cutat
ngrijoraOi.
72Si Iisus le-a zis: Cum se face c m cutaOi
si nu stiaOi unde pot fi? Oare nu ntru cele ale
Tatlui Meu trebuie s fiu, adic aici la
templu?
73Dar unde ai stat trei zile si trei nopOi? I-a
spus mama ngrijorat.
74Iisus i-a rspuns: La templu, v-am spus. Si
acolo am aflat numele secret al Tatlui.
75Cnd Iosif si Maria au auzit aceasta s-au
nspimntat, cci stiau c cel ce cunoaste
numele secret al Tatlui avea mare putere. Si nu
au mai zis nimic.
76Iar acas Maria a aflat de la Iisus c El
dormise n templu si un nger al Domnului I s-a
artat si L-a nvOat numele secret al Tatlui si
felul cum putea fi folosit. 77Si Maria s-a bucurat
cnd a auzit asta, c pstra n inima ei cine este
El si ce aflase ea de cnd fusese cu El n Egipt.
78Si Iisus sporea n nOelepciunea si n harul
Domnului, care din cerul Lui de purpur se uita
s vad ce fceau oamenii pe pmnt. Si
Domnul Dumnezeu se bucura.
CAPITOLUL 4
Pandera revine n Iudeea. Iisus n Egipt pe
urmele Lui Zamolxe. Duhul Lui Zamolxe
pogoar peste Iisus n Egipt.
1ntr-o zi pe cnd se ruga n templul zeiOei
Iisis, Pandera a auzit un glas care-i spunea: S
mergi la Nazaret la fiul tu Iisus si s-L aduci
aici, apoi s-L duci la neamurile tale n Tracia si
n Dacia. Si El s-l cunoasc acolo pe Btrnul
nOelept.
2Si tocmai s-a nimerit c cineva trebuia s
mearg cu treab la cohorta Sagittariorum, la
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
14
Ierusalim, n Iudeea. Si sutasul roman l-a trimis
pe Abdes Pandera, cum i se spunea de obicei lui
Pandera n Egipt.
3Trecuse Pastile si primvara era n toi cnd
Pandera a sosit la Ierusalim. 4Si dup ce a
rezolvat treburile la pretoriu, Pandera a mers la
Nazaret.
5Acolo a aflat cte ceva despre familia lui
Iosif: Maria avea si alOi copii; Iisus, biatul ei
cel mare, era foarte nvOat n legea iudaic. 6Si
Pandera se ntreba ce-o s urmeze: Ce va
spune oare fiul meu Iisus cnd m va cunoaste
acum la doisprezece ani ai Si?
7De cteva ori Pandera a trecut prin faOa casei
lui Iosif, dar nu a vrut s intre n curte. 8ntr-o zi
a vzut-o pe Maria trebluind si memoriile l-au
npdit. Si se tot gndea Pandera: Ce mult am
iubit-o si nc o mai iubesc pe Maria! Pcat c
nu s-a putut s rmnem mpreun.
9ntr-o zi Pandera a vzut-o pe Maria plecnd
de acas ctre trg. Si i-a iesit n ntmpinare
Mariei si i-a zis: Iat-m Maria!
10Si Maria a fost tare emoOionat s-l vad pe
Pandera si i-a spus cu lacrimi: Domnul meu,
bine ai sosit, slav Domnului! Ce faci?
11Pandera i-a rspuns: Am venit cu treburi
la pretoriu la Ierusalim. Dar tu s-mi spui ce
face fiul nostru Iisus?
12Atunci Maria i-a povestit: Iisus S-a fcut
biat mare. El stie c nu este fiul lui Iosif si de
multe ori m-a ntrebat despre tine, tatl Su.
13Iisus vorbeste foarte bine trei limbi, evreieste,
latineste si greceste. 14Si este nvOat n cele ale
scripturii, dar noi totusi am vrea s-L dm la
scoala rabinic. 15Iisus este un biat foarte
inteligent, dar cam neasculttor n nvOturile
iudaice pe care doreste s le ndrepte cum vrea
El. 16A intrat de multe ori n dispute cu fariseii
si saducheii cei nvOaOi. Acum nu stim dac l
vor mai primi la scoala rabinic.
17Dup ce a ascultat cele spuse de Maria
despre Iisus, Pandera i-a dat de stire de ce se
ntorsese el n Iudeea: Draga mea Maria. Pe
Iisus as vrea s-L iau cu mine n Egipt si apoi
s-L duc n Tracia si n Dacia, unde El poate s
nveOe cu nOelepOii nostri si s ajung preot.
18Auzind acestea Maria i-a spus lui Pandera
despre duhul care de curnd coborse asupra
Lui Iisus. 19Si i-a mai spus lui Pandera c ea nu
era surprins de ce-i spusese el. Dar era nc
ngrijorat: Cum s facem cu plecarea Lui
Iisus? Ce va spune oare Iosif care-l iubeste ca
pe fiul lui propriu?
20Dar Pandera a linistit-o zicnd: Vom
rezolva si aceasta. Spune-I biatului nostru c
am venit s-L vd. Si OineOi aceasta n tain de
lume, dar lui Iosif poOi s-i spui.
21Apoi cei doi au plecat fiecare la treburi.
Maria se gndea cu emoOie: S-a ntors Pandera,
domnul meu, primul si singurul meu brbat
iubit. Doamne ct Oi mulOumesc!
22Cnd a ajuns acas Maria I-a vorbit Lui
Iisus despre ntoarcerea tatlui Su si El i-a zis:
Stiam c tata M va cuta. Vreau s-l cunosc si
eu mam. Du-m la el ct de curnd!
23Seara, cnd Iosif s-a ntors de la lucru,
Maria i-a povestit cele ntmplate. 24Si a doua zi
dimineaOa Maria L-a mbrcat frumos pe Iisus si
mpreun au plecat s-l ntlneasc pe Pandera.
25Cnd Pandera si-a vzut fiul, L-a privit
ndelung cu mult iubire. Iisus era si El uimit de
vederea tatlui Su. Si Pandera I-a zis: Bun
gsit fiule. Vino s Te mbrOisez!.
26Apoi Pandera L-a strns n braOe pe biat si
L-a srutat pe frunte si Iisus i-a mrturisit cu
lacrimi n ochi: Ce mult te-am asteptat, tat.
Stiam c vei veni s M iei si c nu M-ai
prsit.
27Atunci Pandera I-a mrturisit: Da fiule.
Vom merge n Dacia strbunilor Ti. Acolo Oi
vei gsi mplinirea n viaO.
28Si Pandera si Maria au stat s plnuiasc
plecarea Lui Iisus. 29Dar Maria era nc
ngrijorat de ceea ce va urma si i-a ntrebat:
Ce vom face de acum nainte? Cum vom
rezolva lucrurile cu brbatul meu Iosif?
30Pandera i-a rspuns: Lui Iosif i vom
spune totul. El este un om bun si nOelept si va
nOelege.
31Cnd Maria a ajuns acas i-a spus lui Iosif
toate cte s-au petrecut la ntlnirea lor cu
Pandera. 32Atunci Iosif i-a zis: Nu m pot
opune. Pandera este tatl Lui n trup, iar
Domnul n duh. Dac Iisus vrea s mearg cu el
atunci noi l vom pregti de drum.
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
15
33n zilele urmtoare s-au sftuit cu toOii. Mai
nti, Pandera si Iisus, vor merge n Egipt, unde
Pandera vroia ca El s nveOe tainele preoOilor si
s pseasc pe urmele strbunului Zamolxe.
34Apoi Pandera si Iisus vor pleca spre Tracia si
mai apoi spre Dacia.
35Pandera le-a mai spus: Neamul meu se
trage din Mari fiica zeului nostru Zamolxe.
36Pandu, un urmas de-al ei si al soOului ei Tcu,
numit si Marele Lup Alb, a venit n MunOii
Haemus de unde Tcu se trgea de bastin.
37Noi n Tracia am pstrat cu strjnicie memoria
clanului Cogaion si am Oinut mereu legtura cu
rudele noastre din Dacia.
38n cteva zile pregtirile au fost gata si
Pandera cu Iisus au pornit ctre Egipt.
39Cnd au ajuns la piramide, n Egiptul de
Jos, tatl I-a povestit fiului legende ale tracilor
despre sederea Lui Zamolxe n Egipt astfel:
40Strbunul nostru Zamolxe si-a purtat pasii pe
aceste locuri. Legendele noastre spun c El a
fost la piramide, la Teba, la Karnak si n Valea
Regilor. La Teba, Zamolxe a fost hirotonisit
preot egiptean. 41n Dacia preoOii au obiceiul s
cheme spiritele zeilor Egiptului asa cum au
fcut si strbunii nostri Zamolxe si Marele Lup
Alb, din care ne tragem noi fiule.
42Mergnd pe Valea Nilului, ctre Egiptul de
Sus, Pandera si Iisus au ajuns la Teba. Si acolo
au cunoscut-o pe preoteasa de la templul zeiOei
Maat, ZeiOa nOelepciunii la egipteni. Si vroiau
s afle de la ea dac se mai stia ceva din
vechime despre sederea Lui Zamolxe n Egipt.
43Dup cteva zile preoteasa le-a spus:
Istoria noastr a consemnat trecerea pe aici a
unui dac pe nume Zamolxes, cu vreo cinci sute
de ani nainte. 44Zamolxes a stat trei ani n Egipt
apoi s-a ntors pe meleagurile Lui. 45El era deja
preot al Zeului Dumnezeu din Dacia, dar si
preot al Lui Zaratustra, profetul persilor. 46Cnd
Zamolxes a prsit Egiptul, El fusese hirotonisit
si preot al Marelui Zeu Amun.
47Pandera i-a mulOumit preotesei pentru cele
spuse. Si a mai ntrebat-o: Se mai scrie oare si
altceva despre strbunul nostru Zamolxe? Noi
stim c egiptenii din vechime consemnau atent
si despre spiritele care i cluzeau pe anumiOi
oameni alesi de Preanaltul.
48Si preoteasa le-a spus: n cronici se mai
scrie c Zamolxes era ntruparea unui mare
profet din vechime, un om cu numele de
Melchisedec, care a fost Mare Preot si rege pe
vremea lui Avram, printele iudeilor. 49Se
proroceste c acel spirit al Lui Melchisedec si al
Lui Zamolxes va cobor n cineva tritor n
aceste timpuri. 50Noi nu stim cine poate fi acel
om, dar putem spune c va fi preot n veac si
rege drept, cci aceasta nseamn numele
Melchisedec.
51Pandera era ncredinOat c duhul, despre
care vorbise preoteasa, coborse deja n Iisus,
fiul lui. 52Si a mai ntrebat-o pe preoteas:
Rogu-te s-mi spui cum se face c un suflet
care s-a ntrupat poate fi fcut din mai multe
suflete care au fost odat ntrupate si ele?
53Preoteasa i-a spus: La facerea unui suflet
nou pot participa mai multe suflete vechi, desi
sufletul are miezul lui. Dar acel suflet nou este
si el vechi ca si sufletele care l compun. 54Si
atunci cnd sufletul nou este format si se afl
ntr-un corp, el si face o baz nou si
acumuleaz o experienO nou de viaO.
55Si Pandera a mai ntrebat: Dar ce se
ntmpl cu sufletul nou atunci cnd el merge n
lumea cealalt? Oare prOile de suflete din care
este fcut revin la sufletele lor originale?
56Preoteasa i-a rspuns: Cnd sufletul merge
n lumea de dincolo, el nu se risipeste, c are o
identitate proprie, desi i este nrudit cu
sufletele din care iniOial s-a compus. 57Si tot asa
se ntmpl mereu cu fiinOarea de suflete care
toate au pornit de la Domnul ca scntei. Si ele
se ntreptrund si se multiplic pn cresc n
lumin asa de mult nct se ntorc napoi la
Domnul, tot asa cum fac ngerii. 58Dar drumul
existenOei lor este lung pentru c ntlnesc n
calea lor si ntunericul care le ia din lumin.
59Si Pandera a mai ntrebat: Oare cine poate
s cheme sufletele luminoase?
60Atunci preoteasa i-a zis: Un om care
cunoaste aceste taine poate chema orice suflet
s vin n sufletul lui propriu si astfel s
dobndeasc o parte din lumina sufletului pe
care l doreste. 61Dar sufletele invocate nu
coboar cu totul n noul corp, ci ele dau doar
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
16
scntei care se alipesc altor scntei care se afl
deja n sufletul omului care le-a chemat.
62Si Pandera a fost ncredinOat c acolo la
Teba era locul cel mai bun pentru ca Iisus s
deprind nOelepciune. 63Si a vorbit cu preoteasa
de la templul zeiOei Maat ca Iisus s stea la
templul ei si s nveOe religia locului si s
devin preot egiptean. 64Si dup ce a fcut toate
acestea Pandera s-a ntors la Abdum la trupele
romane din care fcea parte.
65n trei ani Iisus a aflat tainele zeilor
Egiptului. 66El a deprins stiinOele egiptenilor si a
cunoscut formulele magice prin care se
dobndeau mari puteri. 67Iisus stia deja de la
templul din Ierusalim numele secret al
Domnului. 68De la preoOii egipteni Iisus a mai
nvOat si mestesugul vindecrii bolilor si s
fac minuni.
69La numai cincisprezece ani Iisus a fost
investit ca preot al zeului Amun, chiar la
templul Luxor din Teba, unde n vechime
Zamolxe fusese si El iniOiat preot al zeului
Amun, zeul solar. Pandera a participat si el la
hirotonisirea Lui Iisus si era tare mndru de
feciorul lui.
70ntr-o zi, pe cnd se afla la templul zeiOei
Maat din Teba, Iisus a fost rpit n duh. 71Si El a
Oinut minte cele trite atunci si a mers la Abdum
si i le-a povestit tatlui Su Pandera: Eram n
templul zeiOei Maat atunci cnd Duhul Lui
Zamolxe a pogort peste mine. 72M-am ridicat
n spirit si am ajuns pn n al noulea cer unde
M-a ntmpinat un om btrn. 73Eu L-am
recunoscut si M-am nchinat Lui, c-L stiam
dintr-o alt viziune pe care am avut-o n Iudeea.
74Si El Mi-a zis: Iisuse, urmasul Meu, afl c
Duhul Meu se va cobor cu si mai mult putere
n Tine. 75Apoi El a disprut si Mi-am revenit n
simOiri, dar viziunea Mi-a rmas adnc ntiprit
n minte.
76Pe dat Pandera I-a spus: Este un semn c
a venit timpul s pornim spre cas, fiule. 77Si
acolo n Dacia vei cunoaste cu adevrat Duhul
Lui Zamolxe.
78Si Pandera a vorbit cu sutasul de la Abdum
s-l lase s plece un timp din armata roman, si
s vin napoi dup cOiva ani.
CAPITOLUL 5
Iisus merge n Tracia, apoi n Dacia la Sarmisegetuza. Iisus nvaO nOelepciunea Lui Zamolxe cu
preoOii decenei si cu Marele Preot si devine preot. Duhul Lui Zamolxe pogoar peste Iisus n Dacia.
1 Iisus avea cincisprezece ani cnd a pornit cu tatl Su Pandera spre Tracia.
2 Au cobort n Delta Nilului si de la Alexandria s-au mbarcat spre Atena n Grecia.
3 Apoi de acolo au purces clare ctre MunOii Haemus n Tracia.
4 Cnd Pandera a ajuns la rudele lui, la clanul Cogaion, toOi i-au primit cu dragoste si s-au
bucurat s-L vad pe Iisus despre care stiau de la Pandera c era fiul su care sttuse n Iudeea
cu mama Sa.
5 n Tracia, Iisus a cunoscut multe rude din partea tatlui.
6 I-a ntlnit si pe preoOii traci decenei, slujitorii Lui Zamolxe, care, observnd aptitudinile deosebite
ale tnrului Iisus, au dorit s-L ia la nvOtur.
7 Atena, preoteasa decenee, sora lui Pandera, a zis: Biatul s stea un timp cu noi si s
deprind nvOtura Lui Zamolxe si s ajung preot deceneu.
8 Dar Pandera i-a rspuns: Iisus va merge cu mine n Dacia, unde se afl Marele Preot, cruia
i se spune Btrnul nOelept. Acolo Iisus va nvOa cu marii nOelepOi ai neamului nostru.
9 Pandera si Iisus au stat n Tracia pn primvara cnd s-au pregtit de plecare spre Dacia.
10 Si au trecut rul cel sfnt Istru si au purces ctre Sarmisegetuza unde rudele i asteptau, c
aflaser c Pandera l va aduce acolo pe Iisus, fiul su.
11 PreoOii si preotesele de la Sarmisegetuza l asteptau si ei, se credea c spiritul Lui Zamolxe a
cobort ntr-un om.
12 Pandera si Iisus au ajuns la Sarmisegetuza spre bucuria tuturor.
13 n seara venirii preoOii au aprins un rug sacru si s-au rugat Lui Dumnezeu si Lui Zamolxe si au
chemat spiritele strbunilor nOelepOi.
14 ntr-o zi Pandera L-a dus pe Iisus la Marele Preot Iulian, care tria n munOi, retras de lume.
15 Si i-a povestit Marelui Preot viaOa tnrului Iisus si i-a mai spus si despre viziunile Lui Iisus

EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA

atunci cnd I-a vorbit strbunul Zamolxe n Iudeea si n Egipt.
16 Si Marele Preot a zis: Noi, de la plecarea la Zamolxe a Marelui Preot Deceneu, am tot
chemat la focul sacru s revin Duhul Lui Zamolxe.
17 Deceneu a prorocit c Spiritul Lui Zamolxe se va ntoarce ntr-un om care va schimba lumea.
18 Dup cte mi-ai spus, nu ncape ndoial c tnrul Iisus are scntei din spiritul strbunului nostru
Zamolxe, care este Mare Preot si zeu n vecii vecilor.
19 Noi nu stim ce va face Iisus n lume, si nici cum o s-o ndrepte pe calea luminii, dar stim c va avea
putere de la Dumnezeu, Tatl nostru ceresc.
20 C noi suntem poporul Lui Dumnezeu.
21 De acum pe Iisus l lum la nvOtur si n doi ani de zile va ajunge preot deceneu.
22 Si Marele Preot a aranjat ca Iisus s nveOe cu preoOii si preotesele de la Sarmisegetuza.
23 Dar Iisus urma nvOtura mai ales pe lng Marele Preot.
24 ntr-o zi Marele Preot I-a povestit Lui Iisus legende despre Zeul Zamolxe: Se stie prea bine
cum strbunul nostru Zamolxe a nvOat cu nOeleptul Pitagora, apoi cu Zarates, un mare
preot din Babilon si mai apoi a stat un timp n Egipt.
25 Dar Zeul nostru Zamolxe a fost prezent
la sfinOirea templului din Ierusalim.
26 Era pe vremea cnd tria prorocul Zaharia.
27 Atunci Zamolxe i-a mustrat pe iudei c au adus sacrificii la inaugurarea templului din Ierusalim.
28 Ce se face cu vrsare de snge se va sfrsi tot cu vrsare de snge. 29Noi credem c din acel
templu nu vor rmne dect ruine.
30 Iisus i-a zis Marelui Preot: Este un obicei la poporul mamei Mele de a aduce jertfe. 31Desi
de-a lungul timpului s-a vzut c jertfele aduc distrugeri celor care le fac, iudeii tot continu s
fac aceasta pentru c urmeaz scriptura Tora, unde este scris s aduc jertfe.
32 Marele Preot Iulian a mai spus: Pcat c acesti oameni, aflaOi n cutarea cunoasterii
Domnului, mai cred c sngele poate spla de pcate.
33 Si dac ei vor continua s mai fac sacrificii de animale nu va mai rmne nimic
din poporul lor.
34 Noi neamurile tracilor nu mai aducem jertfe zeilor de pe timpul strbunului
Zamolxe. Si de atunci ne merge bine. Si bine va fi ct timp nu venerm moartea ci viaOa.
35 C adevrata scriptur este nssi viaOa, iar cnd scripturile scrise nu mai urmeaz viaOa ele devin
rtciri, ntineaz sufletul omului si aduc mari pagube si nenorociri.
36 De obicei Iisus mergea singur s-l vad pe Marele Preot care limpezea nedumeririle Sale.
37 Si odat Iisus l-a ntrebat: Mrite Preot, cine este Dumnezeu si cum l putem noi
cunoaste?
38La iudei Spiritul Suprem este mprOit n mai multe entitOi. nOelepOii neamului se strduiesc de
sute de ani s-L defineasc.
39 Dar multele lor frmntri nu aureusit s limpezeasc lucrurile.
40 Desi se crede c exist o singur FiinO Suprem, numirea Eieste neclar si duce mereu la
violenO.
41 n Iudeea nu am putut nOelege de ce contradicOiile continu si de ce sunt partide religioase
care susOin idei diferite ducnd mereu la dezbinri.
42 Atunci Marele Preot I-a explicat Lui Iisus: Dumnezeu, n mrirea Lui, este peste puterea
noastr de nOelegere.
43 Dar este necesar s aflm despre El pe nOelesul nostru.
44 Putem spune fr s gresim c Dumnezeu este n tot si n toate.
45 Dar mai cu seam i vedem prezenOa n ritmurile naturii, n care si viaOa noastr trebuie trit.
Fr aceast apartenenO la natur omul si pierde sufletul.
46 Iisus a ntrebat: Atunci unde se afl locul omului n nOelegerea Lui Dumnezeu?
47 Marele Preot Iulian a zis: Domnul este att n exteriorul omului ct si n interiorul lui.
48 Iar atunci cnd omul reuseste s-L trezeasc pe Domnul din el va sti ce s fac n viaO si va
cunoaste ce este viaOa omului.
49 Si asa omul va nOelege puterea gndului, a cuvntului si a faptei.
50 Si s iei aminte c gndurile omului deschid mereu drumul pe care el pseste, cci de la gnd vine
cuvntul si de la cuvnt vine fapta. C noi oamenii dup ce gndim, spunem n cuvinte ce am gndit
si apoi nfptuim.
51 Atunci Iisus l-a mai ntrebat pe Marele Preot: Dar sufletul omului unde slsluieste?
52Si Marele Preot a rspuns: Cu adevrat
sufletul este fr timp. 53Dar sufletul se arat
ntr-un fel n lumea material care-i este creaOia.
54MinOile noastre si trupurile noastre sunt tot de
suflete create. 55Si cu adevrat sufletul omului
EVANGHELIA DACILOR sau VIAA LUI IISUS MARELE INIIAT DIN DACIA
18
este tot asa de btrn ca si timpul care nu are
vrst tot ca si Dumnezeu.
56Iisus a ascultat atent vorbele Marelui Preot
Iulian pe care l-a mai ntrebat: Cum poate
atunci omul s intre n ritmurile naturii?
57Si Marele Preot a rspuns: Ritmurile
naturii sunt o trire a Domnului. 58Este bine ca
omul s nOeleag c de cnd se naste si pn la
moarte, viaOa s-i fie condus de ritmurile
naturii. Dar dac omul iese din aceste ritmuri el
sufer. 59Noi preoOii decenei avem trimiterea de
a-l ndrepta pe om pe calea cea bun atunci cnd
el se rtceste. Noi oferim aceast posibilitate
pe care omul, fie o accept, fie o refuz.
60Oamenii, care rtcesc n viaO, vin la preoOii
decenei care-i ajut s pseasc din nou pe
fgasul armoniei cu natura. 61Din mos-strmosi
urmm multe practici care Oin vie constiinOa
sacralitOii vieOii omului, adic trezvia, cum o
numim noi.
62Si Iisus a mai ntrebat: Care ar fi aceste
practici?
63Marele Preot a spus mai departe: n
primul rnd omului trebuie s i se trezeasc
simOul realitOii. Cu alte cuvinte el s-si dea
seam de fiinOarea lumii si a propriei vieOi. Baza
practicilor st n folosirea focului sacru care
trezeste sufletul. 64Odat cu trezirea sufletului
omul deschide ochii spre lume si asa si
ndreapt viaOa pe calea armoniei. 65Si n orice
moment omul si alege singur pasul pe care-l
face. 66Iar atunci cnd omul devine constient de
puterea gndului lui, el poate s-si tri