SIMBOLISMUL.

GEORGE BACOVIA, Rar

Simbolismul este un curent literar care apare la sfritul sec. al al XIX-lea ca reacie
!"p#tri$a r#"antis"ului% fiin& e'presia unei st(ri &e cri)(. Se "anifest( "ai !nti !n *rana%
ap#i se e'tin&e !n !ntrea+a Eur#p( i !n A"erica.
,r(s(turile prin care se &efinete p#e)ia si"-#list( sunt nu"er#ase. .n pri"ul rn&%
si"-#litii !i pr#pun eli"inarea &in p#e)ie a structuril#r narati$e i% i"plicit% a&ncirea
lirismului pe calea sugestiei muzicale. /#e)ia este perceput( ca fiin& "ai apr#piat( &e
"u)ic( &ect &e literatur(0 1Mu)ic( !nainte &e t#ate23. Mu)icaliatea este un i&eal pentru
reali)area c(ruia si"-#litii culti$( versul refren, paralelis"ul sintactic% repetiia%
enu"eraia. ,e'tele c#nin referine la specii "u)icale 4n#cturna% r#"ana5% la instru"ente i
nu"e &e "u)icieni. C#nceptul &e coresponden a f#st preluat &e la C6arles Bau&elaire
4c#nsi&erat precurs#r5% care a scris un s#net cu acest titlu% c#ncept &ese"nn& le+(turile
in$i)i-ile &intre planul e'teri#r i cel interi#r% &intre lu"ea real( i planul "etafi)ic. E'ist( #
pre&ilecie pentru imaginile sinestezice. Tematica $i)ea)( "e&iul cita&in% f#r"ele $ieii
"#&erne% iar motivele frec$ente sunt0 parcul, statuile albe% lebda, corbul, albatrosul,
corabia, roza, amurgul, ploaia, somnul, beia% turnul, cheia, oglinda, parfumurile. /#e)ia
si"-#list( se in&i$i&uali)ea)( printr-un estetism decadent "anifestat prin cultul
artificialit(ii% al "ala&i$ului% prin i"a+ini ela-#rate% prin $#ca-ular prei#s 4nu"e &e "etale
i pietre prei#ase% t#p#ni"e e'#tice% ele"ente "it#l#+ice% li$reti5. Si"-#litii e$#c( natura
civilizat% fl#rile &in parc% &in +r(&in( i &in +lastr( 7tran&afirul% cri)ante"a% &alia. 8u !n
ulti"ul rn&% curentul se caracteri)ea)( prin categoriile negative pe care aut#rul +er"an
9u+# *rie&ric6% !n lucrarea intitulat( Structura liricii moderne, le c#nsi&er( &efinit#rii 0
dezorientarea, spaimele, obscuritatea, ambiguitatea, fragmentarismul, stilul asociativ,
grotescul, transcendena goal, sfierea ntre extreme.
In literatura r#"ana% si"-#lis"ul se "anifesta si"ultan cu cel france). /#etul
Ale'an&ru Mace&#ns:i este c#nsi&erat pr#"#t#r si e'peri"entat#r al p#e)iei si"-#liste la
n#i% prin inter"e&iul cenaclului i al re$istei Literatorul, !nfiinate !n ;<<=. Si"-#lis"ul se
prelun+este la n#i pana in prea>"a /ri"ului Ra)-#i M#n&ial prin p#etii inter-elici Ge#r+e
Bac#$ia si I#n Minulescu. V#lu"ul 1Plumb3 al p#etului Ge#r+e Bac#$ia% aparut in ;?;@%
c#ntine # p#e)ie in care se p#t recun#aste in cea "ai "are parte tr(s(turile p#e)iei si"-#liste.

/#e)ia 1Rar3 face parte &in $#lu"ul 1Plumb3. Su- rap#rt tematic, aceasta se
inca&rea)a in #rientarea +enerala a si"-#lis"ului% a-#r&an& intr-# #arecare "asura
atmosfera citadina si formele vietii moderne% asa cu" su+erea)a unele ele"ente &in te't
precu" hanul, strazile.
.n c#nstrucia te'tului% se #-ser$( un pr#ce&eu frec$ent la Ge#r+e Bac#$ia0 p#etul
c#nstruieste "ai intai un ca&ru e'teri#r &in cte$a ele"ente su+esti$e% iar ulteri#r e'pri"a
trairile +enerate &e acest ca&ru. Astfel% in p#e)ie e'ista # i"a+ine a ca&rului e'teri#r% cita&in%
c#nstruita pe -a)a un#r motive recurente in lirica -ac#$iana0 noaptea, ploaia, pustiul,
tarziul, departarea. In pri"-planul imaginii poetice se afla 6anul% in care 1&#ar"e si
6an+iul3 si 1stra)ile &earte3. 9anul este as#ciat in perceptia c#"una cu lar"a si cu a+itatia%
&ar in $i)iunea -ac#$iana% 6anul &e$ine un l#c tacut% ceea ce su+erea)a un rit" incetinit al
$ietii% in ac#r& cu ter"enul titlu% 1rar3.
Simbolul ploii este unul recurent in lirica -ac#$iana% p#etul fiin& c#nsi&erat c6iar &e
catre un critic literar aut#rul unei 1"ete#r#l#+ii catastr#fice3. /l#aia este un si"-#l cu
c#n#tatii ne+ati$e in $i)iunea p#etului% apa fiin& un a+ent al &e)a+re+arii% pentru c( se
infiltrea)a in lucruri si le er#&ea)a.
Pustiul este% &e ase"enea% un "#ti$ recurent. Criticii literari au re"arcat c(% in ceea
ce pri$este su+estiile spatiale &in $#lu"ul 1/lu"-3% se p#t i&entifica &#ua e'tre"e0 la una se
afla spatiul inc6is% a$an& &rept repre)entari sicriul si cavoul, iar la cealalta% spatiul &esc6is% a
c(rui repre)entare este pustiul cita&in. A"-ele sunt la fel &e infric#(t#are si c#ntin su+estia
"#rtii.
Ca&rul e'teri#r este unul su"-ru% ap(s(t#r% &e)#lant i +enerea)( !n planul interi#r
tr(iri ne+ati$e 7 se i&entific( &eci pr#ce&eul corespondenei. I"a+inea planului interi#r este
c#nstruita pe -a)a "#ti$el#r starii &e spirit +enerate &e ele"entele &in ca&rul e'teri#r0
singuratatea, melancolia, nelinistea% &e$enite laitmotive ale p#e)iei. M#ti$ele sunt
e'pri"ate e'plicit in te't prin $ersul refren 1ingur, singur, singur3 care c#nfera si"etrie
pri"ei si ulti"ei str#fe% &ar si intre+ului te't liric% prin c#nstructia e'cla"ati$a0 1!e
melancolie23% pre)enta &e &#ua #ri in te't.
Starea &e neliniste este cea "ai i"p#rtanta tr(ire su+erat( &e te't. C#nstructiile eliptice%
punctele &e suspensie% care "arc6ea)a !ntreruperi ale +n&irii% ter"enii a-stracti 4vise, ironie,
melancolie, singuratate5% cu$intele in p#)itie a"-i+u(% precu"0 singur, tremur, nimeni,
venic, sunt pr#ce&ee prin care se trans"ite starea &e neliniste. Ae altfel% titlul, repre)entat &e
a&>ecti$ul-a&$er- 1rar3% p#ate fi pus in relatie cu "#ti$ul ca&rului e'teri#r% ploaia% sau cu
rit"ul incetinit al $ietii% &in acelasi plan. *aptul ca in 6anul in&epartat 1"oarme si hangiul3%
ca 1strazile#s desarte3 sunt ele"ente care tri"it la aceasta incetinire a rit"ului ce prece&(
"#artea. Ae re"arcat c( reactia sal$at#are nu se "ai pr#&uce. ,e'tul enun( &#u( c(i &e
sal$are0 ir#nia si refu+iul in $is. A"-ele sunt e'cluse0 1$rice ironie%&a ramane voua',
1Peste vise bruma,% &esnic, vesnic, vesnic..3.
Intr-# Blu"e &e #-iecte &e)articulate3% eul p#etic insusi este un #-iect ce rataceste fara
a "ai +asi niciun sens e'istentei. Sin+uratatea% "elanc#lia% -etia% tea"a &e pustiu% sunt
c6inuit#are si il c#plesesc.
In ceea ce pri$este limbajul poetic% se p#ate #-ser$a ca acesta este pr#)aic% pr#ce&eele
artistice li"itan&u-se la c#nstructia enuntului 4fi+uri &e c#nstructie5% iar $#ca-ularul este unul
restrans si repetat #-sesi$. O $al#are e'presi$a i"p#rtanta # au asa&ar pr#ce&eele tipic
si"-#liste0 repetitia si $ersul refren% care c#nfera muzicalitate, stiut fiin& ca "u)icalitatea
este un &e)i&erat 4&e)i&eratul supre"5 al si"-#lis"ului .