1
Anexa 12. DEZVOLTARE ECONOMIC
Ă
LOCAL
Ă
Strategia privind dezvoltarea economic
ă
local
ă
subsumeaz
ă
elemente ale celorlalte strategii dedezvoltare la care se al
ă
tur
ă
elemente proprii sectoarelor economice reprezentative.Pentru a stabili instrumentele
ş
i politicile de atingere a acestor deziderate am luat în considerare pozi
ţ
ionarea Clujului în mediul concuren
ţ
ial local, regional, na
ţ
ional
ş
i al spa
ţ
iului comunitar, plecândde la
dimensiunile în care poate fi definit
ă
concuren
ţ
a
:1.
Flexibilitate
– capacitatea de a modifica structura produc
ţ
iei în func
ţ
ie de pattern-urile deconsum. Clujul dispune de flexibiliate datorit
ă
structurii firmelor, în principal mici
ş
i mijlocii(dup
ă
standardele UE) cu preponderen
ţă
în sfera serviciilor cu o valoare ad
ă
ugat
ă
mare, dar
ş
i însfera produc
ţ
iei de mici dimensiuni2.
Limite de timp
– modificarea structurilor de consum
ş
i produc
ţ
ie o dat
ă
cu intrarea în UniuneaEuropean
ă
3.
Accesul la informa
ţ
ie
ş
i tehnologii
– prin sectoarele de IT
ş
i cele de ramuri cu tehnologii înalte4.
Posibilit
ăţ
i de inovare
– prin existen
ţ
a unui mediu academic de înalt
ă
ţ
inut
ă
ş
tiin
ţ
ific
ă
, cuactivit
ăţ
i de cercetare, dezvoltare care conduc la inovare
Principalele surse de competitivitate în plan local sunt
:1.
Capitalul intelectual
– rezultat al tradi
ţ
iei academice
ş
i al transferului de mentalitate , rezultat alinterac
ţ
iunii cu structurile Uniunii Europene2.
Calitatea vie
ţ
ii
– dat
ă
de nivelul veniturilor, structura consumului, nivelul pre
ţ
urilor pe pia
ţ
alocal
ă
, în special la nivelul terenurilor
ş
i al construc
ţ
iilor 3.
Structura economiei pe ramuri
– foarte bun
ă
reprezentare a sectorului serviciilor cu valoaread
ă
ugat
ă
ridicat
ă
4.
Infrastructura
– în curs de cre
ş
tere calitativ
ă
, mai ales în condi
ţ
iile construc
ţ
iei Autostr
ă
ziiTransilvania (Bra
ş
ov-Bor
ş
)5.
Costul afacerilor
(cost of doing business)
6.
Networking-ul
7.
Institu
ţ
iile locale
– înt
ă
rirea capacit
ăţ
ii acestora de a administra averea public
ă
ş
i de a lua deciziicare s
ă
fac
ă
mediul economic atractiv pentru investitorii locali, na
ţ
ionali
ş
i str
ă
ini
8.
Unitatea de viziune a institu
ţ
iilor dar
ş
i a acestora cu societatea civil
ă
Viziunea privind dezvoltarea strategic
ă
din punct de vedere economic a Clujului porne
ş
te de laidentificarea avantajului competitiv al Clujului, de centru universitar de prim
ă
m
ă
rime la nivel regional
ş
i na
ţ
ional, cu o structur
ă
a ramurilor industriale bazate pe cunoa
ş
tere
ş
i de la faptul c
ă
mediul deafaceri al Clujului este unul s
ă
n
ă
tos ( definit astfel prin num
ă
rul de firme create, cifra de afaceri afirmelor, num
ă
r de falimente, etc.) cu poten
ţ
ial de cre
ş
tere
ş
i dezvoltare în viitor (Clujul de
ţ
ine locul IIîn ierarhia na
ţ
ional
ă
ca poten
ţ
ial de polarizare
ş
i locul I în ierarhia urban
ă
din cadrul regiunii).
Strategia de dezvoltare a economiei locale, pleac
ă
de la elementele care pot s
ă
conduc
ă
la cre
ş
tereacompetitivit
ăţ
ii
:1.
Încurajarea cre
ş
terii economice la nivel de firm
ă
, din perspectiva productivit
ăţ
ii
ş
i a cifrei deafaceri,
ş
tiut fiind c
ă
gradul de bun
ă
stare la nivel local este dat de suma bun
ă
st
ă
rii actorilor individuali2.
Promovarea rolului regional
ş
i na
ţ
ional al Clujului3.
Stimularea
ş
i sus
ţ
inerea investi
ţ
iilor în sectoarele cheie ale economiei clujene în scopul cre
ş
teriicompetitivit
ăţ
ii
ş
i a gradului de ocupare a acestora4.
Identificarea unor noi sectoare de activitate
ş
i localiz
ă
ri spa
ţ
iale ale acestora5.
Asigurarea for
ţ
ei de munc
ă
cu calific
ă
ri cerute de profilul firmelor care î
ş
i desf
ăş
oar
ă
activitateaîn zon
ă
6.
Stabilirea, sus
ţ
inerea
ş
i men
ţ
inerea parteneriatelor în elaborarea
ş
i aplicarea strategiei7.
Înt
ă
rirea capacit
ăţ
ii institu
ţ
ionale în plan local
2
I. ANALIZA SWOTPuncte tari
•
Cluj-Napoca se situeaz
ă
pe locul II în ierarhia na
ţ
ional
ă
ca poten
ţ
ial de polarizare, dup
ă
Capital
ă
,influen
ţ
a acestuia manifestându-se asupra întregului spa
ţ
iu al Transilvanei
•
Locul I în ierarhia urban
ă
în cadrul regiunii
•
Structura economic
ă
diversificat
ă
, cu dezvoltarea accentuat
ă
a serviciilor (financiare, educa
ţ
ionale,medicale, IT)
•
Nivelul ridicat al investi
ţ
iilor la nivel jude
ţ
ean - acesta era cu 57,7% mai mare la sfâr
ş
itul anului2004 fata de sfâr
ş
itul anului 2003
•
Indice de dezvoltare ridicat al întregii zone (categoria I)
•
Pia
ţ
a de consum mare - 317.953 locuitori (potrivit recens
ă
mântului din 2002)
•
Venitul pe cap de locuitor peste media na
ţ
ionala
•
Ponderea important
ă
a capitalului privat, în special în cadrul firmelor mici
ş
i mijlocii, consideratemotorul dezvolt
ă
rii economice în cadrul Uniunii Europene
•
Cre
ş
terea continu
ă
a volumului exporturilor
ş
i a importurilor la nivelul jude
ţ
ului
•
Balan
ţ
a comercial
ă
pozitiv
ă
, la nivelul municipiului, nivelul exporturilor fiind cu 2036,1 miliardemai mare de cât cel al importurilor la sfâr
ş
itul anului 2004
•
Existenta unui târg expozi
ţ
ional - Expo Transilvania - al doilea organizator
ş
i centru expozi
ţ
ional din
ţ
ar
ă
, dac
ă
se iau în considerare dot
ă
rile tehnice, suprafa
ţ
a expozi
ţ
ional
ă
ş
i calitatea târgurilor,reprezentând aproximativ 20 de târguri expozi
ţ
ionale anual, oferind agen
ţ
ilor economici posibilitatea dea-
ş
i prezenta ofertele
•
Ponderea
ş
omajului este sc
ă
zut
ă
- 2.5% la 30.11.2004
•
Sc
ă
derea continu
ă
a num
ă
rului
ş
omerilor - de la 11.059 în 2001 la 5.208 în noiembrie 2004
•
Resursa uman
ă
diversificat
ă
ş
i calificat
ă
, Clujul fiind al doilea centru universitar din
ţ
ar
ă
•
Formarea unei clase de mijloc cu o pondere însemnat
ă
în popula
ţ
ia total
ă
•
Expansiunea sectorului IT&C
•
Ponderea ridicat
ă
a serviciilor în economia local
ă
(aprox 45% la nivel jude
ţ
ean)
•
Nivelul ridicat al investi
ţ
iilor în construc
ţ
ii – în primele 9 luni ale anului 2004, acesta crescând cu15,4% fa
ţă
de sfâr
ş
itul anului anterior
•
Existenta
ş
i extinderea Parcului Tehnologic Tetarom
•
Al doilea mare centru financiar-bancar al
ţă
rii, dup
ă
municipiul Bucure
ş
ti
•
Î
ş
i au sediul central în Cluj-Napoca dou
ă
b
ă
nci comerciale private (Banca “Transilvania”
ş
i “EuromBank”), 49 sucursale ale b
ă
ncilor centrale, 11 filiale ale principalelor b
ă
nci din România
ş
i 33cooperative de credit
•
Existen
ţ
a unor societ
ăţ
i de valori mobiliare puternice care promoveaz
ă
interesele locale în planna
ţ
ional prin BVB
•
Existen
ţ
a Centrului de Afaceri Transilvania - promotor al mecanismelor economiei de pia
ţă
ş
i desprijinire a IMM-urilor, acestea contribuind la crearea a peste 2000 de societ
ăţ
i comerciale cu parteneristr
ă
ini
ş
i la dezvoltarea afacerilor directe prin Internet
•
Societ
ăţ
i de asigurare-reasigurare cu sediile centrale în jude
ţ
ul Cluj (ex. SAR Transilvania, ARDAF,Petro As) precum
ş
i sucursale ale tuturor celorlalte societ
ăţ
i de asigur
ă
ri
ş
i fonduri de investi
ţ
ii dinRomânia
•
Industria prelucr
ă
toare de
ţ
ine un procent mai însemnat fa
ţă
de industria produc
ă
toare în cadruleconomiei jude
ţ
ului
•
Cre
ş
terea continu
ă
a indicelui productivit
ăţ
ii muncii în industrie – cu 7,1% mai mare în septembrie2004, fa
ţă
de aceea
ş
i perioad
ă
a anului precedent
•
Deschiderea administra
ţ
iei fa
ţă
de investitori
•
Existen
ţ
a unor asocia
ţ
ii patronale
ş
i ONG-uri capabile s
ă
ofere servicii de consultan
ţă
ş
i asisten
ţă
•
Municipiul Cluj-Napoca se afl
ă
pe primele locuri la nivelul
ţă
ri la produc
ţ
ia de mobilier, tricotaje,confec
ţ
ii textile, produse lactate, bere.
3
•
Diversitatea ramurilor industriale: extractiv
ă
, metalurgic
ă
, constructoare de ma
ş
ini, medicamente,cosmetice, materiale de construc
ţ
ii, tricotaje, confec
ţ
ii alimentar
ă
etc.
•
For
ţ
a de munca ieftin
ă
ş
i calificat
ă
(acest fapt faciliteaz
ă
dezvoltarea sistemului lohn, fapt ilustrat
ş
ide valoarea mai mare a exporturilor în lohn în compara
ţ
ie cu exporturile definitive)
•
Unele produse ale industriei clujene se bucur
ă
de o bun
ă
apreciere pe pia
ţ
a intern
ă
ş
i extern
ă
,(mobil
ă
, tricotaje, confec
ţ
iile textile, produsele lactate, bere etc.)
•
Locuitorii din zona periferic
ă
a ora
ş
ului (Some
ş
eni, Valea Chint
ă
ului, Dâmbul Rotund, ValeaFâna
ţ
elor) asigur
ă
o parte însemnat
ă
din necesarul de legume al ora
ş
ului
•
Prezen
ţ
a unor ferme mari de animale în comunit
ăţ
ile apropiate ora
ş
ului (Bon
ţ
ida
ş
i Flore
ş
ti) din carese poate face aprovizonarea acestuia cu carne
ş
i produse din carne
•
Existenta unui num
ă
r însemnat de pie
ţ
e agroalimentare
•
Gama larg
ă
de produse lactate este asigurat
ă
de o companie cu tradi
ţ
ie în acest sector
ş
i cu o larg
ă
recunoa
ş
tere, atât pe plan intern, cât
ş
i interna
ţ
ional (Napolact)
•
Extinderea lan
ţ
urilor de supermarket-uri
•
Prezen
ţ
a în ora
ş
a reprezentan
ţ
elor principalelor m
ă
rci de automobile
ş
i a service-urilor acestor m
ă
rci: Wolkswagen, Audi, Porsche, Mercedes, BMW, Toyota, Volvo, Peugeot, Renault, Skoda, Dacia,etc.
Puncte slabe
•
Lipsa unor centre mari de afaceri
•
Lipsa unei strategii de dezvoltare local
ă
ş
i a institu
ţ
iilor locale care s
ă
o elaboreze
•
Infrastructur
ă
inadecvat
ă
, raportat la num
ă
rul mare al popula
ţ
iei
•
Cre
ş
terea continu
ă
a nivelului importurilor (la nivelul jude
ţ
ului acesta era cu 25,8% mai mare lasfâr
ş
itul anului 2004 fa
ţă
de sfâr
ş
itul anului 2003)
•
Exporturile în lohn (7208,8 mld.lei-nov. 2004) dep
ăş
esc exporturile definitive (3176,4 mld. lei nov.2004)
•
Sc
ă
derea brusc
ă
a ponderii industriei în economia local
ă
•
Nevalorificarea parteneriatului public-privat
•
Eficien
ţ
a sc
ă
zut
ă
a utiliz
ă
rii resurselor disponibile
•
Insuficien
ţ
a terenurilor pentru construirea de noi unit
ăţ
i economice mari
•
Lipsa unei strategii de marketing a municipalit
ăţ
ii
•
Insuficienta promovare a produselor
ş
i serviciilor locale pe plan na
ţ
ional
ş
i interna
ţ
ional
•
Poten
ţ
ialul turistic al ora
ş
ului nu este insuficient valorificat
•
Utilizarea pe o scar
ă
relativ mic
ă
a tehnologiilor avansate
•
Absen
ţ
a unor companii hoteliere mari, recunoscute pe plan interna
ţ
ional (Hilton, Maryot)
•
Productivitatea industrial
ă
este înc
ă
sc
ă
zut
ă
, raportat la cea din Uniunea European
ă
•
Lipsa informa
ţ
iilor de pia
ţă
•
Lipsa unei culturi manageriale în sectorul privat
•
Gradul redus de competitivitate a companiilor locale pe plan extern
•
Nivelul redus al investi
ţ
iilor în resursele umane din cadrul IMM-urilor
•
Accesul la credite al IMM-urilor este înc
ă
dificil
•
Condi
ţ
iile de creditare ale b
ă
ncilor sunt aspre
•
Neaplicarea managementului calit
ăţ
ii totale
•
Existen
ţ
a unui singur parc tehnologic
•
Nivel de trai este relativ sc
ă
zut în compara
ţ
ie cu nivelul de trai din marile ora
ş
e europene
•
Nivelul salariilor este mic în compara
ţ
ie cu costul vie
ţ
ii
•
Num
ă
r sc
ă
zut de supermarket-uri raportate la popula
ţ
ia numeroas
ă
a ora
ş
ului
•
Lipsa spa
ţ
iilor de construc
ţ
ii
•
Criza imobiliar
ă
- pre
ţ
ul mare al terenurilor
ş
i imobilelor, precum
ş
i al chiriilor
•
Spa
ţ
iului expozi
ţ
ional existent nu acoper
ă
cererea pie
ţ
ei
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Notes
Load more
