Articole ce fac parte din seria:
"Un om informat valoreaza cat doi si este mai greu de manipulat"
...sa nu
uitam cazurile Canalul Bastroe si nava Rostok..
Iată câteva motive pentru care noi, românii, cu siguranţă nu trebuie să îi plângem prea mult pe ucraineni (sau să fim ultimii care facem acest lucru):
Articole ce fac parte din seria:
"Un om informat valoreaza cat doi si este mai greu de manipulat"
...sa nu
uitam cazurile Canalul Bastroe si nava Rostok..
Iată câteva motive pentru care noi, românii, cu siguranţă nu trebuie să îi plângem prea mult pe ucraineni (sau să fim ultimii care facem acest lucru):
Articole ce fac parte din seria:
"Un om informat valoreaza cat doi si este mai greu de manipulat"
...sa nu
uitam cazurile Canalul Bastroe si nava Rostok..
Iată câteva motive pentru care noi, românii, cu siguranţă nu trebuie să îi plângem prea mult pe ucraineni (sau să fim ultimii care facem acest lucru):
"Un om informat alorea!a cat doi si este mai "re# de manip#lat" ...sa n# #itam ca!#rile Canal#l Bastroe si naa Rosto$.. Iat% c&tea motie pentr# care noi' rom&nii' c# si"#ran(% n# tre)#ie s% *i pl&n"em prea m#lt pe #craineni +sa# s% fim #ltimii care facem acest l#cr#,: - *n -.-/ a# dorit ane0area Basara)iei 1i doar pre!en(a militar% a rom&nilor a for(at etra"erea acestei cereri2
- *n -.34 a# dorit ane0area Basara)iei 1i doar presi#nea l#i Stalin a for(at eliminarea acestei preten(ii2 - *n -..5 a# participat c# tr#pe la r%!)oi#l de pe Nistr#' al%t#ri de tr#pele r#se *mpotria celor rom&ne1ti' pentr# a desprinde re"i#nea transnistrean%' pe care 1i-o dorea# at&t de m#lt pentr# ei2
- din -..5 p&n% *n pre!ent a# fost parte acti% din format#l de ne"ociere pentr# re"i#nea transnistrean%2 *n mod permanent a# s#s(in#t po!i(ia R#siei 1i a# f%c#t tot ceea ce este posi)il ca ne"ocierele s% fie formale 1i s% e1#e!e2
- cea mai mare parte a mafiei ce a cond#s Rep#)lica 6oldoa d#p% -..- este repre!entat% de #craineni 1i n# de r#1i2 ace1tia aea# rol#l clar dat de la 7ie ca Rep#)lica 6oldoa s% e1#e!e pe toate plan#rile2
- cei care a# cond#s re"i#nea transnistrean%' care promoea!% separatism#l la B%l(i' Ca8#l 1i 9%"%#!ia s#nt #craineni 1i n# r#1i2 - #crainenii a# d#s o politic% de distr#"ere a identit%(ii rom&ne1ti din teritoriile oc#pate' mai d#r% c8iar dec&t Stalin *n rest#l imperi#l#i2 - Ucraina a prel#at Ins#la :erpilor' p%m&nt rom&nesc ce niciodat% n# i-a apar(in#t2 timp ce c&(ia ani ne-am certat pe la ;a"a' iar ac#m ei s#nt foarte s#p%ra(i pe noi pentr# pierderea platformei continentale2
- #na din pro)lemele principale ce st% *n calea re#nirii celor do#% state rom&ne1ti este tocmai Ucraina' ce manifest% o opo!i(ie mai mare c8iar dec&t R#sia2 ea ede *n aceast% re#nire eent#ale preten(ii teritoriale ale (%rii noastre as#pra teritori#l#i #crainean2
- prima m%s#r% l#at% de "e#ropeni1tii #crainieni" a fost aceea de a inter!ice lim)ile re"ionale' incl#si lim)a rom&n%2 tare m% tem c% popor#l a r#t cea 1i a o)(ine altcea2
- Crimeea n# a apar(in#t niciodat% Ucrainei' iar ace1tia s#nt minoritari acolo2 ea a fost d%r#it% *n semn de prietenie de c%tre R#sia *n perioada soietic%' #n "est mai m#lt formal 1i niciodat% efecti2 cererea R#siei este #na normal% +din perspectia drept#l#i istoric 1i n# cel interna(ional, din moment ce aceasta era #n inel de n#nt%2 oi face o analo"ie #1or for(at%
- e ca at#nci c&nd Ardeal#l era la Un"#ri. <n Crimeea pre!en(a #crainean% era mai m#lt formal%. =#tin rea de fapt *napoi ceea ce *i apar(ine' adic% )#n#rile pe care le aea *nainte de c%s%torie. 6% oi opri aici 1i % las pe oi s% mai completa(i prin comentarii. Cred c% o parte din atit#dinea rece a pre1edintel#i ine tocmai de la *n(ele"erea fapt#l#i c% Ucraina p%(e1te de fapt ceea ce a s#s(in#t p&n% ac#m.
=.S. Ac(i#nile 9a!=rom a# sc%!#t c# peste ->? *n aceast% diminea(% fa(% de sesi#nea de ineri diminea(%. <n acest timp r#)la s-a pr%)#1it. Sit#a(ia este similar% 1i la celelalte companii r#se1ti. Iat% c#m =#tin n# a *n(eles c% n# e neoie de tanc#ri ca s% c&1ti"i r%!)oaie.
NU 9ER6ANIA A @OST CEA 6AI NAAISTB ARB CIN DU6EEE
R#sia a ridicat secret#l de stat as#pra doc#mentelor din Ar8iele de R%!)oi. NU 9ER6ANIA A @OST CEA 6AI NAAISTB ARB CIN DU6E. A EFISTAT <N EURO=A UN STAT NAAIST 6UDT 6AI BESTIAD CECGT CED 9ER6AN. ED TREBUIE SB =DBTEASCB ISRAEDUDUI CES=B9UBIRI CE CED =U IN COUB SUTE CE 6IDIARCE CE EURO
Coc#mentele declasificate recent de c%tre R#sia la cererea repre!entan ilor Consili#l#i =opoarelor R#siei +Consili#l @edera iei R#siei, a# *ncep#t s% apar% deHa pe sit#l 6inister#l#i Ap%r%rii al @edera iei R#se. =re edintele =#tin a ordonat Ar8ielor R#se de R%!)oi s% ridice secret#l de stat imp#s as#pra lor *nc% de pe remea l#i Stalin. Coc#mentele descri# crimele i atrocit% ile s%&r ite de c%tre na ionali tii #crainieni *n timp#l cel#i de-Al Coilea R%!)oi 6ondial.
Acestea a# fost s%&r ite de c%tre or"ani!a iile na ionaliste #crainiene c# spriHin#l lar" al pop#la iei #crainiene i s#nt *nfrico %toare *n ade%rat#l *n eles al c#&nt#l#i. Ele arat% #n na ionalism #crainian c# ade%rat s#)#man' plin de o ferocitate i o #r% )estial% fa % de tot ce *nseamn% IaltceaI dec&t #crainian. <n compara ie c# Ucraina' 9ermania na!ist% a fost #n stat care c8iar ar p#tea trece drept #n#l #manitarist. =e l&n"% #crainian#l Stepan Bandera' ;itler a fost #n copil nai. Cac% ;itler #rm%rea doar e0terminarea ereilor' #crainienii n# dorea# doar e0terminarea ereilor ci a t#t#ror na ionalit% ilor conloc#itoare' *n prim#l r&nd e0terminarea r# ilor. i n# oric#m' ci *n c8in#ri c&t mai c#mplite.
Coc#mentele despre atrocit% ile s%&r ite de #crainieni *n timp#l cel#i de-Al Coilea R%!)oi 6ondial a# fost *nc8ise de Stalin care a imp#s secret#l de stat as#pra lor de team% ca n# c#ma r# ii s% se reolte afl&nd con in#t#l lor i s% cear% e0terminarea *ntre"#l#i popor #crainian' fapt care ar fi d#s la #n c#trem#r *n interior#l URSS.
Ce fapt *nc% din -.33 mare alii r# i i-a# cer#t l#i Stalin formarea #n#i tri)#nal militar care s%-i H#dece pe criminalii #crainieni inoa i de "enocid i s%-i e0ec#te. Ei l-a# aten ionat pe Stalin c% #crainienii era# #n popor criminal care indiferent ce rem#ri ar fi tr%it i s#) ce re"im#ri' n# p#tea# tr%i f%r% s% #cid%.
Stalin' ca mar0ist-leninist n# a fost de acord c# o astfel de teorie i a ref#!at s% ia m%s#ri p#nitie de amploare *mpotria #crainienilor' m#l #mind#-se s% apro)e doar cercetarea criminalilor #crainieni c# ade%rat odio i' care a# fost H#deca i i sp&n!#ra i. C#p% moartea l#i Stalin' =artid#l Com#nist al Uni#nii Soietice i ;r# cio +care era #crainian, a# men in#t re"im#l de doc#mente secrete as#pra ar8ielor de r%!)oi de team% ca Israel#l s% n# cear% URSS-#l#i desp%"#)iri pentr# "enocid#l #crainian. =e at#nci Ucraina f%cea parte din URSS i responsa)ilitatea pentr# eent#ale desp%"#)iri cer#te de Israel ar fi c%!#t *n sarcina 6oscoei care' fire te' n# oia s% pl%teasc% Israel#l#i J>> de miliarde de dolari pentr# crime pe care n# le s%&r iser% r# ii.
Ast%!i' *ns%' Ucraina este #n stat independent i popor#l #crainian poate s%- i as#me responsa)ilitatea propri#l#i trec#t. Car ast%!i trec#t#l este falsificat pe scar% lar"%' a a c% pre edintele =#tin a ordonat 6inister#l#i Ap%r%rii al R#siei s% ridice secret#l de stat de pe doc#mentele priind "enocid#l #crainian.
Coc#mentele s#nt terifiante i arat% c% Ucraina anilor -.3>--.34 a fost mai na!ist% dec&t 9ermania na!ist% i mai odioas% i mai fanatic% dec&t SS-#l "erman i dec&t 9estapo#l. Armata Ucrainian% aea re"imente *ntre"i de c%l%i care se oc#pa# n#mai c# #ciderea la ordin a pop#la iei ciile de alte na ionalit% i. Se e0termina# sate i ora e *ntre"i de r# i. Vol#ntarii era# e0tremi ti de dreapta i cr#!imea lor era *nfrico %toare. C&nd prindea# r# i ori erei le scotea# inimile din piept c# c# itele i le m&nca#. Asta *n n#mele ap%r%rii Ucrainei. Cele mai m#lte atrocit% i a# fost comise de na!i tii #crainieni *n Ucraina de S#d-Est +Cone . D#"ans$' ;ar$o etc,. Adic% *n loc#rile #nde ast%!i act#ala Armat% Ucrainian% tra"e c# t#n#rile *n satele i ora ele r# ilor' a a c#m f%cea *n anii -.3---.3J.
Opinia p#)lic% ind#s% a!i *n eroare de o propa"and% mincinoas% n# tie c% r# ii din Rep#)lica =op#lar% Cone $ i Rep#)lica =op#lar% D#"ans$ i-a# declarat independen a *n acest an i cer aH#tor#l R#siei tocmai de team% ca eenimentele din -.3---.34 s% n# se repete i r# ii s% fie e0termina i de #crainieni.
@asci tii #crainieni a# #cis *n anii -.3---.3J #n n#m%r de 4 5>> >>> +cinci milioane do#% s#te de mii, de ciili din Ucraina +na ionalit% i
conloc#itoare' mare parte din ei de etnie r#s%, i a# omor&t aproape .>> >>> +no#% s#te de mii, de erei. N#m%r#l polone!ilor #ci i a fost de 5>> >>> +do#% s#te de mii,. A# fost e0ec#ta i peste 3>> >>> +patr# s#te de mii, de militari soietici care f#seser% l#a i pri!onieri de "ermani sa# se predaser%.
<n acest fel omor#rile s%&r ite de )andele na ionaliste #crainiene *ntrec c# m#lt n#m%r#l ictimelor na!ism#l#i "erman i plasea!% Ucraina pe loc#l I *ntre statele na!iste.
C#prin i de fanatism i de admira ia pentr# ;itler' aproape trei milioane de )%r)a i #crainieni *n p#tere a# cer#t s% plece *n Al Treilea Reic8 ca s% m#nceasc% ol#ntar pentr# nem i *n fa)ricile i pe o"oarele nem ilor' n#mai ca Armata 9erman% s% poat% e0termina tot popor#l r#s.
Da J> i#nie -.3- )atalion#l fascist Do s#) comanda l#i R. #$oici a e0ec#tat c# "lon *n ceaf% trei mii de polone!i #crainieni' incl#si trei oameni de tiin % c#nosc# i pe plan mondial. <n !ilele care a# #rmat )atalion#l a mai e0ec#tat #n "r#p de apte mii de r# i comp#s din femei' )%tr*ni i copii. <n timp ce femeile i copii era# e0ec#ta i prin t%ierea "*t#l#i c# c# itele' *n c#rtea ICatedralei 6etropolitane Sf&nt#l AndreiI mitropolit#l catolic #crainian inea #n seric# diin de m#l #mire r#"&nd#-se pentr# Iictoria armatei sfinte a l#i Adolf ;itlerI..
Biserica Catolic% Ucrainian% a )inec#&ntat toate crimele i masacrele dii!iei na!iste #crainiene I9alicinaI. Aceasta a comis *n septem)rie -.3- masacr#l i "enocid#l de la Ba)i Kar' o r&p% din apropierea 7ie#l#i. Aici a# fost ad# i *n septem)rie -.3- peste 4> >>> +cinci!eci de mii, de erei din clasa de miHloc' trei mii de i"ani i circa 3> >>> +patr#!eci de mii, de ciili r# i +mare parte femei i fete, pe care SS-i tii #crainieni i-a# de!)r%cat la pielea "oal% apoi a# *ncep#t s% iole!e femeile i fetele ne in&nd cont c% p%rin ii i r#dele lor era# de fa %. C#p% iol#ri s-a# dedat la scene de co mar. R#soaicelor i ereicilor le t%ia# s*nii i pres%ra# sare pe r%ni' iar pe )%r)a i *i castra# pe i#. Unora dintre pri!onieri li se t%ia# )ra ele care apoi era# fripte pe "r%tar. Atrocit% ile a# atins o asemenea c#lme a)ominal% c% solda ii "ermani' reolta i' a# ref#!at s% mai participe la masacr# i s-a# retras' l%s*nd#-i pe c%l%ii #crainieni s% d#c% la cap%t "enocid#l.
<n cele din #rm% tot#l a sf&r it *ntr-o )aie de s&n"e. =ri!onierii a# fost omor& i la mod#l cel mai )estial c# arme de foc desc%rcate *n "&t sa# stomac +ca s% moar% *n c8in#ri, sa# loi i *n cap c# topoarele ori c# sapele. C#p% terminarea masacr#l#i tr#p#rile a# fost ar#ncate *n r&p% i r&pa acoperit% c# p%m&nt. Batalion#l de masacr# cond#s de fascist#l #crainian VoHnos$i a omor&t J4> >>> +trei s#te cinci!eci de mii, de r# i *n marea maHoritate femei i copii i peste -L> >>> +o s#t% ai!eci de mii, de erei.
Da aceste omor#ri a# dat o m&n% de aH#tor %ranii #crainieni fasci ti i m#ncitorii #crainieni fasci ti care aea# o #r% at&t de mare fa % de erei i r# i *nc&t s-a# dedat la acte de cani)alism. =entr# faptele lor ei a# primit medalii i ran"#ri na!iste iar VoHnos$i a primit "rad#l de maior *n Armata 9erman%. Ucrainian#l #tneici care #cisese i el circa trei mii de erei a primit doar "rad#l de c%pitan *n Armata 9erman%.
<n satele Dipni$i' Certo!i' 6i$#lici' Vladimir' )andele de #crainieni #cidea# copii r# ilor i polone!ilor l#&nd#-i de picioare' *n&rtind#-i i d&nd#-i c# capetele de pere i. Cac% era# prea m#l i copii' ace tia era# ar#nca i de ii *n f&nt&ni i p%rin ii era# ar#nca i d#p% ei' poi f&nt&nile acoperite c# p%m&nt. A# fost #cise *n acest fel n#mai *ntr-#n sin"#r H#de -4 >>> cincispre!ece mii, de persoane.
Ura #crainienilor *mpotria r# ilor i a ereilor era a a de mare *nc&t dac% o fat% #crainian% se c%s%torise c# #n ere# sa# c# #n r#s' at#nci tat%l sa# fratele ei o iola# c# for a. Aeci de tinere nes#port&nd o astfel de #milin % a# aler"at i s-a# *necat *n Nistr#. Cele care n# se sin#cidea# era# prinse i spintecate de cei care le iolaser% +adic% de ta ii i fra ii lor, *n fel#l #rm%tor: li se )%"a &rf#l c# it#l#i *n a"in i era# spintecate a a de Hos *n s#s.
Toate aceste l#cr#ri se petrecea# *n anii -.3---.34 *n Ucraina Socialist%. Adic% *n miHloc#l #n#i popor care de i tr%ise 5> de ani *n ideea prieteniei *ntre popoare promoat% de socialism' a #itat *ntr-o noapte toate aceste idei i a deenit la fel de primiti i s%l)atic prec#m oamenii caernelor. Ast%!i' d#p% 5> de ani de e0isten % s#) dei!a alorilor e#ropene i *n spirit#l e#ropean al promo%rii minorit% ilor na ionale' pe care ei sin"#ri le clamea!%' #crainenii i-a# rel#at mar #rile na!iste pe str%!ile din 7ie' se m&ndresc c# "enocid#l s%&r it as#pra ereilor' polone!ilor i r# ilor' iar Armata Ucrainian% tra"e c# t#n#rile *n )loc#rile de loc#in e' *n colile i spitalele din ora ele r#se ti din s#d-est#l Ucrainei.
Este limpede c% indiferent s#) ce dei!% ar tr%i popor#l #crainian' na!ism#l i fascism#l n# pot fi eradicate din Ucraina. Este interesant s% e!i ca rom&n c% *ntrea"a noastr% clasa politic% i to i cond#c%torii no trii fraterni!a!% a!i c# clasa politic% #crainian% f%r% s% ad% c% Ucraina ine a!i *ntre "rani ele ei teritorii rom&ne ti care totali!ea!% *nc% o Rep#)lic% 6oldo% pe care ea' Ucraina o oc#p% *n mod neH#stificat i c# )inec#&ntarea B#c#re ti#l#i. Oare de ce n# s#fl% politicienii no tri rom&ni nici o or)#li % despre acest teritori#M
<n al treilea r&nd' citind aceste doc#mente n# tre)#ie s% cre!i c% Israel#l n# a cere Ucrainei desp%"#)iri pentr# crime i "enocid. <n mod normal' aceste desp%"#)iri ar tre)#i s% aH#n"% la circa 5>> de miliarde de e#ro. Israel#l a cere aceste desp%"#)iri' dar a teapt% ca apele s% se limpe!easc% *n Ucraina. Adic% s% ad% cine a r%m&ne *ntre "rani ele Ucrainei. Ceocamdat%' n#mai Crimeea' Cone $ i D#"ans$ i-a# declarat independen a i a# deenit rep#)lici r#se li)ere. Acestea n# se consider% parte a stat#l#i #crainian i' eident' n# or pl%ti desp%"#)iri.
Aici e or)a de clasele cond#catoare' care a# fost la p#tere si n# de oamenii de rand' care n# a# nicio le"at#ra c# politica. Ei a# repre!entat' intotdea#na' o masa de manera pentr# politicienii din trec#t ca si din pre!ent. Tre)#ie sa fim atenti ca sa n# se mai repete ce a fost in trec#t' sa n# pastram #ra fata de semenii nostri si sa iertam. Trec#t#l n# mai poate fi iniat iar iertarea este #n sentiment inaltator.