Revista de Unelte Si Echipamente - Martie 2009

cop1:cop1.
qxd 3/9/2009 11:23 AM Page 2

cop2:cop 2 bosch.qxd 3/9/2009 6:42 PM Page 2
003 terra:000 stihl.qxd 3/9/2009 11:54 AM Page 3
004 sumar:004 sumar.qxd 3/9/2009 5:01 PM Page 4
S U M A R
INFO-NEWS ŠANTIER
Premierul chinez ši cancelarul german, martori la Construcøia unui pod sofisticat 72
semnarea contractului cu Sany 8
Cea mai micã mašinã de gãurit/înšurubat
FINANCIAR
profesionalã cu acumulator litiu-ion! 10
Sãgeøile leului 78
NOUTĂŢI SOLUŢII ECO
Noul separator de condens certificat de la MOTORINE ECOLOGICE PENTRU PROTECØIA MEDIULUI
Atlas Copco trateazã emulsiile stabile 12 LA FUNCØIONAREA MOTOARELOR DIESEL 84
Powertek Go Blogging!
Mai transparenøi, mai comunicativi 64
ADVERTORIAL
Rocast vizeazã poziøia de lider în distribuøia de bricolaj
MEGA TEHNIC
Echipamente pentru drišcuirea suprafeøelor ši echipamente pentru construcøii, prin implementarea
betonului proaspãt 16 SeniorERP 40
Testarea noilor miniîncãrcãtoare multifuncøionale
REPORTAJ Case pentru armatã 42
CDP Access - Groupe Piroux ši cea mai francofonã
Legãtura directã cu satelitul aduce beneficiile din
zonã din România 26
spaøiu pe pãmânt 46
INTERVIU Sistemul DUAL POWER

În construcøii se anunøã vremuri delicate 48 Mai multã mobilitate de la Powerscreen 68
Lanøurile STIHL – de referinøã pentru industria producãtoare
MANAGEMENT TEHNOLOGIC de motoferãstraie 82
Inovarea, factor de progres pentru întreprinderile
mici ši mijlocii 56
EVENIMENT
TEHNOLOGII Powertek a livrat cea mai mare pompã de

Reciclarea materialelor asfaltice în instalaøii fixe de beton din øarã! 30
preparare a mixturilor 90 TÂRGUL DE UTILAJE MARCOM – EDIØIA 2009 36
16 Echipamente 26 CDP Access - 30 Powertek a livrat 46 Legãtura directã

pentru drišcuirea Groupe Piroux ši cea cea mai mare cu satelitul aduce
suprafeøelor mai francofonã zonã pompã de beton din beneficiile din
betonului proaspãt din România øarã! spaøiu pe pãmânt
Drišcuirea este La aproximativ 15 km La intrarea în showroomul Utilizatorii de JCB vor avea
operaøiunea tehnologicã nord-est de municipiul Powertek, situat la km 23 doar de profitat ca urmare
prin care se asigurã Pitešti ši maxim 2 km de al autostrãzii Bucurešti – a introducerii pe scarã
netezirea suprafeøei Mioveni, afacerištii români Pitešti, în sensul giratoriu largã a noilor sisteme de
tencuielii pentru o finisare ši cei francezi au bãtut amenajat aparent ad hoc, monitorizare prin satelit.
de calitate superioarã, iar încã o datã palma ši au o pompã de beton marca Sistemul avansat de tele-
drišca este unealta format CDP Access - Sermac, abia scoasã din metrie, denumit JCB
manualã folositã în acest Groupe Piroux, dupã ce în øiplã, anunøã din timp LiveLink (conexiune în
scop. Pentru crešterea urmã cu muløi ani, tot aici, evenimentul la care am direct), are capacitatea de
productivitãøii ši calitãøii.... s-au pus bazele..... fost invitaøi.... a crešte performanøa....
4 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

005 ircat:000 stihl.qxd 3/9/2009 11:59 AM Page 5
006 editorial:06 editorial.qxd 3/9/2009 5:03 PM Page 6
PUBLISHER: Daniel Adam
REDACTOR-ŠEF: Dragoš Nicolae

DESIGNER GRAFICÃ: Gianina Farcaš
REDACTOR COLABORATOR: Bogdan Oproiu
CONSILIUL ŠTIINØIFIC:
prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)
0721-784.914
prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu
conf. univ. dr. ing. Ioan Petrea
prof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu
prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbu
conf. univ. dr. ing. Ion Ionescu
drd. ing. Oana Tonciu
CORECTURÃ TEXTE: Marius Iancu
Decizii banale, dar luate cu greu ADVERTISING SALES MANAGER: Claudiu Tudose
cum câteva zile am ajuns în zona pasajului Basarab ši, cum aflasem MARKETING MANAGER: Laura Iacob
A cã lucrãrile s-au reluat – asta dupã îndelungate ši repetate dispute

politice –, am trecut sã arunc o privire asupra evoluøiei šantierului ši a
utilajelor cu care se lucreazã. Chiar în vecinãtatea gãrii Basarab troneazã
REVISTA UNELTE ŠI ECHIPAMENTE este o
publicaøie lunarã a
spectaculos doi piloni înaløi, parcã pentru a atenøiona trecãtorii asupra
amplorii acestei lucrãri de excepøie. Dacã facem un scurt apel la memorie,
vom descoperi cã în cel mai aglomerat oraš al României nu s-au fãcut cine
štie ce investiøii în infrastructurã, deši pentru asta s-au consumat sute de ore
MEMBRU FONDATOR: Cãtãlin Berari
ši spaøiu în mass-media, mandate de primari ši milioane de minute petrecute DIRECTOR GENERAL: Adrian Rus
gratuit în trafic de cei mai muløi dintre noi. E drept, s-au mai asfaltat câteva DIRECTOR VÂNZÃRI PUBLICITATE: Radu Gãvruš
artere, s-au reabilitat câteva pasaje subterane ši câteva linii de tramvai, însã DIRECTOR EDITORIAL: Diana Ionescu
toate astea existau deja ši au fost doar îmbunãtãøite. DIRECTOR DE PRODUCØIE: Mihai Voivod
Revenind la pasajul Basarab, am rãmas mut de uimire de unele motive
PRELUCRARE IMAGINE: Daniel Dragomir,
responsabile cu întreruperea lucrãrilor. Ca sã vã dau un exemplu, o štire din
Alice Stoicescu, Augustin Zamfirescu
presa centralã anunøa cã pasajul este blocat de prezenøa pe traseu a unei
šaormerii. Altã datã a fost blocat de un anumit imobil ši de proprietarul furios ABONAMENTE: Mariana Gheorghe
al acestuia. Oricum, e vorba de permanenta problemã a exproprierilor. Tel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52,
Când era primar, Videanu se chinuia sã demonstreze cã pasajul este lucrare Bucurešti
de utilitate publicã, o problemã de care s-a lovit inclusiv Sorin Oprescu ši CORESPONDENØÃ:
care a devenit aša doar prin intervenøia expresã a premierului Boc. Acum se O.P. 33, C.P. 52, Bucurešti
vor putea face exproprierile ši se vor relua lucrãrile. Nedumerirea mea este e-mail: rue@hiparion.com
legatã însã de întârzierea acestei declaraøii de utilitate publicã, ce mi se pare www.hiparion.com
la fel de ridicolã ca prezenøa pe traseu a unei mašini abandonate, cu care
ADRESA: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3,
primãria ši guvernul n-ar šti ce sã facã. S-a crezut vreodatã cã pasajul Bl. M 101, Et. 8, sector 3;
Basarab are o altã utilitate în afarã de cea publicã? Mã îndoiesc. Dar ce mi-a Tel.: 021-202.82.70,
venit tocmai acum cu acest pasj? Unul din motive este simplul fapt cã, Fax: 021-202.82.69
øinând cont de termenul de execuøie al constructorului, pasajul trebuia sã fie TIPAR:
gata ši deja dat în folosinøã. Al doilea motiv este legat de faptul cã în infra-
structurã viteza de construcøie ar trebui sã creascã, iar divergenøele juridice, Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTION
care de multe ori frizeazã ridicolul, ar trebui sã fie rezolvate grabnic ši corect. TUTUN ŠI ZIARE
Dacã bãncile nu mai acordã credite ši construcøiile imobiliare au încetinit SYMMETRIA
RODIPET
mult producøia, autoritãøile din România, constructorii ši dealerii de utilaje ar
trebui sã se reorienteze cãtre infrastructurã. Avem nevoie de staøii de epurare, Revista de Unelte ši Echipamente este
de segmente de protecøie ši tratare a apei, de poduri, tuneluri ši apãrãri de marcã înregistratã
maluri. Ca sã numai vorbim de marile autostrãzi la care încã suntem codašii ISSN 1582-4217
Europei. Acum avem proiectanøi ši constructori buni, dar ši asistenøã externã
Copyright HIPARION MAGAZINES
pentru toate aceste procese care compun construcøia, care pornesc cu un
Reproducerea integralã sau parøialã a textelor sau
simplu studiu de fezabilitate ši se încheie cu recepøia lucrãrii. Avem toate ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente este
tipurile de utilaje, de la unelte de mânã pânã la macarale trun ši concasoare posibilã numai cu acordul prealabil scris al
de carierã. Ne mai trebuie bunãvoinøã ši neutralizarea conflictelor de interese HIPARION MAGAZINES.
ale oamenilor care ne conduc. Întreaga rãspundere privind corectitudinea
informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor
Dragoš Nicolae care îši fac publicitate.
074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:12 PM Page 77
008-009 info-news sany:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:06 PM Page 8
I N F O - N E W S
Premierul chinez ši cancelarul

german, martori la semnarea
contractului cu Sany
e 29 ianuarie, anul curent,
P premierul chinez Wen Jiabao

a vizitat Germania pentru a
fi martor, alãturi de cancelarul ger-
man Angela Merkel, la semnarea
contractului în valoare de peste
100 de milioane de euro dintre
grupul specializat în echipamente
de beton Sany ši autoritãøile din
Rhine-Westphalia. Este cea mai
mare investiøie chinezã în Europa
din toate timpurile ši ea constã în
construitrea unei platforme de pro-
ducøie la centrul R&D în Colon,
Nord Rhine-Westphalia. Odatã ce
va fi construit, centrul de producøie
de la Colon va alimenta toatã piaøa cupera în šapte ani, dacã se vor mente în valoare de 350 de milioa-
din Europa. Managerii de la Sany produce 3.000 de echipamente ne $, ceea ce înseamnã un profit
considerã cã investiøia se va re- anual ši dacã se vor vinde echipa- total de 48.02 milioane $. Pentru
noua fabricã, Sany va achiziøiona
de la aløi producãtori din Europa
šasiuri, pompe de ulei ši motoare,
iar decizia de a produce numai
pentru bãtrânul continent provine
din considerente economice.
Cu øinta de a adânci cooperarea
economicã dintre cele douã øãri, în
timpul vizitei premierului Wen Jiabao,
guvernele Germaniei ši Chinei au
semnat un total de 6 proiecte de
investiøii, din care proiectul cu Sany
este cea mai mare investiøie chine-
zã în Europa. Ambele guverne au
acordat o importanøã deosebitã
investiøiei grupului chinez, iar cere-
monia de semnare a contractului a
avut loc la Cancelarie, semnatarii

008-009 info-news sany:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:07 PM Page 9
de mašini ši utilaje chineze din

ultima perioadã, care au culminat
cu investiøii de proporøii în mai
multe platforme de producøie, atât
în Europa, cât ši în SUA, tehnolo-
gizarea de ultimã orã a echipa-
mentelor de construcøii a devenit o
prioritate pentru Sany. Pe lângã
investiøiile din Germania, Sany a
mai construit o platformã de pro-
ducøie în India, în valoare totalã de
fiind Liang Wengen, prešedintele 60 de milioane de dolari, datã în
Sany, ši dl. Rutgers, premierul re- folosinøã în noiembrie 2006, deve-
giunii Nord Rhine-Westphalia. De nind totodatã cea mai mare inves-
semenea, la eveniment au parti- tiøie chinezã din India. Un alt pro-
cipat în calitate de martori dna. An- iect important al celor de la Sany
gela Merkel ši dl. Wen Jiabao, care este cel inaugurat în septembrie
în cadrul ceremoniei a declarat: 2007, cu o investiøie de 60 de
„Este un proiect mãreø!” milioane $ în statul Georgia, S.U.A.,
Dupã ceremonia de semnare, Liang acolo unde s-a construit un centru
Wengen ši prešedintele Xiang de producøie, devenind totodatã
Wenbo au fost invitaøi sã participle cea mai mare investiøie chinezã de
la banchetul organizat de dna. pe continentul nord-american.
Merkel în cinstea premierului Wen. În situaøia economicã actualã, Sany
Datoritã dezvoltãrii construcøiilor
are curajul sã facã investiøii de
mari proporøii bazându-se pe com-
petitivitatea produselor sale ši a
managementului performant de
pânã acum. Prešedintele Xiang
Wenbo a declrat cã turul european
al premierului chinez Wen Jiabao
demonstreazã încrederea Chinei
în promovarea ši implementarea
strategiilor economice pe termen
lung, în ciuda crizei financiar-ban-
care care se manifestã puternic în
aceastã perioadã.
În 2008, Sany a ajuns la vânzãri în
valoare de 20,9 mld. de RMB, iar în
urmãtorii cinci ani plãnuiešte sã
creascã pânã la cifra de 100 de
mld. de RMB, ši astfel sã fie listatã
în Fortune Global 500. n
010-011 info bosch:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:11 PM Page 10
I N F O - N E W S
Cea mai micã mašinã de

gãurit/înšurubat profesionalã cu
acumulator litiu-ion!
novaøia este cheia! Acest as-
I pect devine din ce in ce mai

important pentru specialištii din
ziua de azi. Ei au nevoie de scule în lemn
de esenøã moale.
electrice care încorporeazã inova-
Acest tip de operaøiune
øia, pentru a-ši putea realiza
acoperã aproximativ 75%
lucrãrile la nivelul de performanøã
din toate cazurile de înšurubãri.
dorit. Cunoštiinøele unice acumu-
reglare;
late de cãtre Bosch de-a lungul
Timp redus necesar încãrcãrii, blocare
unei experienøe vaste în domeniu
duratã de viaøã îndelungatã ax; LED cu
împreunã cu forøa inovatoare
Încãrcãtorul AL 1130 CV permite luminã
caracteristicã mãrcii noastre au
încãrcarea în numai 30 de minute puternicã,
condus la crearea unei scule
ši menajeazã acumulatorii asigu- poziøionat
extrem de ušor de manevrat, dato-
rându-le astfel o duratã de viaøã frontal; cap
ritã dimensiunilor sale reduse, care magnetic de prindere a biøilor.
extrem de îndelungatã. Datoritã
poate satisface chiar šiašteptãrile
tehnologiei Hyper Charge, în pri-
celor mai exigenøi profesioništi. Ušor de pãstrat la îndemânã
mele 15 min. acumulatorul se
încarcã în proporøie de 70%, acest GSR 10.8 V-LI Professional poate fi
Dimensiuni reduse, putere maximã! luatã oriunde. Pentru a fi ši mai ušor
aspect fiind extrem de important în
GSR 10.8 V-LI Professional este la vederea pãstrãrii constante a rit- de purtat, în pachetul acesteia
fel de puternicã precum o mašinã de mului de lucru, chiar ši atunci când existã un toc detašabil ce poate fi
gãurit/înšurubat standard, dar cu un al doilea acumulator nu este prins, spre exemplu, direct la curea,
dimensiuni reduse la jumãtate. Pre- disponibil. Tehnologia ECP (Electronic fiind astfel la dispoziøia specialis-
gãtitã pentru acøiune în orice situa- Cell Protection) asigurã de aseme- tului în orice moment ši în orice
øie, poate fi pãstratã permanent la nea, protecøia electronicã a bateriei situaøie. Micuøã, dar complexã în
îndemânã: reprezintã soluøia idea- prin protejarea împotriva supra- acelaši timp, aceastã sculã electri-
lã pentru orice specialist. încãlzirii ši descãrcãrii profunde. cã poate fi pãstratã ši într-o geantã,
Dimensiunea nu mai este o proble- Avantajul clar pe care îl oferã GSR având astfel spaøiu ši pentru o
mã pentru putere. Datoritã tehno- 10.8 V-LI Professional este durata muløime de accesorii. GSR 10.8 V-LI
logiei Litiu-Ion, GSR 10.8 V-LI Pro- lungã de viaøã atât a acumula- îøi oferã tot ceea ce-øi poøi dori de
fessional este o sculã electricã torilor reîncãrcabili, cât ši a mašinii. la un partener de încredere pre-
compactã ši totuši extrem de Bineînøeles cã GSR 10.8 V-LI Pro- gãtit sã te ajute în orice situaøie.
puternicã – chiar ši atunci când nu fessional impresioneazã ši atunci
este folositã pentru o perioadã mai când intrã în acøiune. Printre prin- Testeazã cea mai micã mašinã de
lungã de timp. Cu GSR 10.8 V-LI cipalele sale avantaje se pot enu- gãurit/înšurubat profesionalã de la
Professional se pot înšuruba cu mera: inel de reglare a momentului Bosch!
ušurinøã šuruburi de tip 6 x 60 mm de torsiune cu 10+1 poziøii de Soluøia idealã pentru speciališti. n

010-011 info bosch:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:43 PM Page 11
012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:54 PM Page 12
N O U T Ã Ø I
Noul separator de condens,

certificat de Atlas Copco,
trateazã emulsiile stabile
Antwerp, Belgia,
29 ianuarie 2009.
Cu noul separator
apã-ulei, care
trateazã emulsia
stabilã ši împiedicã
formarea bacteriilor
în compresor,
condensul nu mai
reprezintã o
problemã. Tipul
acesta de separator
OSCi este integrat
în compresoarele tarã cã separarea condensului se cializatã în emiterea aprobãrilor
elicoidale cu injec- face la cel mai înalt nivel de eficienøã. tehnice pentru domeniul ingineriei
Standardele adoptate în scopul civile. Certificatul obøinut garantea-
øie de ulei de la protecøiei mediului stabilesc limita zã faptul cã OSCi îndeplinešte
generalã a contaminãrii cu ulei în cerinøele standardelor internaøio-
37 pânã la 90 kW*. apa rezidualã la 20 ppm. Acest nale în vigoare.
lucru face necesarã separarea Compresoarele Atlas Copco din
uleiului din condensul generat în gama GA – de la 37 la 90 kW* – pot
ntegrarea separatorului apã-ulei compresor. Este recomandatã echi- fi echipate cu separatoare OSCi
I asigurã controlul electronic pen-

tru o funcøionare lipsitã de griji
ši în acelaši timp sporešte capa-
parea compresoarelor cu injecøie
de ulei cu separatoare apã-ulei.
Separatoarele OSCi Atlas Copco
integrate. Aceste compresoare eli-
coidale cu injecøie de ulei pot fi
citatea liniei de producøie. Gama au trecut cu succes testele pentru *pentru toate compresoarele GA de
OSCi a fost certificatã de Institutul certificarea DIBt. la 37 la 90 kW (de asemenea, pen-
german DIBt (Deutsche Institut für Aceastã instituøie externã (Deutsche tru variantele FF, +ši VSD), cu excep-
Bautechnik), ca garanøie suplimen- Institut für Bautechnik) este spe- øia compresoarelor GA 37 ši GA 45

N O U T Ã Ø I
utilizate într-o mare varietate de dintre ulei ši apã. Un nou filtru, paratorului apã-ulei. În timp ce
aplicaøii ši industrii, printre care: special combinat cu aerarea din display-ul dã informaøii referitoare
ateliere, linii de asamblare, pro- cel de-al doilea turn, a fost pro- la starea filtrului, riscul de preaplin
ducøia de mase plastice, ambalare, iectat pentru înlãturarea emulsiei ši avertizãrile privind necesitatea
industria auto, industria tipograficã, stabile concomitent cu împiedica- service-ului sunt anunøate prin
textilã, prelucrarea lemnului, pro- rea formãrii bacteriilor ši mirosu- semnale de alarmã. Toate aceste
ducøia materialelor de construcøii, rilor. În cele din urmã, filtrul cu aspecte fac posibilã obøinerea
turnãtorie ši în activitãøile din do- carbon activ din ultimul turn este unei eficienøe de funcøionare
meniul petrolului ši gazelor. destinat reøinerii urmelor de ulei.) maxime a configuraøiei compre-
Utilizare lipsitã de griji: uleiul nu Aceastã combinaøie unicã a dife- sorului. Evitarea operaøiunilor de
ajunge în contact cu mediul ritelor metode de filtrare face service care nu sunt necesare
înconjurãtor posibilã separarea uleiului de apa duce la economii de timp ši bani.
Atunci când este vorba despre se- din condensul format în interiorul În timp ce separatoarele apã-ulei
pararea uleiului din apã, majori- compresorului, împiedicând totoda- exterioare pot ocupa un spaøiu de
tatea separatoarelor pot face faøã tã formarea bacteriilor, chiar în cazul pânã la 2 m2, necesarul de spaøiu
emulsiilor instabile. Dar emulsiile emulsiilor stabile. Astfel se eliminã al separatorului OSCi integrat se
stabile sunt mult mai dificil de se- grija contaminãrii, atât pentru compre- reduce la zero. Acest lucru duce la
parat. Astfel, inginerii Atlas Copco sorul dumneavoastrã, cât ši pentru crešterea eficienøei liniei de pro-
au dezvoltat o nouã metodã de mediul înconjurãtor, ši sunt respec- ducøie ši, concomitent, la mini-
rezolvare a acestei probleme. tate standardele internaøionale. mizarea riscului de scãpãri de ulei
(În principiu, gama OSCi asigurã Integrare pentru o utilizare facilã ši la scãderea costurilor ši timpului
filtarea în trei etape, fiecare etapã Prin integrarea separatorului OSCi de instalare. Tot ce trebuie fãcut
având loc într-un turn diferit. În în compresor devine posibilã uti- este adãugarea de apã curatã ši
primul turn are loc o separare ba- lizarea sistemului de control al
conectarea la sistemul de cana-
zatã pe diferenøa de gravitate acestuia pentru monitorizarea se-
lizare. Astfel, OSCi este gata pentru
separarea condensului produs în
compresor cu o eficienøã ridicatã.
În cele din urmã, o drenã de
inspecøie permite obøinerea de
mostre de condens, fãrã a fi
necesarã deschiderea compreso-
rului, fãcând din comparaøiile de
turbiditate o metodã rapidã ši
ušoarã de control. Acest lucru
furnizeazã o unealtã în plus pentru
verificarea acurateøei separatorului
apã-ulei ši încadrarea în limitele
cerute de standarde.
Urmând îmbunãtãøirile continue ale
gamei GA, la rândul ei gama OSCi
se adaugã soluøiilor complete ofe-
rite de Atlas Copco. În plus faøã de
economiile de energie ši perfor-
maøele sporite ale compresoarelor
GA, aceasta adaugã ca beneficiu
suplimentar pentru clienøi utilizarea
Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 13

N O U T Ã Ø I
lipsitã de griji. Evacuarea con-

densului din compresor devine
astfel mai eficientã ši ecologicã.
Aceastã inovaøie a fost posibilã
graøie experienøei ši expertizei
Atlas Copco, formate pe parcursul
numeroaselor decenii în producøia
ši dezvoltarea compresoarelor ši
echipamentelor de tratare a aerului.
Atlas Copco este lider mondial în
furnizarea de soluøii pentru pro-
ductivitate industrialã. Produsele ši
serviciile includ echipamente pen-
tru aer comprimat ši gaz, genera-
toare, echipamente pentru con-
strucøii ši minerit, unelte industriale
ši sisteme de asamblare, precum
ši servicii post-vânzare ši de
închiriere. În strânsã colaborare cu
clienøii ši partenerii de afaceri, ši cu
136 de ani de experienøã, Atlas
Copco inoveazã pentru o produc-
tivitate superioarã. Având sediul
central în Stockholm, Suedia, extin-
derea globalã a Grupului implicã
peste 160 de pieøe. În 2008, Atlas
Copco avea 34.000 de angajaøi ši
venituri de 7,7 miliarde de euro. Mai
multe detalii aflaøi la adresa
www.atlascopco.com.
Industrial Air este o divizie a Atlas
Copco Compressor Technique
business area. Aceasta dezvoltã,
produce ši comercializeazã în
întreaga lume compresoare de aer
cu injecøie de ulei sau oil-free,
echipamente de tratare a aerului ši
soluøii de reøele ši monitorizare,
sub mai multe mãrci, pentru toate
domeniile industriale. Divizia se
concentreazã pe îmbunãtãøirea
suplimentarã a productivitãøii clien-
øilor. Sediul central al diviziei ši
centrul de producøie principal sunt
situate în Antwerp, Belgia. n

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:15 PM Page 16
M E G A T E H N I C
Echipamente pentru drišcuirea

suprafeøelor betonului proaspãt
Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIU aracteristicile principale ale
Universitatea Tehnicã de
Construcøii Bucurešti,
Catedra Mašini de Construcøii
C unui astfel de echipament
sunt: viteza variabilã, produc-
tivitatea mare (pânã la 60 m2/orã),
aportul de apã prin pulverizator.
Drišcuirea este Alcãtuirea constructivã a echi-
operaøiunea pamentelor pentru drišcuit.
Echipamentul se compune din douã
tehnologicã prin pãrøi principale cu funcøii tehnolo-
care se asigurã gice distincte (fig. 1a, documentare
REV SRL, ši fig. 1b, documentare
netezirea suprafeøei Mixer): unitatea de comandã ši
Fig. 1a
tencuielii pentru o control (1) ši drišca mecanicã (2)

ce acøioneazã asupra materialului.
finisare de calitate Transmiterea energiei de la unita-
superioarã, iar tea de comandã la drišcã se face
prin intermediul unui cablu.
drišca este unealta Unitatea de comandã ši control
manualã folositã în (fig. 2, documentare [2]) este pre-
vãzutã, printre altele, cu un rezervor
acest scop. Pentru
ši un furtun de apã, un regulator de Fig. 1b
crešterea produc- vitezã a discului, un panou de
comandã etc.
tivitãøii ši calitãøii 11) Racordul furtunului pentru je-
Pe fig. 2 s-au fãcut notaøiile [2]: tul de apã;
lucrãrilor de drišcuire 1) Grilajul pentru aerisire; 12) Elasticul de fixare a rezervorului;
s-au conceput ši 2) Bušonul rezervorului de apã; 13) Reducøia;
3) Furtunul de apã; 14) Transformatorul;
realizat echipa- 4) Rezervorul de apã; 15) Filtrul de apã;
mente deosebit de 5) Întrerupãtorul general (magne- 16) Pompa de apã;
totermic cu bobinã decuplatã; 17) Cablul electric general de ali-
ingenioase folosite ON – pornit, OFF – oprit); mentare;
la finisarea interioa- 6) Regulatorul de vitezã a discului; 18) Štecãrul electric general de
7) Mânerul pentru ridicarea uni- alimentare;
relor ši exterioarelor tãøii de comandã ši control; 19) Suportul;
clãdirilor de locuit, a 8) Termoprotectorul reductorului; 20) Mânerul rezervorului;
9) Siguranøa fuzibilã a pompei de 21) Capacul panoului de coman-
birourilor ši a celor apã (3,15 A); dã ši control.
destinate activitã- 10) Priza de alimentare electricã Panoul de comandã ši control este
a drištei (cu dispozitiv de blocaj a prezentat în fig. 3, documentare [2],
øilor industriale.
štecãrului); pe care s-au fãcut urmãtoarele notaøii:

M E G A T E H N I C
Fig. 2
Fig. 3
1. “ON–OFF” (“Pornit–Oprit”) – Între- pentru protecøia pompei de apã; 3) Duza pentru jetul de apã;
rupãtorul general prevãzut cu pro- 4. “Thermal” – Termoprotectorul 4) Pivotul de susøinere ši antre-
tecøie magnetotermicã prin bobinã motoreductorului: dacã este acti- nare a discului;
de siguranøã are douã poziøii: vat, semnaleazã anomalia motore- 5) Buretele cu scai;
l Poziøia “ON”: alimentarea cu ductorului frezei (pentru reîncãrca- 6) Štecãrul de alimentare electricã;
curent electric a panoului de co- re se apasã butonul); 7) Cablul de alimentare electricã
mandã ši control; 5. Priza de alimentare electricã a a drištii;
l Poziøia “OFF”: întreruperea cu- frezei în care se introduce štecãrul 8) Furtunul pentru jetul de apã;
rentului electric de la panoul de de alimentare electricã a frezei. 9) Tubul de protecøie pentru fur-
comandã ši control. Drišca mecanicã (fig. 4, documen- tun ši cablul de alimentare electri-
2. “Speed regulation” – Reglarea tare [2]), øinutã în mânã de ope- cã prevãzut cu prindere cu clemã;
vitezei discului (Min. – Max.): ratorul uman, este dotatã cu un 10) Mânerul de susøinere;
l Poziøia “Min.” înspre stânga: motoreductor, un racord cu jet de 11) Discul cu scai-šal;
diminueazã viteza de rotaøie a apã ši un arbore pentru prinderea 12) Motoreductorul;
discului; discului (organului de lucru) prevã- 13) Mânerul.
l Poziøia “Max.” înspre dreapta: zut cu scai-šal de fixare a buretelui. În fig. 5, documentare [2], se pre-
mãrešte viteza de rotaøie a discului. Pe fig. 4 s-au fãcut notaøiile [2]: zintã modurile de fixare a compo-
3. “Fuse (3,15 A)” – Siguranøa fuzi- 1) Butonul pentru jetul de apã; nentelor organului de lucru ši a
bilã: conøine o siguranøã de 3,15 A, 2) Întrerupãtorul “Pornire – Oprire”; buretelui. S-au fãcut urmãtoarele

M E G A T E H N I C
notaøii: 1 – discul; 2 – pivotul de partea din faøã a panoului de

susøinere ši antrenare a discului; comandã ši control, care folosešte
3 – šurubul de fixare ši siguranøã a la protejarea pompei în caz de
discului; 4 – benzile de scai-šal supraîncãrcare ši/sau scurtcircuit;
pentru fixarea buretelui; 5 – benzile 4) Izolarea cablului electric de
cu scai de fixare a buretelui. alimentare a drištei este un înveliš
Având în vedere cerinøele esen- din plastic care îl protejeazã de fur-
øiale de siguranøã ši sãnãtate pre- tunul pentru jet de apã ši împie-
vãzute în Directivele CEE ši în dicã posibilele pierderi accidentale
Normele Armonizate (EN), mai jos
de apã sã intre în contact cu even-
vom enumera dispozitivele de si-
tualele pãrøi zgâriate ale cablului
guranøã ce au fost adoptate de
electric.
producãtori:
Accesoriile folosite pentru diferite
1) Întrerupãtorul magnetotermic
genuri de operaøii sunt urmãtoarele
cu bobinã de decuplare se aflã pe
(fig. 6, documentare [3]): suportul
panoul de comandã ši control,
(fig. 6a) pentru lucrul la planšee
care folosešte la protejarea instala-
(tavane), mânerul (fig. 6b) pentru
øiei electrice în caz de lipsã de cu-
rent, supraîncãrcare ši/sau scurtcircuit; lucrul la pardoseli, discuri ši bureøi
2) Termoprotectorul reductorului Fig. 4 (fig. 6c) pentru prelucrarea suprafeøei.
este un dispozitiv care întrerupe Discurile ši bureøii care pot fi
alimentarea electricã a reductoru- pe partea din faøã a panoului de montaøi la drišcã sunt adoptaøi în
lui drištei ši folosešte la protejarea comandã ši control; funcøie de textura suprafeøei fini-
reductorului în caz de supraîncãr- 3) Siguranøa fuzibilã pentru pom- sate, fiind destinaøi drišcuirii ten-
care ši/sau scurtcircuit; Pentru pa de apã este formatã dintr-o cuielilor fine ši a ghipsului, rašche-
recuplare se apasã butonul aflat siguranøã de 3,15 A, amplasatã pe tãrii suprafeøelor, netezirii mozai-
cului ši multor altor aplicaøii:
l discul abraziv negru pentru
curãøarea suprafeøelor;
l buretele brun pentru šlefuirea
grosierã cu buretele;
l burete bleu pentru šlefuirea
medie cu buretele;
l burete alb pentru šlefuirea finã;
l burete oranj pentru šlefuirea
Fig. 5 tencuielii lipicioase (cu ipsos);
l grilaj (grilã) pentru polizare 120g;
l grilaj (grilã) pentru polizare 220g;
l disc ABS rošu pentru drišcui-
rea suprafeøelor;
l disc din plutã pentru nivelarea
suprafeøelor;
l disc perie din alamã pentru
perierea “piatrã vizibilã”;
l disc cu cuie pentru rãzuirea
Fig. 6 (ridarea) tencuielilor;

M E G A T E H N I C
l prelucrarea stratului grosier:

50 m2/orã;
l prelucrarea tencuielilor prea-
mestecate: 50 m2/orã;
l rašchetarea ši šmirgheluirea
vopselelor lavabile: 40 m2/orã.
Bazându-se pe acelaši concept
Fig. 7
constructiv, au fost realizate ši echi-
pamente specializate, folosite numai
pentru rašchetarea suprafeøelor us-
cate, în vederea corectãrii unor
Fig. 10
neregularitãøi ale acestora, ši anume:
l debavurarea suprafeøelor beto-
caracteristicile urmãtoare: depresiu-
nului dupã demontarea cofrajelor nea creatã min. 0,235 bar; debitul
(fig. 7, documentare [4]); de aer 56 l/s ši puterea 1200 W;
l netezirea ši curãøarea pereøilor tubul de aspirare de min. 4 m, cu
verticali (fig. 8, documentare [4]); diametrul de 32 mm.
l curãøarea pereøilor de inscrip- Recomandãri de exploatare ši
øiile graffiti (fig. 9, documentare [4]). întreøinere
Fig. 8
Aceste echipamente au puteri de Echipamentul este manipulat de
400 ši de 1010 W, la 1000 – 1650 un singur operator care trebuie sã
rot/min, respectiv 5500 rot/min, ši posede anumite aptitudini tehnice
mase ale drištei de 3,8 kg, respec- profesionale. Sã fie un operator
tiv 5,5 kg. profesional bine instruit, cu vârsta
De asemenea, au fost realizate mini- peste 18 ani, abilitat sã execute în
freze speciale pentru šlefuirea pardo- exclusivitate pornirea, folosirea,
selilor (fig. 10, documentare Husky). utilarea, punerea la punct (în mod
Deoarece rašchetarea uscatã de- obligatoriu cu protecøiile recoman-
gajã noxe, sub formã de praf, este date ši cu mašina închisã) ši oprirea
necesarã cuplarea echipamen- mašinii, respectând instrucøiunile
telor la aspiratoare performante de prevãzute în manualul de utilizare.
Fig. 9
praf, de tip industrial, care sã aibã Când folosešte mašina, operatorul
l disc cu 4 lame din oøel pentru

netezirea tencuielilor;
l disc cu 4 lame din inox pentru
lustruirea tencuielilor cu ipsos;
l disc cu 4 lame din PVC pentru
netezirea tencuielilor decorative.
Conform specificaøiilor producã-
torilor (IMER GROUP, REV SRL), în
funcøie de natura lucrãrilor se pot
atinge urmãtoarele mãrimi ale pro-
ductivitãøilor:
l prelucrarea stratului de fini-
sare: 60 m2/orã; Fig. 11

M E G A T E H N I C
Tabel 1 lucru prevãzute se recomandã sã

DPI obligatorii Denumirea echipamentului Simbolul Condiøiile de utilizare se garanteze distanøele minime de
l Protejarea Mãnuši de protecøie
mâinilor poziøionare precizate în fig. 13, do-
cumentare [2].
Pentru umplerea rezervorului cu
l Protejarea Îmbrãcãminte de protecøie
În timpul tututor
apã se parcurg urmãtoarele etape
corpului
operaøiunilor de utilizare (fig. 14, documentare [2]):
a drištei
1) Dešurubarea bušonului rezer-
vorului (1) ši scoaterea acestuia;
l Protejarea feøei Ecran de protecøie
2) Mutarea elasticului de fixare a
rezervorului (2) ši ridicarea re-
l Protejarea cãilor Mascã de protecøie zervorului (3);
respiratorii În timpul operaøiunilor 3) Umplerea rezervorului cu apã
de frezare a suprafeøelor
de lucru
curatã (capacitate maximã 5 litri);
4) Reašezarea rezervorului ši
fixarea acestuia cu elasticul (2);
autorizat trebuie sã aibã, în mod 3) Legarea štecãrului de alimen- 5) Înšurubarea bušonului rezer-
obligatoriu, o øinutã corectã a cor- tare electricã a frezei la panoul de vorului (1).
pului, pentru o poziøie optimã ši si- comandã ši control; Este obligatoriu sã se foloseascã
gurã de lucru, în funcøie de tipul de 4) Legarea furtunului de apã la în mod exclusiv apã curatã/filtratã,
lucrare (fig. 11, documentare [2]): panoul de comandã ši control; sã nu conøinã impuritãøi care pot
l folosirea mašinii la perete 5) Legarea la reøeaua de ali- înfunda ši bloca pompa.
(fig. 11a); mentare electricã; Legarea furtunului pentru jetul de
l folosirea mašinii pentru tavan: 6) Pornirea mašinii; apã ši a štecãrului de alimentare
ham cu suport de susøinere (fig. 11b). 7) Reglarea vitezei discului; electricã a drištei se realizeazã prin
Având în vedere legislaøia în vi- 8) Drišcuirea sau rašchetarea su- urmãtoarele etape (fig. 15, docu-
goare, în materie de siguranøã ši prafeøei prin mišcãri compuse ale mentare [2]):
sãnãtate la locurile de muncã, este drištii (fig. 12a, documentare [2]); 1) Cuplarea furtunului pentru jetul
obligatorie folosirea dispozitivelor de 9) Dacã e nevoie se stropešte cu apã de apã (1) în locul corespunzãtor
protecøie individualã (DPI) preci- lucrarea (fig. 12b, documentare [2]); de pe panoul de comandã ši
zate în tabelul 1. 10) Eventuale pauze de lucru; control (2);
La pregãtirea pentru lucru ši utiliza- 11) Închiderea mašinii; 2) Cuplarea štecãrului de ali-
rea echipamentului se vor avea în 12) Curãøarea frezei; mentare electricã a drištei (3) în
vedere urmãtoarele faze obligatorii [2]: 13) Golirea apei din instalaøia hi- priza de alimentare electricã a
1) Încãrcarea rezervorului cu apã; draulicã în timpul iernii. acesteia (4), poziøionatã pe panoul
2) Montarea buretelui pe discul Pentru a asigura operatorului posi- de comandã ši control;
cu scai; bilitatea de a ocupa poziøiile de 3) Blocarea štecãrului de alimen-
tare electricã a drištei (3) cu dis-
pozitvul de blocare (5).
Reøeaua electricã de alimentare la
care se leagã mašina trebuie sã
satisfacã toate caracteristicile teh-
nice prevãzute în tabelul 2, deci
cablurile ši întrerupãtorul de linie
trebuie sã fie dimensionate potrivit,
pentru a permite trecerea curentu-
Fig. 12 lui corespunzãtor puterii instalate.

M E G A T E H N I C
Înainte de pornirea mašinii, ope-

ratorul autorizat trebuie în mod
obligatoriu sã efectueze urmãtoa-
rele verificãri [2]:
1. Sã se asigure cã nu existã
persoane neautorizate în apropie-
rea mašinii;
2. Sã se asigure cã mašina este
corect poziøionatã (fig. 13, docu-
mentare [2]);
3. Sã se asigure cã toate compo-
nentele sunt corect instalate;
4. Sã se asigure cã regulatorul de
vitezã a discului (fig. 3, poziøia 2) este
învârtit spre stânga la poziøia Min;
5. Sã se asigure cã toate dispo-
zitivele de siguranøã sunt integre,
instalate corect ši funcøionale;
6. Sã se asigure cã rezervorul de
apã este umplut;
7. Sã se asigure cã štecãrul de
alimentare electricã a frezei este
introdus ši blocat în priza poziøio-
natã pe panoul de comandã ši
Fig. 13 control;
8. Sã se asigure cã furtunul de
apã jet este legat de panoul de
comandã ši control;
9. Sã se asigure cã štecãrul de la
cablul de alimentare electric este
legat la priza de la tabloul general
de distribuøie electricã ši cã în-
trerupãtorul electric general este în
poziøia “0”;
10. Sã se asigure, în funcøie de
tipul de lucru care trebuie efectuat,
de instalarea corectã pe frezã a
accesoriilor adecvate;
11. Sã se asigure cã a citit ši a
înøeles toate pãrøile din manualul
de “Instrucøiuni de folosire ši în-
treøinere”;
12. Sã se foloseascã dispozi-
tivele de protecøie individualã (DPI)
Fig. 14 obligatorii.

M E G A T E H N I C
ziøia 2) în poziøia “I”, discul începând

sã se roteascã la viteza fixatã;
7) Apropierea drištii de suprafaøa
de lucru ši exercitarea unei apãsãri
adecvate pe aceasta, efectuând cu
drišca o mišcare rotativã ši trans-
lativã, având în vedere tehnicile uzua-
le de lucru (fig. 12a, documentare [2]);
8) Dacã este necesar, se folo-
sešte jetul de apã pentru a umezi
suprafaøa apãsând butonul pentru
jetul de apã (fig. 12b, documentare
[2]). Dacã rezervorul se golešte,
acesta se reumple cu apã curatã
aša cum a fost descris mai sus;
Fig. 15 Pauza de lucru nu trebuie sã
Tabelul 2 depãšeascã 15 min pentru a se
Caracteristicile tehnice Domeniile de mãrimi evita uscarea tencuielii pe disc.
Tensiunea de alimentare/Frecvenøa V/Hz 220 – 230/ 50 Pentru pauze de lucru mai mari
Tensiunea de alimentare a drištei V 24 – 48
Puterea electricã absorbitã de W 90 este necesar sã se efectueze pro-
reductorul drištei cedura de închidere a mašinii, care
Viteza de rotaøie a motorului rot/min 3800
Turaøia minimã a discului rot/min 40 constã în urmãtoarele etape [2]:
Turaøia maximã a discului rot/min 120 1) Se oprešte mašina comutând
Puterea electricã absorbitã de W 48
butonul “Marcia – Arresto” (Pornire
pompa de apã
Lungimea cablului de alimentare m 3 – 20 –Oprire) care se aflã pe drišcã
electricã a drištei (fig. 4, poziøia 2) în poziøia “0” ši se
Capacitatea rezervorului litri 5
Masa drištei cu disc ši cablu kg 9,7 ašteaptã ca discul sã se opreascã;
Masa panoului de comandã ši control kg 10,8 – 25 2) Se ašazã drišca pe o supra-
cu rezervorul de apã gol
Masa containerului kg 4,5 faøã dreaptã care sã îi asigure sta-
Masa totalã kg 25 – 50 bilitate;
3) Se închide tensiunea de la
Pentru pornirea mašinii se parcurg – Arresto” (Pornire – Oprire), care panoul de comandã ši control
urmãtoarele etape [2]: se aflã poziøionat pe drišcã (fig. 4, comutând întrerupãtorul general
1) Cuplarea tabloului general de poziøia 2), în poziøia “I”; discul va (fig. 3, poziøia 1) în poziøia ”OFF”;
distribuøie ši alimentare electricã, începe sã se roteascã la viteza 4) Se scoate štecãrul de ali-
ašezând comutatorul electric ge- minimã; mentare electricã generalã (fig. 15,
neral în poziøia “I”; 5) Fixarea comutatorului “Marcia poziøia 6) de la reøeaua electricã
2) Alimentarea cu curent a pa- – Arresto” (Pornire – Oprire) care se de alimentare;
noului de comandã ši control aše- aflã poziøionat pe drišcã (fig. 4, 5) Se deblocheazã ši se scoate
zând comutatorul electric general poziøia 2) în poziøia “0” ši reglarea štecãrul de alimentare electricã a
“Start – Stop” (fig. 3, poziøia 1) în vitezei dorite a discului cu ajutorul frezei (fig. 15, poziøia 3) din priza
poziøia ”ON”; regulatorului care se aflã pe pa- care se aflã pe panoul de co-
3) Prinderea drištii cu ambele noul de comandã ši control (fig. 3, mandã ši control (fig. 3, poziøia 5).
mâini ši ocuparea poziøiei corecte poziøia 2); Pentru evitarea situaøiilor de pericol
de folosire, în funcøie de tipul de 6) Fixarea comutatorului “Marcia iminent sau care se produc într-un
lucru (fig. 13, documentare [2]); – Arresto” (Pornire – Oprire) care se anumit moment, operatorii autori-
4) Fixarea comutatorului “Marcia aflã poziøionat pe drišcã (fig. 4, po- zaøi trebuie în mod obligatoriu sã

M E G A T E H N I C
apeleze la oprirea de urgenøã a - cãšti de protecøie, antifoane statelor membre relative la mašini
mašinii care se poate efectua sau alte dispozitive similare; 6. * * * 89/336/CEE “Directiva de
comutând întrerupãtorul general - ecrane sau ochelari de protec- Compatibilitate Electromagneticã
“Start – Stop” instalat pe panoul de øie ši bentiøe pentru transpiraøie. n – Privitor la apropierea legislaøiilor
comandã ši control (fig. 3, poziøia 1). statelor membre relative la compa-
Drištele pentru beton necesitã o BIBLIOGRAFIE tibilitatea electromagneticã. Modifi-
serie de prudenøe privind utilizarea: 1. ZAFIU, Gh. P., Echipamente teh- catã de Directiva 92/31/CEE”
nologice pentru lucrãri de poli- 7. * * * 73/23/CEE “Directiva de
l Echipamentul trebuie folosit
zare, cu scule abrazive, folosite în Tensiune micã” – Privitor la apro-
numai de cãtre personal instruit
construcøii, în “Revista de unelte ši pierea legislaøiilor statelor membre
pentru aceastã aplicaøie, la lucrã-
echipamente”, nr. 16/2001 relative la materialul electric des-
rile specifice pentru care a fost
2. * * * Manualul de “Instrucøiuni tinat sã fie folosit în anumite limite
proiectat ši numai dupã citirea cu de tensiune
pentru folosire ši întreøinere”, do-
atenøie a specificaøiilor din ma- 8. * * * EN 60204-1 (CEI 44-5) “Si-
cumentaøie în format PDF, elabo-
nualul de utilizare; guranøa utilajului: Echipamentul
ratã de firma Mixer, pentru drišca
l Operatorul uman trebuie sã electric al mašinilor”
Vertigio, 2008
poarte îmbrãcãmintea ši echipa- 3. * * * REV – Technology for plas- 9. * * * EN ISO 12100-1-2 “Siguran-
mentul de protecøie adecvate ter finish, documentaøie REV SRL, øa utilajului – Concepte fundamen-
condiøiilor de lucru: http://fratazzatricirev.com tale, principii generale de proiectare”
- haine strânse pe corp, fãrã 4. * * * Ponceuses girafes et 10. * * * EN 294 “Distanøa de si-
ceasuri de mânã, inele, brãøãri sau girafons, http://www.btpmat.fr guranøã pentru a împiedica ajun-
alte podoabe; 5. * * * 98/37/CE “Directiva Mašini” gerea zonelor periculoase de cãtre
- mãšti de protecøie la praf; – Privitor la apropierea legislaøiilor membrele superioare”
026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM Page 26
R E P O R TA J
CDP Access - Groupe Piroux ši cea

mai francofonã zonã din România
Dragoš Nicolae rumul ce leagã noua šosea în halele de producøie ši service
D de centurã a municipiului
Pitešti de Mioveni dureazã
aproximativ cincisprezece minute,
care adunã împreunã 12.000 m2,
ocupaøi în întregime de trei corpuri
distincte, fãrã legãturã directã. Ma-
La aproximativ însã este departe de a fi ca-n pal- nagerii companiei însã, inginerii,
mã ši lasã impresia cã autoritãøile oamenii de vânzãri ši de logisticã
15 km nord-est de mišunã fãrã întrerupere într-o clãdire
ši-au concentrat întreaga energie
municipiul Pitešti ši constructivã doar asupra ocolirii, de birouri modernã, a cãrei faøadã
de alfel excelent realizatã într-un pare desprinsã de pe bulevardele
maxim 2 km de timp record. Imediat ce comuna bucureštene.
Mioveni, afacerištii Piscani rãmâne în urmã, DN 73
face dreapta spre Mioveni ši, exact La intrare, prima persoanã pe
români ši cei în acel loc, CDP Access - Groupe care o întâlnim este dl. Stanislas
Delayat, director general Piroux
francezi au bãtut Piroux, o companie creatã în martie
2003, se desfãšoarã pe o impre- INDUSTRIE ROMÂNIA, ši imediat
încã o datã palma sionantã suprafaøã de 22.000 m2. ne lansãm într-un dialog din care
Aici sosesc în fiecare dimineaøã nu lipsesc gestica intensã, engleza
ši au format CDP ši româna, ultimele douã garnisite cu
230 de angajaøi, cei mai muløi
Access - Groupe dintre ei cu transportul asigurat de un frumos accent franøuzesc. „Piroux
companie sau, dacã locuiesc în Industrie furnizeazã componente
Piroux, dupã ce în apropiere, pe cont propriu. Majori- pentru utilajele Haulotte, apoi noi
urmã cu muløi ani, tatea îndeplinesc tot felul de sarcini aprovizionãm cu echipamente de
tot aici, s-au pus

bazele faimosului
nostru automobil
naøional Dacia, ca
urmare a vizitei
istorice în
România, în 1966,
a prešedintelui
francez Charles
de Gaulle.

R E P O R TA J
incintã”, continuã Emil, în vreme ce

noi facem de zor fotografii pano-
ramei nou apãrute.
„Transportul cãtre client este
asigurat tot de noi, prin intermediul
unor parteneri transportatori, dar în
foarte scurt timp CDP Access va
avea propriul sistem de livrare,
pentru a suplimenta distribuøia”, ne
informeazã Emil. Revenim pe sol ši
ne continuãm vizita. Traversând
curtea, ne infiltrãm prin pãdurea de
nacele articulate, cu catarg, foarfeci
sau telescopice, toate vopsite în
galben. Unele dintre ele sunt acøio-
nate electric, iar altele diesel. Dacã
lucru la înãløime CDP Acces”, ne “mânã moartã”. Tot de la el aflãm
în curte s-ar afla ši echipamentele
explicã, printre altele, dl. Stanislas. cã acel X inscripøionat pe utilaje
închiriate, probabil cã nici n-am
reprezintã tracøiunea 4X4, cifra (de
Foarte repede apare ši ghidul, mai avea loc de plimbãri.
exemplu, 16) sugereazã înãløimea
Emil Marius Diaconu, un tânãr de ridicare, iar TP provine de la
amabil, modest ši foarte pasionat Pe drum ne intersectãm cu Eduard
telescopic. Alte utilaje sunt notate
de meseria pe care o are. Poartã o Tomacu, omul de la logisticã,
cu HA, ceea ce înseamnã articulat.
jachetã neagrã marca Haulotte, ocupat chiar în acel moment cu o
„Dacã un client dorešte sã cum- livrare. Sub ochii lui atenøi, doi
are 25 de ani ši lucreazã la CDP
pere un echipament nou, iar noi nu operatori încarcã o nacelã într-un
Access - Groupe Piroux de un an
îl avem aici, atunci se face coman- camion de transport, dar au timp
de zile. Cunoašte uzina ši parcul
dã. Pentru utilajele second-hand, sã ne tachineze puøin ghidul,
de utilaje ca pe propriile buzunare,
este încã student, dar se pregã- livrarea se realizeazã ši pe loc, destinzând atmosfera. Unul dintre
tešte sã promoveze ca inginer ši dacã nacela este expusã aici în ei îl acuzã pe Emil de “trãdare” ši
vorbešte fluent engleza, pentru cã
øine mult legãtura cu personalul
cosmopolit de la fabrica Haulotte.
Fãrã introduceri pompoase, Emil
ne invitã direct în incinta parcului
de utilaje Haulotte, destinat închi-
rierilor ši vânzãrilor. Ši, ca sã testãm
pe pielea noastrã siguranøa unui
astfel de echipament, ne urcãm în
nacela unui H16TPX, care ne ridicã
ušor la 16 m înãløime faøã de sol.
„În uzina Piroux Industries se pro-
duc braøe, balustrade, trepte ši alte
accesorii pentru nacele”, ne spune
Emil, în timp ce manevreazã sigur
pe el joystick-ul ši pedala utilajului,
botezatã în argoul tehnicienilor

R E P O R TA J
peretele din spate ši care îi trã-

deazã, încã de la intrare, pasiunea
pentru sport. Øine cel mai mult la
primul, în care un alpinist escala-
deazã un versant abrupt, specta-
culos ši periculos totodatã. Este o
reclamã la Mitsubishi Forklift
Trucks, un brand comercializat de
CDP Access, dar care are darul de
a-i aduce aminte de încercãrile
periculoase la care el însuši s-a
supus în tinereøe. A lucrat mult
timp la Centrul de Studiu pentru
Automobile Românešti (CESAR),
iar în ultimii ani a fost directorul
general al acestei instituøii. Deøine
un brevet de invenøie pentru o
“cutie de transmisie”, însã din
modestie nu ne spune de el ši ni-l
aratã abia dupã ce punem noi
de sustragere de la munca ade- Biroul domnului Iosif Rusu se aflã întrebarea. Pe 13 decembrie 2006
vãratã, spre amuzamentul general. într-o încãpere mare, inundat de ši-a început activitatea la CDP
Apare ši unul din oamenii de ser- luminã ši dominat de trei postere, Access în funcøia de šef serviciu
vice, aša cã îl rugãm sã ne prezinte care-i ocupã aproape în întregime tehnic. Din atašament pentru
mašina lui de intervenøii. Îl cheamã
Petculescu Dorel ši asigurã buna
funcøionare a echipamentelor
Haulotte de câte ori este nevoie,
oriunde este nevoie. Dacia lui, un
Logan VAN, pare blindatã ši în mod
cert este plinã de sertare, scule ši
fiše tehnice, pentru cã am vãzut cu
ochii noštri. Dorel spune cã în
prezent existã šapte mašini de
service la centrul de la Mioveni,
alãturi de câte una la fiecare filialã
din Craiova, Oradea, Sibiu ši Iaši,
acoperind întreaga øarã.
Apoi ne retragem ši ne îndreptãm
spre depozitul de piese de schimb,
despre care aflãm cã este foarte
bine organizat. Nu zãbovim mult
însã, pentru cã vrem sã-l prindem
la serviciu ši pe dl. Rusu, šef ser-
viciu tehnic la CDP Access -
Groupe Piroux.

R E P O R TA J
utilajelor poate fi prelungitã”, decla-

rã šeful serviciului tehnic.
Ca ši nacelele, piesele de schimb
sunt aduse din Polonia ši sosescîn
funcøie de raportul de service ši de
codul fiecãreia. Dacã nacela este
în garanøie, atunci manopera,
piesa ši transportul ei sunt supor-
tate de CDP Access.
Pentru identificarea defecøiunilor la
utilaje, operatorii de service folo-
sesc nište echipamente ultramo-
derne, care încap într-o servietã
obišnuitã ši sunt capabile sã
indice defecøiunile prin intermediul
senzorilor de blocare ši al limi-
tatorilor. „Toate utilajele sunt dotate
cu senzori, pentru cã aceštia
indicã unghiurile de înclinare ši
presiunea”, ne spune dl. Rusu, timp
Dl. Iosif Rusu, šef serviciu tehnic CDP Access

în care Emil despacheteazã repede
un aparat avut la îndemânã. În
momentul în care poziøia braøului
Haulotte poartã un hanorac sport, tehnice, masa de ridicat, înãløimea nacelei nu este cea corespunzã-
negru, branduit cu numele con- de ridicat, termenele de scadenøã toare, intervin senzorii de blocare
structorului francez. În aceeaši care nu mai pemit echipamentului
ši datele deøinãtorului.”
încãpere se aflã ši biroul lui Emil, sã se ridice.
În calculator am ši o bazã de date
ašezat strategic, parcã pentru a Vizavi de inovaøiile tehnice care
cu fiecare utilaj în parte, în care
fura cât mai multã meserie. sosesc periodic de la fabricile din
trec informaøii despre utilaje, in-
„Activitatea firmei CDP Access - Franøa (Reims, L’Horme, Le Creusant),
specøiile tehnice ši reparaøiile
Group Piroux se împarte în comer- staful CDP Access este instruit
fãcute de-a lungul timpului. Dacã
cializarea, închirierea, întreøinerea odatã cu acestea, iar ei instruiesc
un utilaj nu funcøioneazã normal
ši reparaøia utilajelor de lucru la la rândul lor utilizatorii finali ai
dupã inspecøia tehnicã, atunci i se
înãløime”, ne spune simplu dl. Rusu. acestor echipamente.
acordã în mod automat service.
„Pentru mai multã concordanøã, Deši ne dãm seama cã dl. Iosif
compania are departamentele îm- Revenind la cãrøile ISCIR, în ele Rusu ar avea multe sã ne spunã
pãrøite în trei segmente distincte: trecem numãrul pieselor schim- despre toate utilajele pe care le
direcøia comercialã, direcøia tehni- bate, orele de funcøionare, instruc- are sub atentã observaøie, suntem
cã (serviciul tehnic) ši comparti- tajul de lucru ši carnetul de men- nevoiøi sã apelãm iar la amabili-
mentul de logisticã. Importul de tenanøã. De asemenea, este tatea ghidului nostru pentru a ne
nacele Haulotte se face de la fabri- semnalat ši numele operatorului conduce la noua fabricã Haulotte,
ca din Polonia, pe care le inspec- care a fãcut reparaøiile ši codul aflatã la nici un kilometru distanøã.
tãm ši cãrora le facem Cartea pieselor schimbate. Dacã este ne- Dar despre asta vom vorbi în
ISCIR. În ea scriem toate datele voie, perioada de mentenanøã a numãrul urmãtor. n

030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:30 PM Page 30
E V E N I M E N T
Powertek a livrat cea mai mare

pompã de beton din øarã!
Dragoš Nicolae eši vântul rece biciuie din vor manevra, cu toate funcøiile uti-
La intrarea în D toate pãrøile, doi traineri de

la Powertek manevreazã
de zor braøul de 53 de metri al
lajelor, mereu simplificate ši sofis-
ticate totodatã. Peste foarte puøin
timp, betoniera, care acum pozea-
showroomul pompei SERMAC, de un alb intens, zã graøios, va alimenta cu beton
vreo construcøie de pe undeva din
Powertek, situat la cu ajutorul unei telecomenzi ce
seamãnã mai mult cu joystick-urile Bucurešti, sau poate din vreun alt
km 23 al autostrãzii jocurilor video decât cu „dreptun- colø din Muntenia. Pentru cã aceas-
Bucurešti – Pitešti, ghiul” plin de butoane cu care ta este raza de acøiune a firmei
schimbãm CEMEX Beton, al treilea mare
în sensul giratoriu canalele producãtor de beton din øarã,
amenajat aparent televizorului. concentratã în partea de sud, pen-
Acum, intenøia tru o receptivitate cât mai grabnicã,
ad hoc, o pompã dupã cum am aflat de la pro-
lor este sã
de beton marca gãseascã prietarii firmei.
poziøii cât mai
SERMAC, abia Despre tranzacøiile dintre Powertek
graøioase ale
scoasã din øiplã, braøului Trailers ši CEMEX Beton se poate
autopompei, spune cã au deja tradiøie, pentru
anunøã din timp cã soluøiile de betonare pro-
pentru a da
evenimentul la care cât mai puse de ultimii au necesitat o
gamã întreagã de utilaje,
am fost invitaøi sã frumos în
poze. Însã, printre care se regãsesc
asistãm. Powertek activitatea malaxoare, instalaøii de beton,
echipamente de transport ši
Trailers urmeazã sã lor de
bazã este de betonare. Rodul acestei
livreze douã pompe iniøierea colaborãri a adus în curtea
de beton de mari viitorilor celor de la CEMEX Beton
proprie- 40 de malaxoare de beton,
dimensiuni cãtre un tari sau a trei instalaøii de beton în regim
partener de afaceri celor propriu marca Texnokat, patru
care o pompe de beton SERMAC
mai vechi, CEMEX
Beton, un întreprin-
zãtor de top în
România pentru
aceastã nišã de
producøie.

E V E N I M E N T
cu braø de 36 de metri ši 12 mixere declarat relativ liništiøi, spunând datã sub pragul de rentabilitate,
Baryval. De azi, parcul lor de utilaje printre altele cã: “La vremuri de pentru cã nimeni nu vine cu bani
s-a îmbogãøit cu încã douã pompe crizã, unii urcã, aløii coboarã, totul e de acasã”, ne-au mai declarat
de beton: una de 50 m, iar cealaltã, sã gestionezi bine partea pe care reprezentanøii CEMEX Beton.
de 53 (care în prezent este cea te afli. Dacã ešti pe partea ascen- Prezent la discuøii, Štefan Pãtrašcu,
mai mare din øarã). dentã, atunci trebuie sã încerci sã-øi Sales Manager Powertek Trailers,
pãstrezi poziøia.” Directorul CEMEX ne-a declarat: “Prima vânzare este
Dupã šedinøa foto, unde am pri- Beton a mai adãugat cã foarte im- ušor de fãcut, însã mai dificil este
mit ši câteva detalii tehnice despre portantã este flexibilitatea producã- sã determini clientul sã revinã
utilaje, întâlnirea s-a mutat în sala torului ši calitatea betonului furnizat. mereu în acelaši loc a doua oarã,
de šedinøe, acolo unde am fost Desigur, nu totul este roz, deoarece a treia oarã etc.”
primiøi de reprezentanøii Powertek existã ši o concurenøã neloialã din Referitor la pompele SERMAC,
Trailers ši CEMEX Beton. Pentru cã partea celor care oferã beton prost, dl. Pãtrašcu ne-a asigurat cã: “Articu-
de ceva vreme abordarea jurnališ- fãrã certificat de calitate, dar la pre- laøiile braøelor acestor pompe sunt
tilor este tot mai mult legatã de cri- øuri mai mici. Firma CEMEX Beton foarte ušoare. Un patent SERMAC,
za financiarã, direcøia predilectã a însã acordã constructorilor dis- produsul investiøiilor în cercetare.
întrebãrilor a urmãrit acest subiect. counturi, în funcøie de cantitatea Întreaga pompã, de altfel, este
Întrebaøi de strategiile de marketing de beton solicitatã, iar fiecare ser- foarte ušoarã. Astfel se monteazã
pe care le vor adopta în aceste si- viciu este însoøit de certificat de perfect pe un sašiu cu 4 axe. Aici
tuaøii nelãmurite financiar, managerii calitate conform normelor europene. SERMAC are un mare avantaj con-
companiei CEMEX Beton s-au „Totuši, preøurile nu coboarã nicio- curenøial în faøa celorlaløi producãtori.

E V E N I M E N T
De asemenea întregul grup de mele care se vor profesioniste. Nu zare a echipamentelor sunt practic
pompare este foarte bine dimen- doar la nivel declarativ, ci ši faptic reduši la maximum.
sionat ši construit, astfel încât suntem implicaøi în dezvoltarea Una din pompe este în momentul
vibraøiile transmise în braø ši arti- continuã a reøelei de service ši de de faøã cea mai mare din România.
culaøii sunt foarte reduse. De aici îmbunãtãøire a serviciilor oferite. Fie Cât de importantã este aceastã
rezultând usurinøa în exploatare, cã este vorba de consultanøã teh- tranzacøie pentru Powertek Trailers,
fiabilitate.” nicã de specialitate, fie de servicii luând în calcul faptul cã recordu-
comerciale, de finanøare, de service, rile aduc cu sine ši un anumit grad
Pentru a înøelege mai clar stra- întreøinere sau mentenanøã, sau de de notorietate?
tegia de fidelizare pe care o producøie, calitatea pe care o oferim Este foarte importantã. Este, dacã
practicã Powertek Trailers, direc- este de prim rang ši nu pierdem vreøi, dovada cã acøiunile ši abor-
torul general Ovidiu Secu a avut nici o ocazie în vederea crešterii dãrile pe care le avem sunt cele
amabilitatea sã ne acorde un calitãøii ši satisfacøiei clienøilor. Cu corecte. Este rãsplata eforturilor
scurt interviu. aceste produse ši cu aceastã cali- constante depuse pentru dezvolta-
Am înøeles cã deja se poate vorbi tate am atras CEMEX Beton. rea reøelei de service, pentru
de o anumitã tradiøie a tranzacøii- Ce avantaje post-vânzare oferiøi consolidarea poziøiei pe piaøã ši,
lor pe care le-aøi încheiat cu firma noilor proprietari pentru cele douã nu în ultimul rând, pentru a deveni
CEMEX Beton. Cum i-aøi determinat pompe SERMAC? adevãraøi speciališti în oferirea
sã revinã mereu la dvs.? Cele douã pompe completeazã un celor mai profitabile ši performante
Atât Powertek Trailers, cât ši în- pachet mai mare de echipamente soluøii tehnice.
tregul grup de firme Powertek sunt printre care instalaøii de betoane, în- Øinând cont de criza financiarã
interesate de relaøii comerciale pe cãrcãtoare etc., toate echipamen- care dã bãtãi de cap mediului de
termen lung. Avem o misiune ši va- tele fiind cuprinse într-un contract afaceri de la noi, aøi sesizat mai
lori ce pun clientul ši satisfacøia de service ce permite, pe lângã multã precauøie din partea clienøilor
acestuia pe primul loc. În opinia bugetarea exactã a tuturor costuri- cu care aøi discutat în ultimul timp?
noastrã, aceasta este o abordare lor, ši monitorizarea atentã a Cu siguranøã nivelul de precauøie a
pe care trebuie sã o aibã toate fir- utilajelor. Astfel, timpii de imobili- crescut foarte mult. Se poate vorbi

E V E N I M E N T
chiar de o reticenøã în ceea ce

privešte investiøiile. Nu trebuie sã
pierdem totuši din vedere faptul cã
parametrii legaøi de nevoi – sã le
spunem primare, ca de exemplu
piatrã, nisip, beton, asfalt etc. –
sunt în continuã creštere. Nu uitaøi
cã sunt foarte multe de construit în
România. Ašadar, existã un interes
pentru utilaje destul de ridicat în
România. Sunt firme, companii care
îši asumã riscul unor investiøii ši
care vor crea o presiune concuren-
øialã importantã atunci când echi-
pamentele vor fi gata de lucru.
Ce surprize ne pregãtiøi la Con-
structExpo Utilaje 2009?
Doresc sã nu dezvãlui foarte multe.
Vã asigur cã vom aborda aceeaši
linie cu care v-am obišnuit, aceea
de a fi cei mai buni. Ce pot sã
spun este cã vom avea noutãøi în
domeniul echipamentelor pentru
construcøii ši infrastructurã. n

036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:43 PM Page 36
E V E N I M E N T
Târgul de utilaje Marcom

– ediøia 2009
n spaøiu de 10.000 mp va fi de construcøii, specializate ši reco-

A treia ediøie a
TÂRGULUI DE U o scenã deschisã pentru
mai mult de 100 de utilaje
(NOI ši SECOND HAND) ce pot fi
mandate pentru construcøii civile ši
industriale, construcøii de drumuri,
demolãri, balastiere, cariere, lucrãri
UTILAJE MARCOM testate ši cumpãrate pe loc pe tot forestiere, staøii de betoane, staøii
de asfalt, reciclare, lucrãri publice
se va desfãšura în parcursul celor 2 zile de târg. Toate
(primãrii). Unele dintre cele mai re-
utilajele achiziøionate în aceastã
zilele de 8 ši 9 mai perioadã beneficiazã de preøuri ši numite mãrci de utilaje de con-
strucøii din întreaga lume vor lãsa
2009 la showroomul condiøii speciale de cumpãrare.
la îndemâna dvs. echipamentele
MARCOM de pe O gamã completã de utilaje de de elitã pentru a vã convinge de
construcøii calitatea, fiabilitatea, robusteøea ši
Šos. Bucurešti- Acest eveniment marca MARCOM ušurinøa cu care sunt operate ši de
Ploiešti nr. 75-79 din este o cale de a veni mai aproape care dau dovadã în fiecare apli-
de dvs. ši de a vã ajuta sã alegeøi caøie în parte.
Otopeni. Este o soluøia optimã pentru activitatea
invitaøie la informare, pe care o desfãšuraøi. Vã stã la dis- Komatsu (buldoexcavatoare, miniîn-
poziøie o gamã completã de utilaje cãrcãtoare, mini ši midiexcavatoare,
demonstraøii ši, nu
în ultimul rând, la o
întâlnire amicalã
adresatã celor ce
folosesc astfel de
utilaje de construcøii.

E V E N I M E N T
manipulatoare telescopice, exca- face demonstraøii cu ce trebuie ši

vatoare pe šenile, excavatoare pe nu trebuie sã faceøi cu utilajele dvs.
pneuri, încãrcãtoare frontale, bul- Invitatul nostru special, Walter, de
dozere, basculante articulate, con- la una din fabricile Komatsu, va
casoare mobile, stivuitoare). Toate øine aceste demonstraøii acroba-
utilajele de construcøii Komatsu tice sub emblema robusteøii ši
sunt dotate cu sistemul de mo- fineøii utilajelor Komatsu. Va fi un
nitorizare prin satelit Komtrax;
spectacol de precizie ši control
Potain (macarale autoridicãtoare,
maxim al utilajelor Komatsu. Reco-
macarale turn);
mandarea noastrã este sã nu vã
Grove (automacarale tot-teren ši
uitaøi acasã aparatele de fotogra-
macarale mobile pentru teren
fiat sau de filmat.
accidentat). Accesul se face prin DN 1, Šos. Bu-
Alãturi de aceste utilaje vã vom Aceastã invitaøie o adresãm ši curešti-Ploiešti nr. 75-79, târgul
prezenta ši o gamã completã de operatorilor utilajelor dvs., pentru avându-ši locaøia vizavi de show-
accesorii: ciocane hidraulice, cupe cã prin intermediul acestui târg pot roomul Peugeot.
pentru diferite aplicaøii etc. testa utilajele, le pot compara cu Pentru detalii suplimentare vã
celelalte modele din gamã ši se in vi tãm sã vizitaøi www.targul-
Teste ši demonstraøii pot convinge singuri de calitatea, marcom.ro sau sã ne contactaøi la
Aša cum v-am obišnuit, an de an, confortul, siguranøa ši performan- numãrul de telefon 0727.738.380. n
în fiecare din zilele târgului, vom øele acestora. Vã ašteptãm cu drag!

040-041 adv senior soft:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:52 PM Page 40
A D V E R TO R I A L
Rocast vizeazã poziøia de lider în distribuøia

de bricolaj ši echipamente pentru
construcøii, prin implementarea SeniorERP
necesitatea de a opera pe internet
ROCAST, companie în timp real, necesitatea de a
obøine rapid interogãri diverse etc.
specializatã în Rocast este importator ši distribui- SeniorERP are 3 argumente deci-
importul, ambalarea tor pentru o gamã variatã de pro- sive, ši anume: este o soluøie pen-
duse: organe de asamblare, ele- tru import ši distribuøie, utilizeazã
ši distribuøia de tehnologie de ultimã generaøie ši
mente de fixare, unelte ši scule
produse de bricolaj diverse, mašini unelte, compresoa- se remarcã prin profesionalismul
echipei Senior Software”, a decla-
ši echipamente re ši unelte pneumatice, echipa-
mente pentru sudurã, materiale ši rat Vonica Horaøiu, Director Exe-
industriale ši de echipamente pentru instalaøii elec- cutiv, Rocast
construcøii, imple- trice. Compania are 3 puncte de Distribuøia produselor ROCAST
lucru, în Bucurešti, Giurgiu ši Filipeš- este realizatã în prezent prin vân-
menteazã sistemul tii pe Pãdure, ši un depozit central zãri directe de la depozitele proprii
SeniorERP pentru propriu de 5.000 m2, iar în prezent ši printr-o reøea puternicã de dis-
ocupã locul 3 în aceastã piaøã. tribuøie care însumeazã 70 de
consolidarea ši reprezentanøi tehnico-comerciali la
Principalii indicatori vizaøi pe ter-
creštera organicã a men scurt prin implementarea sis- nivel naøional ši peste 200 de dis-
temului SeniorERP se referã la: tribuitori. Implementarea SeniorERP
unui business cu
- eficienøa crescutã la nivel ope- va permite, pe lângã optimizarea
un rulaj de 15 mil. raøional prin operare în timp real, distribuøiei, integrarea de canale
euro anual. pe internet; alternative de vânzãri:
- centralizarea ši securizarea Pentru anul 2009, odatã cu im-
SeniorERP va datelor într-un sistem complex; plementarea SeniorERP, dorim sã
gestiona în cadrul - performanøe ridicate în exploa- dezvoltãm calitatea distribuøiei
tarea datelor din sistem de cãtre ROCAST în România prin automa-
implementãrii un por- managementul companiei; tizarea forøei de vânzãri – SFA,
tofoliu de 7.300 de Cu un volum de 500 de facturi zil- magazin online, portal preluare
nic, aplicaøia utilizatã anterior de comenzi etc., a mai adãugat dna.
clienøi ši 32.000 de
Rocast nu a fãcut faøã nevoii de Vonica Horaøiu.
produse, având ca lucru integrat, în timp real, cu date Pentru detalii accesaøi
principal obiectiv corecte ši rapoarte care sã consti- www.seniorERP.ro
tuie un suport decizional complex:
crešterea eficienøei “Achiziøia unui ERP a fost determi- Despre SeniorERP
ši calitãøii procesului natã de problemele acumulate în SeniorERP este sistemul software
utilizarea vechiului sistem de contabi- de tip Enterprise Resource Planning,
de distribuøie la litate: securitatea datelor, prea multe conceput pentru a rãspunde ne-
nivel naøional. staøii de lucru pentru vechiul sis- voilor complexe ale companiilor
tem, prea multe aplicaøii proprii, de Import ši Distributie. SeniorERP

040-041 adv senior soft:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:52 PM Page 41
Despre Senior Software Printre clienøii Senior Software

Senior Software este o companie se numãrã:
privatã cu capital integral românesc Regency Company; General Par-
ce oferã servicii de dezvoltare de mafood; Rosim's Unic; Apollo Mod
aplicaøii informatice ši consultanøã
integreazã cea mai nouã platformã Distribution; Koelner România;
pentru managementul afacerilor.
tehnologicã într-un sistem eficient Mergeani; S&D Pharma; Dianflex,
Senior Software este Microsoft Certi-
pentru companiile în crestere ši, în Immergas; V-Tarus/Farmaceutica
fied Partner, iar soluøia proprietarã,
acelaši timp, într-un instrument pu- Remedia; Mediarom/Wunder Baum;
SeniorERP, este certificatã Microsoft
ternic adaptat strategiei ši nevoilor Sarcomex, Bohemia/Koh-I-Noor;
ši Veritest pentru Windows Server,
complexe ale marilor companii. .NET ši Web Services. Eximod/Pneumatic; Hofigal; Bioche-
Cele peste 70 de companii de Senior Software este certificatã con- farm; Mim Team; Com-Gex/Office
distribuøie care au implementat form standardelor ISO 9001:2000 Media; Mirano International; KG Rul-
SeniorERP beneficiazã de siguran- pentru sistemul de management menti; PetLine; Dinamic 92 Distri-
øa ši scalabilitatea unui sistem al calitãøii. Implementarea standar- bution; Felder Gruppe; Vitap Echi-
matur, de un suport real ši un fac- delor ISO pentru managementul
pamente; General Beauty Supply;
tor de stabilitate în interiorul orga- calitãøii a avut ca scop principal
Sea-Bell Trading; Ficosota Sintez
nizaøiei. Obiectivul nostru este sã definirea unor procese ši obiective
aducem inovaøia tehnologicã în spri- Romania; Cyrom România; Gene-
mãsurabile ši garantarea replicãrii
jinul companiilor de distribuøie, astfel calitãøii la standarde înalte în orice ral Industry; UPS România; Venus
încât acestea sã se bucure de creš- activitate desfãšuratã pentru clien- Stones; Sentia; Avico International;
tere susøinutã ši competitivitate. øii companiei. ABAD VET; Julien Stile etc. n
042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:00 PM Page 42
Testarea noilor miniîncãrcãtoare

multifuncøionale Case pentru armatã
flat momentan în perioada În luna ianuarie, firma Case a primit
Compania Case
Construction
A de certificare, M400T este
printre primele utilaje ale
noului val de miniîncãrcãtoare
o comandã suplimentarã pentru
producerea în anul 2009 a 150 de
buldoexcavatoare blindate. Aceas-
tã comandã face parte dintr-un
Equipment a multifuncøionale pentru armatã,
contract pe cinci ani încheiat între
care vor fi produse de Case în cea
prezentat noile de-a doua jumãtate a anului 2009. firmã ši forøele terestre americane,
Produsele sunt parte a unui con- care presupune livrarea unui nu-
sale miniîncãr- tract pe 10 ani, în valoare de 160 mãr de 626 de buldoexcavatoare.
cãtoare multifunc- de milioane de dolari, încheiat cu La sfâršitul anului 2008, Case a
Comandamentul pentru Armamen- livrat primele 50 de buldoexcava-
øionale pentru uz te, Vehicule - Tancuri al trupelor de toare blindate pentru armata de
militar, M400T, la uscat ale Armatei SUA, U.S. Army uscat a SUA. Aceste utilaje au fost
TACOM. Contractul presupune li- trimise în Asia de Sud-Vest, pentru
standul expoziøiei vrarea a mai mult de 1.900 de susøinerea efortului armatei în
miniîncãrcãtoare multifuncøionale Afganistan ši Irak. Compania Case
World of Concrete
Case, precum ši a unui numãr de are trei angajaøi la lucru în Asia de
de la Las Vegas. 1.500 de încãrcãtoare compacte Sud-Vest, care asigurã suportul
pe šenile. logistic pentru buldoexcavatoare.

007 case 580:000 case_CX.qxd 3/9/2009 12:02 PM Page 7
Alte contracte ale firmei Case cu ši încãrcãtorul compact pe šenile http://www2.casece.com/wps/

armata americanã includ reutilarea 440 din Seria 3. portal/casece/findadealer?bran
a mai mult de 200 de motostivui- Pentru informaøii suplimentare referi- dsite_brand=CaseCE&brandsite_la
toare pentru teren accidentat M4K toare la produsele Case, service, ofer- nguage=en&brandsite_geo=NA n
ši a peste 550 de încãrcãtoare cu te de finanøare ši demonstraøii vizitaøi:
volan MW24C.
Compania Case Construction Equip-
ment lucreazã de peste 150 de ani
cu armata americanã. În ultimii pa-
tru ani a câštigat contracte cu ar-
mata pentru mai mult de 5.000 de
miniîncãrcãtoare multifuncøionale,
încãrcãtoare frontale compacte pe
šenile, încãrcãtoare cu volan, buldo-
excavatoare ši motostivuitoare.
Pe lângã miniîncãrcãtorul multifunc-
øional M400T, Case va prezenta la
Los Angeles ši buldozerul 850L,
excavatorul CX210B, excavatorul
compact CX36B, buldoexcavatorul
Super M+ 850, miniîncãrcãtorul multi-
funcøional 440 din Seria 3, precum

046-047 adv JCB:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:03 PM Page 46
Legãtura directã cu satelitul aduce

beneficiile din spaøiu pe pãmânt
Utilizatorii de JCB
vor avea doar de
profitat ca urmare
a introducerii pe
scarã largã a
noilor sisteme de
monitorizare prin Sistemul LiveLink poate fi deja achi- litatea prin crešterea productivitãøii
satelit. Sistemul ziøionat ca opøiune post-cumpã- ši prin diversitatea posibilitãøilor de
rare, prin intermediul dealerilor acøiune”, a declarat directorul exe-
avansat de tele- JCB, sau ca opøiune din fabricã, cutiv al JCB, Matthew Taylor. “JCB
metrie, denumit pentru toatã gama JCB, începând LiveLink este ši un sistem extrem
de descurajant pentru hoøi, fãcând
cu luna ianuarie 2009. El este dis-
JCB LiveLink ponibil pentru excavatoare grele,
ca utilajele sã fie mai greu de furat
ši mai ušor de recuperat atunci când
(conexiune în excavatoare cu cupã, utilaje multi-
acest lucru totuši se întâmplã.”
funcøionale cu braø telescopic -
direct), are capaci- Loadall, Teletrucks, excavatoare din
JCB LiveLink este oferit în coope-
rare cu producãtorul nord-ameri-
tatea de a crešte gama mini ši midi, motostivuitoare
can de sisteme de telemetrie
de teren accidentat, încãrcãtoare
performanøa utila- Qualcomm ši se bazeazã pe cele
frontale sau ADT-uri (camioane pe
mai recente tehnologii de teleme-
jelor ši de a produ- šasiul articulat).
trie ši satelit. Pe utilaje se mon-
Printre cele mai importante carac-
ce o monitorizare teazã un emiøãtor care transmite
teristici ale JCB LiveLink se numãrã:
precisã. monitorizarea stãrii utilajului, moni-
informaøii via satelit ši prin reøele
torizarea locaøiei utilajului, stabili- de telefonie mobilã într-o bazã de
rea unei arii electronice de acøiune date ce poate fi accesatã de clienøi
ši monitorizare, posibilitatea de a de oriunde din lume, prin website-ul

onectându-se la sistemul
C de diagnostic al utilajelor,
JCB LiveLink oferã infor-
maøii complexe despre acestea,
stabili o limitã de ore de activitate,
recepøionarea alertelor de service.
“JCB LiveLink le oferã clienøilor
securizat al JCB (HYPERLINK
"http://www.jcb.com”).
Transmiøãtorul este interconectat
inclusiv timpul de utilizare, tempe- noštri posibilitatea de a utiliza un la sistemele electrice ale utilajelor,
raturi ši presiuni. Unul din benefi- sistem de înaltã tehnologie care-i permiøând culegerea de la distan-
ciile majore este protecøia împotri- ajutã sã-ši organizeze mai eficient øã a informaøiilor esenøiale cu
va furturilor. afacerile ši sã-ši creascã profitabi- privire la funcøionarea sistemelor.

046-047 adv JCB:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:03 PM Page 47
Monitorizarea stãrii utilajului securitatea. Dacã utilajul iese din potenøialul client štie în perma-
Clienøii pot monitoriza de la dis- aria electronicã, clientul va fi alertat nenøã unde se aflã utilajul, fãcând
tanøã starea flotei de utilaje. In- prin e-mail sau SMS. De asemenea, astfel ca recuperarea lui, în cazul
formaøii referitoare la sãnãtatea se poate stabili o arie electronicã unui furt, sã fie mult mai ušoarã. Se-
utilajului, ca de exemplu presiunea care sã declanšeze o alarmã când curitatea sporitã înseamnã valori
uleiului în motor sau temperatura utilajul intrã în aceastã zonã, o mai mici ale ratelor de asigurare.
apei, sunt furnizate de o serie de soluøie perfectã pentru a informa JCB liveLink le oferã clienøilor ši
senzori importanøi ai utilajului. clientul când ajunge aproape de posibilitatea de a vedea locaøia ši
Dacã unul din acešti senzori este un centru de service. felul în care sunt folosite toate uti-
activat, clientul va fi alertat imediat lajele, permiøând o mai bunã orga-
printr-un e-mail sau SMS. Avertiza- Limitã orarã de activitate nizare ši planificare a muncii ši
rea timpurie cu privire la potenøia- Limitele orare se pot stabili pentru implicit un profit mai mare. Siste-
lele probleme poate duce la scã- fiecare zi a sãptãmânii, cu speci- mul are beneficii multiple: pe de o
derea costurilor mari de reparaøii. ficarea timpului când utilajul poate parte, clienøii pot seta alerte de
fi deplasat sau când pot fi pornite service ši, în plus, dealerii JCB pot
Monitorizarea locaøiei utilajului motoarele. Dacã nu se respectã monitoriza utilajele ši folosi infor-
JCB LiveLink va permite utiliza- aceste limite, clientul va fi informat maøiile pentru a asigura service la
torilor JCB monitorizarea locaøiei printr-un e-mail sau SMS. timp, optimizând la maximum uti-
tuturor utilajelor din flotã, dacã mo- lizarea subiectului monitorizãrii.
toarele sunt pornite sau nu, dar ši Alerte de service
când a funcøionat ultima datã moto- Clienøii pot stabili numãrul de ore Pentru companiile care închiriazã
rul. Utilizatorii pot selecta un anumit de funcøionare dupã care se face utilaje, sistemul oferã informaøii
utilaj pentru a afla detalii cu privire service-ul, iar când se ajunge la exacte cu privire la durata de uti-
la orele de funcøionare ale acestuia. scadenøã este trimisã o alertã la lizare, permiøând astfel o facturare
prima logare în sistem. mai precisã. JCB LiveLink le oferã
Arie electronicã de acøiune ši clienøilor ši posibilitatea de monito-
monitorizare (Geobarierã) Beneficii ale sistemului JCB rizare permanentã a flotei, permi-
Clienøii JCB LiveLink vor putea ri- LiveLink øând identificarea unor oportunitãøi
dica o barierã electronicã în jurul Capabilitãøile sistemului JCB LiveLink care sã ducã la crešterea produc-
utilajului, îmbunãtãøindu-i astfel aduc beneficii imense pentru cã tivitãøii. n

048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM Page 48
I N T E R V I U
În construcøii se anunøã vremuri delicate

Bogdan Oproiu
Mircea Sofian este

un întreprinzãtor
prins în capcanele
birocratice – aseme-
nea multora dintre
cei care fac
afaceri cu statul
– din care încearcã
sã iasã cum poate
mai bine, astfel
încât cei peste Dl. Mircea Sofian, directorul companiei SOPMET
120 de angajaøi ai
didat la Primãria Bucureštiului. în øarã, numai cã interesul insti-
firmei sale, Despre cât de greu îi este unei tuøiilor statului ši al municipalitãøii e
SOPMET, sã nu firme de construcøii sã facã afaceri mai mult sã meargã în strãinãtate
cu bani de la buget, dar ši despre sã vadã cum se fac lucrãri, nu în
rãmânã fãrã alte subiecte de crizã am discutat øarã. Ši chiar dacã sunt la 100 m de
cu dumnealui într-o dimineaøã Primãrie, nu catadicsesc sã le vadã.
obiectul muncii.
ploioasã de iarnã. Ce e nou sau deosebit în aceastã
Domnule Sofian, care este activi- activitate?
tatea principalã a firmei SOPMET? Nu se sapã nimic la suprafaøã, ci
n cazul de faøã este vorba, în Am fãcut parte din Metroul pânã toatã lucrarea e în subteran cu un
Î principal, de construcøii subte-

rane, de la pozare de conducte
pânã la galerii multifuncøionale
dupã 1989 ši dupã ce a fost
împãrøit în cinci diviziuni am zis sã
mergem mai departe, pe construc-
aranjament stradal foarte subøire.
Lucrarea este bunã pentru cana-
lizare, pentru pasaje pietonale,
vizitabile. Experienøa ši-a fãcut-o în øii subterane, de diametre mai mici pentru lucrãri edilitare, conducte
cadrul S.C. Metroul S.A., firma sa decât ale metroului. Metoda de de apã, de termoficare etc.
fiind una din cele desprinse de lucru se cheamã pipe-jacking ši Ši astfel de lucrãri se pot face la
compania Metroul la reorganizarea avem ceva realizãri în anii de dupã orice dimensiuni?
acesteia, în 1991. Pe lângã activi- ’90. Suntem membri ši ai unei aso- Cele mai mari pe care le-am fãcut
tatea antreprenorialã, Mircea Sofian ciaøii internaøionale de lucrãri fãrã sunt de 2.200 cm în diametru, dar
ši-a încercat mâna ši în politicã, în sãpãturi deschise (šanøuri) ši încer- avem ši în boltã cu deschideri de
urmã cu câøiva ani, când a can- cãm sã promovãm astfel de lucrãri pânã la 5-6 m, cu înãløimi de 4-5 m,

I N T E R V I U
Galerie ventilaøie metrou
Subtraversãri piste de aeroport
adicã am reušit sã facem ši astfel Ce proiecte aveøi în momentul Aveøi lucrãri finanøate de la buget?
de lucrãri, nu numai pe sistemul de faøã? Mai avem ši de la buget, mai avem
de diametru. Proiecte existã, cu banii ši cu ši lucrãri pentru care, sã zic aša, ca
Pentru Metroul S.A. mai lucraøi? dorinøa politicã, însã cu dorinøa subantreprenori, suntem plãtiøi în
Pãi nu au reušit decât sã finalizeze tehnicã de a face ceva nu se štie euro, ceea ce pentru noi a fost o
câteva staøii care erau fãcute cum stãm. Adicã am ajuns cumva gurã de aer extraordinarã. Dar
înainte de 1990. dependenøi de toatã tehnologia de când e vorba de lei de la buget, e
afarã ši dacã vin bani de afarã, faci. cu semn de întrebare dacã-øi iei
Galeriile erau sãpate deja?
Dacã e vorba de bani de la buget, banii la timp sau dacã stai ši
S-a reušit doar sã se facã 500 de
nu prea se face. aštepøi pânã catadicsesc sã-øi dea
metri de tunel de metrou, pentru cã
Domeniul construcøiilor are de su- drumul la bani.
elementele de beton erau realizate
ferit în ultima perioadã din ce în ce Cam cât dureazã pânã sã vã plã-
dinainte de ’89. Ca sã nu stea
mai mult. Vi se întâmplã acelaši lucru? teascã statul o lucrare, când e
Metrorex-ul cu ele pe stoc, au zis: Da, bineînøeles, pentru cã nu vorba de bani de la buget?
“hai sã facem încã 500 m de suntem în afara øãrii, suntem ši noi Contractele pe care le faci cu ei
tunel”. Deci s-au fãcut câte 250 m aici ši ne întâlnim cu toate greu- sunt stufoase, te forøeazã dinainte
de galerie pe sens, ceea ce e o tãøile. În momentul în care trebuie sã intri în licitaøii, sã semnezi cã
nimica toatã pe lângã ceea ce sã-øi vinã bani de la buget, deja øi-e ešti de acord cu contractul care
štiam sã facem. fricã sã mai iei lucrãri. urmeazã sã fie fãcut. E un fel de

I N T E R V I U
Nu. Banii se fac în øarã. Afarã ce

faci? Nu, n-am sentimentul cã aš
putea sã mã simt bine afarã. Aici
sunt la mine, nu umblu doar pentru
bani. E ši satisfacøia asta tehnicã,
îøi rezolvi aici nište probleme. Iar
cei de afarã, când vin încoace, vin
cu 5 oameni ši ne pãcãlesc sã ne
asociem cu ei. Au nevoie de do-
cumentele noastre de eligibilitate,
se intereseazã ši de metodele de
lucru, se intereseazã cât de bun
ešti, dar, de fapt, ei îøi folosesc, pur
ši simplu, metodele tale de lucru
pentru a intra în licitaøii.
Ši atunci de ce sã nu facem ši noi
acelaši lucru la ei în øarã, din
moralitate?
pumn în gurã cumva, pentru care Sã înøeleg cã o sã evitaøi, cel puøin
Nu se poate, pentru cã nu e punc-
statul se angajeazã sã-øi dea banii în aceastã perioadã de crizã, lu-
tul meu forte. Nu se pune pro-
în 30 de zile. Dar astea 30 de zile crãrile cu statul?
blema de moral, în afaceri nu mai
se pot transforma ši într-un an, ši în Nu, nu, altfel lucrezi cu statul, chiar e moralitate. De ce sã te simøi
doi ani de zile. Poøi aštepta dupã dacã stai ši aštepøi nište bani, dar strãin în altã øarã, când aici, la tine,
TVA - care era partea româneascã te îndrepøi spre zona unde sunt începi sã te simøi strãin? Deši tu ai
de la o lucrare în care am fost plãtit finanøãri externe. Dacã vrei sã ai o lucrãri ši štii sã le faci, nu poøi sã
în euro - chiar ši 4 ani. N-au fost finanøare externã, te baøi pentru ea. intri în licitaøii, pentru cã øi se cere
sume mari pentru o øarã, dar cred
E destul de gri situaøia dupã cum o acel turn-over care sã demonstre-
cã e ši indiferenøã, indolenøã... nu
prezentaøi dvs. Cum vã descurcaøi? ze cã tu ai fãcut nište lucrãri de
štiu ce-i cu ei!
E neagrã. O sã mai fie tot felul de nište valori colosale, pe care le
Ši nu aveøi modalitãøi sã-i siliøi la
lucrãri care o sã ne mai asigure impun ei la licitaøii. Pânã acum, tu
platã?
traiul anul acesta; comenzi am avea n-ai fãcut în øarã decât, štiu eu,
Se poate ši prin instanøã, pânã la
anul acesta pânã prin septembrie, chiošcuri; eu n-am experienøã acum
urmã, dar dacã el e neputincios ši
dar sã vedem mai încolo ce-o sã la fãcut palate, pe când cel de
n-are banii alocaøi de la buget, ce
fie. N-am disponibilizat pe nimeni afarã vine cu experienøã bogatã ši
faci cu el? Nici nu štii cu cine sã te
cu valori mari, iar când te duci la
lupøi. Te lupøi cu Calea Feratã? Cu pânã acum.
Ministerul Transporturilor? Sau cu licitaøii, nici nu poøi sã te apropii de
Câøi oameni aveøi angajaøi la firmã?
Guvernul, dacã o iei pe traseul el. Am pierdut licitaøii pe tehnologii
120, dar aici mai apar ši momente
ãsta... nu štiu! Mai faci traseul de la pe care le avem, am pierdut pentru
când ai nevoie de mai muløi, mai
dezvoltatori (de la care trebuie sã cã n-am putut sã ne ducem sau a
angajezi, mai iei cu colaborare, mai
mai iei nište bani), care se duc sã trebuit sã facem joint-venture cu
iei cu contracte pe perioadã de- unul care nu venise decât la
lucreze la nivel de bani negri, iar tu,
terminatã, mai trãim ši din chirii. câštig. La final, peste suma care
ca firmã, trebuie sã-øi plãtešti toate
taxele la stat. Ši pânã la urmã, nu-øi Sunt firme strãine care vin ši con- am hotãrât noi cã e bunã, am mai
plãtesc nici facturile pe care la ai. struiesc în România. De ce nu se pus încã o datã suma respectivã.
Ei stau foarte bine cu partea întâmplã asta ši invers? V-aøi gân- Nici n-ai cum sã impui o sumã
juridicã, tu, mai degrabã, cu munca dit vreodatã sã vã oferiøi serviciile corectã. Încearcã, vin la plesnealã,
ši cu ašteptatul dupã bani. în strãinãtate? ši muløi prind.

I N T E R V I U
de moralitate, pânã la urmã. Se

anunøã vremuri grele. Ši colegii se
mišcã greu, cu lucrãri, cu comenzi,
cu ce poøi sã faci ši în altã parte.
Dar se lucreazã la negru?
Pãi, dacã eu îøi propun sã nu-mi
dai TVA-ul, care-i 20%, iar ãia sunt
plãtiøi cu 20% în plus, normal cã
nu. Ši asta se întâmplã, la cât de
corectã e lumea... Ši dacã din
suma aia, care e pânã la TVA, mai
dai ši ceva în jos, nu sunteøi
încântat de lucrul ãsta? Ši atunci
important este ca statul, prin
sistemul sãu de control, sã umble
sã cearã acte, documente. Dau un
Pânã la urmã statul român pierde, nu? terul Transporturilor, cã firmele strãi-
exemplu: Eu am o casã. Noi ne
Pânã la urmã, firmele românešti ne care lucreazã în România o fac
tocmim la o valoare pe mp. Dvs., la
pierd. Pierzând firmele românešti, dupã legislaøia din øara de origine.
valoarea pe care am discutat noi,
pierde ši statul român, pentru cã Ašadar care este problema cea
ar trebui sã plãtiøi impozitul pe
n-are impozite. N-are impozite, nu se mai mare?
casã, dând la o parte ši faptul cã
dezvoltã. Toate firmele care vin de Eu spun cã nu e una legislativã, ci
eu aš putea sã vã fac ši o
afarã externalizeazã profitul... ni se e vorba de cum se aplicã legea.
reducere, dacã mã plãtiøi la negru.
spune cã existã o influenøã a celor Pânã sã aparã criza asta financia-
Deci, dintr-un foc, 10-20%. Mai dai
care dau banii, cã firmele care vin sã rã, iatã cum funcøionau afacerile
ši TVA-ul deoparte, ši iatã cã ai
lucreze trebuie protejate de afarã, ca cu case: cel care cumpãrã are
fãcut o reducere substanøialã.
sã poatã sã-ši returneze banii. interesul sã cumpere cât mai jos,
Ce echipamente ši utilaje folosiøi
Dacã ar fi sã existe o lege sau un pentru cã impozitul pe care îl
pentru efectuarea lucrãrilor?
ansamblu legislativ care sã vã plãtešte pe case e în funcøie de
susøinã activitatea, ce ar trebui sã Pe lângã ceea ce ne-am dorit noi
valoarea apartamentului sau blo-
cuprindã? cului pe care l-a cumpãrat. Cel sã fie activitatea principalã, lucra-
Nu štiu, te duci la câte o licitaøie ši care angajeazã oameni are inte- rea subteranã, avem nište scuturi
vezi cum câštigã câte o firmã, fãrã resul sã plãteascã la negru, pentru fãcute de noi. Dispunem de vreo
sã aibã mãcar valoarea materiale- cã nu mai plãtešte ši taxele la stat, 5 utilaje, care lasã în urmã tuburi
lor necesare. Tu štii, din start, cã ai care ajung la încã 60% peste net. de beton, de 1 pânã la 2,20 m. E o
50% din materiale. El vine cu o Oamenii s-au învãøat sã negocieze tehnologie pe care noi am aplicat-o
valoare la licitaøie sub acešti 50% salariul net, fãrã diurnã, fãrã cazare. prima oarã în øarã. Eu, cel puøin,
ši i se dã lucrarea. Dupã care o Dezvoltatorul face deja o econo- prin anii 1980-1981. Utilajele de
începe ši o înmuløešte cu 2, cu 3, mie de 40-50 de milioane, iar tu vii care vã vorbesc sunt fãcute de noi.
în funcøie de interesele pe care le lunã de lunã sã-øi plãtešti dãrile la Sunt confecøionate, proiectate ši
au beneficiarul ši constructorul. Ši stat, sã-øi plãtešti TVA-ul, ca sã poøi chiar executate de noi. Tuburile de
am participat la licitaøii la care nici sã mergi în licitaøii. N-ai datoriile plã- beton trebuie sã aibã o anumitã
nu-øi mai vine sã faci contestaøie. tite, nu te poøi duce în licitaøii, chiar structurã. Pentru calea feratã tre-
În momentul în care am fãcut o dacã vrei sã intri într-o licitaøie de la buie sã treacã prin nište verificãri
contestaøie, mi s-a rãspuns, de Ministerul Transporturilor, care øi-e mai deosebite, sã reziste la con-
cãtre secretarul de stat de la Minis- dator øie. E o chestie incorectã, lipsã voiul de tren. Astfel am reušit sã

I N T E R V I U
Nu e nimic ce v-aøi dori în plus de

la ei?
Nu. Te-ai tocmit cu ei, te-ai înøeles,
cât øin ši ei la partea de întreøinere,
post-garanøie, asta e calitatea oa-
menilor pe care îi avem cu toøii.
Dar mergem la utilaje, ši dacã te
duci la un service cu mašina,
începe sã-øi fie fricã cã ieši mai
stricat decât ai intrat. Ši am avut ši
noi cazuri dintr-astea.
Aøi încercat sã vindeøi în afarã
echipamentele proiectate ši reali-
zate de firma dvs.? Nu vã intere-
seazã o piaøã pentru ele?
Nu, nu aš zice cã ne intereseazã
îmbrãcãm gama de la 4 cm dia- cã tu nu ai bani, ei respectã un
lucrul ãsta, pentru cã ar trebui sã
metru pânã la 20. Din punctul de contract. Ši atunci? Toate astea apar
vedere al lucrãrilor subterane, pen- pentru cã statul român sau munici- fie o schimbare de activitate. Dar
tru canal, apã, telefonie, termofi- palitatea nu ši-a respectat contrac- avem contract cu o altã firmã ši le
care, sã zicem, noi suntem în stare tul. Ši, în general, sã te judeci cu vom prelua service-ul. Am fãcut
sã facem gãuri pânã la 2,2 m. statul e pierdere de timp ši bani. deja un contract în care încercãm
O lucrare de la Dinamo, chiar Alte echipamente folosite? sã ne ajutãm unul pe celãlalt.
înainte de 1989, a fost fãcutã cu un Avem ši macarale, ši excavatoare, Astea sunt soluøii de crizã sau
scut, care a lãsat în urmã un pasaj toate ale noastre. Nu am multe din
soluøii de dezvoltare a firmei?
pietonal prin secøiune rectangu- fiecare, însã pentru lucrãrile astea
Cred cã e o soluøie de crizã, sã
larã, de 3-4 m, puse una lângã alta, mici am din fiecare câte ceva. Am
luat o macara de 30 tone de care gãsešti cumva posibilitatea sã–i
am trecut pe sub Str. Štefan cel
simøeam nevoia ši urmeazã s-o dai omului de lucru, sã n-ai mo-
Mare, n-am deranjat gaze, tramvai,
folosim; vrem sã luãm ši o bas- mente când e în atelier ši ašteaptã
dar apoi nu s-a mai cerut. Nu-øi
culantã mai mare, dar începe sã- altã comandã; trebuie sã gãsešti
poøi permite sã ceri nište utilaje
mi fie teamã sã mã mai avânt la un ceva sã-i umpli ziua de muncã.
care nu štii dacã vor fi folosite sau
leasing pentru ea. Ar mai trebui ši
nu. Sau sã iei un utilaj pentru o Aøi luat mãsuri de crizã? Concedieri?
buldozere, ši încãrcãtoare. Mai am
singurã lucrare. Sunt convins cã trebuie sã iau, sã
ši un excavator MendiMuck, care e
Atunci, e mai profitabil sã închiriaøi? în stare sã urce ši la 30 de grade reorganizez. Sunt locuri în care se
Dar de la cine? Cã fiecare are ca- pe dealuri, poate sã lucreze în duc banii. Ši sunt anumite goluri în
racteristica ei. Dacã închiriezi, tre- spaøii înguste. Am încercat sã fim sistemul managerial.
buie s-o faci de la firme de afarã, ši noi dealer pentru el aici, dar a fi Puteøi sã-mi spuneøi o cifrã de
care sunt pe specificul lucrãrilor pe dealer de utilaje ši a face ši lucrãri afaceri pe anul trecut?
care le avem noi. Te înøelegi cu ele nu prea se leagã.
Ne învârtim în jurul cifrei de 2 mili-
Ce relaøii aveøi cu dealerii din
la o platã lunarã. Dacã ai o sin- oane ši ceva de euro. Se anunøã
România?
copã în plãøile pe care ar trebui sã un an greu, totuši. Am colegi care
Eu am relaøii bune. Firma are un
le facã statul sau municipalitatea, spaøiu în Militari pe care-l închiria- pur ši simplu sunt în crizã, au
în condiøiile în care tu ai închiriat zã mai multor dealeri de echi- datorii la bãnci ši nu cred cã o sã
de afarã, firma respectivã nu štie pamente ši utilaje de construcøii. le fie ušor. n

054-055 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 3/9/2009 2:20 PM Page 54
054-055 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 3/9/2009 2:20 PM Page 55
056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM Page 56
M A N A G E M E N T T E H N O LO G I C
Inovarea, factor de progres pentru

întreprinderile mici ši mijlocii
Conf. dr. ing. Ioan PETREA
Universitatea “Dunãrea de Jos”,
Galaøi
Astãzi, firmele
producãtoare de
echipamente Fig. 1
tehnologice pentru n aceste condiøii, când eveni- susøinerea întreprinderilor mici ši

construcøii cautã
cele mai potrivite
Î mentele pot depãši chiar ši
posibilitãøile unor firme de mare
anvergurã, se elaboreazã strategii
mijlocii (care îši dovedesc bonitatea
tehnico-štiinøificã ši economicã),
cunoscându-se miza economicã ri-
dicatã a acestora la crearea noilor
ši eficiente soluøii la nivel guvernamental care sã
contribuie la diminuarea efectelor locuri de muncã. Totodatã, aceste
pentru atenuarea crizei, pe de o parte, ši la asigura- firme au obligaøia de a-ši dezvolta
rea mijloacelor necesare conti- infrastructura – necesarã moderni-
efectelor crizei zãrii – ši de a abandona obišnuin-
nuãrii dezvoltãrii sectorului privat,
economice. Se pe de altã parte. Cãlãuzite de øele manageriale depãšite.
tradiøie, firmele aflate în perpetuã Un rol fundamental în perfecøio-
observã o stag- competiøie acordã o atenøie spo- narea activitãøii ši a depãširii greu-
tãøilor actuale îl are inovarea, ea
nare a crešterii ritã cercetãrii ši inovãrii tehnolo-
gice menitã sã rãspundã cerinøelor stând la baza crešterii productivi-
cantitative a actuale, acestea implicând costuri
tãøii ši competitivitãøii. Nivelul tehnic
actual al echipamentelor tehnolo-
produselor, unele ši riscuri. Riscurile – în øãrile cu eco-
gice pentru construcøii nu trebuie
nomie dezvoltatã – sunt împãrøite
firme iniøiind chiar între domeniul public ši cel privat.
sã producã inhibare, practica
demonstrând cã firme anonime au
o restructurare a Dacã marile companii au šanse
produs adevãrate revoluøii prin
sporite de a se întãri de la o
ideile remarcabile pe care le-au
acestora. De perioadã la alta – devenind tot mai promovat, care au influenøat pu-
competitive datoritã utilizãrii tehno-
asemenea, cu ternic concepøia utilajelor. Cei care
logiilor de vârf, a îmbunãtãøirii cali- au produs ši au mizat pe încuraja-
multã prudenøã se tãøii produselor, costurilor ši ofertei rea ideilor într-o economie “gândi-
pe piaøa internaøionalã – multe din toare” – actualmente intensiv infor-
acøioneazã ši în firmele mici ši mijlocii rãmân în urmã matizatã – au pus un accent
ceea ce privešte îndeosebi din cauza tehnologiilor deosebit pe inovare. Dar inovarea,
învechite. Ši în øara noastrã stra- factor principal în dezvoltarea eco-
forøa de muncã. tegia guvernamentalã trebuie sã nomicã a unei întreprinderi, se
sprijine financiar dezvoltarea ši alimenteazã prin invenøii care se

inspirã din cerinøele actuale sau la satisfacerea cerinøelor pieøei. l modernizarea produselor exis-
potenøiale ale pieøei, încadrându- Deciziile privind noile produse, res- tente, adicã îmbunãtãøirea parame-
se în resursele disponibile, inclusiv pectiv programul de producøie, trilor constructivi, funcøionali ši es-
în cunoštinøele štiinøifice ši tehno- sunt decizii de principiu de mare tetici, pentru crešterea competitivitãøii;
logice. La nivel de întreprindere, importanøã, pe baza cãrora se l dezvoltarea infrastructurii in-
inovarea cuprinde ši asimilarea elaboreazã strategia întreprinderii. formaøionale, dotarea cu hardware
noilor procedee de fabricaøie sau Cu alte cuvinte, este important ca ši software, argumentatã prin faptul
îmbunãtãøirea celor existente. Din o firmã orientatã spre succes sã cã tot mai multe procedee ši me-
acest motiv, majoritatea producã- nu lase hazardului crearea ši dez- tode euristice de abordare a proble-
torilor consacraøi au tendinøa de a voltarea produselor noi, ci sã alea- melor s-au formalizat ši trec în cate-
fabrica utilaje de construcøii din ce gã scopuri ši criterii de rezolvare a goria celor riguroase, algoritmice.
în ce mai complexe care sã cores- acestora pentru politica de pro- Pentru a pune în evidenøã evoluøia
pundã mai bine ši mai repede duse ši sã stabileascã mãsurile inovãrii, în fig. 1 sunt prezentate
cerinøelor impuse de clienøi. structurale pentru planificare, reali- etapele parcurse pentru realizarea
Succesul unei întreprinderi este zare ši controlul calitãøii. unui produs nou.
hotãrât în mare mãsurã prin aceea La stabilirea obiectivelor stau în Aša cum ilustreazã fig. 2, procesul
cã pentru problemele clienøilor sãi primul rând crešterea de venituri ši de inovare (ce utilizeazã o gamã
actuali ši viitori oferã soluøionãrile contracte, pe baza cãrora este de discipline ši aptitudini tehnice ši
ši produsele oportune. Întrucât me- orientatã strategia firmei. Conøinu- netehnice), format din mai multe
diul creeazã noi probleme care tul strategiei activitãøii productive bucle de retroacøiune, nu este li-
necesitã rezolvare într-o mãsurã se va deosebi în mod obišnuit prin: niar. Se impun ajustãri frecvente,
mereu crescândã, întreprinderea l inovarea de produse, adicã schimbãri de direcøie, pentru cã
este dependentã preponderent, promovarea ši implementarea de procesul este evolutiv. Etapa a III-a
pentru asigurarea sa pe termen produse noi, compatibile cu cerin- este decisivã, aici obøinându-se di-
lung, de contribuøia produselor noi øele pieøei; verse configuraøii de noi mašini

Fig. 3
sau echipamente prin confluenøa aratã, pe lângã activitãøile separate nice sunt scurte ši coincid în mare
componentelor ši tehnologiilor dis- de la 1 la 55, ši domeniile de res- mãsurã, întrucât vor fi examinate
ponibile sau iteraøii succesive ale ponsabilitate corespunzãtoare în ca- iniøial ca idei doar proiectele care
proiectãrii, de exemplu. Etapa vi- drul firmei, împãrøite în management, se includ în domeniul propriu de
zeazã eliminarea aspectelor nedo- inginerie asistatã de calculator, experienøã, care pot fi percepute ši
rite, adaptarea produsului la exigen- marketing, cercetare-dezvoltare ši verificate pe baza experienøei do-
øele tehnologiei de fabricaøie ši ale producøie, pentru a putea caracte- bândite anterior;
beneficiarilor ši, totodatã, verifica- riza mai bine activitãøile separate în l nu se executã seria zero. Pro-
rea calitãøii de noutate a produsului. desfãšurarea lor, deseori paralelã. totipul realizat este supus probelor
Procesul de inovare are drept scop În consecinøã, referitor la forma de ši verificãrilor, urmând a se efectua
transformarea valorii intelectuale – reprezentare a graficului reøea din remedierile pentru aspectele con-
noile idei – în valori materiale: produ- fig. 3, se poate preciza cã în mod statate în exploatare.
se ši servicii cu valoare comercialã. analog pentru o mai bunã relevare Descrierea graficului reøea din
a proiectului de lansare a produ-
Un management al procesului di- fig. 3
sului se pot elabora grafice reøea
minueazã riscurile tehnice ši finan- a. Ideea de produs ši evaluarea
cu estimarea duratelor, respectiv a
ciare aferente. acestuia. Ideile de produse sunt
momentelor activitãøilor. Cu aces-
Pentru a cunoašte problema în de- hotãrâtoare ca punct de plecare.
tea se poate apoi stabili durata
cursul procesului de evoluøie pen- Pentru a identifica ideile adecvate
proiectului, durata drumului critic
tru produse noi în cadrul firmei, sunt evaluate toate sursele dis-
(lanøul de activitãøi cu duratele cele
trebuie dezvoltat ši reprezentat un ponibile externe (clienøi, furnizori,
mai lungi), cum s-a fãcut în mod
grafic reøea de desfãšurare, care sugestiv cu linia de culoare rošie în consilieri, târguri, publicaøii) ši in-
sã evidenøieze cele mai importan- fig. 3. Liniile întrerupte înseamnã tre- terne (management, departamente
te activitãøi ši etape. cerea dintre compartimentele firmei, separate), precum ši aša-numitele
Graficul reøea (tehnicã folositã de fãrã consum de timp sau resurse. metode noi de creativitate (”Brain-
S.U.A. ši Marea Britanie de la ju- În cazul întreprinderilor mici ši storming”, instrumente ale teoriei
mãtatea deceniului al cincilea al mijlocii, referitor la graficul reøea se TRIZ, ”Matricea descoperirilor”, ”Me-
secolului XX, suferind dezvoltãri pot face urmãtoarele precizãri pri- toda morfologicã”, ”Analiza funcøio-
ulterioare) prezentat ši descris în vind evoluøia proiectului: nalã”, Sinectica, Break-even ana-
continuare (fig. 3), pentru procesul l ideea, analiza de necesitate lysis etc). Astfel, când apare o nouã
de evoluøie a unui produs nou, ši prima verificare a fezabilitãøii teh- problemã de rezolvat, o necesitate

dupã aceasta poate urma promo-

varea seriei zero |30|. Concomitent
cu realizarea seriei zero se efec-
tueazã, de regulã, ši un ultim con-
trol al costurilor de fabricaøie
antecalculate |31|, |32|. Paralel cu
realizarea seriei zero, în departa-
mentul de marketing se desfãšoa-
rã pregãtirile pentru un test de
piaøã, |30| pânã la |33|, pentru ca
acesta sã poatã fi în continuare
pornit ši evaluat, |34| pânã la |35|.
Cu aceastã confirmare de cãtre
Fig. 4
conducere |36| se încheie etapa
|1|, de exemplu în domeniul mar- Break-even, metode matematice-fi- de dezvoltare, testare ši planificare.
ketingului, se prelucreazã o nouã nanciare) evalueazã împreunã cu Menøionãm cã în acest stadiu
propunere ši se transmite mai compartimentele financiar, produc- toate costurile în decursul evoluøiei
departe la conducerea firmei |2|, øie, cercetare-dezvoltare ši marke- produsului cresc de la o etapã la
care (eventual) o aprobã |3|. Se ting |11| ši prezintã conducerii fir- alta ši de aceea este necesar sã
obišnuiešte ca propunerile sã cu- mei o propunere definitivã |12|. Cu se urmãreascã în mod continuu sta-
prindã mai multe idei. Ideile sunt aprobarea proiectului ši bugetului diul fabricaøiei ši evoluøia costurilor,
analizate prin metode de refinament |13| se încheie prima etapã. respectiv încadrarea acestora într-un
referitor la fezabilitatea tehnicã, lan- b. Dezvoltare, testare ši planificare. cadru de aprobare prestabilit.
sarea pe piaøã, durata ciclului de Dupã aprobare revine supraveghe- c. Fabricaøia. Aceastã etapã înce-
viaøã, relaøia preø-costuri. Mai depar- rea bugetului |16|. Dezvoltarea de- pe cu supravegherea |37|, concepe-
te, începe cercetarea ši dezvolta- buteazã cu elaborarea documen- rea prospectului |38|, condiøiile de
rea cu analiza tehnicã preliminarã taøiei detaliate |14|, |15|, |16|, |17|, |18|, livrare |39|, distribuøia ši publicita-
|4|, studiul pieøei (cu explorarea |19|, |20|. Dupã încheierea fazei de tea |40|, informarea organizaøiei de
perspectivelor de succes ale pro- elaborare |22|, atelierele de produc- desfacere |41|, achiziøionarea mate-
prietãøilor cerute de piaøã pentru øie primesc documentaøia pentru rialelor pentru producøie, precum ši
ideea de produs) |5|. Etapa de con- realizarea prototipului |23|. La fina- organizarea producøiei |42|, instrui-
trolling menøine simultan datele lizarea documentaøiei pot fi efectuarea personalului |43|. Dupã reali-
privind bugetul, iar proiectul poate te sub supravegherea managerului zarea SDV |44|, începe fabricaøia
sã înceapã cu supravegherea de proiect ši a departamentului de |46|. Deciziile definitive privind con-
corespunzãtoare |6|. Dupã înche- marketing teste de produs în pro- diøiile de livrare |45| sunt luate
ierea prospectãrii pieøei prin de- pria firmã cu privire la funcøionare înaintea începerii fabricaøiei. Cu
partamentul de marketing, a ana- |21| ši în afara firmei la parteneri informarea partenerilor de desfa-
lizei tehnice |7| ši a dezvoltãrii |8|, sau beneficiari, testãri privind pre- cere |47| se încheie ši faza de
poate sã înceapã calculul pe baza øul, designul |26|. pregãtire a fabricaøiei.
costurilor de fabricaøie cerute |9|, În cazul proiectelor complexe este d. Lansarea produsului pe piaøã.
rezultatele fiind evaluate de cãtre recomandat sã se prevadã în Dupã ce producøia realizeazã totul
managerul de proiect împreunã cu acest stadiu evaluarea produsului corespunzãtor cererilor |48|, compar-
conducerea firmei |10|. Echipa de |29|, astfel încât rezultatele obøinute timentul de marketing decide con-
lucru împreunã cu colaboratorii în producøie |24| ši în departamen- ceperea promovãrii |49| pentru infor-
pentru marketing, folosind metode tul de marketing |27|, |28| sã fie încã marea clienøilor |50|. Dupã aceasta
de analizã complexe (analiza odatã apreciate în ansamblu. Abia începe campania publicitarã |50|.

logii, asimilarea de noi cunoštinøe,

urmãrirea eforturilor concurenøilor;
l orientarea C-D spre preocu-
pãrile întreprinderii, corelarea aces-
tora cu produsele ši procedeele de
fabricaøie;
l o legãturã corespunzãtoare
între activitatea de C-D, compar-
timentul de marketing ši producøie,
astfel încât produsele sã fie
fabricate prin metode eficiente cu
cheltuieli optime;
Fig. 5 l asigurarea resurselor umane
compatibile cu activitatea desfãšu-
Urmeazã perfectarea primelor ei asupra mijloacelor bãnešti sunt ratã (ingineri cu specializare – cu o
comenzi |52| ši livrarea produsului prezentate în fig. 5. Curba C (mij- bunã pregãtire – în domeniul preo-
|53|. Deoarece mediatizarea prime- loacele bãnešti) descrie evoluøia cupãrilor firmei, ingineri cu deprin-
lor produse este un proces de fondurilor de rulment, pe mãsurã deri creative, care sã dovedeascã
comunicare de la producãtori la ce inovaøia se materializeazã. La o mare rigurozitate intelectualã);
utilizatori, ce poate fi supus multor punctul C4, întreprinderea ši-a re- l climat propice pentru favoriza-
perturbãri (percepere, interes, apre- cuperat integral investiøia fãcutã în rea efectuãrii unei activitãøi perfor-
ciere, experienøã, acceptare, achizi- procesul de creaøie ši dezvoltare, cât mante ši nu în ultimul rând folosirea
øionare repetatã), firma trebuie sã ši cheltuielile producøiei preliminare. metodelor pentru încurajarea ši sti-
urmãreascã un control al determi- Semnificaøia diferitelor durate este: mularea creativitãøii ši productivitãøii.
nãrii pe piaøã |54|. Aceasta trebuie T0 – decizia de inovare; Concluzia este cã IMM-urile tre-
sã vizeze reacøiile beneficiarilor ši T1 – începutul fabricãrii prototi- buie sã punã un accent deosebit
ale comerøului, sã furnizeze statis- pului sau seriei zero; pe inovare, pe implementarea noi-
tici detaliate privind tranzacøiile, T2 – vânzarea prototipului pentru lor tehnologii care sã aducã
cotele de acoperire ši costurile de testarea pieøei; dinamica indispensabilã pentru
marketing ši eventual sã introducã T3 – punct mort (vânzãri = cos- evoluøia unei întreprinderi moder-
mãsuri de susøinere (prezentare, turi de producøie); ne, pentru a afecta pozitiv totul,
demonstraøii cu operatori profe- T4 – recuperarea completã a in- oamenii, munca, afacerile ši ges-
sioništi, delegaøii pentru testare “in vestiøiilor ši apariøia profitului; tionarea resurselor, având ca scop
situ”) |55|, activitate cu care se T5 – intensificarea realizãrii profitului; calitatea vieøii actuale ši viitoare. n
încheie etapa lansãrii pe piaøã a T6 – reducerea vânzãrilor ši profitului.
produsului. Accentul pe inovare ši C-D în Bibliografie
Pentru a scoate în evidenøã cos- cadrul IMM-urilor, în øãrile dez- 1. Petrea, I. – Inventica, mijloc de
turile ši durata activitãøii inovatoare, voltate, joacã un rol fundamental în competitivitate în fabricarea de
în fig. 4 este prezentatã histogra- inovare, contribuind la crešterea echipamente tehnologice pentru
ma repartiøiei costurilor în procesul rentabilitãøii acestora (crešteri de construcøii, în Revista de Unelte ši
de inovare. productivitãøi ši beneficii). Echipamente, anul VIII, nr. 11,
În consecinøã, este inutil pentru o O desfãšurare eficientã a proce- noiembrie 2007
întreprindere sã se lanseze în C-D, sului de inovare în întreprindere 2. Strebel, H., š.a – Innovationen und
dacã nu poate face faøã cheltuie- presupune respectarea urmãtoa- ihre organisation in der mittelstan-
lilor care urmeazã dupã aceastã relor principii: dischen indusrie – Ergebnisse
activitate. Evoluøia activitãøii de l existenøa unor strategii care einer empirischen Untersuchung,
inovare în întreprindere ši impactul sã vizeze asimilarea de noi tehno- Berlin 1979

064-066 noutati powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:38 PM Page 64
N O U T Ã Ø I
Powertek Go Blogging!
Mai transparenøi, mai comunicativi
Pãšind în cel de-al
5-lea an de existen-
øã, Powertek Group
trece la “NEXT
LEVEL”, o nouã
etapã în existenøa
grupului, care
înseamnã o ši mai
mare deschidere
spre clienøi ši
colaboratori. În 2008,
trãiesc realitatea acestei afaceri în
Powertek ši-a nul acesta, Powertek va fi
apropiat clienøii
deschizându-ši
A mai aproape de clienøii ši
colaboratorii sãi, atât prin
continuarea la un nivel superior a
felurite moduri. Sunt mãrturisiri de
suflet despre o activitate ši o rea-
litate foarte tehnice. Este o iniøiativã
acøiunilor de anul trecut, cât ši unicat”, declarã directorul Powertek
porøile pentru a printr-o comunicare mai puternicã Company, Andrei Necula.
Prin intermediul blogului, Powertek
putea fi vizitat chiar ši mai personalã. În acest context,
se lasã descoperit în adevãrata sa
Powertek a lansat recent propriul
la el acasã blog, un loc în care grupul îši comu- esenøã, cu valorile ši calitãøile uma-
ne în jurul cãrora ši-a clãdit exis-
– organizând “Ziua nicã o imagine personalã ši caldã -
tenøa. “Va fi interesant de urmãrit
http://powertek-terex.blogspot.com/.
porøilor deschise” Pe blog nu veøi gãsi informãrile seci
(acest blog – n.r.) ši recomand tutu-
ror celor care sunt în acest dome-
–, iar pentru cei ši/sau foarte tehnice din comunicã-
niu de activitate sau în domeniile
rile obišnuite ale grupului, din media
care nu au putut sau de pe web site. Pe blog apare
conexe sã urmãreascã periodic
textele ce vor apãrea aici. Vor fi
veni, Powertek s-a ši latura umanã a grupului, cu preo-
interesante, emoøionante, uneori
cupãrile sale ce depãšesc cu mult
deplasat în øarã, sfera comerøului cu echipamente.
distractive, aidoma trãirilor reale”, a
mai adãugat Andrei Necula.
acasã la clienøi “Este o incursiune în sufletul gru-
pului nostru. O altã faøã a unei
– prin “Caravana activitãøi ce poate pãrea rece ši Din nou prezenøi la Construct Expo
Powertek”. seacã, dar care este susøinutã de Powertek Group nu-ši pãrãsešte
oamenii care vãd, interpreteazã ši clienøii nici la târgul de utilaje de

N O U T Ã Ø I
construcøii Construct Expo, ce va

avea loc anul acesta între 1 ši
4 aprilie, la Romexpo, Bucurešti.
Powertek se va afla în locul sãu
obišnuit, pe platforma principalã din
faøa cupolei centrale a Romexpo,
acolo unde la fiecare ediøie ši-a aš-
teptat cu multe surprize ši noutãøi
tehnice vizitatorii. Grupul a rãmas
constant ši în aceastã participare “Participarea din acest an va con- ultimã generaøie pentru a fi prezen-
anualã, dar ši în ceea ce privešte tinua conceptul de “Next Level” pe tatã în cadrul târgului. Vor fi prezente
calitatea echipamentelor oferite ši care grupul ši l-a propus în întrea- brandurile puternice reprezentate
preocuparea pentru clienøi. ga activitate. Maturitatea pe care o
de Powertek: Terex – utilaje de con-
“Participãm neîntrerupt încã din celebrãm în 2009 ne-a fãcut sã fim
strucøii, macarale, echipamente de
anul înfiinøãrii grupului, din 2004. În mai deschiši ši mai comunicativi, ši
2007 am fãcut urme. În 2008 am concasare ši sortare; Lintec – in-
în exact acelaši fel vom fi ši la
fãcut valuri. În 2009 trecem la Next Construct Expo”. Powertek pregã- stalaøii de asfalt; Texnokat – instalaøii
Level”, spune Andrei Necula, direc- tešte surprize ši o flotã performan- de beton; Sermac – pompe de be-
torul general al Powertek Company. tã ši responsabilã de utilaje de ton; Cometto – trailere agabaritice. n

067 info alexandra:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:15 PM Page 67
I N F O - N E W S
Încãrcãtorul Frontal LW321FW

LW321FW se distinge prin mane- øii faøã este rigid, iar cel al punøii Sistemul hidraulic suportã presiuni
vrabilitate, performanøe ši eficienøã spate este construit cu rotire liberã, de lucru de pânã la 15 Mpa, mã-
în exploatare, datoritã designului fapt ce asigurã performanøe exce- rind considerabil forøa de rupere,
optimizat al sistemului hidraulic, lente pe toate tipurile de suprafeøe. scurtând durata ciclului ši crescând
echipamentului de lucru ši šasiului. Tracøiunea 4x4, distribuirea raøio- eficienøa în exploatare. Sistemul de
Prin accesoriile de care dispune, nalã a încãrcãrii pe punøi ši de- virare complet hidraulic asigurã o
acesta devine un utilaj multifunc- signul šasiului au permis o îm- razã de întoarcere minimã. Cabina
øional indispensabil pentru o gamã bunãtãøire pe ansamblu a utilajului este închisã ši isonorizatã, iar
largã de lucrãri în construcøii. Mo- printr-un plus de robusteøe, o vizibilitatea excelentã ši amorti-
torul YC6108G este cunoscut pen- înãløime de descãrcare mãritã, arti- zoarele de šoc oferã operatorului
tru durabilitatea ši puterea susøi- culaøii robuste ale echipamentului un confort excelent în timpul lu-
nutã pe care le are. Cutia de viteze cu etanšare contra prafului ši auto- crului. De asemenea, la încãrcãtorul
a acestui utilaj este foarte stabilã ši gresare, prelungind astfel viaøa frontal LW321FW, punctele de verifi-
durabilã, datoritã axului fix, cu patru bucšelor ši a axelor. Designul opti- care, gresare ši reumplere pentru
trepte înainte ši douã înapoi. mizat al cupei de încãrcare, cu întreøinerea periodicã, dar ši compar-
Sistemul de rãcire a fost îmbunã- durabilitate crescutã a dinøilor fron- timentul motor sunt ušor accesibile.
tãøit datoritã lãrgirii ariei ventilato- tali ši laterali, oferã posibilitatea Desigur, utilajul are o gamã largã
rului ši a radiatorului. Sistemul pun- operãrii cu orice tip de material. de accesorii opøionale disponibile. n
068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:55 PM Page 68
Sistemul DUAL POWER

Mai multã mobilitate de la Powerscreen
Liderul mondial în
producøia de insta-
laøii de sortare
mobile, Powerscreen,
nu-ši dezminte
reputaøia atunci
când vine vorba
despre inovaøie,
confirmând astfel unicã de putere spre mai multe
sisteme de lucru, fãrã a crešte con-
ši valabilitatea
sumul de putere, influenøând po-
crezului companiei: zitiv în final consumurile instalaøiei.
Ca urmare a cerinøelor tot mai
„Alãturi de clienøii dese venite din partea utilizatorilor Sistemul Dual Power presupune
noštri atunci când de instalaøii de sortare mobile, de a suplimentarea dotãrilor standard
avea parte de mai multã flexibi- (motor diesel) ale unei instalaøii
au nevoie“. litate în ceea ce privešte modul de mobile cu un sistem electric care
alimentare a propulsorului acestora, permite funcøionarea acesteia pe
ši anume cu combustibil diesel ši baza energiei electrice.
ecesitatea unui sistem de
N alimentare dual ce poate fi

comutat fie pe un sistem
de acøionare cu motor diesel, fie
Prima staøie cu sistem electric-diesel din
România – livratã de Romcat Corporation
pe un motor electric reprezintã o
dorinøã a utilizatorilor de instalaøii
de sortare, mai ales a celor care cu energie electricã, divizia de cer- O instalaøie mobilã dotatã doar cu
schimbã în timp locaøia ei. Prin cetare-dezvoltare a Powerscreen a motor diesel funcøioneazã astfel:
noul sistem de alimentare cu dezvoltat un sistem de alimentare motorul pune în funcøiune sistemul
energie, producãtorul Powerscreen a instalaøiilor de sortare mobile hidraulic al instalaøiei care activeazã
a reušit sã rezolve problema într-un care permite funcøionarea acestora funcøiunile de activare/dezactivare
mod simplu: comutarea de pe o atât alimentate cu combustibil ale ciurului, grãtarului vibrant al
sursã pe alta a întregului lanø cine- diesel, cât ši cu energie electricã buncãrului de alimentare, benzilor
matic de lucru, care presupune de la o sursã (reøea de energie de alimentare ale instalaøiei ši ale
transmiterea mišcãrii de la o sursã electricã, generator). celor de evacuare. În cazul instalaøiilor

de sortare cu spãlare, recupera- Ea va fi utilizatã într-o balastierã

Aplicaøii DUAL POWER
torul de nisip este, de asemenea, care în acest moment dispune de
activat de sistemul hidraulic al electricitate. Dar resursele în loca- - Cariere, mine, balastiere, re-
instalaøiei mobile. øia respectivã sunt limitate, astfel ciclare;
În cazul unei instalaøii Dual Power, cã peste 2 ani staøia va fi plasatã - Locaøii în care, din motive
pe lângã motorul diesel existã ši în altã balastierã unde nu existã ecologice, nu este permisã uti-
sistemul electric care pune în energie electricã, iar utilizarea unui lizarea combustibilului diesel;
funcøiune sistemul hidraulic al in- generator nu este agreatã de cãtre - Locaøii în care electricitatea
stalaøiei, activarea funcøiilor celorlalte managerul companiei, date fiind este mai ieftinã decât combus-
componente ale instalaøiei fãcân- limitele unui generator pe perioade tibilul diesel.
du-se ca ši în cazul motorului diesel. lungi de activitate. n
Sistemul electric este format din
douã motoare electrice de 30 kw
ši 37 kw ši dintr-un panou central
de comandã, care permite con-
trolul operaøiunilor instalaøiei.
Romcat Corporation a contractat
prima instalaøie de acest tip din Ro-
mânia. În luna aprilie, ea va fi livratã
unei mari companii de construcøii
din nordul øãrii. Elementul care a
atârnat în balanøã atunci când s-a
luat decizia achiziøiei acestei insta-
laøii a fost faptul cã sistemul Dual
Power completeazã foarte bine con-
ceptul de mobilitate a instalaøiei.

072-073 santier meva:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:00 PM Page 72
Š A N T I E R
Construcøia unui pod sofisticat
Inginerii de la Meva
sunt binecunoscuøi
pentru iscusinøa lor
în asamblarea
cofrajelor standard
în forme deosebite,
ce ajutã construc-
torii sã respecte
exigenøele solicitate
Autostrada A98 traverseazã valea Dultenau, lângã localitatea Rheinfelden. În prezent,
de proiectanøi. Un se circulã în regim de douã benzi pentru ambele sensuri
astfel de exemplu
oseaua A 98, care în pre- Cele šapte pile ale podului se aflã
este podul din
Rheinfelden, din
sud-vestul Ger-
Š zent are câte o bandã pentru
fiecare sens, se aflã în plin
proces de lãrgire prin adãugarea a
la 75 m distanøã între ele, fiecare
sprijinindu-se pe radiere de dimen-
siuni diferite, în funcøie de înãløi-
douã noi benzi de circulaøie, lucru mea pilei pe care o suportã. Cel
maniei, cu ale sale ce o va transforma în autostradã. mai mare radier este de 11m x 13 m
Construcøia a început în 2007, iar x 2,4 m, reprezentând în ordine:
pile octogonale ši lungimea, lãøimea ši înãløimea.
cea mai mare provocare o repre-
înclinaøii diferite ale zintã realizarea unui al doilea pod Toate aceste radiere au fost cofrate
la Rheinfelden, paralel ši identic cu
secøiunilor acestora.
cel existent. Cele opt deschideri
De asemenea, ale podului, realizat pe structurã
mixtã, totalizeazã o lungime de
îmbinãrile la culee
444 m ši au tablierul ašezat pe pile
au fost dificil de ce ating înãløimea de 45 m. Con-
form proiectului, construcøia este
realizat pentru
programatã sã fie datã în folosinøã
betoništi ši au în primãvara anului 2010.
Licitaøia pentru aceastã lucrare a
solicitat la maxi- fost câštigatã de constructorii de la
mum iscusinøa Porr Deutschland GmbH, care, la
rândul lor, au solicitat suportul spe- Cofrarea radierului pilei ši sistemul de
dulgherilor. cialištilor Meva de la München ši
cãøãrare KLK 230 produs de Meva,
care se atašeazã de pilã ši se ridicã fãrã
Haiterbach. a mai fi demontat

072-073 santier meva:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:00 PM Page 73
Š A N T I E R
cu Meva Mammut, un sistem care suplimentare din lemn (în poziøie

are o capacitate de acceptare a verticalã), care-i permit cofrajului sã
unei presiuni din partea betonului se adapteze de la pilã la pilã. For-
2
egalã cu 100 kN/m . ma conicã este obøinutã cu aju-
Pilele plus riglele (partea superioa- torul unor popi variabili. Datoritã
rã a pilei) au înãløimi cuprinse între acestei tehnologii, cofrajul nu se
16 ši 42 m. Cele opt laturi ale pile- mai demonteazã, ci se deplaseazã
lor devin tot mai ascuøite spre vârf, pe verticalã în acceaši formã.
unele dintre ele având o înclinaøie Escaladarea pilelor s-a realizat cu
de 1:70, iar altele de 1:50. Pentru a ajutorul sistemului de cãøãrare pro-
executa cu eficienøã aceste forme dus tot de Meva, denumit KLK 230,
Una din pile este gata sã reazeme tablierul. ši în programul stabilit, inginerii de care s-a dovetit ušor de asamblat.
De asemenea, se poate observa ši forma la Meva au construit douã cofraje
specialã a riglei
distincte, cu un sistem de grinzi Pentru construcøia riglelor de for-
mã octogonalã, de aproximativ 5 m
înãløime, ši cu înclinaøii diferite ale
consolei, s-a utilizat tot sistemul
Mammut, suplimentat cu o carcasã
în formã conicã. Toate cele 14 for-
me conice ale carcaselor au fost
preasamblate ši realizate tot cu
sistemul de escaladare KLK 230.
Culeele sunt ši ele tot conice în
partea din faøã ši au fost cofrate cu
Mammut. Sunt lungi de 15 m, late
de 10 m ši înalte de 3 m. Panourile
cofrajului au fost poziøionate
înclinat, iar la fixarea lor s-au atašat
legãturi suplimentare din lemn.
„Am fãcut cea mai bunã alegere”, a

declarat šeful de šantier, Denis
Ultsch, rezumând colaborarea cu
Meva. „Atunci când se poate cofra
o suprafaøã de beton cu minimum
de gãuri pentru montaj, calitatea
suprafeøei ši, implicit, a lucrãrii
crešte simøitor. Ajustarea ši fixarea
cofrajului la secøiunile variabile ale
pilelor au fost, de asemenea, ušor
de realizat. Practic, Meva ne-a
În desen se poate vedea secøiunea longitudinalã a riglei ši cofrajul perfect vertical, demonstrat cã am luat decizia
suplimentat cu grinzi variabile corectã”, a încheiat dl. Ultsch. n

S.C. ROMDRIL S.R.L. & “CONSTRUCT

EXPO UTILAJE” 2009
„Vom fi prezenøi la „Construct Expo Utilaje 2009“
cu utilajele Casagrande C6 ši Tescar CF 3S”
S.C. ROMDRIL S.R.L. va fi prezentã la
Expoziøia “Construct Expo Utilaje” în
perioada 1 – 4 aprilie 2009, în in-
cinta Romexpo, unde va prezenta
firme consacrate pe plan mondial,
precum: CASAGRANDE Italia (piloøi
foraøi, pereøi diafragmã, jet grouting,
ancoraje, soil mixing), TESCAR
Italia (piloøi, micropiloøi), SIP&T Italia
(scule de foraj: borsape, šnecuri,
tubulaturã) ši STENUICK Franøa (pu-
øuri de apã, studii geotehnice, foraj
geotermal, scule pentru foraj: prã-
jini, tricon, šape de foraj cu lame,
ciocane de fund).
Fig. 2 Scule STENUICK
Fig. 1 Utilaj FORTTRACK 1100 H

STENUICK Fig. 3 Scule SIP&T

La acest târg, S.C. ROMDRIL S.R.L.

va expune 2 utilaje, ši anume: CF3S
(TESCAR) ši C6 CASAGRANDE.
Utilajul pentru forat micropiloøi
pe šenile C6 (fig. 4) poate fi folosit
pentru: forarea piloøilor, ancoraje, jet
grouting (la cerere), studii geotehnice
ši puøuri de apă forare cu CFA. Are
un motor Deutz de 129 CP, iar
greutatea totalã este de 12,7 tone.
Capul hidraulic este de 13,55 KNm,
iar înãløimea mastului este de 6 m.
Vinciul are o forøã de 20 KN, iar
viteza maximã de rotatie a capului
rotativ este de 530 rot/min.
CF3 S marca TESCAR (fig. 5) este
un utilaj de forat piloøi ce poate
lucra în argilã, nisip ši piatrã de
duritate medie. Acesta poate atin-
ge o adâncime maximã de lucru
de 22 m cu un diametru minim de
400 mm ši un diametru maxim de Fig. 5 Utilaj CF 3S TESCAR
800 mm. De asemenea, utilajul poa-
draulic este de 85 litri, iar cea a re- sului este de minimum 20%, iar rata
te fora piloøi secanøi (cu tubulaturã)
zervorului pentru motorinã este de dobânzii de 6% în Euro.
pânã la o adâncime de 8 m.
130 litri. Cursa modelului CF3S În calitate de reprezentant autorizat al
Utilajul este prevãzut cu un motor
este de 700 mm. firmelor mai sus amintite, S.C. ROM-
diesel de 43,4 CP, un vinci principal de
Šenilele au o lãøime de 2.150 mm DRIL S.R.L. asigurã cu personal
4.700 kg ši unul secundar de 900 kg.
ši o lungime de 2.800 mm. Utilajul tehnic specializat (instruit la firmele
Capacitatea rezervorului de ulei hi-
dezvoltã un cuplu de 3.500 kgm, producãtoare) punerea în funcøiu-
are o vitezã de foraj cuprinsã între ne a utilajelor ši service în perioa-
7 ši 15 rpm ši o greutate de 11.000 kg. da de garanøie timp de 12 luni ši în
Dimensiunile de transport sunt ab- postgaranøie. De asemenea SC
solut normale, astfel cã utilajul CF 3S ROMDRIL S.R.L. asigurã ši sculele
nu necesitã trailere agabaritice: înãl- necesare pentru lucrul cu aceste
øime 2.835 mm; lungime 4.835 mm utilaje. Toøi cumpãrãtorii acestor
ši lãøime 2.150 mm. utilaje pentru forat au asiguratã
Foarte important pentru actuala pia- consultanøã tehnicã din partea im-
øã a construcøiilor este faptul cã portatorului. Acesta propune o ati-
utilajele pot fi achiziøionate ši în tudine orientatã cãtre client, prin
leasing, beneficiind de finanøare stabilirea unor relaøii de colaborare
de la EFG LEASING IFN SA cu o du- bazate pe implicarea cu seriozitate
ratã a contractului de maxim 60 luni. în identificarea nevoilor clienøilor ši
Comisionul de administrare de 1.5% stabilirea soluøiilor tehnice optime.
este plãtibil o singurã datã, la sem- Vã ašteptãm la Construct Expo
narea contractului, fiind aplicat la va- Utilaje, garantându-vã o experien-
Fig. 4 Utilaj C6 CASAGRANDE loarea de achiziøie. Valoarea avan- øã profitabilã pentru firma dvs.! n

078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:25 PM Page 78
F I N A N C I A R
Sãgeøile leului
Viorica Moraru
Primul semestru
al anului 2007
trezešte amintiri
plãcute pentru
majoritatea popu-
laøiei României, în
special în plan
economic. A fost
poate perioada cu
cel mai ridicat
bancarã în jurul nivelului de 3,10 ši astfel încât, în data de 26.06.2008,
grad de predicti- existau multe voci care considerau decizia de a reduce la 7% pe an
aproape iminentã øintirea nivelului rata dobânzii de politicã monetarã
bilitate din punctul phihologic de 3,0. Cu toate aces- nu a mai surprins pe nimeni
de vedere al tea, punctul de inflexiune în evo- (nivelul a fost menøinut pânã la
luøia EURRON avea sã se producã 01.11.2007 câd s-a trecut la politica
evoluøiei cursului rapid ši abrupt. La vremea respec- monetarã restrictivã). Unii anališti
de schimb al tivã muløi speciališti au afirmat cã spun cã de fapt în perioada res-
Bãtrâna Doamnã din Doamnei ar fi pectivã a avut loc o pseudorela-
monedei naøionale intervenit pe piaøa valutarã inter- xare a politicii monetare prin scã-
bancarã în sensul cumpãrãrii de derea ratei de dobândã (neînsoøitã
în raport cu EURO.
valutã pentru a “tempera” aprecie- de modificarea regimului rezervelor
rea monedei naøionale ši a evita minime obligatorii decât prin suro-
dezechilibrarea iremediabilã a de- gate de genul modificãrii dobânzii
upã încercãri timide de ficitului comercial. plãtite la RMO), scopul principal fiind
D revenire peste 3,4, cursul

de schimb EURRON a
intrat pe un trend descendent, leul
Pentru obiectivitatea analizei trebuie
sã ne amintim cã Banca Naøionalã
a României decisese relaxarea po-
de fapt scãderea apetitului inves-
titorilor de portofoliu (aša-numiøii spe-
culatori) pentru moneda naøionalã.
românesc cunoscând probabil una liticii monetare începând cu fe - Din pãcate însã, cumpãrãrile agre-
dintre cele mai favorabile perioade bruarie 2007, când a redus rata sive de valutã din vara anului 2007
din istoria sa. dobânzii de politicã monetarã cu aveau sã producã nu numai o
Practic, la începutul lunii iulie 2007, 0,75 puncte procentuale de la revenire a monedei naøionale într-
asistam la cotaøii ale cursului 8,75% la 8,00% pe an. Au urmat ši un coridor “acceptabil” de fluctua-
EURRON pe piaøa valutarã inter- alte reduceri ale ratei dobânzii øie (fie el chiar ši imaginar), dar ši

F I N A N C I A R
efecte pe un orizont mai lung de - crešterea acceleratã a ritmului laøiei au totalizat 10,51 miliarde echi-
timp, în sensul cã o serie de jucã- de creditare în valutã care a gene- valent EURO, în creštere cu peste
tori strãini, care ar fi putut asigura rat presiune pe cursul de schimb 5,7 miliarde EURO faøã de finele
omogenitate unei pieøe în formare, în sensul aprecierii monedei na- anului 2006.
au renunøat sã mai joace pere- øionale (creditele de consum în Nu putem aprecia cu exactitate cât
chea EURRON sau ši-au redus valutã aveau ca destinaøie schim- din acest spor al creditului în valutã
deliberat ponderea acesteia în bul valutar pentru generarea de lei a generat presiune pe EURRON, dar
“emergente” considerând-o impre- cu care sã se poatã cumpãra bu- este cert cã ši creditarea în valutã
dictibilã din perspectiva unor reguli nuri de folosinøã îndelungatã etc). a populaøiei, în special prin inter-
ale jocului necunoscute lor. Practic, În contrapartidã, liniile de finanøare/ mediul creditelor de consum, a
dacã ne concentrãm atenøia asupra refinanøare primite de la bãnci contribuit la accentuarea presiunii
evoluøiei cursului de schimb EURRON strãine/instituøii financiare interna- de apreciere a monedei naøionale.
în lunile iunie – august 2007, ob- øionale au înregistrat un ritm de Din pãcate însã “nota de platã”
servãm cã dupã o apreciere de creštere foarte ridicat, România be- (termen des utilizat în ultima pe-
circa 7% a leului, pe parcursul neficiind de o percepøie mai mult rioadã) avea sã aparã într-un ter-
câtorva zile, a urmat o depreciere decât favorabilã din partea inves- men relativ scurt, iar ceea ce s-a
comparabilã ca intensitate ši ori- titorilor strãini, fie ei financiari sau întâmplat în ultimul an cu moneda
zont temporal. de orice altã naturã. naøionalã confirmã încã o datã cât
Utilizând date comparabile, arãtãm de important este riscul valutar în
Cauze ale deprecierii cã soldul creditului neguvernamen- decizia de alegere a monedei
Potrivit analištilor, principalele cau- tal în valutã a înregistrat în decem- creditului ce urmeazã a fi angajat,
brie 2007 o creštere de 84% faøã în special de cãtre persoane fizice.
ze care au generat aprecierea mo-
de nivelul aferent lunii similare din La finele anului 2006, rezervele va-
nedei naøionale, în primele 6 luni
2006 (72,3% creštere – exprimat în lutare la BNR totalizau 21,3 miliar-
ale anului 2007, sunt prezentate în
EURO). Crešterea creditului negu- de EURO. În luna mai 2007, aces-
cele ce urmeazã, fãrã ca datele sã
vernamental pe componenta valu- tea se situau la 21,9 miliarde EURO,
fie exhaustiv tratate:
tã s-a realizat în principal datoritã iar în septembrie 2007 la 25,2 mi-
- crešterea acceleratã a volu-
evoluøiei creditelor în valutã acor- liarde EURO, nivel comparabil cu
mului investiøiilor strãine directe;
date populaøiei. Astfel, la 31.12.2007, cel înregistrat în decembrie 2007,
- remiterile de valutã ale muncito-
creditele în valutã acordate popu- de 25,3 miliarde EURO.
rilor români care lucrau în strãinãtate;
- adoptarea Tarifului Vamal Comun
al Uniunii Europene începând cu
data de 01.01.2007;
- crešterea numãrului investitori-
lor de portofoliu ši implicit a volu-
melor tranzacøionate pe piaøa
valutarã interbancarã;
- modificãri în structura masei
monetare pe devize, ca urmare a
deprecierii dolarului american în
raport cu EURO ši a aprecierii
leului în raport cu moneda unicã
europeanã (linie de tendinøã con-
turatã începând cu liberalizarea
parøialã a contului de capital);

F I N A N C I A R
Practic, pe parcursul unui an, rezer- în care au existat câøiva jucãtori mari La începutul lunii octombrie 2008
vele valutare la BNR s-au mãrit cu care au plasat ordine importante avea loc mult mediatizatul atac
4 miliarde EURO, crešterea având de cumpãrare de valutã pe o piaøã speculativ asupra leului, care urma
loc preponderent în trimestrul III. “subøire” ši cu majoritatea jucãto- sã genereze o mišcare ascenden-
Ultimul trimestru al anului 2007 s-a rilor ašteptând anul de graøie 2008. tã a perechii EURRON de cica
caracterizat printr-o volatilitate ridi- Deprecierea agresivã a monedei 3000 de pips pe parcursul a mai
catã a cursului de schimb. Dupã naøionale în raport cu EURO din puøin de 10 zile.
ce celebrul “dinte de ferastrãu” ši-a ultimele zile ale anului 2007 avea BNR a intervenit ferm prin vânzãri
fãcut prezenøa pe parcursul lunii sã continue ši în luna ianuarie masive de valutã. În paralel, piaøa
octombrie 2007, a urmat luna no- monetarã era distorsionatã din
2008. La data de 25.01.2008, cursul
iembrie în care leul a suferit una cauza lipsei de lei (sterilizaøi pe de o
EURRON atingea un maxim de
dintre cele mai notabile deprecieri parte de BNR, ceruøi cu insistenøã
3,8385, nivel înregistrat în urmã cu
în raport cu EURO (de aceastã de speculatori), ši ca atare s-a
circa 3 ani. Ca urmare, unii spe-
datã, se pare, fãrã a mai fi “ajutat”). produs aša-numitul fenomen de
ciališti au suspectat cã leul a fost
Cererea de valutã din partea im- “jeopardizing” în ceea ce privešte
ajutat ušor pentru a reveni la niveluri
portatorilor (posibil sã se fi supra- ratele dobânzilor la depozitele inter-
acceptabile. Au urmat luni de zba- bancare ši tranzacøiile SWAP.
pus cererea de valutã pentru im- tere ši de cãutare a punctului de O serie de jucãtori au fost nevoiøi
porturile de gaze ši petrol ši cea
echilibru. Oficiali ai autoritãøii mo- sã îši asume stop-loss-uri imense,
din partea importatorilor de bunuri
netare indicau la un moment dat iar cursul EURRON s-a pravãlit
de folosinøã îndelungatã) la care
canale optime de fluctuaøie 3,5-3,7, efectiv pânã aproape de 3,5 în a
s-au adãugat ši ieširi din partea
ši dacã analizãm grafic evoluøia doua decadã a lunii.
unor fonduri de investiøii (strãine
EURRON vom observa cã timp de Atacul a fost respins prin intervenøii
sau pseudostrãine, sau cine štie!!!…)
circa 6 luni cursul a fluctuat în directe ši indirecte de cãtre BNR,
au condus la o depreciere agre-
acest interval. A existat o încercare dar rãul se produsese. Pragul psi-
sivã a monedei naøionale de
de spargere a pragului psihologic hologic de 4 ajunsese pe buzele
aproape 10% (dacã luãm ca ter-
de 3,5 la începutul lunii august majoritãøii analištilor (muløi dintre ei
men de comparaøie minimul ši
2008, dar se pare cã un investitor cu experienøã în sistemul bancar
maximul lunii noiembrie 2007).
misterios a ajutat turismul româ- mai micã decât leul nou), dupã ce
nesc plasând ordine de cumpã- luni de zile se tocase mãrunt ni-
Anul de graøie 2008
rare mari pe o piaøã care mima velul 3,8.
În decembrie 2007, cursul de schimb Lunile noiembrie ši decembrie
direcøia, cel mai probabil fãrã a
EURRON atingea, cu o zi înainte 2008 au fost foarte grele pentru
de Crãciun, un nivel de 3,44 în ur- mai crede în potenøialul real de
LEU. Conform Wikipedia, leul trã-
ma unor vânzãri agresive pe par- apreciere a leului.
iešte în medie 20 ani…, iar unii
cursul unei sãptãmâni ce au ge- Ce-i drept, anul 2008 s-a deosebit
jucãtori din City-ul londonez štiau
nerat o mišcare descendentã de fundamental de 2007. Presiunile in-
acest amãnunt înaintea noastrã.
circa 1000 de pips. Erau vânzãri flaøioniste au fost aproape perma-
În decembrie, cursul EURRON a
conjuncturale generate pe de o nent prezente, adâncirea deficitului
înregistrat maxime dupã maxime,
parte de vârful de plãøi în relaøia cu comercial (fenomen “normal” într-o
iar ultimele zile ale anului au fost
trezoreria statului ši nevoia de lei a economie care dãdea de ceva caracterizate printr-o luptã încrân-
agenøilor economici, iar pe de altã timp semne de supraîncãlzire) fiind cenatã pentru spargerea pragului
parte de intrãrile de valutã de la tema de analizã economicã la ori- psihologic de 4.
românii care se întorceau în øarã ce colø de stradã, dupã care au Dacã ar fi sã enumerãm princi-
de sãrbãtori. Între 27 ši 31.12.2007, urmat primele unde de šoc din ce- palele cauze care au determinat
moneda naøionalã avea sã înre- lebra “crizã economicã” despre evoluøia EURRON în ultimele luni,
gistreze o depreciere de peste care se tot spune cã vine, dar nu se s-ar putea spune cã printre aces-
1,6 puncte procentuale, în condiøiile štie când, cum ši, mai ales, de ce. tea trebuie amintite:

F I N A N C I A R
- reducerea substanøialã a rit- - contracøia întârziatã a importu- nal care chiar ne era ši el defavo-
mului de creditare, care a condus rilor în comparaøie cu exporturile ši rabil), de riscul major al unor de-
la stoparea generãrii de long-uri în transferurile curente (fenomenul va rapaje de curs ši, implicit, în plan
relaøia clienøi – bancã, în condiøiile mai dura câteva luni). macroeconomic, ši enumerarea
în care rambursarea creditelor în - nu în ultimul rând, o imagine poate continua.
valutã deja angajate genereazã nouã a României care genereazã La ce sã ne ašteptãm în 2009, din
confuzie în mediile de afaceri inter- punctul de vedere al cursului
presiune în sensul deprecierii mo-
naøionale, în special din cauza EURRON? Sunt destui care afirmã
nedei naøionale;
evenimentelor din ultima perioadã ca 4,5 este, mai nou, un nivel
- reducerea drasticã a finanøãrii
derulate în plan politic, social ši conform cu “fundamentele macro-
în valutã a subsidiarelor de cãtre
….economic. economice”. Sunt însã destule voci
bãncile-mamã din strãinãtate ši
care suøin cã un curs mediu de
bãncile strãine partenere. Prognoze curente 3,7 este încã posibil de atins. Dacã
- declasarea României din punctul În 2009 am început aproape zilnic s-a ratat un moment important în
de vedere al ratingului suveran de sã vorbim de noi maxime istorice, 2007 ši un altul în 2008, nu trebuie
cãtre agenøiile de rating Fitch ši de cât de slabã este moneda sã repetãm grešelile! Pentru cã,
S&P ši trecerea în clasa specula- noastrã naøionalã (este drept de nu-i aša, LEUL NOU nici nu a ajuns
tivã din clasa de rating investiøional; aceastã datã, într-un context regio- încã la maturitate…! n

082-083 adv stihl_2pag:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:29 PM Page 82
Lanøurile STIHL – de referinøã pentru

industria producãtoare de motoferãstraie
Bucurešti, 2 martie
2009 – STIHL este
singura companie
din industria
producãtoare de
motoferãstraie
care îši produce
propriile šine de
ghidaj ši lanøuri
pentru uneltele pe
care le fabricã. Ca
urmare a ofertei
diversificate de
lanøuri de foarte ercetãtorii STIHL au dezvol- O altã caracteristicã unicã a lan-
bunã calitate,
realizate pe mašini
C tat lanøuri cu caracteristici
avansate, neegalate pânã
în prezent de aløi producãtori de
øurilor STIHL este versatilitatea.
Astfel, producãtorul pune la dispo-
ziøia constructorilor de motoferãs-
profil. De pildã, dinøii tãietori din traie lanøuri de diferite dimensiuni,
de ultimã orã în
aliaj de crom-nichel ši oøel ai pentru o gamã foarte largã de apli-
fabricile STIHL de lanøurilor STIHL au o geometrie op- caøii: lanøuri pentru utilizare în me-
timã pentru lucrul în orice condiøii. diul forestier (în funcøie de tipul de
la Wil, din Elveøia, Mai mult, sistemul patentat de vegetaøie pentru care sunt folosite),
compania a lubrifiere Oilomatic, ce asigurã lanøuri pentru motounelte ušoare,
transmiterea uleiului prin canalele
lanøuri pentru construcøii etc.
devenit furnizor fine din elementele lanøului, ajutã
Standardele înalte de calitate ši
la reducerea uzurii ši a fricøiunii,
pentru întreaga lucru ce determinã o ascuøire mult
testele extensive la care sunt su-
puse componentele fabricate în
industrie mai rarã a dinøilor tãietori. În plus,
aceštia au marcaje speciale de uzinele companiei oferã fiecãrui uti-
producãtoare de uzurã care semnalizeazã utiliza- lizator de produse STIHL garanøia
torului momentul cel mai potrivit cã lucreazã cu unelte de cea mai
motoferãstraie.
pentru o nouã ascuøire. bunã calitate.

082-083 adv stihl_2pag:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:29 PM Page 83
STIHL România este subsidiarã a jucãtori pe piaøa mondialã a moto- toare, foarfeci de grãdinã, suflante
Andreas STIHL AG&Co., lider mon- uneltelor ši a uneltelor pentru ši aspiratoare, precum ši o gamã
dial pe piaøa motoferãstraielor ši grãdinãrit. Pe lângã motoferãstraie, de utilaje de curãøenie.
unul dintre cei mai importanøi STIHL produce motocoase, debita- Din anul 1992, STIHL a preluat com-
pania austriacã VIKING, producãtor
de unelte pentru grãdinãrit, ši ši-a
adãugat în portofoliu mašini ši trac-
toraše de tuns iarba, tocãtoare de
grãdinã, ventilatoare de gazon ši
motocultivatoare. Astãzi, produsele
STIHL ši VIKING sunt comerciali-
zate în peste 160 de øãri din toatã
lumea. Compania numãrã, la nivel
global, aproape 10.000 de angajaøi
ši are o cifrã de afaceri de aproxima-
tiv 2,1 miliarde euro în anul 2007. n

084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:36 PM Page 84
S O L U Ø I I E C O
Motorine ecologice pentru protecøia

mediului la funcøionarea motoarelor diesel
Conf. dr. ing. Ion IONESCU
Construcøii, Bucurešti
Conceptul de
motorinã
ecologicã include
atât respectarea
specificaøiilor de
calitate, cât ši a
celor privind
emisiile poluante
cestea sunt construite prin rinã cu conøinut redus de sulf sã fie
rezultate la
arderea lor în A tehnologii care le conferã
calitate ši o ardere eficientã
în motoare, fabricarea lor fiind
mult mai accentuatã ši a impus
introducerea de tehnologii noi în
fabricaøie. În tabelul de mai jos
motoare. direct legatã de producøia ši cali- sunt cuprinse prevederile standar-
tatea motoarelor diesel. dului european EN 590 pentru
Actualmente, Prevederile standardelor au impus condiøiile tehnice ale motorinelor.
Pentru obøinerea de motorine cu
cerinøele impuse scãderea drasticã în principal a
oxizilor de sulf SOx. Aceasta a fã- caracteristici ecologice se poate
la nivel mondial ši cut ca cererea pe piaøa de moto- considera cã acestea sunt rezultã
european au fost
Caracteristicile principale ale motorinelor din România începând cu 1 ian. 2005
adoptate ši în SPECIFICAØIA Unit. de mãsurã Limite
normativele Cifra cetanicã -
Minim
51,0
Maxim
-
Indice Diesel - 46,0 -
românešti pentru Densitate la 150C Kg/m3 820 845
0
Distilare ASTM: 95% volum recuperat C - 360
fabricarea Hidrocarburi aromatice policiclice Wt.% - 11
Conøinut de sulf mg/kg - 50
combustibililor 10*
diesel de calitate. Observaøie. Pânã la 1 ianuarie 2009 întreaga cantitate de motorinã co-
mercializatã pe teritoriul unui stat membru UE trebuie sã aibã un conøinut
maxim de sulf de 10 mg/kg.

Prevederile standardului european EN 590 pentru condiøiile tehnice ale motorinelor
Proprietãøi UM Prevederi
Densitate Kg/m3 820 - 845
Cifra cetanicã min. - 51,0
Indice cetanic min. - 46,0
0
Punct de inflamabilitate C >55
(Pensky-Martens), min.
0
Temperatura minimã de filtrabilitate, max. C Clasa (v) Clasa (I)
A B C D E
+5 0 -5 -10 -15
Conøinut de sulf, max. mg /kg 350
HAP, max. % m/m 11
Conøinut de cenušã, max. % gr. 0,01
Conøinut de apã, max. mg /kg 200 în cantitãøi suficiente; de a fi com-
Reziduu carbon (pe 10% reziduu % m/m 0,30
de distilare), max. patibili pentru corecøie cu aditivi
Coroziune pe lamã de cupru (3 h la 500C ) clasa 1 sau aløi componenøi de corecøie;
Contaminare totalã, max. mg /kg 24
Stabilitate la oxidare, max. g/m3 25 sã fie stabili din punct de vedere
Lubricitate, diametrul corectat al petei mm. 460 chimic; sã aibã un procent de sulf
de uzurã (wsd 1,4) la 500C, max.
în limitele admise pentru produsul
în urma amestecãrii motorinelor de de tip motorinã se obøin din petrol finit; sã prezinte calitãøi de curgere
origine petrolierã, ca elemente de prin distilare ši trebuie sã îndepli- ši pulverizare corespunzãtoare
bazã, cu aløi componenøi care au neascã anumite calitãøi ši condiøii. funcøionãrii în motoarele diesel.
rol de corecøie ši aditivi. Printre cele mai importante calitãøi Componenøii de bazã sunt de
Componenøii de bazã care asi- ale acestora sunt: preøul de cost fapt motorine comerciale, obøinute
gurã caracteristicile de combustibil “competitiv”; condiøia de a se gãsi din øiøeiuri parafinoase ši naftenice,
neutralizate în scopul eliminãrii acidi- conferã calitãøi noi. Actualmente, frei cetanice CC sau a indicelui
tãøii, la care se adaugã motorinele aproape cã nici nu mai existã pro- diesel ID; crešterea detergentei;
din procesul de hidrocracare. Com- dus petrolier fãrã aditivi. Cei folosiøi depresanøi ai punctelor de tulbu-
ponenøii de bazã pentru obøinerea la corecøia calitãøii motorinelor rare, congelare ši cristalizare; ac-
de motorine ecologice sunt moto- trebuie sã îndeplineascã anumite øiune anticorozivã; acøiune antioxi-
rina hidrofinatã, în cantitãøi de apro- condiøii, cum ar fi: dantã; antifumigeni š.a.
ximativ 85%, ši petrolul hidrofinat, - sã ardã complet ši fãrã depuneri; Crešterea numãrului de motoare
în cantitãøi de aproximativ 14%.[1]. - sã se dizolve ušor ši complet în diesel necesitã, de asemenea, ši
Pentru îmbunãtãøirea calitãøii aces- produsele petroliere de bazã; crešterea cantitãøilor de motorine
tora se folosesc componenøi de - sã aibã o stabilitate chimicã co- consumate. Astfel, inevitabil a apã-
corecøie. respunzãtoare; rut o creštere a dependenøei øãrilor
Motorinele ecologice au drept - sã nu influenøeze negativ cele- care nu posedã petrol de impor-
componenøi de corecøie petrol ši lalte calitãøi ale produselor de bazã; turile de materii prime. Limitarea
motorine provenite din procese ter- - sã aibã eficienøã mare chiar acestei dependenøe, cât ši creš-
mice pentru corectarea tempera- când sunt adãugaøi în cantitãøi mici; terea continuã a preøului petrolului
turii de congelare. - sã aibã preøul de cost accesibil, impulsioneazã crešterea ponderii
Aditivii sunt substanøe sau ames- astfel încât folosirea lor sã fie eco- combustibililor alternativi.
tecuri de substanøe care, adãugate nomicã. O astfel de alternativã este utili-
de obicei în cantitãøi mici produ- În cazul motorinelor diesel, aditivii zarea combustibililor de prove-
selor de bazã, îmbunãtãøesc sen- cei mai utilizaøi au în principal nienøã vegetalã, care permit aco-
sibil anumite calitãøi sau chiar le urmãtoarele destinaøii: mãrirea ci- perirea parøialã a necesarului de

amestecuri compatibile cu con-

strucøia actualã a sistemelor de
alimentare a motoarelor diesel.
Aceste amestecuri nu pun proble-
me deosebite de segregare sau in-
compatibilitate fizicã sau chimicã.
Un alt avantaj al biodieselului este
acela cã este biodegradabil, ceea
ce înseamnã cã se poate descom-
pune sub acøiunea unor agenøi
naturali precum bacteriile. În
eventualitatea pierderii prin vãrsare
sau prin diverse scurgeri, curãøirea
se face mult mai ušor ši poluarea
mediului nu va fi aša de gravã.
Acesta poate fi un alt argument în
susøinerea alternativei amestecu-
rilor de biodieseluri.
Biodieselul este, de asemenea,
mai sigur, este netoxic ši are un
punct de autoaprindere mai înalt
decât combustibilii diesel conven-
combustibili diesel ši reducerea la Aceastã suplinire a motorinelor øionali. Deoarece arde la tempera-
minimum, prin diluøie, a conøinu- diesel cu uleiuri vegetale sau cu turi mai ridicate, scade pericolul
tului de sulf ši de aløi compuši aløi derivaøi de tip monoester arderilor nedorite, accidentale, ši
toxici. De asemenea, au avantajul reprezintã în primul rând o cale de necesitã reguli de depozitare ši
ši cã sunt mai siguri la transport ši economisire a produselor petro- transport mai ušor de aplicat.
depozitare decât combustibilii liere de bazã pentru øãrile care nu Utilizarea combustibililor vegetali
convenøionali petrolieri. dispun de zãcãminte de petrol, iar
se poate face ca atare sau în
Unul dintre atuurile majore ale pe de altã parte permite reducerea
amestec cu motorine. O altã cale
biodieselurilor este comportarea poluãrii atmosferei prin limitarea
de utilizare a lor este aceea prin
lor favorabilã la protecøia mediului. emanaøiilor în atmosferã de oxizi
care se face conversia uleiurilor
Biodieselurile au emisii poluante de carbon, oxizi de sulf, hidrocar-
vegetale în hidrocarburi prin pro-
scãzute faøã de combustibilii stan- buri ši fum.
cese de descompunere termicã,
dard, sunt biodegradabili ši sunt o Uleiurile vegetale ši derivaøii lor, în
de cracare cataliticã sau de
sursã de energie regenerabilã. amestec cu motorinele, creeazã
hidrolizã a uleiurilor ši decarbo-
Procentele de reducere a diverselor noxe la biodiesel faøã de motorina petrolierã
xificare a acizilor graši rezultaøi.
consideratã ca bazã de comparaøie (noxa 100%) Aceastã metodã de substituire
Noxa emisã în gazele Emisiile de noxe, % parøialã a motorinelor petroliere cu
de ešapament Motorinã petrolierã Amestec 20% 100% biodiesel (B100) uleiuri vegetale e cunoscutã încã
(baza de comparatie) biodiesel-80%
motorinã (B20) de la începutul secolului trecut.
Monoxid de carbon 100% -12,6% -43,2% Ideea de alimentare cu biocom-
Hidrocarburi nearse 100% -11% -56,3%
Particule în suspensie 100% -18% -55,4% bustibili nu este nouã. Chiar Rudolf
Oxizi de axot 100% +1.2% +5,8% Diesel, al cãrui motor îi poartã acum
Toxine în aer 100% -12…-20% -60 -90%
Oxizi de sulf 100% -20% -100% (lipsa) numele, a experimentat utilizarea
Sulfaøi 100% -20% -100% (lipsa) de combustibili bio ca posibilã

sursã de alimentare a motorului putin CO2 ši cu aproape 100% mai

sãu. Astfel, în 1900, la Expoziøia puøin SOx. Dacã biodieselul este
mondialã de la Paris, Diesel a de tipul B100, se reduce cu 90%
prezentat motorul sãu funcøionând nivelul total al hidrocarburilor ne-
alimentat cu ulei de arahide.
arse ši cu 75 – 90% cel al hidro-
La modul general, biodieselul
carburilor aromatice. Nivelul de
poate fi o alternativã la combus-
particule materiale emise în at-
tibilul diesel standard petrolier sau
un aditiv al acestuia. El este mosferã scade foarte mult. Sin-
obøinut din uleiuri vegetale sau gurul component poluant care mai
grãsimi animale printr-o serie de varianta bazatã pe conversia ule- este emis este cel de NOx, a cãrui
reacøii chimice, ce prezintã avan- iurilor vegetale în monoesteri este concentraøie este variabilã în
tajul cã sunt nontoxice ši rege- cea mai avantajoasã [2]. funcøie de natura ši starea tehnicã
nerabile, datoritã provenienøei lor De asemenea, unele componente a motorului observat. n
de naturã biologicã. din sistemele vechi de alimentare
Biodieselurile sunt sigure în ex- se pot degrada deoarece biodie- Bibliografie
ploatare ši pot fi folosite la motoare selurile atacã componentele din
1. Anghelache, I. - Noi combustibili
cu puøine modificãri sau chiar fãrã cauciuc. Anumite componente din
pentru automobile, Editura Tehnicã,
nici un fel de modificãri. Deši ele sistemele de alimentare diesel cla-
pot fi utilizate în stare purã (100%), Bucurešti, 1993
sice, cum sunt conductele, garni-
de obicei sunt amestecate cu turile etc., pot avea de suferit din 2. Ionescu, I. - Motoare termice. So-
diesel standard petrolier. Ameste- cauza cauciucului sau a compo- luøii constructive ši mãsuri gene-
curile sunt notate cu abrevierile ziøiei lor pe bazã de cauciuc. Acest rale pentru reducerea emisiilor
Bxx, unde xx reprezintã procentul lucru impune verificarea ši înlocui- poluante, Ed. Matrix Rom, Bucu-
de biodiesel din amestec. Cel mai rea lor la anumite intervale de timp, rešti, 2001
des întâlnit amestec este B 20 în cazul utilizãrii de biodiesel. 3. Onuøiu, I. - Fabricarea combus-
(adicã 20% biodiesel din volumul Trebuie menøionat cã la alimen- tibililor petrolieri ecologici. Sche-
total de combustibil). Prin urmare, tarea cu biodiesel, de cele mai
me complexe de rafinãrii, Editura
B 100 este biodiesel pur (adicã multe ori au fost constatate ušoare
Universitãøii din Ploiešti, 2001
100% biodiesel din volumul total crešteri ale consumului de com-
4. Onuøiu, I., Tãnãsescu, C., š.a. - Fa-
de combustibil). bustibil ši, de asemenea, o ušoarã
Uleiurile ši grãsimile vegetale sunt scãdere a puterii dezvoltate de mo- bricarea produselor petroliere eco-
triesteri ai glicerinei cu acizi mono- tor, care este de aproximativ 10%. logice, Curs postuniversitar, Editura
carboxilici cu numãr par de atomi Deci se poate spune cã 1,1 litri de Universitãøii din Ploiešti, 2004
de carbon (C12 – C18). Astfel, au biodiesel consumat este egal cu 5. Scott, Hess M. - “How Stuff Works”
fost fãcute experimente cu uleiuri 1 litru de diesel standard. disponibil online la http://www.
de soia, bumbac, arahide, cocos, În concluzie, prin realizarea de howstuffworks.com/biodiesel.htm
susan, floarea-soarelui, rapiøã, in, amestecuri de tip motorinã – 6. * * * Revista DIESEL & GASTUR-
palmier etc. care au asigurat func- biodiesel se obøin combustibili cu
BINE WORLDWIDE, 1990 – 2006
øionarea motoarelor, dar au apãrut un conøinut redus de sulf, iar func-
7. * * * European Standard, EN
ši unele inconveniente cum ar fi: øionarea motorului se face cu o
228/2004
crešterea consumului de combus- reducere considerabilã a emisiilor
tibil, scãderea puterii dezvoltate de poluante. 8. * * * European Standard, EN
motor, depuneri consistente pe Combustibilii de tip biodiesel au 590/2004
injectoare ši în cartere ši, uneori, un nivel scãzut de emisii nocive, 9. * * * Monitorul Oficial al Româ-
fum abundent. Se considerã cã deoarece se emite cu 89% mai niei, nr. 512/2002

089 Endress:000 Autoconstruct.qxd 3/9/2009 5:18 PM Page 89
092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:49 PM Page 90
T E H N O LO G I I
Reciclarea materialelor asfaltice în

instalaøii fixe de preparare a mixturilor
xistã trei metode tehnolo-
Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIU
Construcøii Bucurešti
Catedra Mašini de Construcøii
E gice de reciclare a materia-
lelor asfaltice recuperate
(MAR), clasificate dupã locul unde
se produce amestecarea acestora
cu materialele noi (virgine):
l amestecarea pe loc (in situ),
Din punct de
care constã în dezagregarea, mã-
vedere tehnologic, runøirea ši amestecarea materiale-
lor direct în strat;
recuperarea ši l amestecarea în mišcare, care
reciclarea constã în dezagregarea, mãrun-

øirea ši dislocarea materialelor din
materialelor strat, amestecarea într-un malaxor
asfaltice poate fi instalat pe echipamentul tehnolo-
gic în mišcare, urmatã de reašter-
fãcutã prin lucrãri nerea în strat; Fig. 1
l amestecarea în instalaøii fixe

specifice efectuate se vor trece în revistã metodele
de preparat mixturi asfaltice, care
aplicate de diferite firme prezen-
cu echipamente constã în dezagregarea prin fre-
tate în ordine alfabeticã ši dez-
zare sau demolare ši dislocarea
specializate. În din strat a materialelor, apoi trans-
voltate în funcøie de materialul
documentar disponibil.
funcøie de locul portul acestora la instalaøii de pre-
Firma AMMANN oferã instalaøii care
parat mixturi asfaltice, unde sunt
unde se produce prelucrate prin concasare ši gra- asigurã prepararea mixturilor asfal-
tice de calitate cu adaos de reci-
amestecarea nulare, dozate ši introduse în fluxul
clabile în douã sisteme tehnologice:
instalaøiei în anumite proporøii.
componentelor, Reciclarea în instalaøii fixe prezintã l adaos de pânã la 60%, reci-
douã aspecte distincte: clabile calde prin uscãtor paralel;
echipamentele l adaos de pânã la 25%, re ci-
l reciclarea materialelor asfaltice
tehnologice recuperate în šantierele de reface- clabile reci direct în malaxor (fig. 1,
re a straturilor asfaltice din siste- documentaøie AMMANN).
folosite trebuie sã mele rutiere; Firma oferã sistemul complet de
asigure l recuperarea ši reciclarea finului reciclare a filerului (finului) recu-
cald antrenat de gazele arse din perat în instalaøia de desprãfuire
desfãšurarea uscãtor. (fig. 2, documentaøie AMMANN).
proceselor Pentru a avea o imagine realã Finul cald, antrenat de gazele arse
asupra nivelului tehnologic actual în procesul de uscare, este colec-
specifice. al procedeelor de reciclare, în in- tat la nivelul instalaøiei de filtrare ši
stalaøii fixe, a materialelor asfaltice, recirculat spre turnul de malaxare

T E H N O LO G I I
înaltã calitate, asigurând totodatã

utilizarea economicã a materiale-
lor recuperate în vederea reciclãrii.
Principalele avantajele ale acestei
instalaøii sunt:
l utilizarea raøionalã a resurselor
limitate;
l funcøionarea fãrã personal
suplimentar;
l costuri de uzurã ši de conca-
sare reduse;
l productivitate ridicatã;
Fig. 2
l nivel redus al emisiilor de praf
cu transportoarele adecvate. În montate într-o instalaøie compusã ši de zgomot;
procesul de cântãrire se acordã dintr-un concasor cu un tambur, un l scãderea cantitãøii de material fin;
prioritate filerului cald recuperat. separator magnetic, o unitate de sor- l robusteøe ši rezistenøã la de-
Astfel, acesta este mai rapid ši mai tare ši un concasor cu tambur dublu šeurile metalice.
eficace anrobat cu bitum, ceea ce (fig. 3, documentaøie Benninghoven). Buncãrul de alimentare este pre-
conduce la reducerea necesarului Alimentarea materialelor se face vãzut cu ešafodaje metalice, pereøi
specific de energie. printr-un concasor cu un tambur. de reøinere ši pereøi articulaøi, fixaøi
Firma BENNINGHOVEN oferã o Materialul este transportat printr-un cu šuruburi. Opøional pot fi adãu-
gamã completã de tehnologii ši sistem de alimentare eficace (1) gate extensii ale pereøilor, pentru a
echipamente, adaptate necesitã- cãtre un concasor (2). Materialul mãri capacitatea buncãrelor, ši
øilor specifice clienøilor, care permit concasat este transportat cu un
grãtare pentru presortarea bucãøi-
reciclarea materialelor asfaltice re- transportor cu bandã (3) la ciur (5).
lor mari de asfalt. Buncãrul poate
ciclabile (MAR) calde sau reci, în Piesele ši reziduurile metalice sunt
sã susøinã ši panoul echipamen-
centrale de mixturi asfaltice ši, în separate prin separatorul mag-
tului electric de putere, prevãzut cu
egalã mãsurã, procesarea materia- netic (4). Dupã prima concasare
filtru de aer ši ventilator.
lelor recuperate în vederea reciclãrii. grosierã urmeazã a doua, într-un
Fluxul de alimentare cu materiale concasor cu tambur dublu (6), Benninghoven oferã concasoare
recuperate este alcãtuit din: bun- care, printr-un reglaj variabil, pre- simple sau duble cu rotor, în confi-
cãr de alimentare, benzi transpor- definešte ši garanteazã o anumitã guraøie fixã sau mobilã, fabricate la
toare predozatoare, concasoare, granulometrie prestabilitã. Cu un standardele de calitate specifice
ciururi, benzi transportoare de ali- transportor cu bandã (7) materialul produselor firmei ši care corespund
mentare ši echipamentele de auto- este depozitat într-o haldã. Recicla- tuturor normelor legale privind
matizare aferente. Acestea sunt bilele astfel procesate sunt de securitatea ši protecøia mediului.
Fig. 3

T E H N O LO G I I
uscãtor, iar vaporii sunt evacuaøi

cu gazele de ardere. Transferul de
cãldurã se continuã pe întregul
proces de transport al materialelor
în turnul instalaøiei, ciurul este “bay-
pasat”, iar materialele sunt cân-
tãrite înainte de a fi introduse în
malaxor. Prin aceastã metodã pot
fi tratate pânã la 35% materiale
reciclabile.
c) Procedeul de reciclare cu MAR
calde
Pentru reutilizarea în proporøie mai
mare, de la 35% pânã la 100%, a
materialelor reciclabile, este necesa-
rã tehnica reciclãrii la cald. Aceasta
Fig. 4
se realizeazã cu un uscãtor paralel
Sunt dezvoltate douã procedee teh- b) Procedeul de reciclare cu MAR de mare volum (fig. 6, documen-
nologice cu folosirea MAR reci ši un taøie Benninghoven), echipat cu un
reci (II)
procedeu cu folosirea MAR calde. arzãtor special “MIX-GAZ”, realizat
O alternativã la metoda anterioarã
a) Procedeul de reciclare cu MAR de Benninghoven. Concepøia spe-
constã în introducerea materialelor
(materiale asfaltice recuperate) cialã a tamburului uscãtor eliminã
reciclabile, prin intermediul unui
reci (I) contactul direct dintre flacãrã ši
transportor cu bandã de mare
MAR sunt introduse reci direct în materiale.
vitezã, în zona finalã de iešire a
malaxor (fig. 4, documentaøie Benning- Dupã ce au fost reîncãlzite, reci -
materialelor din tamburul uscãtor,
hoven), împreunã cu materialele clabilele calde sunt stocate într-un
unde sunt amestecate cu mate-
calde noi, unde sunt malaxate ob- siloz izolat termic de unde sunt pre-
rialele noi (fig. 5, documentaøie
øinându-se un amestec omogen. luate pentru a fi cântãrite înainte
Benninghoven). Schimbul termic
Limita cantitativã de reciclabile într-o de a fi introduse în malaxor.
foarte eficace începe în tubul
reøetã este de 25%. Utilizând tehnica experimentatã a
Fluxul tehnologic pentru aplicarea arzãtorului “RAX-JET”, inginerii de
acestui procedeu este compus din la Benninghoven au conceput
urmãtorele echipamente: arzãtorul “RAX-JET Mix-Gaz”. O
l predozatoare pentru reciclabile anumitã cantitate de aer secundar,
prevãzute cu grãtare pentru reøine- furnizatã de un ventilator separat,
rea fragmentelor care ies din limitele este introdusã în flacãra iniøialã a
dimensionale impuse de reøetã; arzãtorului (fig. 7, documentaøie
l sistem de extragere cu bandã Benninghoven), ceea ce permite
dozatoare cu vitezã variabilã; uscarea directã a materialelor în
l sistem de transport (transpor- uscãtorul de reciclabile. Sistemul
tor cu bandã sau elevator); permite supraîncãlzirea materiale-
l sistem de cântãrire-dozare; lor reciclabile ši evitã formarea
l sistem de tratare a vaporilor; fumului albastru ši a altor feno-
l electronicã ši automatizare in- mene asociate, care se manifestã
tegratã în turnul instalaøiei de pre- în cazul utilizãrii unui arzãtor în
parare a mixturii. Fig. 5 configuraøie standard.

T E H N O LO G I I
fiind de 25% sau 50%, în funcøie

de tipul constructiv ši dimensional
al instalaøiei.
Pentru fiecare din metodele pre-
zentate, firma oferã câte o gamã
de tipuri dimensionale ši funcøio-
nale concepute astfel încât sã
acopere o plajã largã de produc-
tivitãøi ši sã satisfacã orice condiøie
tehnologicã a potenøialilor utilizatori.
Astfel, sistemul TSM este produs în
trei grupe funcøionale, ši anume:
l Supermobile TSM PREMIUM
(TSM 13, respectiv 15 PREMIUM);
l Supermobile TSM MAJOR
(TSM 13, 15, 17, 21, respectiv 25
MAJOR);
l Transportabile/staøionare TSM
Major City Star (TSM 15, respectiv
17 City Star).
Productivitãøile instalaøiilor tip TSM
variazã între 60 t/h ši 550 t/h, în
Fig. 6 funcøie de tipurile dimensionale ši
de umiditatea materialelor introdu-
se în uscãtor, care poate varia între
2% ši 5% (fig. 9a, documentaøie
ERMONT FAYAT GROUP).
Sistemul RETROFLUX este, de
asemenea, produs în trei grupe
funcøionale, ši anume:
l Supermobile Roadmaster (RM
Fig. 7
80, 120, 160, respectiv 160 Quattro);
l Supermobile RETROFLUX (RF
Firma ERMONT oferã echipamen- taøie ERMONT FAYAT GROUP, unde 200, 300, 400, respectiv 500);
l Transportabile/staøionare Retro-
te tehnologice specializate pentru s-au fãcut notaøiile: 1 - intrarea MAR;
flux City Star (RF 80, 120, 160, 200,
reciclarea la cald în instalaøii cu 2 - ieširea gazelor arse; 3 - intrarea
300, 400, respectiv 500 City Star).
funcøionare continuã, pe care le agregatelor minerale noi; 4 - ieširea
Productivitãøile instalaøiilor tip RE-
considerã cele mai simple ši mai mixturii asfaltice), ponderea recicla-
TROFLUX variazã între 50 t/h ši
economice metode pentru tratarea bilelor ajungând pânã la 25%;
450 t/h, în funcøie de tipurile dimen-
materialelor asfaltice recuperate. l procedeul în contracurent
sionale ši de umiditatea materia-
Astfel, se folosesc douã metode (RETROFLUX), prin care reciclabilelor introduse în uscãtor (2% ši
principale: lele nu intrã în contact direct cu 5% vezi fig. 9b, documentaøie
l procedeul în echicurent (TSM), gazele calde, bitumul fiind introdus ERMONT FAYAT GROUP).
printr-un tambur uscãtor foarte lung în spatele flãcãrii arzãtorului (fig. 8b, La ambele sisteme, variantele super-
cu douã diametre ši un malaxor documentaøie ERMONT FAYAT mobile sunt amplasate pe semi-
rotativ cu palete (fig. 8a, documen- GROUP), ponderea reciclabilelor remorci ši se instaleazã prin

T E H N O LO G I I
seria RM (Supermobile Roadmaster).

Firma MARINI prezintã trei metode
de lucru ši echipamentele aferente
pentru reciclarea materialelor as-
faltice:
l reciclarea în instalaøii fixe de
preparat mixturi asfaltice;
l reciclarea la cald, în mišcare,
cu instalaøia mobilã de asfalt
VOYAGER 120;
l reciclarea la rece, în mišcare,
cu instalaøia MCR 250.
În continuare vom prezenta rezol-
vãrile tehnologice referitoare la
prima metodã, celelalte douã me-
tode urmând a fi prezentate în
articolul viitor.
În cazul instalaøiilor fixe disconti-
nue de preparat mixturi asfaltice,
acestea sunt prevãzute cu acce-
soriile pentru reciclarea materia-
Fig. 8 lelor provenite din demolarea dru-
murilor vechi. Procentajele de
materiale reciclabile în amestec
variazã mult în funcøie de soluøia
tehnicã adoptatã, de natura ma-
terialelor ši de condiøiile de lucru
(temperaturã, umiditate).
Metodele generale utilizate sunt
urmãtoarele:
l introducerea reciclabilelor la pi-
ciorul elevatorului de materiale calde;
l introducerea reciclabilelor în
Fig. 9 tamburul uscãtor;
l introducerea reciclabilelor reci
autoridicare (fãrã sã necesite ma- cãror alcãtuiri sunt evident în func- în silozul de cântãrire a agregatelor
cara), cu ajutorul dispozitivelor øie de productivitãøile ši structurile noi (virgine);
mecanice sau hidraulice proprii instalaøiilor. De exemplu, în fig. 10 l utilizarea în acelaši timp a do-
ale echipamentului. Acestea pot se prezintã alcãtuirea convoiului uã metode sus-amintite (metoda
forma convoaie de transport ale de transport pentru instalaøiile din mixtã);
Fig. 10

T E H N O LO G I I
De asemenea, în acest caz folo-

sirea ciurului este imposibilã.
Ø Metoda mixtã
Se pot combina douã metode pre-
zentate anterior: MAR în tamburul
uscãtor + MAR reci în malaxor, cu
conservarea caracteristicilor tehnice
specifice. Metoda poate atinge
pânã la 40% reciclabile.
Ø Uscarea ši reîncãlzirea reci-
clabilelor într-un tambur uscãtor
special
Tamburul de tipul echicurent este
prevãzut cu o camerã de ardere
Fig. 11 externã pentru protecøia corespun-
zãtoare a caracteristicilor bitumului
l uscarea ši reîncãlzirea recicla- tor cu bandã sau un elevator cu în timpul fazei schimbului termic.
bilelor într-un tambur uscãtor cupe (fig. 11, documentaøie MARINI Materialele descãrcate din tam-
special. FAYAT GROUP). Metoda este folo- burul uscãtor sunt introduse într-un
Ø Introducerea reciclabilelor la sitã pentru reciclarea pânã la 20%. siloz tampon reîncãzit ši izolat
piciorul elevatorului de mate- Folosirea ciurului este posibilã. termic, apoi dozate în silozul de
riale calde cântãrire a agregatelor virgine. Se
Ø Introducerea reciclabilelor în
Metoda permite atingerea pânã la obøine o reciclare pânã la 50%. Fo-
tamburul uscãtor
15 – 20% din ponderea materia- losirea ciurului rãmâne posibilã. n
Aceastã metodã permite atingerea
lelor reciclate. Dozarea volumetricã
unei ponderi a reciclabilelor pânã
sau gravimetricã ši un transportor BIBLIOGRAFIE
la 35%. Alimentarea este fãcutã
cu bandã sunt suficiente. Ciurul 1. Mihãilescu, Št., Bratu, P., Zafiu,
printr-un dozator a (fig. 12, docu- Gh. P. š.a - Tehnologii ši utilaje
reclasor al centralei de anrobare
mentaøie MARINI FAYAT GROUP) ši pentru executarea, întreøinerea ši
nu este utilizat.
un transportor cu bandã b, direct în
Ø Introducerea reciclabilelor reci reabilitarea suprastructurilor de
în silozul de cântãrire a agre- tamburul uscãtorului malaxor, folo- drumuri. Vol. I: Executarea supra-
gatelor noi (virgine) sindu-se un inel de reciclare structurilor de drumuri, Ed. IMPULS,
Alimentarea se face direct în special c. Este posibilã garantarea Bucurešti, 2005
malaxor prin intermediul unui siloz proporøiilor exacte de materiale 2. * * * Fayat on the roads. Road
tampon instalat pe turnul de virgine ši reciclabile, intercalând pe Building Equipment Magazine,
malaxare. Acesta este alimentat cu transportorul cu bandã unitãøile de publicaøie FAYAT GROUP, nr. 3
ajutorul unui dozator, un transpor- cântãrire interconectate. ediøia aprilie 2003
3. * * * Fayat product line. Road
Building Equipment, publicaøie
FAYAT GROUP, ediøia 2005/2006
4. * * * Recyclage – Documentaøie
AMMANN prezentatã pe siteul
www. ammann. france-com
5. * * * Recyclage d’enrobés
bitumineux – Documentaøie
Benninghoven prezentatã pe site-ul
Fig. 12 www.benninghoven.com

096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 3/9/2009 4:01 PM Page 96
R E V I E W S
EQUIPMENTS FOR SMOOTHING called JCB LiveLink (direct connec- injection from 37 up to 90 kW*. The
THE SURFACES OF THE GREEN tion), has the capacity to increase integrated water-oil separator ensures
CONCRETE the performance of the equipments the electronic control for a good
The smoothing is a technologic and to produce a more precise functioning and increases in the
operation by which the surface of monitoring. By connecting to the same time the production capacity.
the mortar is smoothed for a high equipment monitoring system, JCB The OSCi range was certificated
quality finishing, and the smoothing LiveLink offers complex information by the DIBt German Institute
board is the hand tool used for this concerning that equipment, inclu- (Deutsche Institut für Bautechnik),
purpose. For increasing the quality ding the time of use, temperatures as an additional guaranty of the
and the productivity of the and pressures. One of the major fact the condensation separation
smoothing works, very ingenious benefits is the protection against theft. is made at a high level of efficiency.
equipments were conceived and
created for finishing the interiors Testing the new Case multifunc- DUAL POWER System
and the exterior of the buildings, tion mini-loaders for military use The international leader in the field of
offices and of those intended for The Case Construction Equipment mobile sorting stations, Powerscreen,
industrial activities. The main cha- Company presented its new multi- does not belie its reputation when
racteristics of such equipment are function mini-loaders for military use, we talk about the innovation,
the following: variable speed, great M400T, to the World of Concrete confirming also the validity of
productivity (up to 60 m2/hour), showroom in Las Vegas. Being company’s slogan: "Helping our
water gain through spray. currently in the certification period, clients when need it“. The necessity
M400T is one of the newest multi- of a dual supply system which can
Construction of a sophisticated function mini-loaders for military be switched on a diesel or electric
bridge use, which shall be produced by engine system is the desire of the
The engineers from Meva are well Case during the second half of users of the sorting station, mostly
known for their skills in assembling 2009. These products are part of a of those who change their location
the standard moulds of different 10 year contract, amounting 160 over time. By the new power supply
forms helping the contractors to millions dollars, concluded with the system, Powerscreen succeed to
respect the designers` specifications. U.S. Army's Tank-automotive and solve this problem in a simple
An example is the Rheinfelden Armaments Command, U.S. Army manner: switching from a source
Bridge, situated in South-West of TACOM. This contract supposes the to another kinematic chain which
Germany, with its octagonal files supply of more than 1.900 of Case supposes the movement transmi-
and different bias of their sections. multifunction mini-loaders, as well ssion form a sole power supply
Also, it was difficult for the concre- as 1.500 compact caterpillar loaders. source to more working systems
ters to make the abutment joints without increase the power consu-
which requested a maximum of The new condensing pot cer- mption, influencing in a positive way
skill from the part of the carpenters. tified by Atlas Copco treats the the final consumption of the station.
stable emulsions
Direct link to the satellite that Antwerp, Belgium, January 29th, Powertek delivered the larges
brings the benefits from outer 2009. With the new water-oil sepa- concrete pump in the country!
space on earth rator, which treats the stable emul- When entering the Powertek show-
The clients of the JCB equipments sion and prevents the bacteria room, located at 23 km of the
shall have great benefits following accumulation in the compressor, Bucharest – Pitesti motorway, in the
the introduction on a large scale, at the condensation is no more a rotation sense apparently made ad
the level of the company’s equipment, problem for you. This type of OSCi hoc, a Sermac concrete pump,
of new satellite monitoring systems. separator is integrated in the brand new, announce from time
The advance measuring system, screw-type compressors with oil the event to which we were invited

096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 3/9/2009 4:02 PM Page 97
REVIEWS
to assist. Powertek Trailers will deliver and of those regarding the pollutant of his company, SOPMET, not lose
two large concrete pumps to an emission resulted from the combustion their jobs. In this case there are
older business partner, to experts in inside the engines. Currently, the manly concerned the underground
the field of CEMEX Beton concrete requirements imposed at global constructions, from pipelines survey
works, a top entrepreneur in and European level were adopted
to multifunctional visitable tunnels.
Romania for this production niche. also by the Romanian regulations
He acquired experience while
regarding the manufacture of
working within S.C. Metroul S.A., his
INNOVATION, PROGRESS FACTOR quality diesel fuels. These are
FOR THE SMALL AND MEDIUM manufactured through technologies company is one o the companies
ENTERPRISES that ensure the quality and an detached from Metroul company,
Today, the companies manufacturer efficient combustion inside the on its reorganization, in 1991.
of technological equipments for engines, their manufacture being Besides its entrepreneurship acti-
constructions search the best and directly linked to the production vities, Mircea Sofian tried few years
efficient solutions to mitigate the and quality of diesel engines. The ago also to enter the politics, when
economic crisis effects. It is obser- provisions of the standards mainly he ran for the Bucharest Muni-
ved a standstill of the products imposed the drastic decrease of
cipality elections. On how hard it is
quantity increase, some companies the sulphur oxides SOx. This made
for a construction company to
even started their reorganization. the demand on the market of
make business with budget money,
Lots of precaution it is also taken in diesel oil with low sulphur to be
but also other topics related to the
the field of labor force. Under these more accentuated and imposed the
conditions, when the events may introduction of new manufacture crisis, I have talked with him in one
overwhelm even the possibilities of technologies. rainy winter morning.
some large companies, governmental
strategies are prepared, strategies CDP Access - Groupe Piroux and RECYCLING ASPHALT BASED
which should contribute to the the most francophone area in MATERIALS IN MIXTURES PREPA-
mitigation of the crisis effects, on Romania RATION FIXED INSTALLATIONS
one side, and should provide the About 15 km North-East of Pite ti
In terms of technology, the recovery
necessary means to continue the and maximum 2 km of Mioveni, the
and recycling of asphalt based
development of the private sector, Romanian and French businessmen
materials may be made through
on the other side. Guided by once again shook hands and set
specific works done with specialized
tradition, the companies found in up CDP Access - Groupe Piroux,
permanent competition pay a after it was founded here also, equipments. Depending on the
greater attention to the technolo- several years ago, our famous place where the components are
gical research and innovation national vehicle Dacia, as result of mixed, the technological equipments
designed to meet the current the historical visits in Romania, in used should ensure the specific
requirements, and these imply 1966, of the French President, processes development.
costs and risks. The risks – in the Charles de Gaulle. In order to have a truthful image of
countries with developed economy the current technological level of
– are divided between the public For the construction field, hard
the recycling procedures, in fixed
and private sector. times loom
installations, for the asphalt based
Mircea Sofian is an entrepreneur
materials, we will have an overview
GREEN DIESEL ENGINE OIL FOR trapped in the red tape – similar to
ENVIRONMENTAL PROTECTION numerous persons making business of the methods applied by various
The concept of green diesel oil with the state – from where he tries companies, alphabetically presented
implies both the observance of to escape as better as possible, so and developed according to the
specifications regarding the quality that the 120 and more employees available documentations. n

098 talon:114 talon.qxd 3/9/2009 4:02 PM Page 98
" TALON DE ABONAMENT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonul OFERTA DE PUBLICITATE PENTRU 2009:
împreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului pe
Modul 1 apariøie (Euro)
adresa: S.C.HIPARION MAGAZINES SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,
pe fax: 021-2028269 sau pe e-mail: abonamente@hiparion.com. 1/1 A4 900
Doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši Echipamente pe o perioadã de: 1/2 A4 500
n 3 luni 7.50 lei n 6 luni 14.50 lei n 1 an 28 lei 1/4 A4 300
Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa: Coperta 1 2600
Denumirea firmei............................................................................... Coperta 2 2000
Domeniul de activitate al firmei:........................................................
Coperta 3 1600
Numele ši prenumele..........................................................................
Funcøia................................................................................................ Coperta 4 2200
Departament...................................................................................... 2 pag. A4 (spread) 1600
Adresã: Strada..............................................Nr...... Bloc....................
Sc........... Etaj.......Ap................
Localitate.........................................Judeø..........................Sector.......
Cod poštal.............. Telefon..........................Fax.............................. Articol publicitar: 1 paginã interior A4 –
Plata se va face cãtre S.C. HIPARION MAGAZINES SRL, 500 Euro/apariøie;
CIF RO 16545284 cont RO03FNNB000602357663RO01 Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 –
Credit Europe Bank (ROMÂNIA) S.A. În preøul abonamentului sunt 300 Euro/apariøie.
incluse ši taxele poštale. Notã: Preøurile nu includ T.V.A.
Atenøie!!! Nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nu
afecteazã abonamentul încheiat.
Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentru
întârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzã “Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferã
acceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate un spaøiu informativ ši publicitar profesional,
sã fie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã de
organizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøii
unde se pot desfãšura producãtorii, importatorii
similare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute de ši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,
Legea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal. echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor
Data: Semnãtura: pentru construcøii.
................................ ................................
cop 3 stihl:000 stihl.qxd 3/9/2009 4:04 PM Page 99
cop 4 case butuci:000 case_CX.qxd 3/9/2009 4:05 PM Page 100

Revista de Unelte Si Echipamente - Martie 2009

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Revista de Unelte Si Echipamente - Martie 2009

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

cop1:cop1.

qxd 3/9/2009 11:23 AM Page 2

INTERVIU Sistemul DUAL POWER

TEHNOLOGII Powertek a livrat cea mai mare pompã de

16 Echipamente 26 CDP Access - 30 Powertek a livrat 46 Legãtura directã

4 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

PUBLISHER: Daniel Adam

REDACTOR-ŠEF: Dragoš Nicolae

CORECTURÃ TEXTE: Marius Iancu

A cã lucrãrile s-au reluat – asta dupã îndelungate ši repetate dispute

Premierul chinez ši cancelarul

P premierul chinez Wen Jiabao

8 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

de mašini ši utilaje chineze din

Cea mai micã mašinã de

I pect devine din ce in ce mai

10 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Noul separator de condens,

I asigurã controlul electronic pen-

12 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 13

lipsitã de griji. Evacuarea con-

14 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Echipamente pentru drišcuirea

tencuielii pentru o control (1) ši drišca mecanicã (2)

16 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 17

notaøii: 1 – discul; 2 – pivotul de partea din faøã a panoului de

18 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

l prelucrarea stratului grosier:

l disc cu 4 lame din oøel pentru

20 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Tabel 1 lucru prevãzute se recomandã sã

22 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Înainte de pornirea mašinii, ope-

Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 23

ziøia 2) în poziøia “I”, discul începând

24 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

CDP Access - Groupe Piroux ši cea

tot aici, s-au pus

26 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

incintã”, continuã Emil, în vreme ce

Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 27

peretele din spate ši care îi trã-

28 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

utilajelor poate fi prelungitã”, decla-

Dl. Iosif Rusu, šef serviciu tehnic CDP Access

Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 29

Powertek a livrat cea mai mare

La intrarea în D toate pãrøile, doi traineri de

30 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 31

32 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

chiar de o reticenøã în ceea ce

34 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Târgul de utilaje Marcom

n spaøiu de 10.000 mp va fi de construcøii, specializate ši reco-

36 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

manipulatoare telescopice, exca- face demonstraøii cu ce trebuie ši

38 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Rocast vizeazã poziøia de lider în distribuøia

40 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Despre Senior Software Printre clienøii Senior Software