Bfkt lp.

2
BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI
Are caracter natural- foloseste miscari naturale
Caracter activ -bolnavul participa la propria vindecare (miscarea
pasiva sau ajutata este doar tranzitorie) Scopul final este obtinerea
miscarii natural,active
Caracter functional-efectele miscarii se resimt la nivelul intregului
organism implicind marile functii-respiratie,circulatie
Caracter profilactic si curativ :previne si trateaza
Caracter patogenic si simptomatic-se opune producerii de imbolnaviri
si trateaza prin aceleasi mijloace.
Kinetoterapia e o terapie specifica pt.ca dispune de mijloace proprii
pt.influentarea aparatului locomotor, influente ce nu se pot obtine pe
alte cai
Kinetoterapia este o metoda de recuperare/reeducare/readaptare
biologica si sociala
Este o terapie fizica si o terapie psihica in acelas timp.
Obiectivele de baz n kinetoterapie dup T. Sbenghe
1.relaxarea general;
2.corectarea posturii i a aliniamentului corpului;
3.creterea mobilitii articulare;
4.creterea forei i a rezistenei musculare;
5.reeducarea coordonrii i a echilibrului;
6.antrenarea la efort;
7.reeducarea respiratorie;
8.reeducarea sensibilitii.
Bazele fizice si anatomice ale kinetologiei.
Cinematica =studiul micrii n sine
Cinetic= studiul forelor aplicate corpului
Micarea se produce n spaiu i timp.
Bazele fiziopatologice ale recuperrii kinetice
BAZELE FIZIOLOGICE
Aparatul kinetic este format din 3 componente:
-sistemul nervos-asigura comanda pe baza informatiilor aferente
-sistemul muscular care primeste comanda si realizeaza forta motrica a
miscarii
-sisteml articular care segmenteaza corpul permitimd miscarea in anumite
limite si directii
Miscarea mai este influentata si de functionarea altor sisteme:
-respirator
-cardiovascular
- tesutul moale-piele,fascii,tesut grasos
Elementul evideniabil al motricitii este ARTICULAIA
care poate fi considerat ca unitatea structural i
funcional a sistemului NMAK.
Elementele structurale ale ei sunt:
-COMPONENTE RIGIDE ARTICULARE
=osul,cartilajul,ligamentul,tendonul,
-ALTE COMPONENTE =articulatia sinoviala,
mschiul,receptorul senzitiv si neuronal
OSUL
FUNCTIILE OSULUI
1. asigur suportul mecanic i prghia oricrui segment care se mic.
2.este un rezervor de ioni de calciu i fosfor
3.este un organ hematopoetic prin mduva hematogen gzduit n
canalul osos.
Unitatea structural de baz este OSTEONUL sau sistemul haversian
alctuit dintr-un canal central n care se afl vase de snge i filete
nervoase i care este incojurat de lamele concentrice de matrice
mineralizat. Orientarea sistemelor haversiene este dat de
traiectoria principalelor presiuni exercitate asupra osului.
Osul este un organ intr-o continua remodelare prin 2 procese biologice
= cicluri successive
a) de resorbtie-de distrugere(prin osteoclaste)
b) -reformare -de refacere(prin osteoblaste)
Cu virsta cantitatea de os reformat la fiecare ciclu scade=la ambele
sexe se instaleaza treptat osteoporoza
LEGI CU APLICABILITATE PE OS:
Legea lui Wolff:orice schimbare in functia osului este urmata de unele
schimbari in arhitectura interna si conformatia(aspectul) externa,in
concordanta cu legile matematicii-schimbarea in functie a osuli inseamna
de fapt schimbare in regimul de solicitare a osului
Legea lui Delpeche:la nivelul de aplicare a unei forte externe pe un os, creste
densitatea.
IMPLICAREA KINETOTERAPIEI (A MISCARII) ASUPRA
OSULUI:
-miscarea are un caracter profilactico-terapeutic influentind
pozitiv masa osoasa (creste densitatea)
- momentul nceperii exerciiului fizic, respectiv a mersului dup
o fractur; daca miscarea nu e bine dozata poate avea efecte
negative pe un os osteoporotic,pe un focar de fractura
insuficient calusat)
-fractura de obosealaeste o problema rala dar controversata ca
mecanismde aparitie in cadrul careia insa oboseala neuro-
musculara ca rezultat al efortului este de necontestat.
ETAPELE REPARARII (REGENERARII) OSULUI
este o etapizare pur teoretica pt.ca in realitate etapele se suprapun
cite 2 sau chair cite 3
1.Stadiul de hematom: nu este obligatoriu se existe hematom.
Obligatoriu trebuie sa existe edemcare asigura materialul biologic
de refacere a osului,asigura continuitatea tesuturilor si contactul
intre marginile osului rupt.
2.Stadiul de proliferare celulara:
3.Stadiul de calus =calus moale
4.stadiul de consolidare=transformarea continua a calusului
moale prin captarea de saruri de calciu pt.a-si creste rezistenta si in
final se formeaza un mansoncare inconjoara osul
5.Stadiul de (re)modelare =aducerea osului la o forma
aproximativ lasemanatoare cu cea initiala.(niciodata totusi nu se va
ajunge la o forma identical,osul isi va pastra reserve pt.siguranta)
FACTORI CE INTERVIN IN CONSOLIDAREA UNEI FRACTURI
1.virsta=durata consolidarii creste odata cu virsta.
2.sediul fracturii=zonele osoase bine acoperite de muschi consolideaza
mai repede .
3.aspectul fracturii=fracturile fara deplasare caluseaza mai repede
4.starea de sanatate a segmentului fracturat(afectiuni
colaterale)=existent de tulburari de circulatie
locala,osteoporoza,infectie locala
5.starea de sanatate generala a pacientului
IMPORTANT=introducerea activitatii fizice sa fie progresiva sub
observatie medicala permanenta putind doar astfel asigura
precocitatea necesara inceperii kinetoterapiei cu limitarea maxima a
eventualelor neplaceri.
CARTILAJUL
- acoper suprafeele osoase care alctuiesc o articulaie diartrodial.
-este o structur avascular care se hrnete din lichidul sinovial i din
osul subcondral.
-are o structura cartilaginoasa hialina,neteda,lucioasa
-contine 60-80%apa(se hraneste prin imbibitie)
-este un material vsco-elastic ce i poate modifica grosimea n funcie
de presiunea exercitat care modific repartiia apei din structur.
-are rol de amortizor de presiune prin 2 proprietati: compresibilitatea si
elasticitatea
-nu are inervatie proprie
-lezarea lui nu este dureroasa
- este o structur neregenerabil ,nu are capacitate de regenerare,
leziunea este ireversibil,
- repara prin cicatrice conjunctiva, esut fibros, cu pierderea proprietatilor de
amortizare

PROBLEME KINETOTERAPICE LEGATE DE PATOLOGIA

CARTILAJULUI
1.Incarcarea unei articulatii care devine =articulatia
incarcata(articulatie portanta),trebuie facuta cu grija
2.cind exista probleme se va menaja incarcarea articulara
prin : purtarea de baston,slabit,evitarea ortostantismului
prelngit, a pozitiilor fixe,etc. inainte si dupa interventii
operatorii.
3.profilaxia degradarii cartilajului prin mobilizari
articulare pasive si active fara incarcare
4.consolidarea stabilitatii articulatiei prin antrenarea
stabilitatii musculare pt. a evita uzura cartilajuluil a niv.
articulatiilor instabile.

ARTICULATIA
ARTICULATIA=ansamblul elementelor moi prin care se unesc doua sau mai
multe oase vecine (capsula,ligament,tendoane,chiar muschi si capetele
osoase)
Stiinta care studiaza articulatiile se numeste artrologie sau syndesmoloie(gr.
arthron articulatie, gr. Syndesmos - ligament)
In corpul uman =209 oase si 200 articulatii
Functiile articulatiei
1.permite miscarea scheletului,a unui segment fata de
2.transmite forte de la un segment la altul
CLASIFICAREA ARTICULATIILOR:
Din punct de vedere morofologic :
A)articulatii fibroase=articulatii fixe (de ex. artic.craniului = adevarate suturi)
B)articulatii cartilaginoase=permit o oarecare miscare simfizele -
pubiana,intervertebrala -
sincondroze articulatii din coxal
C)articulatii sinoviale(diartroze)-articulatii cu cavitate articulara,sinovie si
capsula,cartilaj articular cu posibilitate de miscare in mai mlte directii.
Din punct de vedere functional:
sinartroze - imobile , fixe, fibroase
amfiartroze cartilaginoase
diartoze mobile, sinoviale;
Dpdv al formei capetelor osoase avem:
C1.articulatii plane-artic.tarsului,carpului-miscare de
alunecare- 1 grad de miscare
C2.articulatii sferoide-un capat osos concav si celalalt convex
umar, sold-miscare in 3 planuri
C3.articulatii cilindroide=balamale cot,atlax-axis- 1 grad de
miscare
C4.articulatii elipsoide genunchii au condili - 1 grad de
miscare
C5.articulatii selare metacarpiana-2 grade de libertate
Dupa numarul de axe pe care se produce miscarea:
uniaxiale
biaxiale
triaxiale
Dupa tipul miscarilor:
translatie= Un corp solid executa o miscare de translatie daca
oricare ar fi doua puncte ale sale segmentul care le uneste se
deplaseaza paralel cu sine insusi.
Rotatie =Un corp solid executa o miscare de rotatie in jurul unui
punct, daca oricare punct al sau executa o traiectorie circulara in
jurul punctului respectiv.
Angulatie =inclinare
flexie/extensie
abductie/adductie
circumductie
ridicare/coborare
protractie/retractie
fixare(neuromusculara sau mecanica)
spiroide
rotatie pura a suprafetei articulare in jurul axei proprii;
TIPURI DE MISCARI INTR-O ARTICULATIE:
a)miscari voluntare,fiziologice :
flexie,
extensie,
abductie,a
dductie,
rotatie,
Circumductie
b)miscari din interiorul articulatiei (nu pot fi reproduce voluntar) =jocul
articular=
rularea,
alunecarea,
rasucirea,
compresia
Tractiunea