MINISTERUL MUNCII, SOLIDARIT~}II

SOCIALE {I FAMILIEI

“Copiii mai \ntåi”

UNIUNEA EUROPEAN~
Program finan]at prin Phare Autoritatea Na]ional` pentru
Protec]ia Drepturilor Copilului

Drepturile Omului \n
Protec]ia Copilului

Ghid de Bun` Practic`

PHARE RO-2002
Dezvoltarea [i diversificarea activit`]ilor de protec]ie a copilului
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului
Bd. Magheru Nr. 7, Sector 1, Bucure[ti, Romånia CONVEN}IA ONU CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI,
Tel: +40 21 310 07 89; Fax: +40 21 312 74 74; office@anpca.ro
August 2005 CONVEN}IA PENTRU AP~RAREA DREPTURILOR OMULUI {I
Con]inutul acestui material nu reprezint` \n mod necesar pozi]ia oficial` a A LIBERT~}ILOR FUNDAMENTALE
Uniunii Europene.
LEGEA PRIVIND PROTEC}IA {I PROMOVAREA
www.childrenfirst.ro
DREPTURILOR COPILULUI
CONFERIN}E PE TEMA DREPTURILOR COPILULUI
2004 - MESAJE CHEIE

PROTEC}IA |MPOTRIVA
VIA}A DE FAMILIE
ABUZULUI
“Copiii mai \ntåi”

CONVEN}IA ONU CU
Drepturile Omului \n
PRIVIRE LA DREPTURILE Protec]ia Copilului
COPILULUI

CONVEN}IA EUROPEAN~ A
DREPTURILOR OMULUI
Ghid de Bun` Practic`
CONVEN}IA ONU CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI,
CONVEN}IA PENTRU AP~RAREA DREPTURILOR OMULUI {I
A LIBERT~}ILOR FUNDAMENTALE
LEGEA PRIVIND PROTEC}IA {I PROMOVAREA
DREPTURILOR COPILULUI
RESPONSABILIT~}ILE
NEDISCRIMINARE
STATULUI
 CUPRINS
Prefa]` 2 7. 26

4
Abuzul asupra copilului

28
Preambul
8.
Situa]ia [i nevoile copiilor cu dizabilit`]i

30
6
9.
I Dobândirea independen]ei [i implicarea copiilor în

32
Introducere luarea deciziilor privind viitorul lor

II 8 10.

34
Comentariu privind legisla]ia Cooperarea cu comunit`]ile locale

III 10 11.
Protec]ia copilului Interven]ia timpurie pentru a preveni situa]iile care
pot deveni periculoase
1. 14 36
Importan]a stabilirii [i p`str`rii identit`]ii copilului 12.
Serviciile de tip familial

16 38
2.
Spitalizarea [i întârzierile în dezvoltarea copiilor. 13.
Importan]a asisten]ei individualizate imediate Asisten]a maternal`

3. 18 14. 40
Prevenirea abandonului nou-n`scu]ilor prin Sprijin financiar / fond de urgen]`

42
sprijinirea [i monitorizarea gravidelor [i tinerelor

20
mame în situa]ii de risc 15.
Cooperarea inter-institu]ional` (cooperarea cu al]i
4.
44
speciali[ti [i organiza]ii)

22
Protec]ia copilului în regim de urgen]`
IV
5. Concluzii

24
Men]inerea copilului în familie
V
6. ANEXA
Dreptul copilului de a men]ine contactul cu
membrii familiei

PREFA}~
România se afl` într-o etap` important` în ceea ce
prive[te implementarea celei mai profunde reforme în
domeniul protec]iei drepturilor copilului \n regiune.
Dup` ce a fost criticat` cu severitate în anii ‘90,
pentru tratamentul aplicat copiilor institu]ionaliza]i, în
2001 România a f`cut un pas hot`râtor prin \nchiderea
institu]iilor reziden]iale mari [i reintegrarea copiilor \n
familiile naturale. Cånd acest lucru nu a fost posibil, au
fost create servicii alternative de protec]ie, cum ar fi
asisten]a maternal` [i casele de tip familial.
Cu toate acestea, crearea unei infrastructuri de astfel
de servicii, la nivel na]ional, nu a fost suficient`. Era
nevoie, de asemenea, de profesioni[ti cu o alt`
abordare a filozofiei acestei politici precum [i de o
nou` legisla]ie care s` reflecte mai bine spiritul
Conven]iei ONU privind Drepturile Copilului [i al
Conven]iei Europene a Drepturilor Omului.
Noua legisla]ie, aprobat` \ntre timp de de Guvernul
Romåniei, î[i concentreaz` aten]ia asupra familiei [i
drepturilor tuturor copiilor [i nu numai a celor afla]i în
dificultate. De aceea, era foarte important ca acest
mesaj s` fie auzit de to]i aceia care lucrau cu copii [i
"Comisia European` se bucur` s` fie
partenera României, în calitatea sa de viitoare
membr` a Uniunii Europene într-unul din
sectoarele cheie - protec]ia drepturilor
copilului"
Jonathan Scheele
{eful Delega]iei - Delega]ia Comisiei
Europene \n Romånia
2
familiile lor.
Pentru a preg`ti implementarea noii legisla]ii, Comisia
European` a finan]at o serie de conferin]e pentru
diseminarea spiritului celor dou` conven]ii în rândul
speciali[tilor din cadrul Direc]iilor pentru Protec]ia
Copilului (ast`zi structuri ale Direc]iilor Generale
pentru Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului) [i al
membrilor Comisiilor pentru Protec]ia Copilului, la
nivel de jude]e/sectoare, precum [i în rândul celorlalte
institu]ii cu atribu]ii în domeniu.
Programul conferin]elor a inclus prezent`ri ale unor
exper]i europeni [i români, precum [i utilizarea unor
tehnici ca studiul de caz [i jocul de rol , cu scopul de
a ajuta 350 de speciali[ti din întreaga ]ar` s` în]eleag`
cum se aplic` noua legisla]ie \n activitatea de fiecare
zi .
Aceast` bro[ur` se dore[te a fi o continuare a acestor
ateliere de lucru, un instrument pentru cei a c`ror via]`
profesional` ridicat` la nivel de excelen]`, este
dedicat` binelui copiilor.
"România va continua s` fac` toate
eforturile pentru a plasa interesele copiilor
înaintea oric`ror alte interese"
Bogdan Adrian Panait
Secretar de Stat, Autoritatea Na]ional`
pentru Protec]ia Drepturilor Copilului PREAMBUL
Aceast` bro[ur` se bazeaz` pe concluziile rezultate în
urma unei serii de conferin]e, organizate in cadrul
programului "Copiii mai întâi - 2001". "Copiii mai întâi"
este titlul unui program multianual, finan]at de
Uniunea European` [i implementat de Autoritatea
Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului
(ANPDC), cu scopul de a dezvolta noi servicii de
protec]ie a copilului, prin înt`rirea [i diversificarea
activit`]ilor de protec]ie a copilului. Una dintre
componentele principale ale acestui program a fost
acordarea de granturi pentru dezvoltarea la nivel
jude]ean de noi servicii, ca alternativ` la închiderea
institu]iilor de tip vechi.
Conferin]ele au fost organizate la nivel regional, câte
dou` în fiecare dintre cele 6 regiuni desemnate, în
perioada ianuarie - iulie 2004. Participan]ii,
reprezentând fiecare jude], au fost membri ai
Direc]iilor pentru Protec]ia Copilului (acum structuri
ale Direc]iilor Generale de Asisten]` Social` [i
Protec]ia Copilului) [i speciali[ti din alte institu]ii cu
responsabilit`]i în domeniu care erau membri ai
Comisiilor pentru Protec]ia Copilului. Aceast` serie de
conferin]e s-a încheiat cu o Conferin]` Na]ional`, ce a
avut loc la data de 5 iulie 2004. Obiectivul principal al
acestor conferin]e a fost în]elegerea Conven]iei ONU
privind Drepturile Copilului [i a Conven]iei Europene a
Drepturilor Omului, precum [i identificarea unor
modalit`]i prin care se pot implementa obiectivele [i
cerin]ele acestor conven]ii.
Una dintre temele principale ale conferin]ei a fost
importan]a deosebit` pe care o are lucrul într-o
atmosfer` pozitiv`, cu p`rin]ii [i copiii, precum [i
importan]a p`str`rii unui echilibru între respectul
pentru responsabilit`]ile p`rin]ilor, pe de o parte [i
interven]ia statului pentru protejarea copiilor, pe de
alt` parte.
În cadrul acestor conferin]e s-au analizat
responsabilit`]ile legate de protec]ia copilului din mai
multe perspective - legal`, procedural`, organiza-
]ional` [i a practicii profesionale - participan]ii fiind
încuraja]i s` se gândeasc` cum pot lucra cu colegii [i
familiile pentru a se asigura c` abordarea lor este cea
mai potrivit`. Participan]ii au fost ajuta]i s` fac` acest
lucru prin prezent`rile exper]ilor str`ini [i români, prin
discu]ii de grup, studii de caz, planuri de ac]iune [i
distribuirea de materiale relevante. Feedback-ul primit
de la exper]i [i participan]i indic` faptul c` aceste
conferin]e [i-au atins scopul, acela de a-i ajuta pe
participan]i s`-[i îmbun`t`]easc` cuno[tin]ele legate
de prevederile celor dou` conven]ii [i activitatea de zi
cu zi.
Cheia succesului acestor conferin]e a fost faptul c`
participan]ii au avut ocazia s` realizeze c` abord`ri
1
Liliana Ro[u, Nicoleta Preda, Rodica Pîslaru, Elena Tudor, Alexandra Georgescu, Simona Pella.
4
diferite ale situa]iilor comune din familie [i folosirea de
resurse diverse - oameni, cl`diri, bani [i contacte - pot
duce la identificarea unor solu]ii alternative de
satisfacere a nevoilor copiilor. Aceasta este o tem`
analizat` în detaliu în aceast` bro[ur`, în ceea ce
prive[te lucrurile pe care le putem înv`]a din practica
de pân` acum [i ceea ce se poate dezvolta în
continuare, din perspectiv` na]ional` [i interna]ional`.
Aceast` bro[ur` este rezultatul analizei [i cooper`rii
dintre exper]i români din cadrul Directiilor pentru
Protec]ia Copilului, exper]i interna]ionali [i
reprezentan]i ai Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia
Drepturilor Copilului1, precum [i a responsabilului
pentru probleme de protec]ia copilului din cadrul
Comisiei Europene. Se dore[te ca aceast` bro[ur` s`
fie un ghid în special pentru Direc]iile Generale de
Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului, dar [i pentru
al]i speciali[ti implica]i în activit`]ile de protec]ia
copilului ( asisten]i sociali, poli]isti, profesori, medici,
judec`tori etc.). Bro[ura abordeaz` o gam` larg` de
domenii în care, a[a cum s-a eviden]iat în cadrul
acestor conferin]e, au existat probleme în ceea ce
prive[te respectarea cerin]elor stipulate în cele dou`
INTRODUCERE
conven]ii interna]ionale.
Capitolele I [i II abordeaz` probleme referitoare la
protec]ia copilului în România, inclusiv comentarii ale
aspectelor [i implica]iilor de natur` legal`, având în
vedere schimb`rile semnificative ap`rute prin
introducerea legii 272/2004. Capitolul III include
câteva cazuri reale, prezentate de participan]i în
cadrul conferin]elor, pe baza c`rora se analizeaz` în
detaliu aspecte particulare ale protec]iei copilului în
contextul României. Pentru fiecare caz prezentat,
înainte de analizarea concret` a situa]iei respective,
se face o analiz` [i un comentariu legal. Acestei
analize îi urmeaz` o discu]ie detaliat` a cazului [i
sublinierea mesajelor cheie, care îl pot ajuta pe cititor
s` foloseasc` acest exemplu în rezolvarea cazurilor
reale la care lucreaz`.
|n sfâr[it, capitolele IV [i V prezint` concluzii [i o list`
a surselor suplimentare de informa]ii. De asemenea,
se face o scurt` prezentare a autorilor acestui
material, împreun` cu adresele de mail la care ace[tia
pot fi contacta]i direct pentru întreb`ri [i l`muriri
legate de con]inutul acestei bro[uri.
Bro[ura trebuie citit` în întregime, dar este astfel
alc`tuit` încât un asistent social sau orice alt`
persoan` cu atribu]ii în domeniul protec]iei copilului
s` poat` folosi foarte u[or fiecare dintre exemplele
prezentate drept instrument de înv`]are sau ghid
pentru abordarea problemelor cu care ace[tia se
confrunt` în activitatea lor curent`.
Pentru a dezvolta rela]ii emo]ionale stabile, copiii au
nevoie de r`d`cini, a[a cum au copacii c`rora r`d`cinile
le confer` stabilitate [i le asigur` hrana. R`d`cinile
copiilor nu pot cre[te decât în solul hr`nit de o leg`tur`
sigur` [i stabil` cu cei care îi au în grij`, de obicei p`rin]ii
lor. F`r` siguran]a oferit` de rela]ii sociale stabile, nu
numai dezvoltarea emo]ional`, dar [i cea cognitiv` [i, în
unele cazuri, chiar fizic`, poate avea de suferit.
În ultimii ani, progresul tehnologic a permis speciali[tilor
s` p`trund` mai adânc în tainele func]ion`rii creierului
uman. A devenit foarte clar faptul c` dezvoltarea [i
func]ionarea creierului sunt determinate de experien]ele
generate de rela]iile inter-personale, într-o propor]ie mult
mai mare decât se crezuse anterior. A[adar, atunci când
lucr`m cu copiii, sarcina noastr` principal` este s` ne
asigur`m c` aceste experien]e de rela]ionare confer`
siguran]` [i stabilitate, astfel încât copilul respectiv s`
poat` deveni o persoan` complet`.
O alt` condi]ie esen]ial` pentru ca un copil s` aib`
r`d`cini puternice, este experien]a [i con[tientizarea
faptului c` apar]ine unui grup de persoane care au o
istorie comun`. În cultura noastr`, aceasta este istoria
familiei, care const` în p`rin]i, fra]i, bunici [i poate [i alte
rude. În alte culturi, poate fi familia l`rgit` sau chiar un
trib. Familia asigur` un fundament [i un model de
interac]iune uman`, conferind în acest fel identitatea care
d` substan]` individualit`]ii unei persoane. Familia este
resursa care hr`ne[te respectul de sine [i for]a
personal`. Când, mai târziu în via]`, ne confrunt`m cu
provoc`ri, ne baz`m de obicei pe experien]ele
psihologice generate de via]a de familie [i rela]iile
imediate, pentru a elabora o strategie prin care s` putem
face fa]` provoc`rilor respective. Dac` experien]ele de
via]` din perioada copil`riei nu sunt adecvate, resursele
pe care le putem folosi pentru a ne descurca mai târziu
sunt mult mai mici.
În afar` de r`d`cinile care le dau stabilitate [i siguran]`,
copiii au nevoie de încredere [i capacitatea de a-[i
explora universul, pentru a câ[tiga experien]`,
cuno[tin]e, [i pentru a-[i dezvolta abilit`]i care s` le
asigure independen]a. Pentru asta copiii trebuie
permanent ajuta]i [i încuraja]i de adul]i, care nu numai c`
le confer` sentimentul de siguran]`, dar le stimuleaz`
curiozitatea [i le arat` posibilit`]ile de explorare a
realit`]ii. Asta înseamn` c` adul]ii din via]a lor sunt aceia
care trebuie s` le acorde aten]ie [i îndrumare [i s` aib`
încredere în capacitatea lor de a înv`]a, pentru a-[i putea
dezvolta aceste abilit`]i [i a dobândi încredere în sine.
Atunci când nu exist` suficient` siguran]`, aten]ie [i
stimulare, în special la vârste fragede, copiii se simt
dep`[i]i [i nu pot face fa]` experien]elor din via]a lor. La
asta se adaug` un sentiment de fric` constant`, care îi
cople[e[te. Toate acestea duc mai departe la
instabilitate emo]ional`, o slab` capacitate de a-[i
controla sentimentele [i capacitate sc`zut` de a în]elege
lumea înconjur`toare. Copiii care trec prin astfel de
experien]e nu î[i pot gestiona [i controla impulsurile
6
emo]ionale. De obicei, ace[ti copii devin violen]i, auto-
distructivi, dependen]i de alte persoane sau de substan]e
nocive. Pentru a compensa neputin]ele, de multe ori
ace[ti copii devin egocentri[ti. În mod caracteristic, copiii
se retrag într-o lume interioar` exclusivist`, în care î[i
dezvolt` propriile modalit`]i de în]elegere a lucrurilor [i
persoanelor care îi înconjoar`, iar confruntarea dintre
mediul creat [i problemele de via]` este extrem de dur`
[i istovitoare.
Pe termen lung, copiii au probleme mari în a înfrunta
problemele [i provoc`rile vie]ii, pentru c` preocuparea lor
principal` este de a încerca s` supravie]uiasc` la nivel
mental [i emo]ional. În loc s` se concentreze asupra ce
trebuie s` înve]e sau s` fac`, sunt distra[i de aceast`
interminabil` c`utare a siguran]ei [i sentimentului de
apartenen]`.
Aceste concluzii, trase în urma cercet`rilor din ultimii 50
de ani privind importan]a ata[amentului [i rela]ion`rii
pentru dezvoltarea armonioas` a copilului, reprezint`
baza muncii de protec]ie a copiilor. În]elegem din ce în ce
mai bine cât de important` este pentru un copil familia. O
familie func]ional` îl ajut` s` devin` un adult capabil, s`
duc` o existen]` independent` [i s` stabileasc` rela]ii
sociale de calitate. |n cazul \n care copilul nu are o familie
care s` fac` aceste lucruri, exist` [i alte persoane care î[i
II
pot asuma acest rol. Este esen]ial îns`, ca aceste
persoane s` fie con[tiente c` un copil are nevoie de
identitate, stabilitate [i aten]ie individual` [i s` poat`
în]elege nevoia de rela]ionare pe care o au toate fiin]ele
umane. Aceste lucruri pot [i trebuie s` ne ghideze
permanent atunci când lucr`m pentru copiii care au
nevoie de sprijinul nostru.
În loc s` plas`m copiii în institu]ii, unde tr`iesc în grupuri
foarte mari, f`r` a avea prea multe [anse de a men]ine un
contact permanent cu p`rin]ii, trebuie s` facem totul
pentru a coopera cu familiile pentru a le ajuta s` aib` grij`
de copiii lor. Dincolo de simpla satisfacere a nevoilor
materiale ale acestor familii, trebuie s` ne asigur`m c`
sunt capabile s` asigure rela]ii emo]ionale stabile cu
COMENTARIU PRIVIND
copiii. P`rin]ii care au mijloacele [i capacitatea de a fi
p`rin]i nu î[i doresc altceva decât s` aib` grij` de copiii
lor. Totu[i, exist` situa]ii în care p`rin]ii au probleme, nu
LEGISLA}IA
numai materiale, ci [i emo]ionale, [i atunci au nevoie de
sprijinul [i sus]inerea speciali[tilor din protec]ia copilului,
care s`-i ajute s` treac` peste aceste probleme.
Folosirea acestor noi abord`ri poate fi o provocare
pentru speciali[ti. Cei care pot face acest lucru sunt
profesioni[ti, care [tiu s` men]in` echilibrul între
garantarea siguran]ei [i protec]iei copilului [i satisfacerea
nevoilor de stabilitate [i continuitate ale acestora, sarcin`
cu atât mai dificil` cu cât cazurile difer` unul de cel`lalt.
Bro[ura îi poate ajuta s` duc` la îndeplinire aceste
sarcini.
 Legisla]ie relevant`
De[i exist` multe conven]ii interna]ionale [i legi
române[ti ale c`ror prevederi reglementeaz` aspecte
legate de copiii români [i familiile acestora, acest
comentariu se va axa în principal pe cele dou`
conven]ii interna]ionale care sunt cele mai importante
în domeniu: Conven]ia ONU cu privire la Drepturile
Copilului [i Conven]ia European` pentru Ap`rarea
Drepturilor Omului [i a Libert`]ilor Fundamentale, la
care se face referire în general sub numele de
Conven]ia European` a Drepturilor Omului (CEDO)
Capitolul se concentreaz` de asemenea asupra celor
dou` legi na]ionale adoptate de Parlamentul României
în iunie 2004, care au intrat în vigoare în ianuarie 2005.
Acestea sunt Legea nr. 272/2004 privind protec]ia [i
promovarea drepturilor copilului [i Legea nr.
273/2004 privind regimul juridic al adop]iei. (în
aceast` lucrare ne vom referi la aceast` a doua lege
sub numele de "Legea Adop]iilor"). Pentru a în]elege
contextul juridic, drepturile [i obliga]iile care
guverneaz` în prezent rela]ia dintre statul roman, copii
[i familiile acestora, este necesar s` în]elegem foarte
bine principiile [i con]inutul prevederilor incluse în
aceste patru instrumente.
Conven]iile interna]ionale
Aceste dou` importante conven]ii interna]ionale au
fost ratificate de România prin Legile nr. 18/1990 [i
nr.30/1994. Asta înseamn` c` România [i-a asumat
obliga]ia de a respecta prevederile acestora.
Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului este
un instrument extrem de complex, care se axeaz` în
principal pe drepturile copiilor. Ea stipuleaz` în mod
expres un num`r mare de astfel de drepturi care
guverneaz` toate situa]iile legate de rela]ia copilului
cu familia, drepturile civile cum sunt libertatea de
exprimare [i asociere, dreptul de a beneficia de
protec]ie împotriva oric`rei forme de exploatare,
drepturi în cazuri de natur` penal`, dreptul la educa]ie
[i a[a mai departe.
Conven]ia European` a Drepturilor Omului (CEDO)
difer` în form` de Conven]ia ONU, prin aceea c` nu
se concentreaz` în principal pe copii. Aceast`
conven]ie a fost elaborat` în 1950, când percep]ia
asupra drepturilor copilului era extrem de limitat`,
dac` nu chiar inexistent`. Cu toate acestea, CEDO a
devenit o arm` extrem de puternic` pentru ap`rarea
drepturilor copiilor, p`rin]ilor [i familiilor, uneori unii
fa]` de ceilal]i [i chiar împotriva statului. Acest lucru s-
a întâmplat deoarece Curtea European` a Drepturilor
8 9
Omului a considerat c` aceast` conven]ie este "un
instrument viu", capabil s` evolueze odat` cu trecerea
anilor. Sunt câteva articole din CEDO care sunt
extrem de importante pentru copii [i familiile acestora,
dar, spre deosebire de Conven]ia ONU, trebuie
cunoscute foarte bine câteva articole principale care
au fost invocate în spe]e legate de familie.
Unul dintre aceste articole este Articolul 3, care
interzice "tortura...tratamentele [i pedepsele inumane
sau degradante". Este vital s` în]elegem faptul c` aici
Curtea European` a Drepturilor Omului a inclus
abuzul împotriva minorului [i neglijarea. Dac` statul
nu ia m`surile necesare pentru a proteja copiii, sau
adul]ii, pentru ca ace[tia s` nu devin` victime ale unor
astfel de tratamente, statul poate fi tras la r`spundere
[i penalizat financiar pentru înc`lcarea prevederilor
conven]iei. Autorit`]ile pentru protec]ia copilului au,
a[adar, obliga]ia legal` de a lua toate m`surile
necesare, nu doar autoritatea de a face acest lucru.
Pe de alt` parte, un al doilea articol extrem de
important este Articolul 8, care prevede obligativitatea
statului de a respecta "dreptul la via]` personal` [i de
familie" al p`rin]ilor, copiilor [i familiei extinse. Exist`
\ns` anumite situa]ii \n care statul poate interfera \n
via]a personal` [i de familie , dar numai atunci când
se urm`re[te un scop legitim [i numai dac` acest
lucru este necesar într-o societate democratic`. Asta
înseamn` c` orice ac]iune întreprins` de stat trebuie
s` fie propor]ional` cu nevoile generate de situa]ia
respectiv`. Nu trebuie s` existe o reac]ie exagerat` cu
privire la situa]ia copilului. Dac`, de exemplu,
problema poate fi rezolvat` sprijinind familia prin
asisten]` social` [i material`, nu se justific` un ordin
prin care copilul s` fie separat de familie. Dac`,
copilul a fost separat de familie pentru o perioad` de
timp, iar familia a fost sprijinit` pentru reintegrarea
copilului nu se justific` men]inerea acestuia în
plasament.
Luate împreun`, aceste dou` articole, precum [i felul
în care au fost ele interpretate de-a lungul timpului de
diverse instan]e, reflect` problemele cu care se
confrunt` orice societate democratic` atunci când
încearc` s` ofere protec]ie copiilor care se afl` în
situa]ii de risc, respectând în acela[i timp integritatea
c`minului [i independen]a p`rin]ilor de a-[i cre[te
copiii a[a cum cred ei de cuviin]`. Un astfel de
echilibru este greu de men]inut [i orice societate s-a
confruntat cu situa]ii în care statul a intervenit fie prea
mult, fie prea pu]in, uneori acest lucru având
consecin]e tragice. Acest echilibru st` la baza celor
dou` conven]ii [i este, de asemenea, ceea ce dore[te
s` ating` noua legisla]ie româneasc`. To]i cei care
lucreaz` în domeniul protec]iei copilului trebuie s` nu
uite nici un moment acest lucru.
Un alt articol important al CEDO este Articolul 6, care
prevede dreptul oric`rei persoane de a fi ascultat`. În
acest context atât p`rin]ii, cât [i copiii, au dreptul la
reprezentare legal`, gratuit` în unele situa]ii. Mai mult,
atât art.6, cât [i art.8, stipuleaz` c` p`rin]ilor li se va
permite s` se implice în luarea de decizii care îi
privesc pe copiii lor, în orice etap` a interven]iei
autorit`]ilor de stat sau instan]elor de judecat`.
Aceste articole prev`d, de asemenea, consult`ri cu
p`rin]ii [i copiii când este vorba de probleme
importante. Noua legisla]ie româneasc` con]ine
prevederi specifice care reflect` implicarea p`rin]ilor
[i copiilor în procesul decizional.
Totodat`, este important s` în]elegem c` CEDO este
un instrument atât de important pentru p`rin]i [i copii
nu numai prin articolele men]ionate. Extrem de
important este faptul c` exist` un num`r mare de
hot`râri, luate atât de Curtea European` a Drepturilor
Omului, cât [i de instan]ele fiec`rei ]`ri europene, care
au stabilit principii ce trec dincolo de textul în sine al
articolelor. Aderând la aceast` conven]ie, România
are obliga]ia de a respecta hot`rârile Cur]ii Europene
a Drepturilor Omului [i în interpretarea articolelor
cheie trebuie s` ia în considerare deciziile luate de alte
instan]e europene.
Legisla]ia român`
Exist` dou` aspecte ce trebuie luate în considerare
atunci când ne referim la noua legisla]ie româneasc`.
Primul este acela c` noile legi sunt concepute special
pentru a-i permite României s` î[i respecte obliga]iile
interna]ionale, în special cele stipulate în cele dou`
conven]ii men]ionate anterior. Nu este, a[adar,
surprinz`tor faptul c` multe dintre prevederile acestor
legi reflect` fidel prevederile incluse în Conven]ia
ONU cu privire la Drepturile Copilului, altele bazându-
se pe legisla]ia ce a ap`rut pornind de la CEDO. Unele
dintre prevederile acestor noi legi sunt practic identice
cu cele din conven]ii. De exemplu art. 2(3) din Legea
privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului,
este o reproducere exact` a Art.3 al Conven]iei ONU
care spune c` interesul superior al copilului va prevala
în toate demersurile [i deciziile care îl privesc. La fel
se întâmpl` [i cu art. 43(1), care, la fel ca [i art.24 din
Conven]ia ONU, stipuleaz` dreptul copilului de a se
bucura de "cea mai bun` stare de s`n`tate pe care o
poate atinge".
Un alt aspect important este acela c` anumite
prevederi au fost incluse pentru a r`spunde unor
probleme specifice României [i pentru a dep`[i
anumite dificult`]i din trecut. Acest lucru se vede cel
mai bine în articolele din Legea privind protec]ia [i
promovarea drepturilor copilului care stabilesc
responsabilit`]i clare pentru autorit`]ile publice în
ceea ce prive[te înregistrarea na[terilor [i prevenirea
abandonului (vezi articolele 9-13). La fel [i în
prevederile prin care se stabilesc sanc]iuni pentru
p`rin]ii [i alte persoane care îndeamn` copii la cer[it
(vezi art. 132 [i urm`toarele). Acest lucru este, de
asemenea, evident în Legea Adop]iilor, care limiteaz`
adop]iile interna]ionale la bunicii care tr`iesc în
str`in`tate. Concret, acesta este r`spunsul
Parlamentului la una dintre problemele cele mai
dificile ale României (vezi Capitolul IV din Legea
Adop]iilor).
A[adar, pentru a putea în]elege noua legisla]ie
român`, este necesar s` men]ion`m faptul c` aceasta
a fost astfel conceput` încât s` asigure un echilibru
\ntre cerin]ele conven]iilor interna]ionale, pe care
toate ]`rile Europene trebuie s` fac` eforturi de a le
respecta, [i problemele specifice cu care s-a
confruntat România \n ultimii ani.
Câteva articole cheie din legea român`
Implicarea familiei în luarea deciziilor
Articolul 2(4) din Legea privind protec]ia [i
promovarea drepturilor copilului enun]a principiul
conform c`ruia toate autorit`]ile publice, organismele
private acreditate [i instan]ele judec`tore[ti "sunt
obligate s` implice familia în toate deciziile, ac]iunile [i
m`surile privitoare la copil [i s` sprijine îngrijirea,
cre[terea [i formarea, dezvoltarea [i educarea
acestuia în cadrul familiei".
Acest articol sus]ine principiul autonomiei sau
independen]ei familiei, extrem de apreciat în
democra]iile liberale moderne. El reflect` ceea ce
impun conven]iile cu privire la interven]ia justificat` a
statului în familie [i participarea membrilor familiei la
luarea deciziilor care îi privesc pe copii.
Dreptul copilului de a fi ascultat
Un aspect extrem de important atunci când vorbim
despre drepturile copilului, este protec]ia - de altfel
cea mai mare parte a Conven]iei ONU vorbe[te
despre protec]ie - dar la fel de important` este
autonomia.
}`rile dezvoltate împ`rt`[esc principiul conform
c`ruia opiniile copiilor trebuie ascultate [i luate în
considerare conform vârstei [i gradului lor de
maturitate. Acest principiu se reflect` [i în cele dou`
conven]ii, în special în articolul 12 din Conven]ia ONU.
Ideea de drepturi ale copilului a început s` fie din ce
în ce mai des asociat` cu dobândirea independen]ei
pe m`sur` ce copilul cre[te. Aici ne confrunt`m din
nou cu problema echilibrului. Toate legile trebuie s`
încerce s` recunoasc` atât responsabilit`]ile
permanente ale p`rin]ilor, cât [i capacitatea
crescând` a copiilor de a avea un cuvânt de spus în
situa]ii care îi privesc. Acest lucru func]ioneaz` la
dou` niveluri. În primul rând, exist` principiul conform
c`ruia copiii ar trebui s` aib` independen]` total`, în
anumite situa]ii, la o anumit` vârst`. În aceste cazuri,
legea prevede dreptul copilului de a decide, iar
opiniile copilului sunt acelea care primeaz` [i
hot`r`sc deznod`mântul cazului respectiv. Pe de alt`
parte, de cele mai multe ori legea nu merge atât de
departe, dar sus]ine într-un anumit grad dreptul
copilului de a-[i exprima punctul de vedere, care este
luat în considerare de c`tre adul]i atunci când ace[tia
iau decizii, fie ei judec`tori, membri ai Comisiei pentru
Protec]ia Copilului, p`rin]i sau alte persoane.
Putem g`si în noile legi exemple ale ambelor abord`ri.
În primul rând, în ceea ce prive[te dreptul absolut de
a hot`rî, se stipuleaz` c` adop]ia unui copil care a
împlinit vârsta de 10 ani nu se poate face decât cu
acordul acestuia (vezi art. 11(1)(b) [i art.17(2) din
Legea Adop]iilor). Acestea sunt prevederi extrem de
clare, care le confer` copiilor cu vârsta mai mare de
10 ani dreptul de veto. Ele reflect` importan]a
independen]ei copilului adoptabil, care se acord` [i în
cele mai multe din celelalte ]`ri europene. A doua
abordare este exemplificat` de art.6 (h) al Legii privind
protec]ia [i promovarea drepturilor copilului, care
stabile[te ca principiu general de aplicare a legii
"ascultarea opiniei copilului [i luarea în considerare a
acesteia, ]inând cont de vârsta [i de gradul s`u de
maturitate".
Dreptul de a men]ine contactul cu familia
Articolul 14 din Legea privind protec]ia [i promovarea
drepturilor copilului con]ine, de asemenea, prevederi
ferme referitoare la dreptul copilului de a men]ine
rela]ii personale [i contacte directe cu p`rin]ii, rudele
[i alte persoane fa]` de care copilul a dezvoltat
leg`turi de ata[ament. Copilul are dreptul la
men]inerea acestor contacte cu excep]ia cazurilor în
care "instan]a decide în acest sens, apreciind c`
exist` motive temeinice de natur` a primejdui
dezvoltarea fizic`, psihic`, intelectual` sau moral` a
copilului" (art.14 (3)). Articolul stipuleaz` foarte clar c`
acest lucru se aplic` nu numai în rela]ia cu p`rin]ii, ci
[i cu oricine altcineva face parte din "via]a sa de
10
familie". Aici se face referire la conceptul de "via]` de
familie", a[a cum apare el în articolul 8 al CEDO, [i
include o sfer` larg` de rela]ii. Statul trebuie s` aib`
"motive serioase" pentru a putea interveni în aceste
rela]ii.
Dreptul copilului la identitate -înregistrarea na[terii [i
prevenirea abandonului
Dreptul copilului de a i se stabili [i p`stra identitatea
implic` multe aspecte [i este reglementat prin
articolele 7 [i 8 ale Conven]iei ONU. Articolul 8 din
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor
copilului preia în mare m`sur` con]inutul acestor
articole. Articolele 9-13 cuprind [i implica]iile pe care
le are dreptul copilului la identitate în contextul în care
România a avut unele probleme legate de
înregistrarea na[terilor [i de abandonul copiilor în
maternit`]i. Aceste prevederi stipuleaz`
responsabilit`]ile diferitelor institu]ii [i autorit`]i
publice de a înregistra imediat na[terea copilului [i de
a g`si mama/p`rin]ii atunci când este vorba de un caz
de abandon.
În ceea ce prive[te înregistrarea na[terii, unit`]ile
sanitare care au în structur` sec]ii de nou-n`scu]i
[i/sau de pediatrie, au obliga]ia s` angajeze un
asistent social sau s` desemneze o persoan` cu
atribu]ii de asisten]` social` (art.9 (1)). De asemenea,
poli]ia are obliga]ia de a desemna una sau mai multe
persoane responsabile de realizarea demersurilor
pentru înregistrarea na[terii unui copil g`sit sau
p`r`sit (art.9(2)). Certificatul medical constatator al
na[terii trebuie întocmit de personalul medical în
termen de 24 de ore de la na[terea copilului
(art.10(1)). Totodat`, unit`]ile sanitare implicate au
obliga]ia s` anun]e Direc]ia General` de Asisten]`
Social` [i Protec]ia Copilului [i Poli]ia în termen de 24
de ore de la dispari]ia mamei din maternitate ( Art.
11(1)). Dup` aceea, trebuie luat` m`sura
plasamentului în regim de urgen]` (Art. 11(2)) [i
întreprinse investiga]ii pentru identificarea mamei (Art.
11(3) -11(7)).
Aceste prevederi contribuie la rezolvarea problemei
abandonului al copiilor în maternit`]i. Seriozitatea cu
care este abordat` aceast` problem` este dovedit`
de instituirea unui regim sanc]ionatoriu pentru
pedepsirea acelor persoane [i institu]ii publice care
nu respect` obliga]iile ce le revin conform legii (Art.
135).
Prioritatea plasamentului în familia extins` [i
prevenirea institu]ionaliz`rii;
Este cunoscut faptul c` România s-a confruntat cu
numeroase probleme în ceea ce prive[te
institu]ionalizarea copiilor. La fel de cunoscut este
faptul c` România promoveaz` o politic` de
dezinstitu]ionalizare [i de închidere a centrelor de
plasament de tip vechi prin înlocuirea acestora cu
servicii moderne de protec]ia copilului. Legea privind
protec]ia [i promovarea drepturilor copilului continu`
aceast` politic`, interzicând plasamentul copiilor mici
\n servicii reziden]iale.
Copiii care nu au împlinit vârsta de 2 ani trebuie
plasa]i în familia extins` sau substitutiv`, plasamentul
într-un serviciu de tip reziden]ial fiind interzis (Art.
60(1)). Singura excep]ie admis` este în cazul copilului
care "prezint` handicapuri grave, cu dependen]` de
îngrijiri în servicii de tip reziden]ial specializate".
Legea se bazeaz`, de asemenea, pe principiul
priorit`]ii ce trebuie acordat` familiei extinse, iar
prezum]ia este c` serviciile reziden]iale trebuie evitate
[i acceptate doar atunci când toate celelalte
alternative au fost epuizate. Astfel, în cadrul planului
individualizat de protec]ie, se acord` prioritate
men]inerii copilului în familie sau, dac` aceasta nu
este posibil`, plasamentului copilului în familia extins`
Mai mult, "planul individualizat de protec]ie poate
prevedea plasamentul copilului într-un serviciu de tip
reziden]ial, numai în cazul în care nu a putut fi
instituit` tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la
familia extins`, la un asistent maternal sau la o alt`
persoan` sau familie" (Art. 54 (4)).
Interzicerea pedepsei corporale
În general se consider` c` pedepsele pe care p`rin]ii
le aplic` copiilor se pot transforma în abuz. În unele
]`ri acest lucru este privit ca o înc`lcare a dreptului
copilului la integritate, iar legea pedepse[te orice
form` de pedeaps` corporal`. Al]ii spun c` a le
interzice p`rin]ilor s` aplice pedepse u[oare copiilor
este o înc`lcare a drepturilor p`rin]ilor, [i se apreciaz`
c` ar fi bine sa li se permit` utilizarea pedepselor \n
anumite limite rezonabile.
În Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor
copilului, România a optat s` interzic` orice form` de
pedeaps` corporal`. În mod evident influen]at` de
articolul 3 din CEDO, legea româneasc` stipuleaz`:
"copilul are dreptul la respectarea personalit`]ii [i
individualit`]ii sale [i nu poate fi supus pedepselor
fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante"
(Art. 28(1)). Legea merge mai departe [i spune foarte
clar c` este interzis` folosirea pedepselor fizice [i a
abuzului emo]ional ca "m`suri disciplinare" (Art.
28(2)).
Prin Art.28, România dore[te s` schimbe atitudinea
tradi]ional` a p`rin]ilor [i s`-i încurajeze s` utilizeze
metode de educare [i cre[tere a copilului f`r`
violen]`.
Locul adop]iei în noul sistem de protec]ie a copilului în
România
De[i adop]ia reprezint` un domeniu conceptual
distinct, fiind reglementat` de o lege proprie [i
controlat` de un aparat central propriu (Oficiul Român
pentru Adop]ii), se leag` de sistemul de protec]ie a
copilului atunci când instan]a a hot`rât c` nu exist`
nici o posibilitate prin care copilul s` poat` r`mâne
sau reveni în familie. Art. 39 din Legea privind
protec]ia [i promovarea drepturilor copilului prevede
c` orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit
de ocrotirea p`rin]ilor s`i sau care, în vederea
protej`rii intereselor sale nu poate fi l`sat în grija
acestora are dreptul la protec]ie alternativ`, care
include instituirea tutelei, m`surile de protec]ie
special` sau adop]ia.
Exist` trei aspecte principale care ar trebui subliniate
în ceea ce prive[te leg`tura dintre Legea adop]iilor [i
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor
copilului:
(1) Adop]iile interna]ionale sunt limitate.
Numai bunicii care locuiesc în str`in`tate au dreptul
s` solicite adoptarea unui copil român adoptabil,
conform legii române [i a prevederilor Conven]iei de
la Haga din 1993. Chiar dac` bunicii din str`in`tate
solicit` adop]ia copilului, prioritate au rudele de pân`
la gradul IV care locuiesc în România, având în vedere
interesul superior al copilului.
(2) Pe de alt` parte, adop]iile na]ionale nu
sunt limitate, fiind permise în toate situa]iile prev`zute
de lege.
(3) Atât Legea privind protec]ia [i promovarea
drepturilor copilului, cât [i Legea privind regimul
juridic al adop]iei, au instituit un principiu conform
c`ruia un p`rinte are dreptul s` se opun` adop]iei
copilului s`u, de[i p`rintele a acceptat sprijinul
statului sau a fost dec`zut din drepturile p`rinte[ti
(Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor
copilului Art. 62.3, Legea adop]iilor Art. 12(2)). Adop]ia
presupune ruperea total` a leg`turii dintre p`rinte [i
copil, precum [i a leg`turilor de rudenie derivate. Este
a[adar o situa]ie dificil`, atât pentru copil, cât [i
pentru familia natural`, iar p`rintele trebuie fie s`
consimt`, fie s` existe o hot`råre judec`toreasc` de
deschidere a procedurii de adop]ie.
11
 IIl
PROTEC}IA
COPILULUI
 1. IMPORTAN}A STABILIRII {I P~STR~RII IDENTIT~}II COPILULUI de a stabili [i sprijini toate aceste elemente care a tat`lui.
constituie identitatea unui copil. Statutul [i responsabilit`]ile ta]ilor, în contextul
Legisla]ie relevant` stabilirii [i p`str`rii identit`]ii, reprezint` un subiect
Dreptul copilului la identitate este prev`zut de Articolele 7 [i 8 din Conven]ia ONU cu privire la drepturile Problema statutului tat`lui [i a drepturilor copilului în c`ruia ar trebui s` i se acorde mai mult` aten]ie în
copilului. Articolul 7 se refer` la felul în care se stabilesc aceste drepturi legate de identitate [i men]ioneaz` leg`tur` cu tat`l a fost luat` foarte în serios de Curtea România. Are copilul dreptul de a-[i cunoa[te tat`l? A
urm`toarele: "copilul se înregistreaz` imediat dup` na[terea sa [i are, prin na[tere, dreptul la un nume, dreptul European` a Drepturilor Omului [i din ce în ce mai fost informat` mama care sunt procedurile de stabilire
de a dobândi o cet`]enie [i, în m`sura posibilului, dreptul de a-[i cunoa[te p`rin]ii [i de a fi îngrijit de ace[tia". mult [i de legisla]iile altor ]`ri din Europa de vest. a paternit`]ii? Are tat`l obliga]ia s` între]in` financiar
Sunt stabili]i, a[adar, pa[ii ce trebuie f`cu]i pentru a stabili identitatea mamei [i a tat`lui de la momentul Articolul 9 (2) din Legea român` privind protec]ia [i copilul? Are tat`l drepturile sale în ceea ce-l prive[te
na[terii sau, cu alte cuvinte, pentru stabilirea filia]iei. Apoi articolul prevede în mod clar c`, în m`sura posibilului, promovarea drepturilor copilului ar trebui interpretat` pe copil? Este familia din partea tat`lui implicat` în
copilul trebuie s` fie îngrijit de p`rin]ii s`i. Sigur c` acestea nu sunt drepturi absolute, dar se porne[te de la în sensul obligativit`]ii identific`rii atât a mamei, cât [i cre[terea copilului?
aceast` prezum]ie a dreptului de a cunoa[te [i a se bucura de grija p`rin]ilor.

Articolul 8 se refer` la p`strarea identit`]ii copilului. El prevede c` statele p`r]i "se oblig` s` respecte dreptul Studiu de caz:
copilului de a-[i p`stra identitatea, inclusiv cet`]enia, numele [i rela]iile familiale, a[a cum sunt recunoscute de Implicarea mamei în planificarea unui viitor pentru copilul s`u, stabilind în acela[i timp leg`turi benefice pentru
lege, f`r` nici o imixtiune ilegal`". Când copilul este lipsit de aceste elemente constitutive ale identit`]ii sale, dezvoltarea identit`]ii copilului
este de datoria statului s` asigure "asisten]a [i protec]ia corespunz`toare, pentru ca identitatea acestuia s` fie
restabilit` cât mai repede posibil". B., n`scut în 1999, este fiul lui N. [i al unui cet`]ean str`in cu care mama a avut o rela]ie de scurt` durat`.
Dup` na[tere, mama a plecat din maternitate împreun` cu copilul, dar nu l-a înregistrat. Dup` 3 luni, timp în
CEDO se axeaz` mai mult pe problema stabilirii dreptului copilului la "via]` de familie" împreun` cu p`rin]ii s`i, care a locuit cu fiul [i fiica sa, n`scut` în 1995, mama a plecat s` lucreze undeva în nordul ]`rii, l`sând copiii
precum [i pe prevenirea imixtiunilor nedorite ale statului în ceea ce prive[te exercitarea acestui drept. Conform în grija unei altei persoane.
articolului 8 al CEDO, se poate vorbi despre "via]` de familie" între mam` [i copil chiar de la momentul na[terii. Dup` un timp, B. s-a îmboln`vit foarte tare [i a fost internat în sec]ia de pediatrie a unui spital, unde a r`mas
În ceea ce-i prive[te pe ta]i, Curtea European` a Drepturilor Omului nu poate sus]ine faptul c` na[terea pân` în 2001, f`r` ca cineva s` se intereseze de soarta lui. Ca urmare a unei sesiz`ri f`cute de spital, Direc]ia
copilului sau stabilirea paternit`]ii sunt în sine lucruri care stabilesc "via]` de familie" între copil [i tat`l s`u General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului (DGASPC) a luat hot`rârea plasamentului copilului într-un
biologic. Cu toate acestea, exist` leg`turi clare între copil [i tat`l biologic, a[a c` se poate foarte u[or stabili centru de plasament [i a demarat procedura de înregistrare a na[terii acestuia. Mai târziu, DGASPC a propus
existen]a vie]ii de familie între cei doi. Pentru asta, faptul c` tat`l între]ine într-o anumit` m`sur` copilul, îl plasamentul b`iatului la doamna O, atestat` ca fiind apt` s` adopte. |n 2002 b`iatul a fost în sfâr[it înregistrat
viziteaz` sau men]ine contactul cu acesta poate fi considerat suficient. la Registrul de stare civil` [i a fost ini]iat` procedura de declarare a abandonului. În acea var`, mama a venit
la DGASPC spunând c` î[i c`utase fiul - despre care i se spusese c` era mort - timp de trei ani [i dorea s` îl
Într-un caz recent din Olanda, simplul fapt c` tat`l mai st`tea din când în când cu copilul, în lipsa mamei, sau ia din nou în grija sa. Mama a dovedit c` dispune de mijloace financiare suficiente pentru a-[i cre[te cei doi
c`-i schimba scutecele, a fost considerat suficient pentru stabilirea existen]ei unei "vie]i de familie" între tat` copii.
[i copil. Odat` ce se stabile[te c` aceast` via]` de familie exist`, intr` în vigoare articolul 8. Asta înseamn` c` Dup` ce a informat mama despre situa]ia lui B., DGASPC a stabilit un program care includea discu]ii cu mama,
imixtiunile în via]a de familie înseamn` o înc`lcare atât a drepturilor copilului, cât [i ale p`rin]ilor, cu excep]ia cu doamna O, precum [i întâlniri pe teren neutru între copil [i mam` (f`r` a i se dezv`lui adev`rata identitate
situa]iilor în care acestea pot fi justificate ca fiind necesare [i propor]ionale [i servind interesului superior al a acesteia). Dup` un timp [i doamna O a început s` participe la întâlniri. Psihologul [i asistentul social
copilului. responsabil au participat la toate aceste întâlniri, urm`rind atât reac]iile mamei, cât [i pe ale copilului, precum
[i evolu]ia rela]iei dintre cei doi, pentru a putea preg`ti reintegrarea copilului în familie.
Dup` dou` luni, mama a consim]it ca B s` fie adoptat de O, pentru c`:
- sora lui B [tia c` fratele ei murise cu mult timp în urm`, a[a c` noua situa]ie ar fi fost o nou` traum` pentru
Comentariu s` depun` munci grele sau abuza]i). Un copil f`r`
ea
identitate este mereu în situa]ie de risc, e vulnerabil în
- a observat c` exista o leg`tur` foarte strâns` între B [i doamna O, a[a c` a ajuns la concluzia c` era mai bine
Abandonul este din nefericire un fenomen înc` întâlnit fa]a abuzului, nu-[i are locul s`u nic`ieri [i va avea
pentru el s` nu treac` înc` o dat` prin trauma desp`r]irii
în România. Copii nou-n`scu]i au fost, [i continu` s` probleme mari în perioada de trecere de la
Printr-o hot`râre emis` de Tribunalul Bucure[ti, B a fost adoptat de doamna O în anul 2003.
fie, abandona]i de p`rin]i în spital, de obicei pentru c` adolescen]` la maturitate.
ace[tia ([i în special mamele) nu v`d nici o posibilitate
de a-[i cre[te copiii. Motivele sunt adesea lipsa To]i copiii au dreptul de a avea o identitate, care
mijloacelor financiare, lipsa de maturitate [i reflect` unicitatea lor în spa]iu [i timp. Identitatea
Comentariu f`r` identitate a fost pierdut în sistemul sanitar dup`
incapacitatea de a se descurca (în special în cazul este legat` de originea familial`, dar nu se rezum`
ce a fost p`r`sit de mam`. A stat în spital f`r` ca
p`rin]ilor adolescen]i), precum [i problemele doar la aceasta, fiind legat` [i de mo[tenirea
Solu]ia pare a fi cea mai bun` pentru B, bazat` pe cineva s` se intereseze de soarta lui. A fost o perioad`
personale sau emo]ionale (stigmatul conferit de intelectual`, politic`, religioas`, social` [i
statutul de p`rinte unic, dependen]a de droguri sau profesional`. Ea este pentru prima dat` stabilit` prin ata[amentul dintre copil [i doamna O. DGASPC în care nu a apar]inut nim`nui. De fapt, este foarte
alcool, tulbur`rile de personalitate, etc.). Adesea, înregistrarea copilului la na[tere, când i se d` un trebuie felicitat` pentru: important ca identitatea copilului s` fie stabilit` cât
ace[ti p`rin]i î[i abandoneaz` copiii în spital f`r` s` nume, [i prin leg`tura pe care o are cu familia [i în • Buna cooperare cu personalul medical mai devreme, pentru a evita riscul de a face gre[eli !
lase vreo informa]ie privind identitatea sau adresa lor. consecin]` cu trecutul acesteia. Faptul c` prime[te un • Înregistrarea na[terii copilului la Registrul de stare Un alt aspect important este acela c` b`iatul a fost
nume unic este o recunoa[tere chiar de la început a civil` abandonat la o vârst` extrem de fraged` [i nu a
Identitatea este foarte strâns legat` de cunoa[terea individualit`]ii copilului. • Lucrul cu mama [i doamna O, pentru a ajunge la o beneficiat de rela]ia strâns` care se stabile[te în mod
trecutului [i de sentimentul de continuitate ca solu]ie acceptabil` pentru toate p`r]ile implicate normal între copil [i mam`, sau între copil [i alte
persoan`, în ciuda modific`rilor fizice suferite în timp. În timpul cre[terii, copilul î[i dezvolt` con[tiin]a de • Protejarea lui B împotriva traumelor în timpul persoane. Toate acestea ar fi putut avea consecin]e
Identitatea î]i d` sentimentul con[tiin]ei de sine, cu "sine" pe baza numelui pe care îl are, al familiei, perioadei de negociere serioase asupra s`n`t`]ii sale fizice [i emo]ionale [i
toate caracteristicile specifice, î]i confer` un loc în sentimentelor, aptitudinilor, preferin]elor sexuale, • Sprijinirea mamei pentru a lua o decizie extrem de dezvolt`rii personalit`]ii sale.
societate [i în acest fel, societ`]ii [i indivizilor le este tr`s`turilor fizice, ideilor, op]iunilor [i dificil` pentru ea
mult mai greu s` te trateze ca pe un obiect (atitudine comportamentului, precum [i r`spunsurilor [i Datorit` faptului c` a stat în spital o perioad` atât de
care duce la dezumanizarea copiilor trafica]i, obliga]i recunoa[terii primite în mediul s`u. Statul are obliga]ia Totu[i, trauma ini]ial` nu trebuie ignorat`. Acest copil lung` de timp, f`r` a beneficia de asisten]` individual`

14 15
[i la o vârst` atât de mic`, copilul va avea nevoie de
sprijin pentru a putea trece peste consecin]ele acestei
situa]ii. Privind în urm`, ar fi fost de preferat ca, având
în vedere vârsta pe care o avea, B s` fi fost plasat în
grija unui asistent maternal de la spital, [i nu într-un
centru de plasament.
Câteva posibilit`]i pentru viitor:
Ce va fi important în viitor:
1. Doamna O va trebui s` fie ajutat` pentru ca la
rândul ei s` îl poat` ajuta pe B; din ce în ce mai multe
]`ri recunosc faptul c` munca de urm`rire post-
adop]ie este un element extrem de important în
procesul de adop]ie
2. B va trebui ajutat s`-[i cunoasc` [i s`-[i accepte
trecutul. Este important s` existe un caiet al vie]ii sale,
din care B s` afle informa]ii despre trecutul s`u [i
despre cei care au jucat un rol în via]a sa la un
moment dat (de exemplu mama [i sora, etc.)
3. Orice m`sur` luat` trebuie s` se concentreze pe
confirmarea identit`]ii [i trebuie s` ia în considerare
faptul c` sentimentul de apartenen]` [i de valoare
personal` trebuie consolidate
Mesaje cheie
Identitatea îi ofer` unui copil:
> Sentimentul de apartenen]` la un grup puternic, cu tr`s`turi comune
> O baz` pentru realizarea unui sistem de valori
> O „hain` de protec]ie" împotriva influen]elor din exterior care-i pot r`pi siguran]a sau încrederea în sine [i
deforma percep]ia asupra propriei persoane
> Un punct de plecare în dezvoltarea personalit`]ii [i încrederii în sine, pe baza c`rora s` poat` face fa]`
provoc`rilor din via]a de adult
> Protec]ie împotriva abuzului, traficului [i/sau r`pirii
16
4. Nu se spune nimic despre familia extins` a lui B;
pot ei contribui în vreun fel? S-a f`cut vreo încercare
de identificare a tat`lui?
În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
întreb`ri:
• Cum a ajuns B s` fie l`sat în spital? Noua lege
încearc` s` rezolve aceast` problem` instituind un
sistem care previne astfel de situa]ii [i stipulând c`,
atunci când p`rin]ii dispar, trebuie anun]at` imediat
DGASPC. Acest lucru este imperativ în orice
interven]ie!
• Noua legisla]ie interzice ca un copil care nu a
împlinit vârsta de 2 ani s` fie plasat într-un centru de
plasament. Aceasta ar trebui s` fie norma valabil` în
cazul tuturor copiilor, cu excep]ia cazurilor în care
exist` motive clare pentru o decizie contrar`.
• Succesiunea evenimentelor din primii ani de via]` ai
lui B las` mult de dorit. Este foarte important s` existe
servicii prompte, care s` identifice problemele
mamelor, pentru a preveni abandonul copiilor în spital
sau alte aranjamente care nu sunt în interesul
copilului.
 2. SPITALIZAREA {I ÎNTÂRZIEREA ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR.
IMPORTAN}A ASISTEN}EI INDIVIDUALIZATE {I IMEDIATE
Legisla]ie relevant`
Nu exist` articole specifice, nici în Conven]ii [i nici în Legea român` privind protec]ia [i promovarea drepturilor
copilului, referitor la copiii care r`mân în spital din motive preponderent sociale, sau pentru mai mult timp decât
este nevoie pentru a primi asisten]` medical`. A[adar, aceste aspecte sunt acoperite de articolele care se
refer` la protec]ia drepturilor copilului, atunci când ei nu pot sta cu p`rin]ii, fie pentru c` au fost abandona]i,
fie pentru c` exist` motive de suspiciune cu privire la abuz sau alte situa]ii care necesit` separarea copilului
de p`rin]i.
Dac` copilul r`mâne în mod nejustificat în spital o perioad` mai mare de timp, acest lucru poate duce la
neglijare sau chiar abuz, [i astfel intr` sub inciden]a articolelor din Conven]ii [i din Legea român` privind
promovarea [i protec]ia drepturilor copilului a[a cum se vede la capitolul 4 (protec]ia în regim de urgen]`).
Aspectele legate de calitatea îngrijirii medicale acordate sunt prev`zute de articolul 24 din Conven]ia ONU cu
privire la drepturile copilului [i articolul 43 din Legea român` privind protec]ia [i promovarea drepturilor
copilului. În ceea ce prive[te articolul 24 din Conven]ia ONU, acesta recunoa[te dreptul copilului "de a se
bucura de cea mai bun` stare de s`n`tate posibil` [i de a beneficia de servicii medicale [i de recuperare".
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului reflect` prevederile Conven]iei ONU cu privire la cele
mai înalte standarde de calitate posibile de care trebuie s` beneficieze copiii. Conform articolului 43 (1), "copilul
are dreptul de a se bucura de cea mai bun` stare de s`n`tate pe care o poate atinge [i de a beneficia de
serviciile medicale [i de recuperare necesare pentru asigurarea realiz`rii efective a acestui drept". În plus,
articolul 43(3)(g) oblig` institu]iile specializate s` ia toate m`surile necesare pentru "verificarea periodic` a
tratamentului copiilor care au fost plasa]i pentru a primi îngrijire, protec]ie sau tratament".
Asta înseamn` c` statul trebuie s` evalueze periodic situa]ia copiilor care se afl` în institu]ii medicale. {i
celelalte articole care se refer` la obliga]ia general` de a încerca reunificarea p`rin]ilor [i copiilor sunt de
asemenea relevante pentru situa]ia copiilor care r`mân în spital mai mult decât este necesar pentru rezolvarea
problemelor de s`n`tate pe care le au.
Studiu de caz:
Efectele pozitive ale integr`rii copilului într-o familie substitut [i ale protec]iei individualizate asupra dezvolt`rii
întârziate a copiilor abandona]i
K. [i N. sunt doi fra]i care au tr`it într-un c`min spital, ambii cu serioase probleme de dezvoltare. K. are 7 ani,
nu vorbe[te, are probleme grave de comportament [i este agresiv în rela]iile cu adul]ii [i cu ceilal]i copii.
Evaluarea acestuia a ar`tat faptul c` vârsta mental` este cea a unui copil de 3 ani, dar în]elege foarte bine ce
i se spune [i are poten]ial de înv`]are. Fratele s`u N are 15 ani [i este diagnosticat cu autism, având vârsta
mental` a unui copil de 2 ani. Pentru el, [ansele de recuperare sunt [i mai mici.
Ambii b`ie]i au fost abandona]i în spital la câteva zile dup` na[tere. P`rin]ii sunt cunoscu]i, dar nu au domiciliu
stabil [i nu pot avea grij` de copii. Tat`l consum` frecvent b`uturi alcoolice. B`ie]ii [i-au petrecut toat` via]a
într-un c`min spital, unde nu au primit suficient` aten]ie adecvat` nevoilor lor. În acest proces de schimbare a
sistemului de protec]ie a copilului, asisten]ii sociali au reu[it s` g`seasc` familii substitut pentru fiecare dintre
ei. Din nefericire, ei nu au putut fi plasa]i împreun`, dar familiile respective locuiesc în acela[i sat, a[a c` a fost
posibil` men]inerea contactului dintre cei doi. Asisten]ii maternali au fost preg`ti]i pentru a putea face fa]`
sarcinii dificile de a avea grij` de copii cu dizabilit`]i. Le-au acordat copiilor o aten]ie special`, i-au inclus în
via]a lor de zi cu zi [i le-au permis s` ia parte la diferite activit`]i.
În primele luni îngrijirea lui K a fost un lucru extrem de dificil, datorit` agresivit`]ii sale. El avea probleme cu
acceptarea schimb`rilor produse în via]a lui [i nu avea încredere în oameni, lucru care se manifesta prin
comportament agresiv fa]` de ceilal]i. Fratele s`u, pe de alt` parte, era extrem de retras. P`rin]ii substitut au
f`cut eforturi uria[e [i au primit sprijin din partea personalului centrului de recuperare din ora[ul apropiat, unde
b`ie]ii beneficiau de terapie, în func]ie de nevoile fiec`ruia. Se întâlneau în mod regulat cu psihologul pentru a
vorbi despre dificult`]ile întâmpinate [i g`seau sprijin în faptul c` î[i puteau împ`rt`[i unii altora problemele.
Dup` un an progresele au început s` se vad`, iar doi ani mai târziu K a devenit mai relaxat. A devenit extrem
de legat de tat`l s`u substitut [i a început s` vorbeasc`. Mergea la [coala special` [i devenise cel mai bun din
clas`. Concluziile evalu`rii care i s-a f`cut lui N au ar`tat c` b`iatul ajunsese la nivelul de dezvoltare al unui
copil de 7 ani, î[i pierduse tr`s`turile de autist [i devenise extrem de comunicativ. P`rea s` fi dobândit un
sentiment de siguran]` [i apartenen]` la familia substitut. Era capabil s` ajute la buc`t`rie [i la treburile casei,
s` mearg` singur la cump`r`turi [i la film, în parc sau la teatru, f`r` s` fie nevoie s` fie supravegheat.

Comentariu Câteva posibilit`]i pentru viitor:

Comentariu
Trebuie acordat` o aten]ie special` primilor ani din
via]a unui copil [i în special primului, care este
esen]ial pentru dezvoltarea sa ulterioar`. Nu exist` o
alt` etap` în via]a unui om în care acesta s` înve]e
atât de mult [i s` dobândeasc` atât de multe abilit`]i
ca în primii 3-4 ani. Fiecare experien]` interactiv` pe
care o are copilul contribuie la dezvoltarea lui [i este
esen]ial` pentru dobândirea abilit`]ilor. Acest lucru
este recunoscut [i de legea român`, care stipuleaz`
c` un copil care nu a împlinit vârsta de 2 ani nu poate
fi plasat \n servicii reziden]iale - cu excep]ia cazurilor
prev`zute de lege.
În spital, personalul medical nu are timp s` acorde
aten]ie special` fiec`rui copil, a[a cum au nevoie
copiii. Cercet`rile au ar`tat faptul c` acei copii care
cresc în institu]ii sau spitale, unde nu primesc aten]ia
individual` necesar`, înregistreaz` întârzieri din punct
de vedere cognitiv sau emo]ional - de cele mai multe
ori ambele. Unele dintre aceste deficien]e pot fi
corectate, pentru c` mintea [i reac]iile copilului sunt
flexibile, dar exist` situa]ii în care r`ul produs îl
înso]e[te pe tot parcursul vie]ii.
Un copil are nevoie de aten]ie individual` din prima
clip` de via]`. Sunt multe cazuri în România, în care
copiii au fost ]inu]i luni în [ir în spitalele în care au fost
abandona]i. Este posibil ca personalul acestor spitale
s` se fi obi[nuit cu situa]ia, lucru care îi împiedic` s`
realizeze impactul pe care îl poate avea aceast`
situa]ie asupra copilului [i nevoia de a se implica în
solu]ionarea de urgen]` a situa]iei lui.
Este imperativ` con[tientizarea tuturor acestor lucruri,
îndeosebi de c`tre personalul medical, [i este nevoie
de o interven]ie rapid` pentru a evita traumele pe
termen lung. Este un lucru esen]ial pentru copil [i
pentru garantarea s`n`t`]ii pe termen lung a societ`]ii
române[ti.
Acest caz demonstreaz` ce importante sunt pentru un
copil, care prezint` întârzieri în dezvoltare, aten]ia [i
grija individual` continu`, chiar dac` au fost priva]i de
toate aceste lucruri o perioad` foarte lung` de timp.
Ar fi fost mai bine dac` erau plasa]i în asisten]`
maternal` la vârste mai mici. Dar chiar [i a[a, au fost
ob]inute rezultate deosebite:
• Asisten]ii maternali au fost selecta]i cu mare grij`,
luând în considerare disponibilitatea lor de a acorda
aten]ie maxim` copiilor.
• Personalul de recuperare a lucrat cu b`ie]ii, dar în
acela[i timp a oferit sprijin [i îndrumare familiilor
substitut
• Familiile substitut s-au sprijinit una pe cealalt`,
împ`rt`[indu-[i experien]ele
• B`ie]ii au putut r`mâne în contact unul cu cel`lalt
• Atitudinea asisten]ilor maternali a fost pozitiv`: ei au
considerat c` b`ie]ii aveau capacitatea de a înv`]a [i
i-au sprijinit pentru ca ace[tia s`-[i poat` dobândi
independen]a
• Acest caz ilustreaz`, de asemenea, faptul c` lipsa
ata[amentului emo]ional [i a stimul`rii individuale nu
sunt benefice pentru copii
Ar fi important pentru copii s` r`mân` împreun` cu
familiile lor substitut, pentru c` o alt` schimbare ar
putea avea un impact negativ asupra dezvolt`rii lor,
având în vedere faptul c` ambii au stabilit leg`turi cu
noul mediu care s-a dovedit favorabil progresului lor
la nivel social [i emo]ional.
N. ar avea nevoie de un loc de munc` într-un atelier
protejat. Pe m`sur` ce va cre[te [i se va obi[nui cu
munca respectiv`, acest lucru l-ar preg`ti pentru un
trai mai independent, permi]ându-i în acela[i timp s`
p`streze leg`tura cu familia substitut. El va avea
nevoie întotdeauna de sprijin [i îngrijire suplimentar`,
dar se pare c` nu a ajuns înc` la punctual maxim în
ceea ce prive[te capacitatea sa de a înv`]a. La fel, K
va continua s` mearg` la [coal`, unde deja s-a
integrat foarte bine în grup. Succesul [colar îl va ajuta
s` cread` din ce în ce mai mult în capacit`]ile sale [i,
încercând lucruri noi, va avea din ce în ce mai mult`
încredere [i respect fa]` de sine.
În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
întreb`ri:
• Ce s-ar fi putut face pentru a-i ajuta pe p`rin]ii
naturali s` devin` capabili s` aib` grij` de copiii lor

18 19
sau m`car s` r`mân` în contact cu ace[tia pe durata
plasamentului?
• Cum poate fi reformat sistemul de înv`]`mânt astfel
încât copiii s` poat` merge la [coal` indiferent de
gradul lor de handicap?
• Ce se poate face pentru a deveni posibil pentru
copiii cu dizabilit`]i s` beneficieze mai repede de o
m`sur` de plasament \n servicii de tip familial?

Mesaje cheie

> {ederea îndelungat` în spital poate face mult r`u unui nou-n`scut sau unui copil mic. Cei mici au nevoie de
îngrijire individualizat`, care s`-i stimuleze, iar spitalele nu au de obicei capacitatea de a asigura aceste lucruri
> Când copiii sunt men]inu]i în spital din motive sociale [i nu medicale, se impune protec]ia lor imediat`. De
obicei, dac` nu este nevoie de o îngrijire medical` special`, solu]ia ar trebui s` fie, fie reintegrarea în familie,
fie plasarea de urgen]` a copilului într-un mediu familial - de obicei la un asistent maternal.
> Dac` un copil are probleme grave de s`n`tate, lucru care impune r`mânerea acestuia într-o unitate medical`,
trebuie luate toate m`surile posibile pentru ca el s` primeasc` îngrijire personalizat`, atât din partea
personalului medical, cât [i din partea p`rin]ilor naturali sau substitut.

20
 3. PREVENIREA ABANDONULUI DUP~ NA{TERE PRIN SPRIJINIREA {I MONITORIZAREA FEMEILOR M`suri de prevenire din via]a sa. Atunci când este posibil, [i tat`l ar trebui s`
GRAVIDE {I A TINERELOR MAME CARE SE AFL~ ÎN SITUA}IE DE RISC Pentru a sprijini crearea unei leg`turi între mam` [i copil fie inclus în acest plan de sprijinire a mamei. Pot exista,
[i pentru a reduce [ansele ca acel copil s` fie de asemenea, grupuri de sprijin pentru tân`ra mam`,
Legisla]ie relevant` abandonat, se pot face mai multe lucruri, cum ar fi: dar [i pentru tat`l copilului. P`rin]ii trebuie ajuta]i s` fie
Acest comentariu ar trebui citit împreun` cu comentariul general despre prevederile articolelor 9 - 13 din • Monitorizarea mamei în timpul sarcinii încrez`tori c` sunt capabili s`-[i creasc` copiii.
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului, al c`ror scop este asigurarea înregistr`rii copiilor • Sprijin psihologic în timpul sarcinii
imediat dup` na[tere [i prevenirea abandonului. • Sprijin financiar în primii doi ani dup` na[terea copilului Centre maternale
Mamele, în special cele tinere, care nu dispun de
Articolul 19 (2) din Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului se refer` la m`suri de sprijinire [i protec]ie Un instrument util de monitorizare care pare s` fi avut mijloacele necesare pentru a-[i cre[te copiii, pot fi
pentru acele persoane din via]a copiilor care sunt vulnerabile - cum ar fi mamele tinere. De asemenea, impune succes este a[a numitul "carnet al gravidei", care a fost ajutate o perioad` în centre maternale, unde pot sta
obligativitatea statelor de a dezvolta "programe sociale care s` asigure sprijinul necesar copilului [i celor c`rora introdus în România în 2003 [i este folosit [i ast`zi de pân` la maximum 12 luni împreun` cu copilul. În aceste
le-a fost încredin]at". câteva spitale din România. Inten]ia este de a face din centre maternale mamele înva]` cum s`-[i îngrijeasc`
acest carnet un instrument standard de monitorizare a copiii, dar [i s`-[i g`seasc` un loc de munc` sau s`-[i
gravidei. Este o bro[ur` în care sunt consemnate continue studiile. De asemenea, centrele asigur`
Legea româneasc` privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului face referiri mult mai clare privind
examin`rile medicale specifice [i regulate pentru medierea între mame [i p`rin]ii lor sau ta]ii copiilor lor,
sprijinirea femeilor îns`rcinate. |n articolul 43 se impune institu]iilor specializate ale administra]iilor locale [i
gravide, \nregistr`rile f`cute în acest carnet atest` pentru ca ace[tia s` le sprijine [i ei. Asta le poate ajuta
centrale, precum [i unit`]ilor medicale, s` "adopte toate m`surile necesare pentru ...asigurarea serviciilor
cooperarea mamei în ceea e prive[te consulta]iile foarte mult, pentru c` de multe ori mamele [i copiii lor
medicale pentru gravide, în perioada pre- [i post-natal`, indiferent dac` acestea au sau nu calitatea de
medicale. sunt respin[i de familiile [ocate de vestea sarcinii, de
persoan` asigurat` în sistemul asigur`rilor sociale de s`n`tate" (Art.43 (3) (d)). Un lucru foarte important este
multe ori din cauza prejudec`]ilor sociale impuse de
c` articolul 43 prevede [i obligativitatea vizitelor regulate ale personalului medical de specialitate la domiciliul
În primele s`pt`mâni de la na[tere, mama trebuie s` anumite valori ale societ`]ii. În ceea ce-l prive[te pe tat`,
mamei [i copilului, pân` ce acesta din urm` împline[te vârsta de un an. Aceste prevederi au fost incluse "în
primeasc` sprijinul unui psiholog, sau altui specialist cu chiar dac` el, sau tân`ra mam`, nu dore[te s` continue
vederea ocrotirii s`n`t`]ii mamei [i copilului, educa]iei pentru s`n`tate, prevenirii abandonului, abuzului sau preg`tire în domeniu, pentru c` aceasta este o perioad` rela]ia, cu sprijinul speciali[tilor din centru maternal el
neglij`rii copilului". în care este foarte vulnerabil`. De asemenea, ea trebuie poate fi ajutat s` se implice în via]a copilului [i s` o
s` primeasc` sprijinul unui asistent social, pentru a g`si sprijine pe mam`.
Un alt articol relevant din Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului, care se aplic` tinerelor modalit`]ile prin care s` fac` fa]` noilor responsabilit`]i
mame, este articolul 30(3), conform c`ruia "p`rin]ii copilului au dreptul s` primeasc` informa]iile [i asisten]a de
specialitate necesare în vederea îngrijirii, cre[terii [i educ`rii acestuia". Articolul 34, care se aplic` în mod clar
în multe situa]ii în care exist` un risc poten]ial, cere serviciilor publice de asisten]` social` s` ia m`suri de
prevenire, printr-un plan de servicii, atunci când alternativa ar fi separarea copilului de p`rinte. Studiu de caz:
Sprijinirea mamei singure

Comentariu
În cazurile fericite, unul sau ambii p`rin]i, sau alte
persoana apropiate, vor stabili o leg`tur` cu copilul de la
na[terea acestuia, care continu` pe tot parcursul vie]ii
acestora. Copilul, la rândul s`u, dezvolt` rela]ii de
ata[ament profund fa]` de aceste persoane. Aceste
leg`turi reprezint` o siguran]` c` nevoile copilului sunt
satisf`cute. Ata[amentul este o garan]ie, din perspectiva
copilului, c` lumea devine pe zi ce trece un loc mai
previzibil [i mai sigur. A[adar, rela]ionarea [i
ata[amentul pot fi privite ca mecanisme de
supravie]uire, fiind deci esen]ial s` fie sprijinite [i
stimulate cât mai mult posibil în primele etape din via]a
copilului. Ata[amentul [i leg`turile se stabilesc numai
când p`rin]ii sau alte persoane apropiate sunt sprijinite
s` joace aceste roluri [i atunci când problemele lor din
via]a de zi cu zi nu sunt prea stresante.
În cele mai multe cazuri de abandon, motivul este fie
lipsa resurselor materiale pentru cre[terea copilului,
problemele personale [i emo]ionale, fie, în unele cazuri,
tulbur`ri exprimate prin imposibilitatea de a rela]iona,
provocate posibil chiar de experien]ele nepl`cute ale
p`rin]ilor din propria lor copil`rie. Abandonul nu se
întâmpl` doar pentru c` ace[ti oameni sunt "mame rele"
sau "p`rin]i r`i".
Înseamn` c` femeile gravide [i ta]ii au nevoie de sprijin
de la început, pentru a putea sim]i c` sunt în stare s`
fac` fa]` dificult`]ilor pe care le presupune cre[terea
unui copil [i astfel s` se creeze toate condi]iile pentru ca
p`rin]ii [i copiii s` r`mân` împreun`.
Semnale de alarm`
Exist` câteva categorii de femei în cazul c`rora riscul de
abandon al copilului dup` na[tere este mai mare :
o Femeile gravide care nu merg la medic pentru
consulta]ii prenatale sau care în general nu au grij` de
s`n`tatea lor în perioada de sarcin`
o Femeile gravide care nu prezint` datele de identitate
când intr` în spital
o Femeile gravide care ascund faptul c` sunt îns`rcinate
o Femeile care sufer` de depresie post-partum
Circumstan]ele familiale care fac situa]ia unei femei
gravide [i apoi a tinerei mame s` fie mult mai dificil`
includ:
• S`r`cia [i nesiguran]a material`
• Femeia care are deja copii
• Divor]ul sau separarea de tat`l copilului, în perioada în
care femeia este îns`rcinat` (în special când separarea
este asociat` cu refuzul acestuia de a recunoa[te
copilul)
• Alcoolism, violen]a domestic` [i alte probleme de
natur` social`
• Dezacordul exprimat sau presupus al familiei extinse
fa]` de sarcin`
• Al]i copii afla]i \n sistemul de protec]ie
• Apartenen]a la un grup etnic minoritar
E, n`scut` în 2002, este copilul lui S [i al lui F. P`rin]ii nu sunt c`s`tori]i, iar tat`l neag` paternitatea. Din spital,
mama a solicitat sprijinul DGASPC, pentru c` nu putea cre[te copilul într-un mediu de familie potrivit, datorit`
situa]iei materiale precare. Copilul a fost plasat într-un centru de plasament.
În urma reevalu`rilor f`cute, m`sura a fost men]inut`, pentru c` mama nu avea o locuin]` potrivit`, [i nici resurse
financiare suficiente pentru a avea grij` de un copil mic. Echipa inter-disciplinar` care monitoriza cazul a consiliat
mama, recomandându-i plasarea copilului în asisten]` maternal` pe termen scurt, lucru care s-a [i întâmplat.
Contactul dintre copil [i familia sa natural` a fost permanent men]inut. Mama a beneficiat de consiliere [i a fost
ajutat` s` g`seasc` solu]ii pentru a-[i îmbun`t`]i situa]ia.
Primind tot sprijinul de care poate beneficia o persoan` în situa]ie de risc, mama a solicitat reintegrarea copilului
în familie. |n 2003, dup` efectuarea unei anchete sociale [i întocmirea unui raport psihosocial de c`tre speciali[ti
din cadrul DGASPC, s-a recomandat reintegrarea copilului în familie. Toate rapoartele de monitorizare indic` o
dezvoltare bun` a copilului în familie, mama reu[ind s`-[i îndeplineasc` toate îndatoririle de p`rinte.
Comentariu maternal [i astfel mamei s-ar fi oferit posibilitatea de a
putea avea ea îns`[i grij` de copil.
Acesta este un bun exemplu de respectare a dreptului În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
copilului de a cre[te în familia sa, atunci când acest întreb`ri:
lucru este posibil, iar DGASPC trebuie felicitat` pentru • Ce s-ar fi putut face în plus pentru ca mama [i copilul
seriozitatea [i perseveren]a cu care a abordat acest s` poat` r`mâne împreun` înc` de la început? A fost
caz. contactat` familia extins` din partea mamei pentru a
vedea dac` copilul poate fi plasat acolo?
Câteva posibilit`]i pentru viitor: • Dac` mamei i s-ar fi oferit sprijin material din
Conform noii legisla]ii în vigoare, copilul ar fi trebuit s` momentul în care a p`r`sit spitalul (locuin]`, venit, etc.)
fie plasat imediat în grija unui asistent maternal, reunificarea s-ar fi putut face mai devreme?
prevenind astfel înc` un transfer, de la centrul de • Ce s-ar fi putut face pentru a-l determina pe tat` s`-
plasament la asistentul maternal. O alt` posibilitate ar fi [i asume responsabilitatea?
fost plasarea mamei [i a copilului într-un centru

22 23
Mesaje cheie

Trebuie s` se pun` accentul pe sprijinul acordat p`rin]ilor s` con[tientizeze c` sunt capabili s`-[i creasc`
>T
copilul
> Mamele vulnerabile (din cauza factorilor cunoscu]i ce favorizeaz` acest lucru), trebuie s` primeasc` ajutor
suplimentar în timpul sarcinii [i dup` na[tere
> Ajutorul poate consta în sprijin psihologic, financiar, medierea contactului cu p`rin]ii / rudele [i / sau cu tat`l
copilului
> Ar trebui s` i se asigure sprijin [i tat`lui
> Sprijinul trebuie s` se concentreze asupra responsabiliz`rii p`rin]ilor [i s` fie retras pe m`sur` ce ace[tia î[i
dezvolt` capacitatea de a-[i îngriji copiii

24
 4. PROTEC}IA COPILULUI ÎN REGIM DE URGEN}~
Legisla]ie relevant`
Plasamentul \n regim de urgen]` pentru protec]ia copiilor care se afl` în pericol este un aspect pe care atât
cele dou` conven]ii interna]ionale, cât [i legisla]ia român`, îl men]ioneaz` în mod expres.
Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului con]ine prevederi generale despre obliga]ia statului de a proteja
copiii afla]i în situa]ii de risc. În articolul 19 se stipuleaz` c` statele au obliga]ia de a "lua toate m`surile
legislative, administrative, sociale [i educative corespunz`toare, în vederea protej`rii copilului împotriva
oric`ror forme de violen]`, v`t`mare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijen]`, de rele tratamente
sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, în timpul cât se afl` în îngrijirea p`rin]ilor sau a unuia dintre ei, a
reprezentantului sau reprezentan]ilor legali sau a oric`rei persoane c`reia i-a fost încredin]at".
Conform articolului 3 din CEDO, trebuie [tiut c`, dac` statul nu ia m`surile imediate necesare pentru a proteja
un copil, poate fi acuzat de înc`lcarea acestui articol, care îl protejeaz` pe copil împotriva "torturii, pedepselor
sau tratamentelor inumane sau degradante" [i, a[a cum se precizeaz` în comentariul general, asta include [i
abuzul [i neglijarea copilului. În acela[i timp, m`surile luate trebuie s` fie întotdeauna propor]ionale cu
gravitatea situa]iei, a[a cum stipuleaz` articolul 8. CEDO a subliniat implica]iile serioase ale ac]iunii de urgen]`
care duce la îndep`rtarea imediat` a copilului de lâng` p`rin]i. Trebuie s` existe "motive extrem de
conving`toare" care s` justifice luarea unui copil de lâng` mama sa dup` na[tere. Într-un caz recent din Marea
Britanie, în care s-au aplicat principiile stipulate în Conven]ie, s-a hot`rât c` trebuie s` existe un contact foarte
des între mam` [i copil, dac` mama dore[te s` al`pteze copilul, pentru a respecta prevederile CEDO.
Cel mai important lucru legat de plasamentul în regim de urgen]` este faptul c` trebuie demonstrat c` este
necesar, si se supune unui control judiciar al întregului proces. Este de asemenea important ca, atunci când
copilul este îndep`rtat de urgen]`, autorit`]ile pentru protec]ia copilului s` permit` contactul dintre p`rinte [i
copil sub supraveghere - pentru c`, este posibil ca într-o astfel de situa]ie s` fie riscant pentru copil s` fie
l`sat singur în preajma p`rintelui.
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului în România abordeaz` pe larg plasamentul în regim
de urgen]`. Exist` dou` aspecte principale care trebuie subliniate - asigurarea accesului la copiii despre care
se crede c` se afl` într-o situa]ie de risc [i stabilirea m`surii.
În ceea ce prive[te accesul, acesta este reglementat de articolul 36, care stipuleaz` urm`toarele: "dac` exist`
motive temeinice de a suspecta c` via]a [i securitatea copilului sunt primejduite în familie, reprezentan]ii
serviciului public de asisten]` social` ori, dup` caz, ai direc]iei generale de asisten]` social` [i protec]ia
copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucure[ti au dreptul s` viziteze copiii la locuin]a lor [i s` se
informeze despre felul în care ace[tia sunt îngriji]i, despre s`n`tatea [i dezvoltarea lor fizic`, educarea,
înv`]`tura [i preg`tirea lor profesional`, acordând, la nevoie, îndrum`rile necesare". Este foarte clar în acest
articol c` autorit`]ile din domeniu au dreptul de acces la copiii care se consider` c` se afl` în pericol acas`.
Dintr-un anumit punct de vedere, aceste prevederi ar fi putut fi mai ferme, pentru c` nu impun datoria, spre
deosebire de dreptul autorit`]ilor de a investiga situa]ia, de[i în general aceast` obligativitatea este implicit`
în cele mai multe din prevederile incluse în lege.
Dac` se consider` c` un copil se afl` în pericol imediat, Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor
copilului prevede plasamentul în regim de urgen]`. Regimul plasamentului în regim de urgen]` este reglementat
de articolele 64-66. Esen]a acestei sec]iuni a legii este c` plasamentul în regim de urgen]` este privit ca o
m`sur` temporar` de protec]ie a copilului, care se aplic` în cazul copiilor abuza]i, neglija]i [i copiilor g`si]i sau
abandona]i în unit`]i medicale (art. 64(1)). Pe durata plasamentului în regim de urgen]` drepturile p`rinte[ti sunt
suspendate, în acest interval aceste drepturi fiind exercitate de cel care are copilul în grij` (art.64(3)). Bunurile
copilului sunt gestionate în aceast` perioad` de pre[edintele Consiliului Jude]ean sau, în Bucure[ti, de primarul
sectorului respectiv. M`sura plasamentului în regim de urgen]` este stabilit` de directorul DGASPC, dac` nu
exist` opozi]ie din partea persoanelor juridice sau persoanelor fizice care au copilul în îngrijire. Cu alte cuvinte,
o m`sur` de protec]ie în regim de urgen]` poate fi luat` doar cu consim]`mântul persoanelor care au copilul
în îngrijire (art.65(1)).
Acolo unde p`rin]ii, sau alte persoane care au copilul în îngrijire, se opun, este nevoie de o ordonan]`
presedin]ial` (art 65(2) [i 94(3)). Aceast` procedur` se aliniaz` celor din alte ]`ri, iar legea se conformeaz`
cerin]elor CEDO, atâta vreme cât p`rintelui i se prezint` op]iunea de a contesta m`sura plasamentului în regim
de urgen]`. Când plasamentul de urgen]` a fost stabilit f`r` a se întâmpina opozi]ie din partea persoanelor
26
juridice sau persoanelor fizice care au copilul în îngrijire, DGASPC are obliga]ia s` sesizeze instan]a în interval
de 48 de ore (art. 66(1)). Instan]a trebuie apoi s` analizeze circumstan]ele care au motivat m`sura
plasamentului în regim de urgen]` [i s` determine dac` se justific` men]inerea acestei m`suri, s` hot`rasc`
înlocuirea ei cu o m`sur` de plasament, numirea unei persoane drept tutore legal al copilului sau reintegrarea
copilului în familie. Instan]a trebuie s` ia, de asemenea, o decizie privind exercitarea drepturilor p`rinte[ti (art.
66(2)). Legisla]ia nu men]ioneaz` foarte clar pe ce baz` ia instan]a o astfel de decizie, dar inten]ia legislativ` a
fost ca instan]a s` ia o decizie pe care o consider` a fi în interesul copilului.
Comentariu
Asisten]ii sociali, ca [i al]i speciali[ti, se confrunt` adesea cu situa]ii în care trebuie s` ia decizii privind siguran]a
imediat` a copilului. Exist` dou` aspecte principale ale acestei situa]ii:
Cât de periculoas` este situa]ia ?
Ce op]iuni de protec]ie special` exist` ?
Cât de periculoas` este situa]ia ?
Pentru a stabili gradul de periculozitate al unei situa]ii anume, trebuie f`cut` o analiz` rapid` a unor factori,
r`spunzând la câteva întreb`ri:
• Copilul a fost deja r`nit sau v`t`mat în vreun fel? Cât de grav?
• A fost comis` o infrac]iune?
• Copilul a mai fost v`t`mat într-o situa]ie precedent` celei actuale?
• Copilul st` cu o persoan` care este cunoscut` ca fiind periculoas` pentru copii?
• Copilul este ab`tut sau tulburat în acest moment?
• Ce spune copilul despre situa]ie ?- dac` este cazul.
Ce op]iuni de protec]ie special` exist` ?
Trebuie evaluate op]iunile în situa]ia dat` pentru a reduce gradul de pericol pentru copil în momentul [i la locul
respectiv
• Exist` persoane din anturajul copilului care s` poat` garanta siguran]a imediat` a acestuia?
• Poate persoana, sau alt factor, care reprezint` un pericol, s` fie îndep`rtat` sau riscul pe care îl reprezint` s`
fie anulat?
Aceste dou` aspecte trebuie analizate în cadrul procesului de evaluare ini]ial` care trebuie s` includ` discu]ii cu
copilul (conform vârstei [i gradului sau de maturitate) [i cu membrii familiei, dac` este cazul; ob]inerea de
informa]ii relevante din partea unor speciali[ti sau alte persoane care au fost în contact cu familia [i copilul [i
analiza tuturor informa]iilor ob]inute din diverse surse (inclusiv rapoarte existente). Toate informa]iile relevante
(inclusiv date despre trecutul familiei) trebuie luate în considerare.
Dac` r`spunsul la întrebarea "cât de periculoas` este situa]ia?" este alta decât "deloc", iar cel la întrebarea "ce
op]iuni de protec]ie special` exist`?" este "nu destule pentru a asigura siguran]a copilului", atunci pasul urm`tor
trebuie s` fie g`sirea unei modalit`]i legale prin care aceast` siguran]` imediat` s` fie garantat`. În acest condi]ii,
prima op]iune în interesul copilului trebuie s` fie întotdeauna îndep`rtarea persoanei (pericolului) - de exemplu
printr-o ac]iune a poli]iei sau o hot`råre judec`toreasc`, sau plecarea ei de bun`voie (lucru ce necesit` urm`rire).
Dac` acest lucru nu este posibil, de obicei este nevoie ca, cel pu]in temporar, copilul s` locuiasc` în alt` parte.
Experien]a altor ]`ri ne arat` c` exist` capcane care pot ap`rea în timpul acestei evalu`ri ini]iale a situa]iei de
risc. În continuare vom vedea care sunt cele mai periculoase dintre ele [i cum le putem evita.
Posibile capcane Pot fi evitate r`spunzând la urm`toarele întreb`ri
Nu se acord` suficient` aten]ie informa]iilor primite de A[ fi reac]ionat diferit dac` aceste rapoarte ar fi venit
la familie, prieteni [i vecini. dintr-o alt` surs`?
Cum pot s` verific dac` au sau nu o baz` real`?
Chiar dac` nu sunt exacte, ar putea fi un semn c` familia
are nevoie de ajutor sau sprijin?
Nu se acord` suficient` aten]ie celor spuse de copii, Am avut acces suficient la to]i copiii din familie?
felului în care arat` [i se comport` ace[tia. Dac` nu am v`zut nici un copil, exist` un motiv întemeiat
27

Aten]ia se concentreaz` pe problemele vizibile [i
presante, alte semnale de alarm` nefiind luate în
seam`.
Presiunea sesiz`rilor din partea presei sau a altor
persoane, legat` de teama c` respectivul copil poate
muri, duce la ac]iuni precipitate
Speciali[tii presupun c` dac` au explicat ceva cât se
poate de clar, cealalt` persoan` trebuie s` fi în]eles.
Presupunerile [i prejudec`]ile legate de familie duc la
ignorarea sau interpretarea gre[it` a unor observa]ii.
Comportamentul p`rin]ilor, fie ei cooperan]i sau nu,
este adesea interpretat gre[it.
Când ancheta ini]ial` arat` c` nu exist` un risc de
v`t`mare semnificativ` a copilului, familiile sunt arareori
îndrumate spre alte servicii de care au nevoie pentru a
evita problemele ce pot ap`rea pe termen lung.
Când au de a face cu o familie agresiv`, speciali[tii se
feresc s` vorbeasc` despre temerile lor [i s` cear`
ajutor.
Informa]iile primite la prima evaluare nu sunt
înregistrate corect, faptele nu sunt verificate, iar
motivele care au dus la deciziile respective nu sunt
notate
28
[i am f`cut tot posibilul pentru a-l vedea cât mai repede,
sau pentru a fi v`zut de un specialist?
Ce pot face în leg`tur` cu temerile pe care le am privind
s`n`tatea sau binele copilului?
Dac` copilul este destul de mare [i poate comunica, ce
spune el despre ce se întâmpl`?
Dac` acest copil folose[te un limbaj diferit de al meu, sau
comunicarea non-verbal`, am f`cut toate eforturile
pentru a implica pe cineva care s` m` ajute s`-l în]eleg
cât mai bine?
Ce motive am pentru a sus]ine sau respinge cele spuse
de copil?
Ce m` izbe[te cel mai tare legat de aceast` situa]ie?
Dac` acest aspect ar fi îndep`rtat sau schimbat, a[ mai
fi îngrijorat?
A[ considera o astfel de sesizare ca fiind de maxim`
urgen]` dac` ar fi venit din alt` surs`?
Am verificat dac` familia [i copilul / copiii au în]eles ce
urmeaz` s` se întâmple în continuare?
Care au fost presupunerile mele legate de aceast`
familie?
Ce dovezi am c` ele sunt corecte?
Care sunt argumentele care le infirm`?
Care sunt motivele acestui comportament al p`rin]ilor?
Exist` [i alte posibilit`]i, în afara celor evidente?
Este posibil ca felul în care s-au comportat s` fie o
reac]ie la ceva ce am spus sau f`cut, mai degrab` decât
în leg`tur` cu copilul?
Este situa]ia familiei satisf`c`toare în ceea ce prive[te
nevoile copilului / copiilor?
Fie c` este sau nu vorba de protec]ia copilului, familia are
nevoie de sprijin sau ajutor concret?
Cum pot s` m` asigur c` membrii familiei sunt informa]i
cu privire la serviciile de care pot beneficia, dac` doresc?
M-am sim]it în siguran]` în acel loc? Dac` nu, de ce?
Dac` eu, sau alt specialist, ar trebui s` revenim în
locuin]a respectiv` pentru a ne asigura c` nu exist`
pericol pentru copil / copii, ce fel de sprijin ar trebui s`
cerem?
Dac` este nevoie, exprima]i în scris aceste temeri [i
prezenta]i-le [efului dumneavoastr`.
Sunt sigur c` informa]iile pe care le am sunt 100%
corecte?
Dac` nu mi-am verificat noti]ele în timpul interviului cu
familia, ce ar trebui s` fac pentru a le verifica?
Cele notate arat` clar diferen]a dintre informa]iile
furnizate de familie, observa]iile mele directe [i
interpretarea evalu`rii situa]iei?
Am notat ce m`suri am luat / voi lua?
Ce m`suri au luat / vor lua celelalte persoane implicate în
rezolvarea cazului?
Studiu de caz:
Evaluarea de urgen]`
T., un b`iat în vârst` de 17ani, s-a n`scut într-o familie legal constituit`, dar mama a murit în anul 2000. S-a
solicitat efectuarea unei anchete sociale la domiciliul familiei, pentru c` bunica matern`, care locuia în alt jude],
pretindea c` minorul era abuzat fizic, mental [i sexual de tat`l s`u, R.
O echip` inter-disciplinar`, format` dintr-un asistent social, un psiholog [i un jurist au f`cut o evaluare imediat`
a situa]iei [i, dup` câteva vizite la domiciliul familiei [i consultarea rapoartelor întocmite de reprezentan]i ai
diferitelor institu]ii locale (prim`ria, poli]ia, [coala, medicul de familie), a întocmit un plan individualizat de
protec]ie.
Tat`l se pensionase dup` moartea so]iei, din motive de s`n`tate. Este o persoan` flegmatic`, echilibrat`,
afectuoas` [i r`bd`toare în rela]ia cu fiul s`u. Intrucat suferea de o semi-parez`, avea nevoie de ajutorul fiului
s`u la activit`]ile din gospod`rie.
Dup` absolvirea clasei a 8-a, b`iatul a refuzat s` mai mearg` la [coal`, preferând s` se ocupe cu cre[terea
animalelor [i gr`din`ritul, împreun` cu tat`l s`u. În ceea ce prive[te cererea bunicii, care pretindea c` b`iatul ar
trebui s` locuiasc` în alt` parte, precum [i acuza]ia nedovedit` de abuz, b`iatul a declarat c` nu vrea s`-[i
p`r`seasc` tat`l, de care era foarte legat.
Evaluarea psihologic` a ar`tat c` R. avea capacitatea emo]ional`, motiva]ional` [i moral` de a-[i cre[te [i educa
fiul. Din punctul de vedere al situa]iei sociale [i economice, speciali[tii au aflat c` familia monoparental` beneficia
de un venit minim, completat de alte resurse (cre[terea animalelor, gr`din`ritul).
A[adar, luând în considerare toate documentele din dosar, concluzia a fost c` era în interesul superior al copilului
ca acesta s` fie crescut de tat`l s`u, iar acuza]iile de abuz s-au dovedit a fi nefondate.
Comentariu a-i ajuta pe tat` [i fiu s`-[i satisfac` nevoile individuale
[i comune.
Acest caz reflect` situa]ia tipic` multor familii de acest
fel din multe ]`ri, în care copiii locuiesc cu un p`rinte Câteva posibilit`]i pentru viitor:
care are o dizabilitate. Copiii au un sentiment special În viitor trebuie acordat` aten]ie urm`toarelor aspecte:
de loialitate fa]` de p`rin]i, [i vor s` fac` tot ce pot • Ce sprijin s-ar putea g`si în cadrul familiei extinse, în
pentru a-i ajuta. Dilema autorit`]ilor este cum s` zona unde locuiesc tat`l [i fiul?
respecte familia - [i dorin]ele copilului - asigurându-se • Cum poate fi ajutat b`iatul s` se bucure de o copil`rie
în acela[i timp c` ace[ti copii nu sufer`. Cheia este (1) "normal`"?
identificarea surselor alternative pentru ajutarea • Cum ar putea s`-i ajute comunitatea [i alte servicii de
p`rintelui cu dizabilit`]i [i (2) s` i se asigure copilului specialitate?
condi]iile de a se bucura de o copil`rie "normal`".
Este foarte bine c` în acest caz s-a acordat toat` În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
importan]a cuvenit` leg`turii dintre copil [i tat`, întreb`ri:
acceptându-se dorin]a copilului de a r`mâne cu tat`l o De ce a reclamat bunica presupusul comportament
lui. Ar fi fost u[or s` se trag` concluzia c` un rol abuziv al tat`lui fa]` de copil? A fost intervievat` [i a
inacceptabil i se impusese copilului [i deci s` se ia avut vreo dovad` privind acuza]ia f`cut`?
decizia îndep`rt`rii lui de tat`, împotriva voin]ei o În multe zone exist` numeroase familii de acest tip.
acestuia. Este bine, de asemenea, c` punctul de De aceea, se poate apela la o abordare de grup a
vedere al copilului a fost luat în considerare. Abordarea problemelor ap`rute. În acest fel, p`rin]ii [i copiii simt
inter-disciplinar` a evalu`rii este [i ea de l`udat. c` sunt sprijini]i, c` nu sunt singuri în situa]ia cu care
Ce pare s` lipseasc` din abordarea acestui caz este o se confrunt`.
analiz` a ceea ce pot face alte institu]ii/autorit`]i pentru
Mesaje cheie
> Toate statele au obliga]ia de a proteja copiii împotriva abuzului
> Serviciile de protec]ie a copilului sunt primele care iau decizii cu privire la riscul la care sunt supu[i copiii
> O metodologie pentru luarea deciziilor în ceea ce prive[te evaluarea situa]iilor de risc prezint` o garan]ie c`
deciziile luate sunt cele corecte
> De câte ori este posibil, m`surile trebuie luate în sensul îndep`rt`rii sursei de risc pentru copil, [i nu invers.
Cele mai bune rezultate sunt atunci când copilul r`mâne acas`, dar în condi]ii de siguran]`
> Factorii de risc pot fi g`si]i [i în situa]ii în care exist` violen]` domestic`, probleme cu alcoolul, sau un nivel
de stres extrem de ridicat din cauza condi]iilor grele de trai
29
 Dimensiuni Domenii
Nevoile de dezvoltare ale copilului S`n`tate
Educa]ie
Dezvoltare emo]ional` [i comportamental`
5. MEN}INEREA COPILULUI ÎN FAMILIE Identitate
Rela]ii familiale [i sociale
Legisla]ie relevant` Prezentare social`
Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului, la fel ca [i CEDO [i legisla]ia român`, recunoa[te faptul c` Abilit`]i de trai independent
p`rin]ii sunt principalii responsabili de cre[terea copiilor lor [i c` ei au nevoie de ajutorul statului pentru a-[i
Abilit`]i parentale Îngrijire de baz`
putea îndeplini acest rol. Astfel, articolul 18 din Conven]ia ONU, men]ioneaz` c` statele "vor depune eforturi
Garantarea siguran]ei
pentru asigurarea principiului potrivit c`ruia ambii p`rin]i au responsabilit`]i comune pentru cre[terea [i
C`ldur` emo]ional`
dezvoltarea copilului". Se stipuleaz` în mod expres c` "p`rin]ii, sau dup` caz, reprezentan]ii s`i legali, sunt
Stimulare
principalii responsabili de cre[terea [i dezvoltarea copilului" (art. 18(1)). Conform articolului 18, "statele p`r]i
Îndrumare [i limite
vor acorda sprijin corespunz`tor p`rin]ilor [i reprezentan]ilor legali ai copilului în exercitarea responsabilit`]ii
Stabilitate
care le revine [i vor asigura crearea institu]iilor, a[ez`mintelor [i serviciilor de îngrijire a copilului" (art.18 (2)).
Dreptul p`rin]ilor care lucreaz` de a beneficia de servicii de îngrijire a copiilor este de asemenea stipulat în Factorii familiali [i de mediu Istoria familiei [i func]ionalitatea ei
mod explicit (Art. 18(3)). Familia extins`
Locuin]`
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului dezvolt` aceste obliga]ii generale. Articolul 5 (2) Loc de munc`
recunoa[te c` p`rin]ii sunt principalii responsabili de cre[terea copiilor, dar c` în subsidiar responsabilitatea Venit
apar]ine comunit`]ii locale. Autorit`]ile locale au datoria de a sprijini p`rin]ii [i pentru asta trebuie s` dezvolte Integrare social` [i familial`
[i s` furnizeze "servicii diversificate, accesibile [i de calitate, corespunz`toare nevoilor copilului" (Art. 5(3)). Resurse comunitare
Pentru a preveni separarea copilului de p`rin]ii s`i, Legea precizeaz` faptul c` "orice limitare a exerci]iului domenii, altele, îns`, pot avea o multitudine de probleme • nevoia de revizuire [i flexibilitate în ceea ce prive[te felul
drepturilor p`rinte[ti trebuie s` fie precedat` de acordarea sistematic` a serviciilor [i presta]iilor prev`zute de [i puncte slabe care se refer` la toate dimensiunile [i la în care sunt ajutate familiile [i identificarea noilor zone
lege ...în baza unui plan de servicii" ( Art. 34 (1)). Se pune un accent deosebit pe necesitatea inform`rii adecvate toate domeniile. Pe baza acestui tip de analiz` vor fi dificile, pe m`sur` ce apar noi elemente
a p`rin]ilor cu privire la serviciile existente [i de a le oferi consiliere, terapie [i mediere. Scopul expres al planului identificate deprinderile [i resursele care pot schimba • luând în considerare nevoia copilului de a avea o
de servicii este de a preveni separarea copilului de p`rin]i ( Art. 35 (4)). "M`surile speciale de protec]ie" pot fi situa]ia. Aceast` abordare eviden]iaz` faptul c` ajutarea identitate [i siguran]` - a[a cum s-a subliniat mai devreme
luate numai "dup` acordarea serviciilor prev`zute de acest plan" [i numai dup` ce se constat` c` "men]inerea familiei înseamn`: - misiunea tuturor speciali[tilor [i organiza]iilor implicate
copilului al`turi de p`rin]ii s`i nu este posibil`" (Art. 35(5)). • valorificarea contribu]iilor diferitelor servicii [i organiza]ii este de a oferi familiilor un maxim de sprijin, pentru ca
• abordarea problemelor la mai multe niveluri (ex: acestea s` continue s` aib` grij` de copii lor. Acesta este
A[adar, Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului pune accentul pe necesitatea men]inerii interac]iunile dintre p`rinte [i copil, veniturile [i locuin]a, un element de baz` al Conven]iei ONU cu privire la
copiilor în familiile lor prin furnizarea de servicii adecvate, apelându-se la m`suri alternative de protec]ie doar sprijinul comunit`]ii, etc.) drepturile copilului, a[a cum se poate vedea pe site-ul
atunci când este absolut necesar. Aceast` politic` general` se conformeaz` cerin]elor articolului 8 din CEDO, • stabilirea elementelor [i obiectivelor pe termen scurt, UNICEF3 .
pentru c`, dac` familia poate fi ajutat` s`-[i p`streze unitatea, asta se traduce prin respectarea principiului mediu [i lung • Toate familiile au sl`biciuni sau domenii care ar putea
propor]ionalit`]ii în abordarea dificult`]ilor cu care se confrunt` familia. Distrugerea unit`]ii familiei prin • nevoia unei metodologii [i a unei persoane care s` beneficia de îmbun`t`]iri. Unitatea de m`sur` nu este
separarea copilului nu este nici necesar` [i nici propor]ionat`, dac` acest lucru s-ar fi putut evita, prin oferirea gestioneze întregul proces. În acest sens, un ajutor este "familia perfect`", ci mai degrab` familia care reu[e[te s`
de servicii. P`rin]ii trebuie, de asemenea, s` fie informa]i în leg`tur` cu drepturile pe care le au, precum [i oferit de abordarea inter-institu]ional`/comunitar`, a[a îndeplineasc` cel pu]in nevoile de baz` ale copilului, f`r`
asupra modalit`]ii de acordare a drepturilor de asisten]` social` [i de asigur`ri sociale ( Art. 45 (4)). Atunci cum este ea reglementat` de articolul 103 (1) [i (2) din a pune în pericol binele [i dezvoltarea copilului pe termen
când cauza principal` a dificult`]ilor prin care trece o familie este lipsa resurselor materiale, asisten]a poate lua Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului lung. Strategiile alternative trebuie luate în considerare
forma unui sprijin financiar sau material (Art. 45 (2)). [i Ordinul Secretarului de Stat al ANPCA nr. 69/2004 numai în cazul familiilor care pic` acest test, dar [i atunci
pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind numai dup` ce s-au f`cut toate eforturile pentru a remedia
managementul de caz situa]ia.
Comentariu apari]ia problemelor respective, pentru a putea 1
http://www.frg.org.uk/fgc/FamilyGConference.pdf
identifica modalit`]i de schimbare a situa]iei în 2
http://www.dh.gov.uk/PublicationsAndStatistics/Publications/PublicationsPolicyAndGuidance/PublicationsPolicyAndGuidanceArticle/fs/en?
Punctul de plecare atunci când se încearc` men]inerea beneficiul copilului [i al familiei. În]elegerea problemelor CONTENT_ID=4003256&chk=Fss1ka
3
copiilor în familiile lor este de a face o analiz` a gradului cu care se confrunt` familia este o responsabilitate http://www.unicef.org/crc.htm
de periculozitate existent la momentul respectiv, a[a complex`, a[a c` trebuie luate în considerare toate
cum s-a subliniat în capitolul anterior. Trebuie s` existe contribu]iile posibile - în special ale copilului [i familiei Studiu de caz:
certitudinea, pe baza unei evalu`ri ini]iale detaliate, c` naturale [i extinse. Abordarea de tip "conferin]e de Evaluarea complex` care duce la reintegrare
riscul nu este semnificativ, atât în ceea ce prive[te familie" s-a dovedit extrem de util` în situa]ii de acest
siguran]a imediat` a copilului, cât [i nevoile acestuia pe fel - mai multe detalii se pot ob]ine de pe pagina de Familia P. este alc`tuit` din tat`, dl. P, în vârst` de 34 de ani, mama, dna. P, de 32 de ani, fiica B, de 6 ani [i fiul K.,
termen lung. Odat` ce se ajunge la concluzia c` riscul web1. La fel, o abordare sistematic` a evalu`rii în vârst` de 4 ani [i jum`tate.
nu este semnificativ, planificarea [i interven]ia pot trece complexe poate garanta c` evaluarea este minu]ioas` Medicul de familie a sesizat DGASPC c` b`iatul de 4 ani avea vân`t`i [i umfl`turi pe spate [i coapse. Existau, de
la faza urm`toare, concentrându-se pe sprijin [i terapie [i bine structurat` (ca aceea folosit` în Marea Britanie)2. asemenea, semne ale unor vân`t`i mai vechi. K. spunea c` tat`l îl bate aproape în fiecare sear`. Speciali[tii au
[i pe o evaluare mai complex` a situa]iei copilului [i a De exemplu, formatul utilizat în Marea Britanie pentru încercat s` fac` o evaluare a riscului la care era supus K în prezen]a p`rin]ilor intervievând to]i membrii familiei [i
familiei. evaluarea complex` a familiei folose[te trei dimensiuni monitorizându-le comportamentul. Asistentul social si psihologul au discutat, de asemenea, [i cu alte persoane care
Dup` evaluarea riscurilor imediate, evaluare al c`rei pentru în]elegerea situa]iei familiei [i pentru planificarea cuno[teau familia.
rezultat a fost pozitiv, sarcina prioritar` devine interven]iei. B`iatul a spus c` tat`l îl b`tea în mod regulat, din diferite motive. Avea o rela]ie bun` cu mama, dar nu [i cu sora
în]elegerea cât mai exact` a factorilor ce au dus la Unele familii pot avea probleme în doar unul sau dou` lui, [i îi era fric` de tat`. Se temea c` tat`l l-ar putea pedepsi pentru c` a vorbit despre faptul c` era b`tut de acesta.
Sora a spus c` totul era în regul` în familia lor, dar c` fratele avea obiceiul s` intre în tot felul de situa]ii conflictuale.

30 31
Fata î[i petrecea cea mai mare parte a timpului în camera ei.
P`rin]ii l-au descris pe K ca fiind un copil agresiv, care se enerva foarte u[or [i arunca cu lucrurile din jurul lui [i
lovea copiii. Aparent, lui K nu-i pl`cea deloc s` fie îmbr`]i[at sau dezmierdat. Ambii p`rin]i au spus c` nu mai [tiu
ce s` fac` cu el. Tat`l era de p`rere c` o disciplin` sever` era solu]ia, pentru c` a[a copiii devin adul]i capabili [i
s`n`to[i. El spunea c` folosea pedeapsa fizic` pentru a-l înv`]a pe K s` se poarte corespunz`tor.
Mama spunea c` nu este în stare s`-l controleze pe K. B`iatul a fost destul de nepoliticos în timpul interviului. P`rin]ii
uneori îi ignorau comportamentul, iar alteori reac]ionau cu cuvinte dure. Din punct de vedere social, familia era
izolat`. Nu p`straser` nici un fel de contact cu bunicii. P`rin]ii copiilor, datorit` programului înc`rcat, nu petreceau
prea mult timp cu copiii. Doamna P spunea c` so]ul ei ]ipa la ea [i la copii, în loc s` stea de vorb` cu ei.
Pe baza evalu`rii f`cute [i pentru c` nici o rud` nu s-a ar`tat interesat` s` ajute familia, s-a decis plasamentul la un
asistent maternal profesionist. În acela[i timp, psihologul [i asistentul social au continuat s` lucreze cu K [i cu
p`rin]ii s`i. To]i au fost de acord c` unul dintre factorii care au dus la abuz a fost faptul c` tat`l fusese el însu[i
abuzat în copil`rie [i asta l-a f`cut incapabil s`-[i poat` st`pâni furia [i agresivitatea. În ceea ce prive[te rela]iile de
familie, acestea se caracterizau printr-o lips` de comunicare, a[tept`ri false [i folosirea inadecvat` a metodelor
disciplinare, [i totodat`, o contribu]ie important` a avut-o [i copilul prin comportamentul s`u agresiv. Cu toate
acestea, erau destule puncte forte în situa]ia respectiv`. Domnul P era dispus s` vorbeasc` despre K [i era deschis
la solu]ii alternative. Familia î[i dorea s` r`mân` unit` [i s` se ajute unul pe cel`lalt. Î[i d`deau seama de situa]ia în
care se aflau [i erau dispu[i s` accepte ajutor din afar`. B`iatul î[i dorea [i el s` revin` cât mai curând în familie.
Sesiunile de consiliere a familiei s-au concentrat pe aplicarea pozitiv` a regulilor; un program de mas`, ore fixe de
culcare [i trezire, identificarea componentelor de comportament care erau cel mai greu de controlat de familie,
tehnici educa]ionale, metode de gestionare a furiei pentru tat`, în [edin]e individuale cu psihologul. B`iatul la rândul
s`u a beneficiat de psihoterapie individual`. A fost ajutat s`-[i identifice nevoile individuale, s` fac` fa]` temerilor [i
s`-[i creeze o imagine pozitiv` despre sine.
Familia a fost constant reevaluat` [i monitorizat`. Ultima reevaluare a ar`tat c` toate obiectivele fuseser` atinse,
lucru care a dus în cele din urm` la reintegrarea b`iatului în familie.

Comentariu Pentru a acoperi toate aspectele legate de problema

Acesta este un exemplu bun de practic` profesional`
în ceea ce prive[te:
• Raportarea abuzului
• Abordarea evalu`rii (în special implicarea familiei [i
stabilirea punctelor slabe [i forte)
• Interven]ia imediat` pentru protejarea copilului
(inclusiv luarea în considerare a rolului familiei extinse)
• Plasamentul la un asistent maternal
• Reintegrarea copilului în familie
• Implicarea familiei în solu]ionarea cazului
• Consilierea tat`lui în vederea renun]`rii la utilizarea
violen]ei fa]` de copil
Câteva posibilit`]i pentru viitor:
Este foarte important s` nu ne oprim aici! Trebuie s` se
lucreze în continuare cu:
• Familia
• Fiecare membru al acesteia
• Monitorizarea familiei de c`tre asistentul social,
profesori, medici, etc.
acestei familii trebuie s` existe o implicare continu` a
speciali[tilor (psiholog, psihoterapeut, etc.)
În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
întreb`ri:
• Cum s-a aflat de abuz? De cât timp se întâmpla acest
lucru? Cine ar fi putut s` [tie despre asta ([i s` nu fi
f`cut nimic)?
• Cine trebuie îndep`rtat din familie, copilul sau tat`l?
Ce se poate face pentru a se evita ca b`iatul s` cread`
c` el este problema?
• Cum se poate depista o situa]ie ca aceasta mai
devreme? De ce fel de sprijin au nevoie astfel de familii
pentru ca situa]ia s` nu devin` dramatic`?
• Ce sprijin a primit asistentul maternal pentru ca la
rândul s`u s`-l ajute pe copilul traumatizat? Este foarte
probabil c` b`iatul a avut un comportament dificil [i
fa]` de asistentul maternal. A beneficiat [i el de
preg`tire de specialitate pentru a putea face fa]` unui
astfel de comportament?

Mesaje cheie

>TTrebuie f`cut absolut tot ce e posibil pentru a ajuta familiile s` aib` grij` de copiii lor. Solu]iile alternative
trebuie c`utate doar atunci când acest lucru nu este posibil, iar pericolele sunt prea mari.
>OO în]elegere cât mai bun` a familiei este cheia g`sirii solu]iei optime pentru ajutorarea efectiv` a acesteia.
Implicarea familiei în acest proces de "în]elegere" [i folosirea unui metodologii de evaluare complex` asigur`
ob]inerea unor rezultate pozitive.
>ÎÎn]elegerea [i ajutarea familiilor nu este doar responsabilitatea serviciilor de protec]ie a copilului. To]i ceilal]i
factori implica]i (comunitatea local`, serviciile medicale, [coala, etc.) au responsabilit`]i [i resurse pentru asta.
>NNu exist` familii perfecte. Scopul este ca familiile s` fie ajutate s` r`spund` adecvat m`car nevoilor esen]iale
ale copiilor pe termen scurt [i lung.

32
 6. DREPTUL COPILULUI DE A MEN}INE CONTACTUL CU MEMBRII FAMILIEI SALE important ca asisten]ii sociali s` încerce s` ni[te p`rin]i buni, dac` nu i se permite s`-[i vad`
stabileasc` leg`tura dintre copil [i p`rin]i. Dac` un p`rin]ii, copilul poate percepe aceast` separare ca pe
Legisla]ie relevant` copil este plasat la un asistent maternal sau într-un o pedeaps`. Se poate gândi c` e vina lui, î[i poate
Acest drept este absolut fundamental [i recunoscut în mod expres de Conven]ia ONU cu privire la drepturile serviciu de tip reziden]ial, datoria asistentului social închipui c` p`rin]ii nu-l iubesc pentru c` e un copil
copilului, de deciziile Cur]ii Europene a Drepturilor Omului conform CEDO [i de legile române[ti. Articolul 9 al este de a face aceste lucruri respectând principiul r`u, sau poate inventa tot felul de motive pentru faptul
Conven]iei ONU stipuleaz` c` statele au obliga]ia de a se asigura c` copiii nu sunt separa]i de p`rin]i împotriva ap`r`rii interesului superior al copilului. c` nu este vizitat de p`rin]i. Toate acestea d`uneaz`
voin]ei acestora, cu excep]ia situa]iilor în care, conform legii, autorit`]ile competente decid contrariul (Art. 9 (1)). imaginii de sine a copilului.
|n continuare se precizeaz` c` statele p`r]i "vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii p`rin]i Stabilirea [i men]inerea contactului dintre copii [i
sau de unul dintre ei de a între]ine rela]ii personale [i contacte directe cu cei doi p`rin]i, în mod regulat, p`rin]i este extrem de important`, pentru c` sunt O solu]ie posibil` pentru cazurile în care speciali[tii
exceptând cazul în care acest lucru contravine interesului superior al copilului" (prezum]ia clar` fiind c` de obicei legate de o posibil` reintegrare. Dac` via]a p`rin]ilor implica]i (dup` o evaluare atent`) decid c` men]inerea
este în interesul superior al copilului s` p`streze aceste contacte) (Art. 9 (3)). se schimb`, poate deveni posibil ca ei s`-[i asume contactului cu p`rin]ii poate fi riscant pentru copii este
responsabilitatea cre[terii copiilor. Succesul contactul sub supraveghere. În unele ]`ri din Europa,
Conform CEDO, Curtea European` a Drepturilor Omului a abordat problema men]inerii contactului dintre copil reintegr`rii copilului depinde foarte mult, printre altele, exist` a[a numitele "cafenele pentru vizite", unde
[i p`rin]i, ca fiind un aspect al dreptului acestora de a li se respecta via]a de familie, garantat de articolul 8. [i de calitatea rela]iei dintre copil [i p`rin]ii lui. Dac` copiii se pot întâlni cu p`rin]ii, pot bea un suc [i se pot
Conform CEDO, decizia statului de a reduce sau interzice contactul dintre p`rin]i [i copii va fi întotdeauna nu se men]ine contactul, [ansele de reintegrare scad juca, toate în prezenta unui supraveghetor. Se
supus` unei analize serioase. Când astfel de restric]ii se dovedesc a fi excesive sau dispropor]ionate, acest lucru foarte mult. recomand`, de asemenea, ca dup` aceste vizite
înseamn` înc`lcarea atât a drepturilor copilului, cât [i ale p`rin]ilor. Curtea a subliniat strânsa leg`tur` dintre copilului s` i se dea ocazia s` vorbeasc` deschis cu
contactul adecvat [i scopul principal care este reunificarea familiei. În multe cazuri, stabilirea sau men]inerea contactului un specialist despre aceste experien]e [i despre
este o adev`rat` provocare pentru speciali[tii sentimentele pe care le are. Orice form` ar îmbr`ca,
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului con]ine un num`r de articole care se refer` la implica]i, în special dac` p`rin]ii sunt considera]i contactul sub supraveghere îi poate ajuta pe copii s`
problema men]inerii contactului copilului cu p`rin]ii. Articolul 14 recunoa[te dreptul copilului de a men]ine nepotrivi]i sau "r`i". În acest caz, trebuie s` încerce s` fac` fa]` realit`]ii, f`r` a-[i idealiza p`rin]ii. Ajutorul de
contact nu numai cu p`rin]ii, dar [i cu rudele [i, chiar mai important, cu "alte persoane fa]` de care copilul a se pun` în locul copiilor, pentru a în]elege felul în care specialitate le va permite în timp s`-[i dea seama c`
dezvoltat leg`turi de ata[ament" (Art. 14 (1)). A[adar copilul poate avea "via]` de familie" al`turi de persoane cu percep ei situa]ia în care se afl`. Chiar dac`, din nu ei poart` responsabilitatea situa]iei în care se afl`,
care are rela]ii legale [i biologice, dar [i sociale. (Art. 14 (2)). Mai mult, p`rin]ii nu le pot interzice copiilor s` punctul de vedere al specialistului, p`rin]ii nu sunt ci adul]ii.
men]in` leg`tura cu bunicii, fra]ii sau alte persoane al`turi de care copilul s-a bucurat de via]` de familie, cu
excep]ia cazurilor " în care instan]a decide în acest sens, apreciind c` exist` motive temeinice de natur` a Studiu de caz:
primejdui dezvoltarea fizic`, psihic`, intelectual` sau moral` a copilului" (Art. 14 (3)). Restabilirea contactului cu p`rin]ii
Aceast` ultim` prevedere este extrem de interesant` [i merge mult mai departe decât ceea ce li se impune în Z. este copilul lui A [i B, nec`s`tori]i, actualmente desp`r]i]i. La dou` luni dup` na[tere copilul a fost internat
mod legal p`rin]ilor în multe alte ]`ri. Articolul neag` dreptul p`rin]ilor de a restric]iona contactul cu o gama larg` împreun` cu mama în sec]ia de pediatrie a unui spital, cu diagnosticul rino-adeno-faringit` acut`, sindrom
de persoane, un drept care ar intra în mod normal în aria de drepturi sau responsabilit`]i p`rinte[ti. Aceasta este dispeptic secundar, distrofie [i malnutri]ie. Dou` zile mai târziu, mama [i-a p`r`sit copilul în spital.
o recunoa[tere a capacit`]ii copilului de a forma o re]ea de rela]ii [i de a le putea men]ine. Articolul 15 precizeaz`
toate tipurile de contact care respect` defini]ia conceptului general de contact a[a cum apare el în Lege. La scurt timp dup` ce copilul a fost p`r`sit în spital, DGASPC i-a contactat pe p`rin]i, care au solicitat
Acestea include vizitele [i întâlnirile, p`strarea leg`turii, coresponden]a, furnizarea de informa]ii despre copil [i instituirea unei m`suri de protec]ie pentru copil, pentru c` nu puteau avea grij` de el din cauza situa]iei
alte forme de contact indirect (Art. 15 (1)). financiare precare [i dizabilit`]ii mamei (retard mental de gradul II). Comisia pentru Protec]ia Copilului a decis
Restric]ii asupra dreptului copilului de a men]ine contactul cu oricare dintre p`rin]i pot fi impuse doar de instan]`, plasarea copilului într-un centru de plasament pentru 3 luni. M`sura a fost luat` conform Ordonan]ei de
atunci când exist` "motive temeinice de natur` a periclita dezvoltarea fizic`, mental`, spiritual`, moral` sau Urgen]` 26/1997, republicat`, [i prevederilor Conven]iei ONU cu privire la drepturile copilului, articolele 3, 19
social` a copilului" ( Art. 16 (2)). Din nou este o prevedere clar` conform c`reia este nevoie de un motiv foarte [i 20: "copilul care este, temporar sau permanent, lipsit de mediul s`u familial sau care, pentru protejarea
serios pentru a putea restric]iona men]inerea contactului. Articolul 17 [i urm`toarele reglementeaz` situa]ia intereselor sale, nu poate fi l`sat în acest mediu, are dreptul la protec]ie [i asisten]` speciale din partea
copiilor români care se afl` în str`in`tate, precum [i obliga]iile autorit`]ilor de a facilita reuniunea dintre p`rin]i [i statului".
copii [i de a sus]ine dreptul copilului de a men]ine contactul cu p`rin]ii în aceste condi]ii. Cum mama î[i p`r`sise domiciliul, reintegrarea nu mai era posibil`, a[a c` Comisia a hot`rât men]inerea
copilului în centru. Nici tat`l nu [i-a vizitat prea des copilul, pentru c`, spunea el, nu-[i permitea s` o fac`.
Comentariu legate de ei, la un moment dat încercând chiar s`-[i Conform preambulului la Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului "pentru dezvoltarea plenar` [i
caute r`d`cinile care pentru el sunt p`rin]ii. Aceast` armonioas` a personalit`]ii sale copilul trebuie s` creasc` într-un mediu familial, într-o atmosfer` de fericire,
|n exemplul de caz num`rul 3, pe tema prevenirii c`utare începe de obicei în adolescen]`. dragoste [i în]elegere", tat`lui i s-a cerut consim]`mântul pentru plasarea copilului într-o familie substitut, lucru
abandonului, s-a subliniat importan]a procesului de care s-a [i întâmplat. Primul contact dintre copil [i asistentul maternal, care a avut loc la centru, a fost bun.
rela]ionare [i a ata[amentului. Aceste lucruri se Dup` cum am subliniat deja, cunoa[terea trecutului
întâmpl` de obicei în mod natural, generate de un lor [i al familiilor lor îi ajut` pe copii s`-[i defineasc` Comisia pentru Protec]ia Copilului a decis plasarea copilului în asisten]` maternal` când copilul avea 12 luni.
mecanism interior, iar separarea de o persoan` identitatea. De aceea ei au nevoie de tot sprijinul pe Când a p`r`sit centrul, starea copilului era bun`, de[i diferit` de cea a unui copil crescut într-o familie natural`.
important` la o vârst` fraged`, ca [i neglijarea sau care îl pot primi pentru a-[i identifica p`rin]ii [i / sau Asistentul social a vizitat copilul în mod periodic. Copilul se dezvolta normal. Cu toate acestea, era nervos [i
abuzul, pot duce la tulbur`ri de ata[ament. Tendin]a familia l`rgit`. Au dreptul s` [tie cine le sunt p`rin]ii [i chiar agresiv cu al]i copii, preferând s` se joace singur.
înn`scut` [i capacitatea omului de a se ata[a de alte s` aib` acces la dosarele lor de îndat` ce î[i exprim`
persoane face ca un copil, chiar [i atunci când este dorin]a de a fi informa]i despre originile [i mediul din Pe perioada m`surii de plasament, nici un membru al familiei nu l-a vizitat pe copil, de[i DGASPC a încercat
tratat r`u de p`rin]i sau separat de ace[tia, s` care fac parte. Când copiii sunt mici - ca de exemplu s`-i contacteze. Mama î[i p`r`sise domiciliul, f`r` ca nimeni s` [tie unde se afl`. Bunica matern` nu a vrut s`-
continue s`-i iubeasc` [i s`-i apere, dorindu-[i s` atunci când sunt p`r`si]i în spital - dar [i mai târziu, l ia pentru c` suferea de tuberculoz`. Tat`l lucra în str`in`tate, iar bunica patern` mai avea un nepot de care
r`mân` cu ei. La fel, când datorit` separ`rii produse asisten]ii sociali trebuie s` fac` toate eforturile pentru se ocupa. Încercând s` stabileasc` contactul cu familia, DGASPC a respectat dreptul copilului la identitate,
la o vârst` foarte mic`, nu are ocazia s` stabileasc` a le g`si p`rin]ii (la momentul respectiv, dar [i mai conform articolului 8 din Conven]ia ONU.
rela]ii de ata[ament fa]` de p`rin]i, copilul va tânji tot târziu), astfel încât - m`car- s` le poat` spune copiilor Dup` un timp, a fost posibil` restabilirea contactului cu tat`l [i bunica patern`. Ei au început s` viziteze copilul
timpul dup` ace[tia [i î[i va crea propriile fantezii cine sunt [i de unde vin. În plus, este de asemenea [i chiar [i-au exprimat dorin]a de a lua b`iatul acas`. Copilul a reac]ionat pozitiv la vederea tat`lui [i a rostit

34 35
pentru prima oar` cuvântul "tati". Chiar dup` prima vizit` copilul a început s` fac` progrese. Nu mai era a[a
de agitat [i de nervos, a devenit mai afectuos [i a început s` vorbeasc`. A început chiar s` se joace cu al]i
copii [i a fost adesea auzit purtând o conversa]ie imaginar` la telefon cu tat`l s`u. Pe durata plasamentului
copilul nu a avut nevoie de medica]ie, starea s`n`t`]ii lui fiind foarte bun`.

De[i tat`l continua s` fie mult timp plecat pentru a munci, bunica a acceptat s` aib` grij` de nepotul ei.
Asistentul social [i autorit`]ile locale încearc` acum s` g`seasc` o solu]ie pentru reintegrare, familia f`când
eforturi considerabile pentru a crea condi]ii bune de via]` pentru copil.

Comentariu
Acesta este un caz foarte complex care ar pune la
încercare abilit`]ile oric`rui departament de asisten]`
social`. DGASPC a f`cut mai mult decât posibilul
pentru a men]ine contactul dintre Z [i tat`l lui,
urm`rind permanent reintegrarea copilului în familie.
Este, de asemenea, important de men]ionat c` Z a
fost mutat din centrul de plasament la un asistent
maternal, locul cel mai potrivit pentru un copil în
situa]ia lui Z.
Câteva posibilit`]i pentru viitor:
Pot fi luate în considerare urm`toarele op]iuni:
• Ar putea tat`l / bunica [i p`rin]ii substitut s` fie
ajuta]i pentru a stabili un program prin care Z s`
petreac` timp cu ambele p`r]i? De exemplu, s` stea
în unele weekend-uri cu bunica?
• Ar putea fi bunica ajutat` s` aib` grij` de Z împreun`
cu cel`lalt nepot pe care îl între]ine deja? Ar putea s`
i se asigure o locuin]` mai mare sau ajutor în cas`
pentru îngrijirea celor doi copii?
În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
întreb`ri:
• {tia cineva de familia lui Z înainte de internarea lui,
când acesta avea 2 luni? A [tiut cineva c` nu era bine
îngrijit [i ce ajutor a fost / ar fi putut fi acordat familiei?
• S-a acordat aten]ie semnalelor care ar fi putut
avertiza despre inten]ia mamei de a p`r`si copilul în
spital?
• Ce ajutor li s-a oferit p`rin]ilor dup` ce Z a fost l`sat
în spital? Sprijinul financiar [i ajutorul la domiciliu ar fi
ajutat familia s` nu renun]e la copil?
• Era posibil` plasarea copilului în asisten]` maternal`
în momentul în care Z a fost p`r`sit în spital? Ar fi fost
o solu]ie mult mai bun` pentru un copil atât de mic.
• S-a f`cut vreo încercare de a-i ajuta pe tat` [i
bunic` s`-l viziteze pe Z (transport sau bani)?
• Ar putea fi mama ajutat` acum s` joace un rol în
via]a lui Z? Prime[te ea ajutor în ceea ce prive[te
propria ei via]`, în special dac` exist` posibilitatea ca
ea s` mai dea na[tere [i altor copii ?
• A luat DGASPC în considerare rela]ia de ata[ament
dintre asistentul maternal [i Z, precum [i posibilitatea
men]inerii contactului cu familia acesteia, având în
vedere rolul important pe care l-au jucat în via]a
copilului ?

Mesaje cheie

> Ata[amentul îi face pe copii s`-[i iubeasc` [i s`-[i apere p`rin]ii; ei vor s` r`mân` cu p`rin]ii, chiar dac` nu
sunt trata]i bine de ace[tia
>SSpeciali[tii nu trebuie s` uite acest lucru când lucreaz` cu copiii [i s` respecte importan]a pe care o au p`rin]ii
pentru copii
> Speciali[tii trebuie s`-i ajute pe copii s`-[i g`seasc` p`rin]ii [i / sau familia extins` [i s` în]eleag` c` în acest
fel îi ajut` pe copii s`-[i dobândeasc` [i s`-[i p`streze identitatea, care este extrem de important` pentru
dezvoltarea lor personal`
> Stabilirea [i men]inerea contactului este vital` pentru promovarea [i realizarea reunific`rii dintre p`rin]i [i
copii
> Dac` contactul cu p`rin]ii poate fi periculos pentru copil, atunci acesta trebuie s` se fac` sub supraveghere

36
 7. ABUZUL ASUPRA COPILULUI pentru a evita orice form` de atingere fizic`; sau o via]a îi este în pericol
adolescent` care consum` droguri în încercarea de a • Stresul emo]ional poate crea un sentiment de
Legisla]ie relevant` face realitatea vie]ii ei suportabil`. nesiguran]` în ceea ce prive[te percep]ia asupra celor
Cel mai important articol este, din acest punct de vedere, a[a cum s-a men]ionat de mai multe ori, articolul 3 întâmplate, lucru care duce la o relatare incoerent` a
din CEDO (vezi comentariul general [i ce s-a spus despre r`spunderea statului atunci când acesta nu reu[e[te Chiar [i un copil neglijat care provoac` persoanele din faptei [i poate avea un impact negativ asupra
s` fac` pa[ii necesari pentru a preveni abuzul [i neglijarea) jurul s`u printr-un comportament agresiv, încearc` de credibilit`]ii
fapt s` atrag` aten]ia, pentru c` e mai bine s` ]i se • Reac]ia fa]` de dezv`luirea, de exemplu, a unui abuz
Articolul 19 este articolul principal al Conven]iei ONU, de[i ea con]ine o serie de alte articole care ap`r` dreptul acorde aten]ie negativ` decât s` fi ignorat. Ideea este sexual, trebuie s` fie de sprijin [i încredere, pentru c` o
copilului de a fi protejat împotriva mai multor ac]iuni v`t`m`toare specifice, cum ar fi exploatarea economic` c`, atunci când copiii au o atitudine provocatoare sau reac]ie negativ` sau lipsa de încurajare poate duce la
(art. 32), consumul de droguri (art. 33), exploatarea sexual` (art. 34), vânzarea [i traficarea (art. 34) [i toate violent`, trebuie s` percepem acest lucru ca un strig`t re-traumatizarea copilului
celelalte forme de exploatare ( art. 36). Conven]ia impune statelor obligativitatea de a " lua toate m`surile de ajutor [i un semnal c` trebuie s` facem ceva pentru • Este posibil ca, în situa]ia respectiv`, lucrurile s`
corespunz`toare pentru a facilita recuperarea fizic` [i psihologic` [i reintegrarea social` a copiilor, victime ale a descoperi ce nu e în regul` cu acel copil. trebuiasc` s` fie f`cute treptat [i s` nu se ia m`suri de
unei formei de neglijen]`, exploatare sau abuz" (art. 39). Principala prevedere, cea din articolul 19, ofer` urgen]`, pentru a preveni re-traumatizarea copilului, dar
protec]ie împotriva abuzului sau neglij`rii. Statele au obliga]ia de a "lua toate m`surile legislative, Interven]ia f`r` a pierde din vedere posibila v`t`mare grav` a
administrative, sociale [i educative corespunz`toare, în vederea protej`rii copilului împotriva oric`ror forme de Abuzul [i neglijarea copilului implic` de multe ori copilului
violen]`, v`t`mare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijen]`, de rele tratamente sau exploatare, v`t`mare fizic` [i aproape întotdeauna traume • În special în cazurile de abuz sexual, pentru a
inclusiv abuz sexual, în timpul în care se afla în îngrijirea p`rin]ilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului sau psihologice. CEDO spune foarte clar c` autorit`]ile din descoperi "groaznicul secret", este nevoie de mult`
toate ]`rile "au obliga]ia legal`" de a lua m`surile aten]ie fa]` de sentimentele de ru[ine, team` [i vin` pe
reprezentan]ilor s`i legali sau a oric`rei persoane c`reia i-a fost încredin]at" (Art. 19 (1)).
necesare pentru a proteja copiii împotriva abuzului [i care le tr`ie[te copilul
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului con]ine o serie de prevederi relevante în acest sens.
neglij`rii, [i c` "pot fi trase la r`spundere" atunci când Pentru a-l putea face pe copil s` vorbeasc` despre
Comentariul general a subliniat interzicerea total` a pedepselor fizice, conform articolului 28. Aici, în mod
nu fac acest lucru. Asta înseamn` c` este imperativ - abuz, trebuie s` facilit`m folosirea unui anumit
automat, vorbim despre defini]ia legal` a abuzului. Dar principalele articole care se refer` la investigarea
fiind de fapt o îndatorire legal` - ca speciali[tii s` ia vocabular pentru ceea ce s-a întâmplat, f`r` s` punem
cazurilor de abuz împotriva copiilor [i ce se întâmpl` atunci când un caz de abuz este suspectat sau descoperit
m`surile necesare pentru protejarea copilului [i de vorbele în gura copilului
sunt articolele 36 -38. Articolul 36, dup` cum am subliniat mai devreme, le confer` autorit`]ilor pentru protec]ia
asemenea s` se asigure c` acesta prime[te tratament • Întreb`rile care încep cu "de ce?" sunt adesea
copilului dreptul de a avea acces la domiciliul copilului atunci când "exist` motive temeinice de a suspecta c`
medical, la momentul respectiv sau mai târziu. Este percepute ca o acuza]ie
via]a [i securitatea copilului sunt primejduite în familie". Acest lucru permite realizarea unei evalu`ri a „felului important ca acei speciali[ti care au astfel de îndatoriri • Este foarte important s` nu facem promisiuni pe care
în care ace[tia sunt îngriji]i, despre s`n`tatea [i dezvoltarea lor fizic`, educarea, înv`]`tura [i preg`tirea lor s` fie foarte bine informa]i cu privire la consecin]ele nu le putem ]ine (cum ar fi p`strarea secretului despre
profesional`" ( Art. 36 (1)). traumelor provocate de abuz [i procedurile care trebuie cele întâmplate), pentru c` înc`lcarea acestor
urmate. promisiuni este o alt` form` de abuz, de data aceasta
Dac`, în urma acestor vizite, se ajunge la concluzia c` s`n`tatea sau dezvoltarea copilului sunt puse în de încredere
primejdie, serviciul public de asisten]` social` are obliga]ia s` anun]e DGASPC pentru a se lua o m`sur` de În afar` de m`surile de siguran]` descrise într-o • A povesti cuiva despre abuz e nu numai o u[urare, dar
protec]ie a copilului respectiv ( Art. 36 (2)). DGASPC este obligat` la rândul s`u s` prezinte cazul copilului în sec]iune anterioar`, trebuie luate în considerare [i alte [i o ru[ine pentru copil; acesta se poate teme de
instan]`, dac` se consider` c` "sunt întrunite condi]iile prev`zute de lege pentru dec`derea, total` sau par]ial`, aspecte. În primul rând, interven]ia trebuie întotdeauna consecin]ele faptului c` a vorbit despre asta
a p`rin]ilor ori a unuia dintre ei din exerci]iul drepturilor p`rinte[ti ( art. 36 (3)). Ce reiese clar din articolul 38 s` se concentreze pe copii, iar în al doilea rând, pe • Timpul în care copilului i se cere s` vorbeasc` cu
este c` instan]a este singura autoritate competent` care poate stabili cine exercit` drepturile [i îndatoririle familie pentru c` aceasta este mediul în care copilul diferite persoane despre abuz trebuie s` fie cât mai
p`rinte[ti, felul în care acestea sunt exercitate, dec`derea total` sau par]ial` din drepturile p`rinte[ti [i prime[te multe dintre resursele de care are nevoie scurt posibil
redobândirea dreptului de a exercita aceste drepturi. pentru a se dezvolta. M`surile de sprijin [i de interven]ie
trebuie s` se concentreze pe resursele personale [i de Sprijinul acordat trebuie s` îl ajute pe copil s` nu se mai
Comentariu asupra lor, la aproape toate nivelurile de dezvoltare. E mediu, [i de asemenea pe responsabilizare. simt` o victim`. De aceea, trebuie f`cute toate eforturile
adev`rat c` majoritatea copiilor sunt maleabili \ns` nu Protec]ia drepturilor copilului implic` adesea protejarea pentru împuternicirea lui [i pentru restabilirea
Impactul abuzului asupra copilului putem s` plec`m de la aceast` premis`. Trebuie s`-i drepturilor p`rin]ilor. Sigur c` poate ap`rea un conflict normalit`]ii în via]a lui, atât cât este posibil. Trebuie
Se stie de mult` vreme c` violen]a în familie [i abuzul ajut`m s`-[i dezvolte abilitatea de a rezista \n fa]a de interese între p`rin]i [i copil ( abuzul demonstreaz` acordat` o aten]ie deosebit` men]inerii integrit`]ii fizice
sexual exist`, dar nu se cunoa[te exact care este influen]elor negative. clar acest lucru), dar exist` [i multe alte situa]ii în care [i emo]ionale a copilului, f`când pa[ii necesari [i
inciden]a acestor cazuri. |n trecut se credea, c` dac` sprijinindu-i pe p`rin]i, drepturile copilului pot fi consultându-l [i informându-l în permanen]` pe acesta
exist` violen]` sau abuz în familie, asta e o problem` Un strig`t de ajutor promovate [i protejate. despre lucrurile care se fac în leg`tur` cu el. În acela[i
care trebuie rezolvat` în interior, de c`tre membrii Când copiii sufer`, în interiorul lor se activeaz` un Faptul c` exist` întotdeauna mai multe cauze ce duc la timp integritatea membrilor familiei trebuie respectat`
familiei. Nu exista nici o concep]ie general` conform mecanism de supravie]uire, care este numit în limbajul abuz [i neglijare, subliniaz` necesitatea unei atât cât este posibil, în toate m`surile care se iau. În
c`reia astfel de situa]ii îi las` pe copii cu traume psihologic de specialitate "tendin]` de actualizare". perspective interactive în ceea ce prive[te interven]ia, unele cazuri este posibil s` fie nevoie de o ac]iune
emo]ionale sau psihologice pe termen lung. Aceasta se bazeaz` pe încercarea de a g`si modalit`]i precum [i luarea în considerare a caracterului sistemic rapid`, în altele abordarea potrivit` e cu pa[i mici [i
de (re)stabilire a condi]iilor favorabile, "normale", de al abuzului [i neglij`rii. De aceea, cooperarea dintre mult` aten]ie.
Se [tie c` toate acele presupuneri erau gre[ite. Violen]a via]`. În acest context, copiii încep s` ne trimit` grupuri diferite de speciali[ti este imperativ`. În unele ]`ri Europene poli]ia are dreptul s` îndep`rteze
în familie [i abuzul împotriva copiilor presupune semnale care ne spun c` lucrurile nu sunt în ordine [i c` Atunci când se lucreaz` direct cu copilul în momentul în agresorul din locuin]a familiei, astfel încât s` nu fie
întotdeauna un abuz de putere în cadrul familiei [i are au nevoie de ajutor. Dar copiii nu vorbesc direct cu noi. care abuzul este confirmat, trebuie s` lu`m în nevoie de plasarea copilului în afara familiei. Aceasta
efect devastator asupra copiilor, pe care îi marcheaz` Strig`tul lor de ajutor este de obicei indirect [i este de considerare urm`toarele: poate fi o solu]ie bun`, în special datorit` valorii sale
pentru tot restul vie]ii. Cel mai slab dintre aceste efecte datoria noastr` s` încerc`m s`-l auzim. În cele mai • Copilul va încerca aproape întotdeauna s`-[i simbolice: devine foarte clar c` agresorul este
poate fi acela c` adesea copiii abuza]i au o p`rere multe cazuri, îns`, problema este c` ei î[i exprim` protejeze p`rin]ii, indiferent cât de grav a fost abuzul responsabil pentru abuz, nu copilul. De asemenea,
foarte proast` despre propria lor persoan` [i consider` nevoia de ajutor printr-un comportament agresiv, care • Copilul se simte sau se poate sim]i vinovat, [i deci îi [ansele ca normalitatea s` fie restabilit` în via]a
c` abuzul s-a comis din vina lor. Ast`zi se [tie, de are efectul opus. Reac]ia p`rin]ilor este cel mai adesea va fi ru[ine pentru ce i s-a întâmplat copilului cresc.
asemenea, c` dac` copiii sunt martori ai violen]ei între ostil`, dac` nu chiar punitiv`. Un exemplu poate fi acela • Copilului poate s` \i fie team` s` vorbeasc` despre
p`rin]i, aceasta are un efect negativ extrem de puternic al unei feti]e abuzate sexual care nu se mai spal`, abuz, pentru c` are sentimentul - real sau imaginar - c`

38 39
 Studiu de caz: sunt luate în considerare sentimentele [i opiniile), • Ar fi trebuit poli]ia s` se implice chiar de la început,
Abuz sexual comis de tat`l vitreg exist` pericolul ca aceasta s` treac` printr-o nou` având în vedere c` era clar chiar de atunci c` era
traum`. vorba de o infrac]iune?
Cazul a fost sesizat de mama lui F, care a venit la DGASPC pentru a-i informa c` fostul partener, V, o alungase • Nu se spune nimic despre verific`rile f`cute în
de acas`, dar o re]inuse pe fiica ei ( în vârst` de 14), c`reia nu-i mai permitea s` mearg` la [coal`. Asistentul Câteva posibilit`]i pentru viitor: leg`tur` cu s`n`tatea fizic` a lui F de dup` abuz;
social a luat urm`toarele m`suri: De[i pare c` F se simte bine, trebuie avut` grij` ca ea abuzul sexual poate provoca infec]ii [i alte probleme
1) a vorbit mai întâi cu diriginta fetei de la [coal`, care a confirmat în scris c` F nu mai venea la [coal` de ceva s` beneficieze în continuare de terapie pentru a o de s`n`tate.
timp; ajuta s` treac` peste trauma suferit`, mai ales în ceea • Cum se abordeaz` problemele de con[tientizare a
2) s-a deplasat la domiciliul partenerului mamei, unde a vorbit atât cu fata, cât [i cu presupusul agresor; ce prive[te rela]iile pe care le va stabili în continuare. opiniei publice sau culturale legate de situa]ia copiilor
3) \ntrucåt speciali[tilor DGASPC nu li s-a permis s` stea de vorb` singuri cu fata, a fost nevoie de sprijinul abuza]i? Este clar c` trebuie f`cute mai multe eforturi
poli]iei; In ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva pentru a le ar`ta oamenilor c` ace[ti copii au nevoie
4) cu ajutorul poli]iei, fata a fost îndep`rtat` din locuin]` [i plasat` într-un centru de plasament pentru situa]ii întreb`ri: de ajutor, nu de respingere.
de urgen]`, pe baza dispozi]iei emise de Directorul General al DGASPC.
Istoricul familiei a ar`tat c` p`rin]ii fetei se desp`r]iser` când F avea 2 ani. Tat`l consuma frecvent b`uturi
alcoolice [i era violent. Fata mai avea doi fra]i mai mari, E [i G. Mama, S, dup` desp`r]irea de so], [i-a luat
copiii [i a plecat s` locuiasc` cu p`rin]ii. S a avut câteva locuri de munc`, dar le-a pierdut pe toate din cauza Mesaje cheie
numeroaselor absen]e. Dup` câ]iva ani a început [i S s` consume b`uturi alcoolice [i a stabilit o nou` rela]ie
de concubinaj - cu V. La început a luat doar b`ie]ii cu ea, l`sând-o pe F în grija p`rin]ilor ei. Totu[i, la sugestia > Violen]a în familie [i abuzul sexual reprezint` forme de abuz de putere [i duc la traumatizarea victimelor
partenerului s`u, au luat-o [i pe F s` stea cu ei. La momentul respectiv feti]a terminase clasa a 4-a. > Abuzul împotriva copiilor poate provoca [i v`t`mare fizic`, dar întotdeauna provoac` traume psihologice
În timpul în care au locuit împreun`, nici mama [i nici partenerul ei nu aveau un loc de munc`. Ocazional, mama > Comportamentul agresiv/agitat al unui copil trebuie interpretat ca un strig`t de ajutor
muncea ca menajer`, iar b`rbatul la munca câmpului. To]i locuiau într-o singur` camer`, împreun` cu mama > Neîncrederea sau m`surile gre[ite, care îl cople[esc pe copil, duc la o re-traumatizare a acestuia
în vârst` [i bolnav` a lui V. În ultimi 2-3 ani, bunicii materni nu mai avuseser` nici o leg`tur` cu nepoata lor. > Copiii sunt ata[a]i de p`rin]ii lor, a[a c` în general îi vor ap`ra [i nu vor dori s` se despart` de ei
> Abuzul sexual are întotdeauna ca urmare sentimente de ru[ine, vin` [i team`; prima sarcin` este de a acorda
Dup` plasamentul de urgen]`, fata a fost intervievat` de câteva ori. La început nu a vrut s` vorbeasc` despre aten]ia cuvenit` acestor sentimente
abuz. Spunea doar c` dormise în acela[i pat cu V, dar pretindea c` nimic nu s-a întâmplat între ei. A fost > Trebuie s` avem grij` s` nu facem copiilor promisiuni pe care nu le putemi respecta; altfel, copilul ar putea
examinat` de un medic legist, care a confirmat abuzul sexual. În cele din urm`, F a recunoscut c` fusese fi traumatizat din nou
violat` de partenerul mamei ei cu un an înainte, [i de atunci între]ineau rela]ii sexuale frecvent. La poli]ie, V a > Sprijinul trebuie s` se concentreze pe responsabilizarea [i respectarea integrit`]ii membrilor familiei, în
recunoscut c` între]inea rela]ii sexuale cu minora [i c` a for]at-o pe aceasta s` stea cu el. A fost arestat, iar special a copilului.
investiga]iile au continuat. F. a fost transferat` într-un centru de plasament [i a început s` mearg` la [coal`.
Mama [i unul dintre b`ie]i (în vârst` de 21 de ani) stau acum într-o locuin]` social` oferit` de prim`rie. Ambii
consum` b`uturi alcoolice. Mama a refuzat s` fac` vreun fel de terapie. Aflat` la centru, fata a refuzat s`-[i
vad` mama, spunând c` nu se sim]ea în siguran]` în prezen]a ei. F. a în]eles c` are nevoie de ajutor pentru a
putea s` treac` peste trauma suferit` [i a acceptat s` beneficieze de terapie.
Cum fata nu dorea s` locuiasc` cu mama, iar pe tat` nu-l interesa soarta ei, era nevoie de o alt` m`sur` de
protec]ie. Nu mai putea r`mâne la centru. S-a întocmit o list` cu membrii familiei extinse care ar fi putut s` aib`
grij` de ea. Erau trei posibilit`]i: un unchi, o m`tu[` [i bunicii materni. Primii doi nu au acceptat, spunând c`
nu ar putea s` aib` grija unui copil care a fost abuzat sexual. În ciuda sprijinului oferit de speciali[ti, nu au putut
fi convin[i. De[i foarte în vârst` (peste 65 de ani), bunicii materni au acceptat s` o ia pe F la ei. Drept urmare,
Comisia pentru Protec]ia Copilului a emis o hot`râre prin care F. a fost plasat` în grija bunicilor ei.
Timp de 6 luni F a beneficiat de terapie din partea DGASPC. {i-a v`zut mama de câteva ori, dar refuza în
continuare s` locuiasc` cu ea. Situa]ia mamei nu s-a schimbat. A venit la câteva întâlniri cu psihologul, dar
continu` s`-[i cheltuiasc` to]i banii pe alcool. Tat`l e alcoolic de mult timp [i nu-i pas` de fiica lui. F a ob]inut
rezultate bune la [coal`. La început bunica era nemul]umit` de comportamentul fetei. Agresorul a fost
condamnat la 10 ani de închisoare, pentru abuz sexual [i privare de libertate. Rapoartele de reevaluare arat`
c` m`sura de protec]ie luat` a fost in interesul superior al copilului.

Comentariu vitreg, familia, etc.) au manifestat rezisten]` fa]` de

Acesta este un bun exemplu de interven]ie pozitiv`
care duce la un rezultat benefic pentru copil. În
condi]ii dificile, DGASPC [i colegii lor din alte institu]ii
au negociat modalit`]ile cele mai eficiente de
abordare a diferitelor etape ale cazului. Principalele
aspecte pozitive ale activit`]ii depuse:
• Interven]ia rapid` a DGASPC, imediat dup` ce a
fost informat` de mam` cu privire la situa]ia fiicei
• Implicarea altor speciali[ti, membri ai familiei, etc.
• Echipa implicat` în rezolvarea cazului a dovedit
perseveren]` atunci când diverse persoane (tat`l
solu]iile propuse
• Un lucru extrem de bun este faptul c` plasamentul
în familie a fost considerat a fi cea mai bun` solu]ie
pentru F. Ar fi fost mult mai simplu s` fie l`sat` în
centrul de plasament.
• Ar fi interesant de [tiut mai multe lucruri despre felul
în care au fost organizate [i s-au desf`[urat
examinarea medico-legal` [i interviul cu F. Acestea
sunt aspecte extrem de sensibile, în special pentru c`
este vorba de sentimente de vin` [i ru[ine. Dac`
victima unui abuz nu este de acord s` fie examinat`
medico-legal sau nu este tratat` corespunz`tor ( nu îi

40 41
 8. SITUA}IA {I NEVOILE COPIILOR CU HANDICAP persoanele cu dizabilit`]i drept amenin]`toare, deoarece [i în familie. Copilul cu handicap va beneficia de aceast`
sunt diferite, [i care apreciaz` tr`s`turi precum situa]ie deoarece ceilal]i copii îi vor stimula curiozitatea
Legisla]ie relevant` independen]`, individualism [i perfec]iune. Este greu [i îi vor oferi multe experien]e pozitive în cadrul
Articolul 46 din Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului din România reflect` îndeaproape pentru un copil cu handicap s` ajung` la aceste interac]iunii lor. Totu[i, [i copiii f`r` dizabilit`]i vor
Articolul 23 din Conven]ia ONU cu privire la Drepturile Copilului. Articolul 46 consfin]e[te principiul general "copilul standarde. beneficia de aceast` coexisten]`, deoarece vor deveni
cu handicap are dreptul la îngrijire special`, adaptat` nevoilor sale" (Articolul 46 (1)). Acest principiu este sus]inut în mai toleran]i în ceea ce prive[te diferen]ele
continuare de Articolul 46 (2) copilul cu handicap "are dreptul la educa]ie, recuperare, compensare [i integrare, Violen]a [i abuzul asupra copilului cu handicap nu au interpersonale. To]i copiii vor avea îns` nevoie de
adaptate posibilit`]ilor proprii, în vederea dezvolt`rii personalit`]ii sale." Se pune accent pe "integrare". Atât cât este numai o dimensiune fizic`. Imagina]i-v` cât de îndrumare din partea adul]ilor pentru a preîntâmpina
posibil [i ]inând seama de nevoile speciale, acesta este un principiu important de incluziune social` pentru copilul însp`imânt`tor poate fi când un copil cu handicap este situa]ia în care copiii mai vulnerabili s` fie considera]i
cu handicap. Face parte din defini]ia "îngrijire special`" din Articolul 46(3). Îngrijirea special` trebuie s` fie adecvat` amenin]at c` va fi p`r`sit sau va fi trimis la o clinic` ]apul isp`[itor [i pentru a promova sensibilizarea copiilor
situa]iei copilului [i p`rin]lor, s` fie gratuit`, acolo unde este posibil [i, foarte important, scopul s`u central trebuie psihiatric`. în leg`tur` cu rela]ionarea dintre ei [i dezvoltarea
s` fie "s` faciliteze accesul real [i nediscriminatoriu al copiilor cu handicap la educa]ie, preg`tire profesional`, empatiei reciproce.
asisten]` medical`, servicii de recuperare, preg`tirea pentru angajare, activit`]i de recreere, precum [i orice alte Situa]ia este chiar mai rea în cazul abuzului sexual.
activit`]i care pot permite integrarea social` deplin` a copilului [i dezvoltarea personalit`]ii sale". Copiii [i adul]ii cu dizabilit`]i apar]in unor grupuri ale Centre de recuperare
popula]iei care sunt o prad` foarte u[oar`. Fiind chiar Copiii cu dizabilit`]i pot beneficia de terapie în centre de
Articolul 46 spune în continuare c` institu]iile specializate ale administra]iei centrale [i locale au datoria s` "ini]ieze mai dependen]i de alte persoane ei nu pot sau nu recuperare. Totu[i, într-un fel numele de "centru de
programe [i s` asigure resursele necesare dezvolt`rii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copilului cu handicap îndr`znesc s` se apere singuri. De asemenea, se recuperare" nu este foarte potrivit deoarece se
[i familiilor acestora în condi]ii care s` garanteze demnitatea, s` le favorizeze autonomia [i s` le faciliteze consider` adesea c` b`rba]ii [i femeile cu dizabilit`]i nu presupune c` ei se pot recupera. Nu este nici o îndoial`
participarea activ` la via]a comunit`]ii" (Articolul 46 (4)). au sexualitate sau oamenii sunt însp`imânta]i chiar la c` din acest punct de vedere copiii cu dizabilit`]i pot s`-
acest gând. Aceasta înseamn` c` în multe cazuri aceste [i îmbun`t`]easc` situa]ia substan]ial, dup` astfel de
Trebuie men]ionat` [i o alt` prevedere din Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului. De[i pune persoane nu beneficiaz` de educa]ie sexual` [i de cele terapii, iar progresul poate fi chiar mai mare în acele
accentul pe integrarea copilului cu handicap în comunitate, legisla]ia recunoa[te c` ace[ti copii pot avea câteodat` mai multe ori nu pot exprima în cuvinte ceea ce li se situa]ii în care handicapul s-a accentuat din cauza
nevoie de servicii reziden]iale specializate. Astfel, prin excep]ie de la prevederea generala de a nu avea copii sub întâmpl`. Prin urmare, chiar dac` ar dori tot nu ar putea spitaliz`rii sau în urma unei [ederi prea lungi în servicii de
vârsta de doi ani în cadrul serviciilor de tip reziden]ial se poate dispune plasamentul copilului cu handicap, mai mic s` acuze atacatorul. tip reziden]ial. Totu[i, majoritatea copiilor î[i pot
de doi ani, într-un serviciu de tip reziden]ial în cazul în care copilul prezint` "handicapuri grave, cu dependen]` de îmbun`t`]i situa]ia - o recuperare total` nu este
îngrijiri \n servicii de tip reziden]ial specializate" (Articolul 60 (2)). Cercet`rile au demonstrat c`, cel mai adesea, copiii cu întotdeauna posibil`. Acest lucru trebuie în mod special
dizabilit`]i sunt victime ale violen]ei, fa]` de ceilal]i copii: avut în vedere în cazurile unde se recurge la o
35,5% fa]` de 21,3%. Prin urmare, chiar handicapul "recuperare "ca o condi]ie pentru ca acel copil sa fie
Comentariu independen]`, ca ceilal]i copii, [i înva]` s` ia propriile poate fi considerat un factor de risc, iar copiii cu plasat într-o cas` de tip familial sau la un asistent
decizii. dizabilit`]i au nevoie de vigilen]a [i disponibilitatea maternal. |n multe cazuri copilului îi va merge mai bine în
De[i copiii cu handicap pot p`rea diferi]i de ceilal]i copii |n cadrul interac]iunilor [i rela]iilor umane accentul noastr` de a-i proteja. Trebuie concepute [i cadrul unei îngrijiri individuale decât într-un regim zilnic
în felul cum arat`, ac]ioneaz` sau reac]ioneaz`, ei sunt trebuie s` se pun` pe persoan`, handicapul fiind numai implementate programe de prevenire: p`rin]ii trebuie s` de tratament continuu, astfel încât plasamentul imediat
copii cu nevoi [i poten]ial, exact ca [i oricare copil. Au una din multele tr`s`turi ale acelei persoane care primeasc` mai mult sprijin imediat ce a fost depistat înso]it de participarea la sesiuni periodice de terapie pe
acelea[i sentimente sau reac]ii interioare la mediu ca [i necesit` o mai mare aten]ie. Dac` vedem handicapul handicapul copilului, astfel încât s` se reduc` stresul. Iar parcursul s`pt`mânii este o solu]ie mai bun` decât s` se
noi, de[i le pot prezenta diferit, ca intensitate [i form`. înainte de a vedea copilul, acest lucru va discredita copiii cu dizabilit`]i trebuie crescu]i astfel încât s`-[i a[tepte recuperarea copilului.
De aceea câteodat` ne este dificil s`-i în]elegem. Ceea integritatea copilului. Pentru a schimba atitudinea dezvolte respectul de sine [i asertivitatea. Acest lucru se
ce nu în]elegem adesea ne însp`imânt` [i rezultatul este societ`]ii asupra copiilor cu handicap trebuie sa o poate întâmpla numai atunci când îi lu`m în serios [i Acest lucru necesit` o schimbare în viziunea
c` avem tendin]a s`-i respingem pe cei care sunt diferi]i sensibiliz`m [i s` prezent`m o alt` imagine a acestor când îi accept`m a[a cum sunt, f`r` s`-i devaloriz`m speciali[tilor care se concentreaz` în primul rând asupra
sau care par s` vorbeasc` o limb` diferit`. copii. Integrarea la nivelul [colii [i comunit`]ilor este un sau dispre]uim, ci s` încerc`m s`-i în]elegem prin handicapului [i apoi asupra copilului. |n munca noastr`,
Copiii cu handicap se confrunt` adesea cu o atitudine pas important. intermediul propriilor lor modalit`]i de exprimare. Copiii care se concentreaz` pe bun`starea copilului, trebuie s`
supraprotectoare din partea p`rin]ilor sau a persoanelor cu dizabilit`]i sunt diferi]i între ei, dar la fel se întâmpl` [i ac]ion`m în func]ie de cele mai recente descoperiri în
care au grij` de ei. Aceasta înseamn` c` nu se confrunt` Violen]a [i abuzul asupra copiilor cu handicap cu copiii f`r` dizabilit`]i. domeniul psihologiei care arat` c` aten]ia personal` [i
cu provoc`ri, ceea ce le d` pu]ine ocazii s`-[i dezvolte Datorit` dependen]ei lor de ceilal]i [i a capacit`]ii acceptarea copilului contribuie la îmbun`t`]irea st`rii
respectul de sine din rezolvarea situa]iilor dificile. |n alte limitate de a se ap`ra sau de a ob]ine sprijin, copiii cu |ngrijire individualizat` copilului mult mai mult decât s-a considerat pân` acum.
cazuri ei sunt neglija]i, ceea ce din nou nu le înlesne[te handicap sunt mai vulnerabili la violen]` [i abuz. De Copiii cu dizabilit`]i, în mod special cei cu dizabilit`]i de Speciali[tii au trecut de la o abordare tehnic` la o
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, [i le spore[te asemenea, se poate s` existe [i un interes mai sc`zut înv`]are [i autism, dar [i cei cu dizabilit`]i senzoriale, au abordare rela]ional`, pentru binele copilului. Prin urmare,
deficien]ele, precum [i nivelul de dependen]`. |n multe fa]` de ceea ce se întâmpl` copiilor cu handicap - de nevoie de îngrijire individualizat` pentru a contracara se recomand` ca la stabilirea oric`rei m`suri de
cazuri ace[ti copii dezvolt` handicapuri secundare din exemplu, adesea nu se face un lobby atât de puternic ca tipurile de probleme descrise mai sus. Acest lucru este protec]ie s` ne uit`m întâi la copil, în ansamblu. Aceasta
cauza lipsei de aten]ie [i îngrijire, handicapuri pe care nu pentru alte grupuri de victime. Martorii actelor de mai dificil de f`cut într-un grup mai mare de copii, cum nu însemn` c` putem neglija faptul c` acel copil are un
le aveau ini]ial. violen]` asupra persoanelor cu handicap adesea nu ar fi în cadrul serviciilor reziden]iale, dar poate ridica handicap. Exact a[a cum situa]ia are un efect negativ
depun m`rturie iar poli]ia [i justi]ia nu iau m`suri - citând unele probleme [i în cadrul unui mediu de tip familial. asupra handicapului [i câteodat` creeaz` noi dizabilit`]i,
Trebuie s` fim con[tien]i de faptul c` m`surile menite s` lipsa de dovezi palpabile. |n societate, copiii [i adul]ii cu Acolo unde este posibil, se prefer` asisten]a maternal` o calitate pozitiv` a vie]ii poate îmbun`t`]i func]ionarea
ofere sprijin pot deveni cu u[urin]` m`suri corective, cu handicap sunt considera]i cel mai adesea persoane f`r` profesionist` pentru ace[ti copii, cu condi]ia ca asisten]ii copilului în mod substan]ial.
siguran]` dac` nu lu`m în considera]ie dorin]ele [i sentimente [i nevoi. maternali s` fie preg`ti]i astfel încât s` poat` s` fac` fa]`
nevoile copilului [i ac]ion`m numai asupra a ceea ce Un alt aspect important este c` o familie care are un nevoilor copiilor care se afl` în îngrijirea lor.
credem noi sau al]ii c` este cel mai bine pentru copil. copil cu handicap are un motiv \n plus de stres. |n parte
Acest mod de a ac]iona duce la consolidarea deoarece copilul are nevoie de îngrijire [i aten]ie |n cazul în care copiii cu dizabilit`]i urmeaz` s` fie plasa]i
handicapului [i a dependen]ei. Totu[i, dac` un copil cu suplimentar` - ceea ce unii p`rin]i g`sesc c` este dificil, într-o cas` de tip familial, se recomand`, acolo unde
handicap vede c` este acceptat cu handicapul s`u [i c` datorit` felului în care se prezint` [i reac]ioneaz` copilul. este posibil, ca unul sau doi dintre ei sa se al`ture unui
este respectat [i inclus \n procesul decizional, atunci O familie care are un copil cu handicap va trece prin grup de al]i copii, f`r` dizabilit`]i, exact cum este cazul
poate s` capete încredere în sine [i mai mult` momente de excludere din partea societ`]ii, care percep

42 43
 Studiu de caz: Câteva posibilit`]i pentru viitor: care o are acum pentru a se accelera progresul pe
Cum se lucreaz` cu copiii cu dizabilit`]i Este vital s` se valorifice stabilitatea [i securitatea pe care-l face.

I. s-a n`scut \n 1998, din tat` necunoscut, [i a fost p`r`sit de mama sa la maternitate. Dup` trei luni a fost
plasat într-un centru de plasament. Situa]ia juridic` era de a[a natur` c` mama s-a folosit de toate drepturile
sale parentale dar nu a ar`tat nici un interes pentru situa]ia copilului. Copilul avea probleme medicale, o semi-
parez` [i deficien]e de vorbire. Copilul nu mergea înc` la [coal`.
Echipa de speciali[ti a realizat evaluarea socio-economic` a situa]iei familiei. Concluzia a fost c` nici mama [i Mesaje cheie
nici familia l`rgit` nu aveau o situa]ie financiar` suficient de bun` pentru a putea s` creasc` un copil. Bunicii
materni au spus c` fiica lor plecase de acas`, nimeni nu [tia de ea, [i c` nu puteau s` aib` grij` de copil din
cauza situa]iei lor financiare [i de s`n`tate precare. Copilul a fost nevoit astfel s` r`mân` în serviciul reziden]ial > Copiii cu dizabilit`]i pot p`rea diferi]i deoarece ei se comport` [i se exprim` în mod diferit, dar dac`
pân` la identificarea unei m`suri de protec]ie de tip familial. încerc`m s`-i în]elegem ne d`m seama c` nu sunt chiar atât de diferi]i de al]i copii.
|n centrul de plasament copilul a înregistrat progrese. |ntrucât institu]ia s-a închis, copilul a fost transferat într- > Copiii cu dizabilit`]i progreseaz` mult atunci când sunt accepta]i a[a cum sunt [i sunt trata]i cu respect.
un alt serviciu reziden]ial urm`rindu-se în continuare posibilitatea plamentului copilului în asisten]` maternal`. Acest lucru îi ajut` s`-[i dezvolte respectul de sine [i s`-[i apere interesele a[a cum pot ei mai bine. Copiii cu
Dna K., în vârst` de 46, este c`s`torit` [i are patru copii; a fost atestat` ca asistent maternal în 2002. |n acela[i dizabilit`]i trebuie s` fie lua]i în serios [i provoca]i într-o oarecare m`sur` pentru a înv`]a cum s` abordeze o
timp era disponibil` pentru a lua un copil cu nevoi speciale în îngrijire. A fost evaluat` pentru a se vedea dac` situa]ie dificil`.
are deprinderile [i cuno[tin]ele necesare pentru a r`spunde nevoilor copilului.
Evaluarea copilului a eviden]iat întâzieri din punct de vedere fizic [i cognitiv, precum [i deficin]e de vorbire. S-
> Îngrijirea într-o familie de asisten]i maternali profesioni[ti, mai degrab` decât plasamentul în servicii
reziden]iale, este de preferat pentru mul]i copii cu dizabilit`]i. Dac` sunt plasa]i în case de tip familial atunci
a recomandat un proces de recuperare pentru a-[i îmbun`t`]i func]iile fizice (fizioterapie pentru a reduce
grupul trebuie s` cuprind` copii cu [i f`r` dizabilit`]i.
inciden]a mi[c`rilor anormale). Asistenta maternal` a fost informat` c` recuperarea va începe imediat dup`
Copilul trebuie s` fie în centrul aten]iei noastre, [i nu handicapul pe care îl are. Terapiile sunt necesare [i utile
plasarea copilului în asisten]` maternal`. |n acela[i timp copilul urma s` beneficieze [i de terapie de limbaj. De
dar nu trebuie s` domine viata de zi cu zi a copilului.
asemenea, urma s` ia parte la diverse activit`]i de joac` [i recreative, care sunt foarte importante pentru
cre[terea copilului. Asistenta maternal` [i familia sa urmau s` joace un rol important \n aceast` privin]`.
Comisia de Protec]ie a Copilului a hot`rât încadrarea copilului în gradul doi de handicap - sever.
Cu sprijinul asistentului social [i a altor speciali[ti copilul s-a adaptat bine la noul mediu familial. Urma cu
regularitate fizioterapia [i terapia de limbaj. Asistenta maternal` avea întâlniri periodice cu al]i asisten]i
maternali care aveau în îngrijire copii cu dizabilit`]i. Încerc`rile de preg`tire a reintegr`rii în familia biologic` au
e[uat deoarece bunicii materni nu doreau s` ia copilul în familie, tat`l era necunoscut [i mama disp`ruse.
Familia de asisten]i maternali [i-a exprimat dorin]a s` înceap` procedura de adop]ie.
O evaluare ulterioar` a ar`tat progresele realizate de copil din momentul plas`rii în asisten]` maternal`.
Deficien]ele sale au fost par]ial recuperate [i copilul s-a integrat foarte bine în familia asistentei maternale. A
devenit destul de comunicativ cu persoanele care-i erau familiare dar [i cu str`ini. A dobândit deprinderile de
baz` legate de igien`. S-a recomandat s` stea cu familia de asisten]` maternal` pân` la g`sirea unei solu]ii
permanente.
Evaluarea periodic` a asistentei maternale a ar`tat c` î[i îndeplinise sarcinile [i responsabilit`]ile în mod
profesionist. A men]inut permanent leg`tura cu asistentul social, pe care l-a informat asupra progreselor
copilului. A amenajat camera copilului [i toate celelalte spa]ii din cas` astfel încât copilul s` se simt` în
siguran]` [i s` se simt` bine (într-un mediu prietenos, optimist, adaptat la vârsta [i nevoile copilului). Membrii
familiei ajutau în mod constant la supravegherea [i stimularea copilului. Copilul era implicat în activit`]ile zilnice
din familie, care îi asigurau un mediu bun pentru dezvoltarea sa fizic`, mental` [i emo]ional` armonioas`.
Asistentul social [i psihologul au discutat cu asistenta maternal` în leg`tur` cu faptul c` de[i to]i copiii trec prin
acelea[i stadii de dezvoltare, ritmul de dezvoltare este diferit de la un copil la altul, în func]ie de mo[tenirea
genetic` a fiec`ruia, mediul în care cre[te [i s`n`tatea sa. Rela]ia direct` a unui asistent maternal cu copilul
este foarte similar` cu rela]ia dintre copil [i p`rintele natural, [i tocmai de aceea aceast` profesiune este diferit`
de altele. S-a ajuns la concluzia c` acest plasament a fost un succes având în vedere progresele enorme pe
care le f`cuse copilul de la intrarea sa în asisten]` maternal`. Familia de asisten]` maternal` a creat un mediu
de familie sigur [i echilibrat care este un bun stimulent pentru dezvoltarea copilului.

Comentariu se pare c` s-au redus [i presiunile de a g`si alte

Primii ani ai lui I au fost marca]i de abandon [i
plasamente succesive în servicii reziden]iale. Ar fi fost
mai bine pentru copil dac`:
• Ar fi fost plasat în asisten]` maternal` imediat dup`
ce a fost abandonat la maternitate
• S-ar fi urgentat identificarea familiei biologice înc`
de la început, cu sprijin pentru bunicii materni (sprijin
financiar sau material)
O dat` cu plasamentul copilului în serviciu reziden]ial
solu]ii, astfel c` acesta a r`mas în serviciul reziden]ial
timp de 3 ani.
Cu toate acestea, plasamentul copilului I la asistentul
maternal Dna K s-a dovedit pozitiv [i bine realizat.
Evaluarea Dnei K [i problemele care au fost luate în
considerare în etapele de preg`tire au fost realizate cu
profesionalism, la fel [i aranjamentele în leg`tur` cu
nevoile sale de recuperare. S-a în]eles c` acest copil
nu trebuia s` a[tepte plasamentul în asisten]a
maternal` pentru a beneficia de terapie.

44 45
 9. DOBÂNDIREA INDEPENDEN}EI {I IMPLICAREA COPIILOR depinde de acelea[i lucruri [i prin urmare se simt în • Încerca]i s` v` aminti]i c` un tân`r poate s` nu [tie ce
ÎN LUAREA DECIZIILOR PRIVIND VIITORUL LOR siguran]` [i în final vor putea s` prevad` ce va urma s` va deveni exact, ca [i adul]ii care nu [tiu ce fel de tân`r
se întâmple. adult va deveni copilul.
Legisla]ie relevant` • Sunt necesare a[tept`ri [i reguli clare, cu consecin]e • Asculta]i opiniile [i sentimentele tinerilor chiar dac`
Importan]a lu`rii în considerare a opiniilor copiilor este acum unul dintre principiile fundamentale. Comentariul adecvate [i consecvente, pentru a ajuta copiii s` înve]e sunt diferite de ale voastre. Câteodat` tinerii "încearc`"
general se refer` la prevederile din Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului din România [i modalit`]i sigure de comportament. Limbajul simplu îi idei noi cu adul]ii. Ascultând la valorile [i opiniile
Legea adop]iei care au la baz` [i acest principiu. Fundamentul acestor prevederi este Articolul 12 din ajut` pe copii s` enun]e singuri regulile [i pe adul]i s` adul]ilor f`r` a face judec`]i îi poate ajuta s` ia decizii.
Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului care cere statelor p`r]i „s` garanteze copilului capabil de nu recurg` la explica]ii lungi pentru a ar`ta de ce un Spune]i-le cu calm opiniile dvs [i ar`ta]i-le ce crede]i
discern`mânt dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oric`rei probleme care îl prive[te, opiniile copilului anumit comportament nu este acceptabil. dvs.
fiind luate \n considerare avându-se în vedere vârsta sa [i gradul s`u de maturitate. " (Articolul 12 (1)). Articolul • Planifica]i schimb`rile cu grij`. Avertiza]i copiii în • Urm`ri]i comportamentul tinerilor. Urm`rirea nu
12 merge mai departe [i prevede [i mai specific c`" în acest scop, se va da copilului, \n special, posibilitatea leg`tur` cu schimb`rile minore [i majore. Schimb`rile înseamn` s` interveni]i în via]a lor, ci mai degrab` s`
de a fi ascultat \n orice procedur` judiciar` sau administrativ` care-l prive[te, fie direct, fie printr-un nea[teptate în rutina obi[nuit` pot fi stresante. Folosi]i [ti]i unde [i ce fac ei. Tinerii pe care-i urm`resc adul]ii
reprezentant sau o institu]ie corespunz`toare, \n conformitate cu regulile de procedura din legisla]ia na]ional`". avertismente [i ritualuri periodice (sun` clopo]elul, [i care au o rela]ie de afec]iune cu
stingerea luminilor, se cânt` un cântec special) pentru p`rin]ii/reprezentan]ii lor legali vor adopta cu o mai
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului men]ioneaz` dreptul copilului care a împlinit vârsta a l`sa copiii s` în]eleag` ce se întâmpl`. mare probabilitate valorile adul]ilor [i vor lua decizii
de zece ani de a-[i exprima liber opinia, iar Legea adop]iei stipuleaz` în mod expres dreptul copilului care a • Oferi]i copiilor controlul asupra unor activit`]i zilnice adecvate în via]a lor.
împlinit vârsta de 10 ani s` consimt` la propria adop]ie. Copilul care are minimum vârsta de zece ani are dreptul acordându-le posibilitatea alegerii. Pot decide singuri - • Oferi]i tinerilor ocazia s` fie independen]i într-un
ce cea[c` s` foloseasc`, ce carte s` o schimbe etc. mediu sigur. De exemplu, cluburile pentru tineret
absolut s` fie ascultat în orice procedur` judiciar` sau administrativ` în care este implicat. Acest lucru este
Oferi]i op]iuni limitate a ceea ce este acceptabil: "Po]i reprezint` un cadru supravegheat unde se pot socializa
obligatoriu. Atunci când copilul are sub vârsta de zece ani acesta poate fi ascultat dar autoritatea competent`
s`-]i ag`]i haina singur sau te pot ajuta eu. "Evita]i s` [i distra.
are posibilitatea de a decide asupra acestui lucru. (Articolul 24 (2)). Copilul are dreptul s` primeasc` [i s` cear`
intra]i într-o disput` de tipul da/nu cu copiii. • Copiii cu dizabilit`]i prezint` o provocare special` în
informa]ii pertinente, s` fie consultat, s` fie informat asupra consecin]elor posibile (Articolul 24 (2)) [i s`-i fie
• Anticipa]i situa]iile dificile [i lua]i m`suri pentru a-i ceea ce prive[te încurajarea independen]ei, ceea ce-i
luate în seam` opiniile în func]ie de vârst` [i gradul de maturizare (Articolul 24 (3)). Exist` o prevedere pentru
ajuta pe copii s` fac` fa]` acestor situa]ii. Dac` acest face pe cei care-i îngrijesc [i care lucreaz` cu ei s` aib`
numirea unui "curator" acolo unde exist` un conflict de interese între copil [i adult, fie c` este p`rinte, fie c`
lucru nu reu[e[te, ajuta]i copilul sau tân`rul s` idei [i planuri clare despre cum îi pot ajuta pe copii sa
este un alt reprezentant legal.
reflecteze asupra a ceea ce s-a întâmplat [i ce se duc` o via]` cât se poate de "normal`", dându-le astfel
poate înv`]a din aceasta. Atunci când comportamentul ocazia maxim` s`-[i dezvolte independen]a. Aceasta
Exist` alte articole din Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului care dau substan]` juridic` copilului devine problematic ajuta]i-l s` fac` o pauz` necesit` programe speciale (de ex. centre de
drepturilor copilului la autonomie [i sus]in drepturile copilului la libertate de expresie; acestea includ dreptul de pentru a dezamorsa situa]ia. Respectul reciproc [i recuperare).
a primi informa]ii (Articolul 23), dreptul la libertate de gândire, de con[tiin]` [i religie (Articolul 25), [i respect s`rb`torirea fiec`rui membru al familiei reprezint` o
pentru cultur`, apartenen]a etnic` [i religioas` (Articolul 27). Aceste articole repet` în mod cuprinz`tor parte important` din procesul de formare a respectului Implicarea copiilor [i tinerilor în luarea deciziilor privind
articolele corespunz`toare din cele dou` conven]ii interna]ionale. de sine. Spune]i-le copiilor ce lucruri frumoase fac - viitorul lor
l`uda]i-i pentru ac]iunile lor, spune]i-le cum se pot A[a cum arat` Articolul 12 din Conven]ia ONU cu
În ceea ce prive[te dobândirea independen]ei copilului trebuie men]ionat Ordinul nr. 48/ 2004 pentru aprobarea ridica la nivelul unei provoc`ri [i ar`ta]i-le c` sunte]i privire la drepturile copilului, copiii au dreptul s`-[i
Standardelor minime obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de via]` independent`, în care mândri de ei. Marca]i unicitatea fiec`rui copil. exprime opinia iar acest lucru se aplica la fel de mult -
este prezentat modul de abordare [i realizare a muncii cu tinerii. • De-a lungul unei zile s` se aud` frecvent cuvinte de dac` nu cumva mai mult - la deciziile care privesc
pre]uire. L`uda]i efortul, nu numai succesul! viitorul copilului sau tân`rului. Acest lucru se aplic`
• Identifica]i sentimentele atât verbal, cât [i cu expresii indiferent cine îngrije[te copilul sau tân`rul, dar,
ale fe]ei [i cu gesturi. Ajuta]i copiii s` identifice ceea ce desigur, având în vedere natura deciziilor în cauz`
Comentariu obi[nuit` p`rinte/adult - copil. Câteodat`, totu[i, atunci simt ei [i al]ii [i spune]i-le clar c` a avea un sentiment trebuie acordat` o aten]ie [i mai mare acestui lucru
când copiii [i tinerii au fost priva]i de acest lucru în este important [i bine, chiar dac` este unul negativ. atunci când avem de-a face cu copii separa]i de p`rin]ii
Pe m`sur` ce cresc, copiii trebuie s` aib` ocazia s` primii ani de via]` este nevoie de o abordare mai ]intit` Ajuta]i-i s` în]eleag` c` numai anumite modalit`]i de a lor. Tipul de decizii importante - Pot s` merg acas`?
înceap` s` capete o serie de deprinderi de care au [i organizat` pentru a-i preg`ti s` p`r`seasc` sistemul ar`ta sentimentele negative sunt acceptabile. Unde voi locui? Cine va avea grij` de mine?
nevoie ca adul]i. Acest lucru trebuie s` se întâmple de de protec]ie a copilului. Încurajarea [i dezvoltarea • Explica]i cum ac]iunile unui copil pot afecta al]i Ocaziile copiilor [i tinerilor de a contribui la procesul de
la o vârst` mic`, atunci când copiii descoper` cum s` deprinderilor de via]` independent` reprezint` o oameni. Ajuta]i-i s`-[i descrie sentimentele: "Po]i s`-i luare a deciziilor despre viitorul lor trebuie s` înceap`
fac` lucruri simple pentru ei în[i[i. Pe m`sur` ce cresc r`spundere deosebit`, în special pentru asisten]ii spui c` te sup`r` când î]i ia camionul" [i modela]i-v` imediat dup` ce au fost separa]i de p`rin]ii lor [i intr`
[i se maturizeaz`, aceast` înv`]are trebuie s` se maternali [i speciali[tii care lucreaz` în unit`]ile de tip propriile reac]ii: "Când arunci cu nisip m` sperii c` o în sistemul de protec]ie. Evident, sunt unii copii prea
extind` [i s` se aprofundeze. O cre[tere bun` de c`tre familial. A ajuta copiii [i tinerii s` se preg`teasc` pentru sa-mi fac` r`u la ochi. Trebuie s` încetezi!" mici pentru a juca un rol activ, dar, chiar [i în aceast`
p`rin]i - în orice situa]ie - înseamn` a recunoa[te [i a o via]` autonom` [i mai târziu pentru via]a de adult situa]ie trebuie f`cute eforturi pentru a ajuta copilul s`
r`spunde ritmului [i direc]iei de dezvoltare care este trebuie s` fie o sarcin` cheie pentru ei. "Copiii mai mari [i independen]a" în]eleag` ce se întâmpl`, chiar de la început. Una dintre
specific` fiec`rui copil [i de a valorifica acest lucru. Dac` o persoan` tân`r` are experien]e pozitive în lec]iile cheie înv`]ate este c` ace[ti copii fac mai bine
Copiii sunt diferi]i în ceea ce prive[te capacitatea lor de Ce trebuie s` fac` cei care-i ajut` pe copii s` devin` copil`rie în leg`tur` cu felul în care î[i dezvolt` fa]` schimb`rii [i incertitudinii dac` cei din jurul lor sunt
a în]elege [i internaliza noile deprinderi iar multe din independen]i? 3 independen]a, atunci provoc`rile adolescen]ei sunt deschi[i [i one[ti cu ei.
competen]ele de care au nevoie ca adul]i se bazeaz` • S` asigure un mediu fizic structurat pentru a da mai u[or de rezolvat. Totu[i, iat` câteva recomand`ri
pe acestea, care contribuie la o bun` rela]ionare cu copiilor ocazia s` se orienteze [i s` ia decizii. S` pentru adul]ii care lucreaz` cu tineri pentru Pe m`sur` ce copiii cresc, eforturile de a-i implica
ceilal]i, la în]elegerea punctelor lor forte [i a limitelor. identifice în mod clar zonele pentru servirea mesei, independen]`: trebuie sa se accelereze. Implicarea ia multe forme -
Acestea sunt deprinderi care trebuie încurajate de joac`, studiu [i odihn`. Acest lucru va ajuta copilul s`- • Da]i tinerilor ocazia s` ia decizii. Tinerii c`rora li se informal` [i formal` - dar de baz` este s` oferi copilului
c`tre p`rin]i sau de reprezentantul lor legal. [i formeze reprezent`ri adecvate asupra mediului [i s` permite s` ia decizii cu sprijin [i direc]ionare înva]` sau adultului tân`r cât mai multe informa]ii, op]iuni,
stabileasc` limite, f`r` supravegherea unui adult. cum s` ia decizii [i s` fac` ra]ionamente în]elepte în etc., iar în paralel [ansa s` împ`rt`[easc` propria
A ajuta copiii s` devin` independen]i face parte • Rutina previzibil` [i programul consecvent îi ajut` pe leg`tura cu comportamentul lor chiar si atunci când nu perspectiv` [i s` comenteze [i s` ia decizii. Cele mai
integrant` din munca de p`rinte iar în majoritatea copii s` în]eleag` ce se întâmpl` în jurul lor. Aceasta îi sunt prezen]i adul]ii. multe sisteme de protec]ie prev`d pentru copii
timpului trebuie sa existe o interac]iune normal` [i ajut` s` simt` c` au control asupra mediului lor. Ei pot

46 47

reevaluarea periodic` [i actualizarea planului de
protec]ie, inclusiv întâlniri pentru a facilita schimbul de
informa]ii [i a lua decizii. Pe m`sur` ce cresc, copiii mai
mari trebuie sa aib` ocazia s` participe la acest proces
- \n func]ie de dorin]a lor - s`-[i spun` ideile [i s` aib`
ocazia s` comenteze ceea ce spun al]ii. Unii copii vor
dori s` fac` acest lucru participând la o întâlnire: al]ii
pot prefera s`-[i exprime opinia în fa]a unei anumite
persoane, aceasta din urm` transmi]ând aceast`
opinie grupului mai mare care face planificarea. Rolul
speciali[tilor este de a sprijini copilul s`-[i aduc` cea
mai mare contribu]ie.
Implicarea în procesul decizional - de exemplu s`
participe la o întâlnire - poate fi esen]ial pentru un copil.
De aceea este important s`-l preg`tim în avans. Este
important s` cunoasc` persoanele care vor participa
la întâlnire [i s` se simt` confortabil în locul în care se
organizeaza întâlnirea. Pentru unii copii, totu[i, este
bine s` li se dea ocazia s` participe efectiv la [edin]e
de planificare [i s` vorbeasc` despre ei în[i[i. Acest
lucru se aplic` în mod special pentru copiii care
urmeaz` s` se prezinte în instan]` sau în Comisia de
protec]ia copilului.
O alt` modalitate de a-i ajuta pe copii s` participe este
de a le da un formular în care s`-[i înregistreze ideile
[i p`rerile înainte de [edin]a propriu-zis`. Un exemplu
de astfel de formular este disponibil la adresa de web
de mai jos4.
Copiii cu dizabilit`]i vor avea nevoie de ajutor
suplimentar pentru a-[i dezvolta [i exprima opiniile iar
acest lucru trebuie privit ca o prioritate. Mai jos este
prezentat un caz în care men]inerea [i dezvoltarea
independen]ei va fi o sarcina cheie a tuturor celor
implica]i - în mod special asistentul maternal [i
psihologul.
UNICEF a publicat un îndrumar care-i ajut` pe tineri s`
se preg`teasc` pentru o via]` independent`
"Adolescen]a - o perioada important`" disponibil în
website-ul UNICEF5.
Comentariu
S-au ob]inut rezultate foarte bune în leg`tur` cu:
• Abordarea inter-institu]ional` realizat` de DGASPC
[i Poli]ie; munc` în cadrul unei echipe (multi-
disciplinare)
• Implicarea fetelor în luarea deciziilor [i ascultarea
punctelor lor de vedere
• Identificarea unui asistent maternal care s`
îngrijeasc` un grup mai mare de copii
• Planificarea pe termen lung, monitorizarea [i terapia
Trebuie apreciat în mod deosebit faptul c` nu s-a
renun]at imediat la familia lor, în ciuda problemelor
Câteva posibilit`]i pentru viitor:
Este foarte important ca fetele s` fie men]inute
împreun` [i s` fie cât mai mult implicate în procesul
de luare a deciziilor. Asistentul maternal va avea
probabil nevoie de sprijin suplimentar pentru a face
fa]` pe termen lung. Va fi nevoie de munc` în
continuare pentru a rezolva trauma fetelor pe termen
lung (abuz, pierderea p`rin]ilor, respingerea din partea
familiei l`rgite etc).
În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
întreb`ri:
• Referirea la "minor" [i abuz sexual este interesant`.
Abuzul la orice vârst` (de ex. [i la un adult) este
inacceptabil [i cu siguran]` un motiv de îngrijorare.
• Întotdeauna exist` o problem` referitoare la
momentul în care trebuie s` intervin` Poli]ia. Opiniile
asupra acestei chestiuni difer`. |n unele ]`ri (de ex.
Marea Britanie) o solu]ie este de a înfiin]a echipe
mixte de asisten]i sociali [i Poli]ie pentru a investiga
cazuri de acuza]ii de abuz.
• Este o cerin]` de baz` ca persoana abuzat` s` fie
de acord cu examenul medical.
• Existau semne alarmante de mult timp în acest caz
(când mama le-a p`r`sit, probleme cu p`rin]ii etc).
Cum ar fi putut ele fi folosite pentru a interveni? S-ar
fi întâmplat asta acum?

3
Republicat` cu permisiunea Re]elei Na]ionale pentru îngrijirea copilului– RNIC.
(1994). Ajuta]i copiii s` devin` independen]i. In M. Lopes (Ed.) CareGiver News (August, p. 3). Amherst, MA: University of Massachusetts
Cooperative Extension.
4
http://www.dfes.gov.uk/integratedchildrenssystem/docs/mypathwayplan.doc Mesaje cheie
5
http://www.unicef.org/publications/files/pub_adolescence_en.pdf
> Dobândirea independen]ei este o parte necesar` [i important` a dezvolt`rii ca adult.
Studiu de caz: >DDobândirea independen]ei începe de la o vârst` mic` [i se intensific` pe m`sur` ce tân`rul se apropie de
Celor 3 surori li se ofer` solu]ii de tip familial menite s` le ajute s` se realizeze în viitor. maturitate: experien]ele timpurii joac` un rol imens pentru crearea bazei înv`]`rii ulterioare.
> P`rin]ii sau reprezentan]ii legali joac` un rol vital pentru a crea condi]iile de dezvoltare a independen]ei [i de
O asistent` social` a fost informat` c` 3 surori minore, S, M [i F fuseser` agresate sexual de tat`l lor. Împreun` încurajare a copiilor [i tinerilor s` dobândeasc` deprinderi noi, s` în]eleag` lumea [i s`-[i asume riscurile \n
cu un psiholog, asistentul social a mers la [coala fetelor [i a discutat cu profesorii despre comportamentul lor. mod adecvat.
Concluziile discu]iilor au ar`tat c` s-au produs schimb`ri în structura personalit`]ii lor, c` aveau dificult`]i de > Copiii cu dizabilit`]i au nevoie de oportunit`]i suplimentare (mai degrab` mai multe decât mai pu]ine) pentru
adaptare, c` existau semne de tulbur`ri emo]ionale (instabilitate emo]ional`, introversiune) [i c` aveau a-[i dezvolta deprinderile de autonomie
probleme de înv`]are. > A ajuta copiii [i tinerii s`-[i exprime opinia în leg`tur` cu tot ce înseamn` asigurarea protec]iei lor este un
Psihologul a stat de vorb` cu fetele, care, evident, ascundeau ceva. Concluzia a fost c` cel pu]in dou` dintre element esen]ial care-i ajut` s`-[i dezvolte independen]a, dar [i un exemplu de bun` practic`.
ele fuseser` abuzate. Deoarece a ap`rut suspiciunea c` A, în vârst` de 9 ani [i M în vârst` de 11 ani, s` fi
fost abuzate de tat`l lor, ceea ce mai târziu a fost confirmat de examenul medical, a fost sesizat` poli]ia. A
început o anchet` pentru a stabili clar identitatea autorului. Tat`l a fost re]inut de poli]ie, acuzat de infrac]iuni
conform art. 201 [i 203 din Codul penal: rela]ii [i perversiuni sexuale cu minori.
Familia locuia într-o cas` proprietatea bunicii paterne, o cas` cu 3 camere sumar mobilat`. Bunica, în vârst`
de 70 de ani, era pensionar` [i consuma alcool. Singurul venit era aloca]ia de stat a copiilor [i ceea ce tat`l
primea pentru munca ocazional` desf`[urat` în comunitate. Mama fetelor î[i abandonase familia cu 6 ani în
urm`. Atunci când locuiser` împreun` ea nu avusese grij` de fete, consuma frecvent b`uturi alcoolice [i
între]inea rela]iile sexuale cu diverse persoane. Tat`l avea acela[i stil de via]`. Poli]ia îl avertizase pe tat` în
scris.
S-a ajuns la concluzia c` fetele nu puteau fi plasate în grija bunicii deoarece aceasta a refuzat orice ajutor în
aceast` privin]`, inclusiv sesiunile de consiliere. De asemenea, ea nu putea s` între]in` fetele. Tat`l a fost
dec`zut din drepturile p`rinte[ti [i era condamnat, iar mama murise în închisoare. Pentru a asigura un mediu
sigur pentru fete, Comisia pentru protec]ia copilului a decis s` le plaseze în grija unui asistent maternal
profesionist. Programul de consiliere a continuat iar fetele au fost implicate în diverse activit`]i individuale [i de
grup.
Întotdeauna partea cea mai important` a fost aceea a psihologului, cu care fetele au stabilit o rela]ie bun`. Ele
mergeau cu regularitate la [edin]ele de terapie. |n urm`torii ani, medicul [i psihologul le-au sprijinit pentru a
diminua efectele abuzului. |n acest caz interven]ia a acoperit mai multe domenii, ca situa]ia juridic`, protec]ia
social`, terapia, evaluarea medical` [i psihologic`, precum [i educa]ia fetelor.

48 49
 10. COOPERAREA CU COMUNIT~}ILE LOCALE [tiu de ce anume este nevoie [i unde sunt lipsurile, locale [i institu]iilor partenere s` combat` aceste
dar, [i ei pot avea nevoie de ajutor pentru a-[i presiuni negative, atât prin rezolvarea acestor
Legisla]ie relevant` dezvolta deprinderile [i a ob]ine resursele. prejudec`]i cât [i prin a oferi familiilor respective
Furnizarea de servicii pentru copii [i familie a fost comentat` mai sus. O serie de articole din Conven]ia ONU ocazia s` arate c` pot s` func]ioneze eficient [i s`-[i
cu privire la drepturile copilului abordeaz` problematica cooper`rii cu comunit`]ile locale pentru asigurarea Din punct de vedere al protec]iei copilului este foarte îmbun`t`]easc` situa]ia.
acestor servicii iar Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului con]ine prevederi relevante. important s` existe informa]ii despre copiii afla]i în
Articolul 19 (2) din Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului, men]ioneaz` faptul c` m`surile de protec]ie situa]ii de risc, precum [i un dialog cu familiile Majoritatea copiilor care au nevoie de m`suri de
luate de c`tre stat trebuie s` "cuprind`, dup` cum se va conveni, proceduri eficiente pentru stabilirea de acestora. Tr`s`turile de familie care indic` o protec]ie provin din familii cu probleme -fie materiale,
programe sociale vizând furnizarea de sprijin necesar copilului [i celor c`rora le-a fost încredin]at, precum [i probabilitate mai mare a riscului sunt: de rela]ii sau legate de capacit`]ile parentale. Adesea
alte forme de prevenire, \n vederea identific`rii, raport`rii, retrimiterii, anchet`rii, trat`rii [i urm`ririi pentru • Sarcini frecvente acestea pot fi identificate înainte s` produc`
cazurile de rele tratamente... [i, dup` cum se va stabili, proceduri de interven]ie judiciar`". • Na[teri multiple consecin]e grave [i s` necesite un sistem de protec]ie
Se cunoa[te faptul c` lipsa de cooperare a institu]iilor implicate în protec]ia copilului poate avea consecin]e • P`rin]i adolescen]i special. Leg`turile strânse din cadrul comunit`]ii
grave asupra copiilor. Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului con]ine un articol care se • Copii n`scu]i prematur sau cu greutate mic` la locale pot ajuta la cunoa[terea acestor familii [i lucrul
ocup` în mod special de cooperare. Articolul 103 spune c` autorit`]ile administra]iei publice locale "au na[tere cu ele.
obliga]ia de a implica colectivitatea local` în procesul de identificare a nevoilor comunit`]ii [i de solu]ionare la • Repatria]i/refugia]i
nivel local a problemelor sociale care privesc copiii." (Articolul 103 (1)). Mai departe se ocup` de structurile • Copil/membru de familie cu un handicap fizic Cazul care urmeaz` subliniaz` diverse aspecte ale
necesare: "|n acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzând, dar f`r` a se limita, oameni • Membru de familie cu o boal` psihic`/sau cu o lucrului cu familia în cadrul comunit`]ilor locale.
de afaceri locali, preo]i, cadre didactice, medici, consilieri locali, poli]i[ti. Rolul acestor structuri este atât de problem` de abuz de droguri
solu]ionare a unor cazuri concrete, cât [i de a r`spunde nevoilor globale ale respectivei colectivit`]i". (Articolul • Membru de familie cu nevoi speciale
103 (2)). • Adul]i care au probleme de rela]ionare
• Deficien]e de limbaj
Articolele 108 pân` la 112 din Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copiilor specific` tipurile de • Apartenen]a la un grup minoritar
servicii care trebuie furnizate la nivel local [i jude]ean. Acestea sunt servicii de zi (Articolul 108), servicii de tip Trebuie admis faptul c` grupuri din cadrul
familial (Articolul 109) [i servicii de tip reziden]ial, care includ centrele de plasament [i centrele maternale comunit`]ilor, precum [i comunit`]ile ca atare, pot [i
(Articolul 110). ele s` fac` r`u familiilor prin respingerea lor,
Merit` s` atragem aten]ia în acest moment la standardele minime obligatorii men]ionate de Legea privind ostracizarea lor, neacordarea oportunit`]ilor [i
protec]ia [i promovarea drepturilor copilului. Toate serviciile trebuie s` fie licen]iate de c`tre Autoritatea serviciilor de care au nevoie, prin tot felul de
Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului (Articolul 115 (1)) iar licen]ele vor fi retrase dac` serviciul obstacole în calea lor [i încurajarea oamenilor s` se
respectiv nu respect` standardele minime obligatorii (Articolul 115 (2)). Aceste servicii sunt supuse unor comporte contrar intereselor copiilor. Familiile din
inspec]ii periodice realizate de Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului (Articolul 116). minorit`]ile etnice [i familiile cu probleme - în mod
special legate de comportament anti-social - sunt în
mod special predispuse for]elor negative din
comunitate. Este r`spunderea [i rolul administra]iei
Comentariu • Acces la speciali[ti, cum ar fi asisten]i sociali,
psihologi, asisten]i medicali, etc.
Copiii [i familiile tr`iesc în comunit`]i diferite care fie îi • Grupuri de sprijin pentru p`rin]i Studiu de caz:
ajut`, fie constituie obstacole în realiz`rilor lor. • Servicii de zi pentru copiii mici/cre[` Reintegrarea în familia natural` cu sprijinul comunit`]ii
• Centru de sprijin pentru comunitate
Comunit`]ile cu resurse au multe de oferit copiilor [i • Acces la o bibliotec` de juc`rii Surorile C. [i D. s-au n`scut în 1998. P`rin]ii lor nec`s`tori]i mai aveau alt` fiic`, F., de 1 an [i 10 luni, la
familiilor care tr`iesc acolo. Ajutorul familiilor l`rgite [i • Îndrumare privind cre[terea [i educarea copilului momentul când s-au n`scut ele. La cinci luni dup` na[terea feti]elor gemene p`rin]ii lor s-au separat datorit`
re]eaua de prieteni, reprezint` un prim indiciu în • Sfaturi [i campanii de promovare problemelor din ce în ce mai multe pe care le aveau, precum [i a faptului c` nici unul din p`rin]i nu avea un loc
leg`tur` cu dificult`]ile pe care le pot întâmpina • Programe individuale de sprijin pentru familie de munc` stabil.
familiile, iar serviciile disponibile gata s`-i sprijine • Posibilitatea de a stabili leg`tura între p`rin]i [i copii La vârsta de 10 luni feti]ele locuiau cu mama lor în casa bunicilor materni. Apoi au fost internate dou` luni în
atunci când au nevoie pot ajuta familiile s`-[i poat` atunci când ace[tia nu stau împreun` spital pentru a fi tratate de distrofie [i rahitism. Dup` aceasta, mama a solicitat plasamentul pentru cele dou`
cre[te copiii - atât în situa]ii normale cât [i atunci când • Evaluarea calit`]ilor [i capacit`]ii de p`rinte într-un centru de plasament, deoarece nu avea mijloacele necesare s` le îngrijeasc`.
apar probleme. De[i comunit`]ile pot realiza multe • {coala p`rin]ilor La vârsta de un an, cele dou` feti]e au fost plasate în asisten]` maternal`. Pentru alegerea asistentului maternal
printr-o cauz` comun` [i prin sensibilizarea opiniei a fost luat în considerare faptul c` mama se mutase înapoi cu partenerul s`u [i astfel a fost ales un asistent
publice, sprijinul lor poate fi chiar mai eficient printr-o Cheia sprijinului comunitar pentru familii este (1) maternal la numai 20 de km . Totu[i, p`rin]ii nu au vizitat fetele decât rar într-un interval de [ase luni, astfel
organizare bun` [i o abordare ]intit`. Familiile cu copii în]elegerea a ceea ce este important pentru familii [i încât nu prea exista un ata[ament \ntre ei [i feti]e.
trebuie s` reprezinte un grup prioritar care s` se afle (2) coordonarea [i managementul furniz`rii serviciilor La interven]ia asistentului social [i prin sprijinul familiei, p`rin]ii au început s`-[i viziteze copiii din nou, de[i la
în aten]ia [i sprijinul comunit`]ii. De asemenea, în sociale. A include tot ceea ce se cunoa[te [i ceea ce început le-a fost destul de dificil s` stabileasc` o leg`tur`. La acea vreme feti]ele nu puteau fi reintegrate în
toate ini]iativele comunit`]ii sunt important de re]inut se propune într-un plan de servicii pentru familie va familia biologic` deoarece situa]ia financiar` a familiei nu se îmbun`t`]ise. Totu[i, mama a fost încurajat` s`
nevoile deosebite ale copiilor cu dizabilit`]i, situa]ia ajuta la identificarea sarcinilor cheie [i a r`spunderii vorbeasc` la telefon [i s`-[i vad` fetele cât mai des posibil.
familiilor acestora. pentru ac]iune. Un anumit tip de sus]inere trebuie s` P`rin]ii au fost sprijini]i s`-[i g`seasc` o slujb` [i s` refac` mediul de familie de acas`. Autorit`]ile locale [i
vin` din partea administra]iei locale - atât la nivel de liderii comunit`]ii locale au sus]inut [i ei familia. Gra]ie acestui efort comun tat`l [i-a g`sit în final o slujb`, iar
O abordare din ce în ce mai des întâlnit` în multe ]`ri jude] cât [i la nivel local - altul din alte surse, cum ar rela]ia dintre p`rin]i [i fiicele lor s-a îmbun`t`]it progresiv, astfel încât fetele s-au întors în familia lor în vara lui
este de a înfiin]a centre locale de resurse pentru fi medicul de familie, poli]ia, biserica [i altele de acest 2003.
familie. Acestea pot avea forme foarte diferite, dar gen. Un anumit gen de sprijin este cel mai bine La trei luni dup` reintegrare, asistentul social care r`spundea de caz a f`cut vizite periodice acelei familii din
serviciile pe care le ofer` sunt urm`toarele: administrat chiar de comunitate, de c`tre aceia care dou` în dou` luni. Acum familia este vizitat` numai o dat` la 6 luni. Actualmente fetele sunt bine [i au o rela]ie
bun` cu p`rin]ii [i sora lor. Este clar c` reintegrarea lor în familie a fost cea mai bun` op]iune pentru ele.

50 51
 Comentariu
Acesta este un exemplu foarte bun de munc` în
scopul reunific`rii familiei. DGASPC a colaborat clar
cu p`rin]ii [i i-a încurajat încet s` men]in` leg`tura [i
s`-[i asume r`spunderea pentru fetele lor [i s`-[i
îmbun`t`]easc` situa]ia din familie astfel încât fetele
sa se poat` întoarce în familie. Un rezultat foarte bun!
Câteva posibilit`]i pentru viitor:
Este important s` continua]i s` acorda]i sprijin - sau
cel pu]in acces mai u[or la sprijin- deoarece aceasta
este o situa]ie de familie care are ni[te puncte slabe.
De exemplu, ce se întâmpl` dac` tat`l î[i pierde
slujba? Este important s` ajuta]i familia s` se bucure
de sprijinul comunit`]ii [i s` se dea fetelor un ajutor
suplimentar.
În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
întreb`ri:
• Ce eforturi au fost f`cute în timpul spitaliz`rii lui C.
[i D. pentru a oferi mamei solu]ii alternative la
plasament? Aceasta era o ocazie de a încerca [i
identifica alte modalit`]i de a ajuta aceast` familie.
• Care sunt cauzele care au dus la spitalizare? Ce
implic` acestea în leg`tur` cu situa]iile [i îngrijirea
precedent`, [i, ar fi trebuit toate acestea s` duc` la
alertarea autorit`]ilor pentru protec]ia copilului de
c`tre doctori?
• Ce ar fi putut s` fac` comunitatea pentru a
preîntâmpina dificult`]ile din familie sau plasamentul?

Mesaje cheie

> A face parte dintr-o comunitate reprezint` un avantaj pentru majoritatea familiilor [i depinde de felul în care
familiile doresc s` primeasc` ajutorul de care au nevoie în anumite momente
> Cu cât comunitatea cunoa[te mai bine [i se implic`, cu atât ea poate s` dea semnale mai timpurii despre
familiile care suport` astfel de presiuni [i sunt pe punctual de a ceda. Acestea sunt informa]ii vitale pentru cei
ce lucreaz` în domeniu astfel încât s` poat` s` previn` multitudinea de probleme prin care trec copiii - abuz,
abandon, etc.
> De asemenea, comunit`]ile pot avea o atitudine negativ` atunci când resping sau eticheteaz` oamenii drept
"r`i" sau "nebuni". R`spunderea speciali[tilor [i a administra]iei locale este de a preveni [i corecta aceste
lucruri.
> Sprijinul comunit`]ii tinde s` devin` mai eficient dac` este organizat [i bazat pe informa]ii solide [i o abordare
comun` - cum ar fi un plan de servicii din partea comunit`]ii, implicându-i pe to]i cei interesa]i.

52
 11. INTERVEN}IA TIMPURIE PENTRU A PREVENI SITUA}IILE CARE POT DEVENI PERICULOASE plasamentul copilului la un asistent maternal, care-i putea oferia un mediu familial stabil. D [i-a manifestat
inten]ia de a o vizita pe A în fiecare s`pt`mân`.
Legisla]ie relevant` Evaluarea final` a ar`tat c` mama a men]inut leg`tura cu feti]a sa [i c` dorea s` o creasc`, dar nu putea
Comentariul precedent legat de furnizarea serviciilor [i investigarea situa]iei în care copiii se pot afla în pericol deoarece nu avea nici un venit; prezen]a nou-n`scutului a afectat în mod negativ rela]ia dintre mam` [i p`rin]ii
a atins [i problema interven]iei timpurii. O chestiune în cadrul acestei sec]iuni care nu a fost înc` discutat` este s`i.
aceea a educa]iei sexuale. Ea este recunoscut` ca fiind important` pentru prevenirea sau reducerea riscurilor D s-a întors la [coal` [i rela]ia cu p`rin]ii s`i s-a îmbun`t`]it. Au vizitat-o pe A în fiecare s`pt`mân` la casa
asociate activit`]ii sexuale a adolescen]ilor. Cu mul]i ani în urm` Curtea European` a Drepturilor Omului a asistentului maternal [i încetul cu încetul s-au preg`tit s` primeasc` mama [i copilul înapoi acas`. S-a luat în
sus]inut c` drepturile p`rin]ilor din conven]ie nu erau înc`lcate dac` se stabilea un sistem obligatoriu de considerare reintegrarea.
educa]ie sexual` în [colile daneze, cu condi]ia ca educa]ia s` fie prezentat` într-o manier` echilibrat` [i
obiectiv` [i s` nu fie îndoctrinare. Consecvent` cu aceast` idee, Legea privind protec]ia [i promovarea Comentariu
drepturilor copiilor din România cere institu]iilor specializate ale administra]iei centrale [i locale, precum [i
institu]iilor de asisten]` medical` publice [i private, s` ia toate m`surile necesare pentru "derularea sistematic` Acest caz face progrese în ciuda unui început dificil. În general ridic` multe probleme legate de atitudinea unor
în unit`]ile [colare de programe de educa]ie pentru via]`, inclusiv educa]ie sexual` pentru copii, în vederea p`rin]i în leg`tur` cu tinerele mame singure. De ce a reac]ionat bunicul matern atât de negativ la sarcina fiicei
prevenirii contact`rii bolilor cu transmitere sexual` [i a gravidit`]ii minorelor." (Articolul 43 (3) (i)). sale? Ce spune aceasta despre rela]ia cu fiica sa? De asemenea, mai sunt aici probleme legate de:
• Exist` servicii de planning familial [i control al na[terilor pentru adolescente?
Serviciile care trebuie furnizate la nivel local au fost comentate mai sus. • Ce sprijin financiar/material ar fi permis mamei [i fiicei s` stea împreun` [i D s` continue s` joace un rol
important în îngrijirea lui A.?
La nivel de jude] s-a ac]ionat bine [i cu succes pentru men]inerea rela]iei mam` [i copil [i de reintegrare a lui D
Comentariu • Sprijin zilnic prin implicarea real` a comunit`]ii
[i a copilului s`u în familia lui D. De asemenea, cazul arat` cum poate fi valorificat un asistent maternal în mod
• Acces la cuno[tin]ele necesare pentru a fi p`rin]i
pozitiv.
Exist` un adev`r universal care spune c` problemele buni: de exemplu, din sistemul de înv`]`mânt, sfaturi
mici [i care au mai pu]ine consecin]e sunt cel mai prenatale sau lec]ii despre deprinderile de p`rinte Câteva posibilit`]i pentru viitor:
u[or de evitat sau tratat [i, ideal, de rezolvat. Acest • Ocazii de a trece peste barierele care stau efectiv în Ar fi bine dac` D [i A ar locui cu p`rin]ii lui D, dar acest lucru necesit` supraveghere [i sprijin continuu. De
lucru se aplic` foarte bine la problemele copiilor [i calea dobândirii deprinderilor de p`rinte, cum ar fi asemenea, D ar trebui s` se bucure în continuare de sprijin pentru planificare familial`.
familiilor care, dac` se las` s` se agraveze, pot deveni propriile modele deficiente de p`rin]i, abuzul de
extrem de d`un`toare iar uneori pot amenin]a via]a. substan]e, violen]a domestic`, depresia, a[tept`ri În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva întreb`ri:
Iat` câteva aspecte legate de acest lucru: nerealiste legate de dezvoltarea copilului [i al]i factori • Ce trebuie f`cut pentru a preîntâmpina în primul rând unele situa]ii de acest gen?
stresan]i. • Ce s-a f`cut pentru a ajuta pe D [i asistentul maternal s` stabileasc` o rela]ie bun`?
Familii stabile [i sigure
Scopul tuturor celor care lucreaz` cu copiii trebuie s` |n mod special în contextul României se remarc` Comentariu
fie acela de a ajuta cât mai mul]i copii care s` creasc` situa]ia tinerelor femei care au copii - îndeosebi cele
într-un mediu de familie stabil [i sigur, care s` poat` sub vârsta de18 ani. Informa]iile de la nivel de jude] Recunoa[terea timpurie a problemelor
s` r`spund` nevoilor copiilor. Aceasta înseamn` s` arat` c` situa]iile cele mai problematice provin din Se întâmpl` frecvent s` nu se vad` semnele unor probleme majore care pot fi identificate într-o faz` timpurie.
fac` tot ce este posibil pentru a sprijini p`rin]ii s` situa]iile în care tinere femei de 14-18 ani r`mân De aceea este important s`-i educ`m pe to]i cei care întâlnesc sau lucreaz` cu copii [i tineri s` recunoasc`
asigure o îngrijire cât mai eficient`. Aceasta înseamn` îns`rcinate, ceea ce duce uneori la respingerea lor de semnele abuzului [i suferin]ei. |n mod special aceasta înseamn` c` speciali[tii care lucreaz` în cadrul serviciilor
s` se asigure c` au acces la: c`tre familie [i abandonarea copiilor. O prioritate este pentru copii s` se asigure c` al]i colegi de-ai lor din alte sectoare -cum ar fi medical, justi]ie, poli]ie [i înv`]`mânt
• Resursele materiale de care au nevoie (cum ar fi bani în mod clar educa]ia sexual` a adolescentelor [i s` [tie care sunt semnele de avertizare [i, foarte important, ce trebuie s` fac` dac` observ` anumite semne care
[i locuin]`) mamelor tinere. arat` c` sunt probleme. (Acest lucru se leag` foarte mult de realizarea unei abord`ri comune [i a unei colabor`ri
inter-institu]ionale). De asemenea, subliniaz` importan]a con[tientiz`rii opiniei publice [i facilitarea accesului la
sfaturi [i sprijin -în special pentru copii [i p`rin]i. Existenta liniilor telefonice [i ocazia de a întâlni speciali[ti în
locuri "neutre", cum ar fi [coli [i cabinetul doctorului de familie sunt esen]iale în aceast` privin]`.
Studiu de caz:
Tinere mame care nasc în situa]ii dificile Cazurile urm`toare scot în eviden]` cum se pot pierde oportunit`]i [i cum acest lucru are consecin]e grave care
complic` [i mai mult cazul dat DGASPC spre rezolvare.
A., în vârst` de 12 luni, s-a n`scut \n urma unei rela]ii de scurt` durat`. Mama sa, D. a n`scut-o la vârsta de
16 ani. Mama a fost respins` de familie, deci, atât mama cât [i copilul au fost plasa]i într-un centru maternal, Studiu de caz:
pân` la vârsta de 3 luni a copilului. În acel moment D era elev` în clasa a 10-a [i a trebuit s` întrerup` [coala O ocazie de a interveni mai devreme?
trei luni pentru a avea grij` de copil. Bunica lui A le-a vizitat la centru, dar bunicul nu a putut accepta ceea ce
f`cuse fiica sa [i, prin urmare nu a fost de acord ca fiica [i nepoata sa s` vin` acas`. DGASPC a primit un G. este un b`iat de 14 ani care provine dintr-o familie dezorganizat`. A absolvit clasa a 4-a [i de atunci nu a
raport de la Maternitate despre situa]ia lui D astfel încât s-a decis plasamentul mamei [i copilului în regim de mai mers la [coal`. Copilul este folosit de vecinii s`i la diverse munci [i adesea pleac` de acas` deoarece
urgen]` într-un centru maternal. partenerul mamei sale îl bate. Mama sa sufer` de o boal` de inim` [i astfel, dup` moartea tat`lui, nu a mai avut
Mama copilului are 2 fra]i, cu vârsta peste 18 ani [i f`r` un loc de munc` stabil. Tat`l lucra la o ferm` în regiune, nimeni grij` de el. Prin urmare, comportamentul s`u s-a deteriorat, a început s` fumeze, s` vând` lucruri, s`
mama era bolnav` [i pensionat`. Familia locuia într-o cas` cu 3 camere, proprietatea p`rin]ilor. P`rin]ii lui D mearg` la baruri [i s` nu-[i mai petreac` noaptea acas`.
nu au [tiut despre sarcina sa deoarece nu se vedea iar fata avea rezultate bune la [coal`. Dup` ce asistentul Mama locuie[te cu partenerul s`u de 4 ani. Pân` la acel moment nu au fost raportate alte forme de abuz asupra
social le-a spus c` fiica lor n`scuse o feti]` nu au putut accepta situa]ia [i au sugerat adop]ia copilului. copilului.
Deoarece D se afla într-o situa]ie dificil`, p`rin]ii o presau s` abandoneze copilul [i cu perspectiva de a Comisia pentru protec]ia copilului a analizat cazul lui G, iar cu ocazia audierii, acesta [i-a exprimat dorin]a de
abandona [coala de tot asistentul social a sugerat plasarea atât a mamei cât [i a copilului într-un centru a r`mâne în familie [i a promis c`-[i va schimba comportamentul.
maternal, sperând ca între timp p`rin]ii lui D s` se r`zgândeasc`. Rela]ia dintre bunicii lui A [i fiica lor era bun`. Partenerul mamei a admis c` a gre[it [i a men]ionat motivele pentru care a b`tut copilul. Cazul a fost
|n cele 3 luni pe care le-a petrecut în centrul maternal, D [i-a dat seama c` nu poate avea grij` de fiica ei monitorizat atent, familia a beneficiat de câteva [edin]e de consiliere [i b`iatul a fost reintegrat [colar.
singur` deoarece nu avea nici un venit [i trebuia s`-[i continue studiile. Prin urmare, a fost de acord cu

54 55
 Comentariu
multe resurse care meritau o experien]` mai bun` în putut face s` împiedice acest lucru? |n mod similar,
anii adolescen]ei. ce ajutor ar fi fost disponibil pentru ca F. s` intervin`
Un caz dificil, care s-a soldat cu un rezultat bun. Interven]ia DGASPC a avut un impact evident pozitiv asupra
familiei. Este bine de aflat c` b`iatul a avut ocazia s`-[i prezinte opiniile în fa]a Comisiei pentru protec]ia copilului
Câteva posibilit`]i pentru viitor: în mod legal? În mod clar vânzarea casei a plasat
(Ce sprijin a primit pentru a face acest lucru?). |n general, în astfel de cazuri este important s` nu se stabileasc` Ar fi posibil de realizat un serviciu care s` r`spund` mama [i copiii s`i într-o situa]ie imposibil` [i prad`
obiective nerealiste pe care copilul s` nu le poat` atinge. nevoilor, situa]iilor similare acestei familii. Dac` tuturor dificult`]ilor care au ap`rut ulterior.
aceast` mam` mai tr`ie[te înc` în strad`/st` mult în • Chiar dac` grija lui F. fa]` de copiii s`i este
Câteva posibilit`]i pentru viitor: spital, atunci se pun mari probleme în leg`ur` cu l`udabil`, se pune totu[i întrebarea dac` DGASPC ar
Acesta este un b`iat care probabil are nevoie de ajutor ca s`-[i dezvolte deprinderile de via]` independent` la o starea sa de s`n`tate. La rândul s`u va avea nevoie fi trebuit s` \i permit` s` împiedice punerea în aplicare
vârst` timpurie. Ce resurse sunt disponibile pentru aceasta? de sprijin [i asisten]`. a hot`rârii Comisiei, [i s` accepte s` tr`iasc` în
continuare în strad`.
Au fost abordate toate problemele care au dus la comportamentul auto-distructiv al b`iatului? În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva • Ce eforturi s-au f`cut pentru a da de urma tat`lui [i
Probabil c` familia va trebui s` continue s`-l sprijine pe copil. întreb`ri: a-l face s` accepte r`spunderea pentru copiii s`i - cel
• Dac` DGASPC sau autorit`]ile locale aflau la vremea pu]in financiar vorbind?
|n ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva întreb`ri: aceea inten]ia lui N. de a vinde casa familiei, ce ar fi
• Cât de r`u îl b`tea tat`l vitreg? A fost informat` Poli]ia? A luat m`suri?
• A fost implicat` [i [coala pentru a-i acorda acestui copil sprijinul necesar? Pentru a r`spunde nevoilor sale
speciale?
• Cum puteau fi detectate mai devreme problemele din aceast` familie?
Indiferent de motivele invocate de partenerul mamei, \n fapt nu exist` motive pentru b`taie! Mesaje cheie

Comentariu
O abordare flexibil` pentru rezolvarea problemei
Un element cheie pentru o interven]ie timpurie eficient` este acela de a putea s` mobiliza]i resursele
corespunz`toare la momentul oportun. Viteza este adesea important`, la fel [i g`sirea solu]iilor acceptabile
pentru to]i cei implica]i. Acest lucru eviden]iaz` valoarea unei utiliz`ri flexibile a resurselor astfel încât s` se
potriveasc` ceea ce este disponibil cu ceea ce este necesar - ceea ce nu este întotdeauna o treab` u[oar`.
Totu[i, câteodat` se poate face, a[a cum arat` exemplul de mai jos.
Studiu de caz:
Familia ca solu]ie pentru o situa]ie dificil`
> Prevenirea este întotdeauna de preferat pentru g`sirea de solu]ii la probleme. Este de obicei mai ieftin` pe
termen lung [i în mod sigur evit` durerea [i stresul.
> Baza prevenirii este s`-i ajut`m pe copii s` se bucure de avantajele unei familii sigure [i stabile. Trebuie f`cut
tot ce se poate pentru a ne asigura c` un num`r cât mai mare de copii pot s` creasc` în propriile lor familii,
adic` s` lucr`m [i s` sprijinim familiile care au aceast` sarcin` vital` de a cre[te copii.
> Acolo unde pot ap`rea probleme sau acestea sunt cunoscute deja, interven]ia timpurie pentru a reduce sau
contracara influen]a lor distructiv` este vital`, pentru a ajuta familia s`-[i continue sarcina important` de
cre[tere a copiilor [i de a-i proteja de r`u.
> O abordare flexibil` a rezolv`rii problemelor familiilor, adic` de a g`si solu]ii care s` se potriveasc` cu situa]ia
în cauz`, este esen]ial` pentru a facilita schimbarea.

|n 1995, N. [i F., p`rin]ii a 6 copii cu vârste între 5 [i 20 de ani, s-au desp`r]it. De fapt, tat`l, N., plecase de
acas` f`r` a dori s` mai [tie ceva despre familia sa. Profitând de absen]a lui F. (era internat` în spital având
probleme psihice cu episoade depresivo-anxioase), N. a vândut apartamentul [i a disp`rut l`sându-i pe cei 4
copii minori în strad`. F`r` cas` [i f`r` a avea [ansa de a ob]ine una [i f`r` rude s` o ajute, F. a cerut sprijinul
autorit`]ilor locale deoarece nu voia s` se despart` de copiii s`i. Copiii mai mari, peste 18 ani, nu aveau
mijloacele de a o ajuta pe mama lor.
Autorit`]ile locale [i apoi DGASPC, care a preluat cazul, a inclus familia într-o serie de programe de sprijin
(material - alimenta]ie, îmbr`c`minte, financiar- taxe [i facturi, [i consiliere). În ciuda acestora, în 1997 situa]ia
a devenit foarte critic` (F. tr`ia în strad` cu doi dintre copiii minori înc` în grija sa), astfel încât a fost de acord
cu plasamentul copiilor într-un centru de plasament pentru o perioad` limitat` de timp pân` la g`sirea unei
locuin]e. Chiar în aceste condi]ii grele, copiii aveau rezultate bune la [coal`, dar starea lor de s`n`tate a început
s` se deterioreze. |n momentul punerii în aplicare a hot`râririi de plasament, F. nu a avut puterea de a se
desp`r]i de copiii s`i [i a refuzat s`-i lase s` mearg` la centrul de plasament.
Situa]ia s-a înr`ut`]it, starea de s`n`tate a lui F. la fel, [i a trebuit s` stea în spital mult timp.
De[i încercase s` g`seasc` o locuin]` pentru ea [i copiii s`i, F. nu a reu[it. |n cele din urm` fata mai mare a
primit o locuin]` [i în 2003 b`ie]ii au fost da]i în grija surorii lor. Au continuat s` mearg` la [coal` [i acum sunt
bine. DGASPC [i câteva ONG-uri i-au ajutat pe copii s` r`mân` împreun`.

Comentariu fie de un ONG. Majoritatea ]`rilor încearc` s` fac`

Aceasta este o poveste foarte trist`. Avem o mam` cu
multiple probleme, care este dedicat` copiilor ei, dar
nu exist` resurse de a o ajuta s` fac` ceea ce dore[te.
|n majoritatea celorlalte ]`ri aceast` situa]ie ar fi fost
rezolvat` prin închirierea unui spa]iu fie de c`tre
autoritatea public` local` care se ocup` de locuin]e,
func]ional un astfel de sistem astfel încât situa]ia lipsei
unei locuin]e s` nu fie motivul pentru care copiii s` fie
îngriji]i de DGASPC (de asemenea, s`r`cia nu este
privit` în general ca o cauz` suficient` pentru
interven]ia statului - se presupune c` pot fi g`site alte
solu]ii financiare). Este uimitor c` acei copii au r`mas
s`n`to[i [i optimi[ti. Evident, sunt copii puternici [i cu

56 57
 12. SERVICIILE DE TIP FAMILIAL interesat` doar de rela]ia sa cu prietenul cu care î[i petrecea majoritatea timpului [i adesea consuma b`uturi
alcoolice. Copiii erau foarte afecta]i de lipsa unui mediu adecvat de familie [i de lipsa ata[amentului. |n ciuda
Legisla]ie relevant` sprijinului acordat, mama continua s` nu prezinte nici un interes pentru situa]ia copiilor ei [i refuza [edin]ele de
Comentariul de mai sus s-a referit la prevederile legislative care dau prioritate familiei l`rgite în situa]ia în care consiliere.
un copil nu poate r`mâne acas`, cu p`rin]ii, precum [i mediului de tip familial, fa]` de institu]iile reziden]iale. |n prim`vara lui 2003, copiii au fost plasa]i într-un ad`post al Centrului de interven]ie pentru copiii abuza]i. Când au
De asemenea, s-a men]ionat faptul c` atunci când copilul are sub vârsta de doi ani, Legea privind protec]ia [i venit prima oar` la ad`post E era în clasa a 4-a dar la [coal` nu avea rezultate bune. Lipsea nemotivat de la [coal`
promovarea copilului interzice plasamentul în servicii de tip reziden]ial, cu excep]ia cazului de copii cu [i de aceea rela]ia cu colegii s`i se deteriorase. Mama nu se interesa de situa]ia [colar` a copilului. F mergea la
dizabilit`]i grave care necesit` servicii specializate. Articolul 60 (3) stabile[te un principiu general de stabilire aceea[i [coal`, era în clasa a 3-a [i avea rezultate [colare nesatisf`c`toare. Împreun` cu profesorii b`ie]ilor,
a m`surii de plasament care va urm`ri plasarea copilului "cu prioritate la familia extins` sau substitutiv`" [i asistentul social a stabilit întâlniri de dou` ori pe s`pt`mân` pentru a discuta despre situa]ia [colar` a copiilor [i
"men]inerea fra]ilor împreun`”. comportamentul lor social.
Dup` primele luni petrecute la ad`post, copiii au început s` ob]in` rezultate mai bune la [coal` iar comportamentul
lor s-a schimbat, [i astfel rela]ia lor atât cu profesorii cât [i cu colegii s-a îmbun`t`]it mult. Cel pu]in o dat` pe
Comentariu În oricare din cazuri inten]ia este de a r`spunde
s`pt`mân` asistentul social îi ducea pe copii în vizit` la mam` [i la familia extins`. Copiii au o rela]ie foarte bun` cu
nevoilor copilului de stabilire [i p`strare a identit`]ii, bunica matern` [i cu fratele mamei lor. Totu[i, ace[tia nu doresc s`-[i asume întreaga r`spundere pentru copii
A[a cum se cunoa[te, în prezent în România când siguran]` [i încurajare pe care le-am eviden]iat deja. sus]inând c` aceasta este datoria p`rin]ilor. De asemenea, copiii au fost du[i în vizit` la locul de munc` al mamei [i
copiii necesit` m`suri de protectie special` - adic` O importan]` deosebit` o are asigurarea stabilit`]ii: al prietenului acesteia, cu care au o rela]ie bun`. Ambii adul]i vând ziare [i câ[tig` în jur de 2,5 milioane de lei pe
atunci când p`rin]ii nu pot s` r`spund` nevoilor lor - copiii [tiu unde se afl` acum [i la ce s` se a[tepte [i lun`.
atunci solu]ia este plasamentul \ntr-un serviciu cåt ce se poate întâmpla cu ei în viitor. Experien]a din S-au organizat sesiuni de consiliere psihologic` atât pentru mam` cât [i pentru întreaga familie. Problema abuzului
mai apropiat de mediul asigurat în familie. Aceasta toate ]`rile arat` c` planificarea pentru copiii din a fost abordat` de câteva ori în timpul sesiunilor de terapie. Copiii erau con[tien]i de faptul c` mama lor nu s-a
înseamn`: sistemul de protec]ie nu este niciodat` u[oar`: sunt ocupat de ei [i au spus c` de[i aceasta nu a fost o mam` bun` ei o iubeau [i doreau s` locuiasc` împreun` cu ea.
• Unit`]i reziden]iale de dimensiuni mici (nu mai mult multe probleme de echilibrat [i foarte rar se întâmpl` Psihologul de la ad`post a realizat planuri de interven]ie individualizate pentru fiecare din cei doi b`ie]i [i a realizat
de 12 copii, iar acolo unde este posibil chiar mai s` existe solu]ia ideal`. Totu[i, experien]a rapoarte, împreun` cu profesorii [i asisten]ii sociali, privind progresele b`ie]ilor. Planurile individualizate includ
pu]ini) [i care s` semene pe cât posibil cu mediul din demonstreaz` cât de important` este stabilitatea obiective de consiliere [i nevoile psihologice ale copiilor. De asemenea, au fost încuraja]i s` participe la activit`]ile
familie (camera de zi, buc`t`rie [i dormitoare, baie, pentru copii [i cât de importante sunt consecin]ele pe organizate de centrul de zi. |n acest fel au fost ajuta]i copiii cu temele [i astfel s-au umplut golurile la înv`]`tur`. De
dar nu birouri [i magazii) termen lung ale schimb`rilor frecvente [i/sau asemenea, au fost luate în considerare religia [i originea lor etnic`.
• A da posibilitatea copilului s` se implice în neplanificate. |ntr-adev`r, unii pretind c` acestea ar Copiii s-au întâlnit cu mama lor de câteva ori pe parcursul vizitelor organizate la bunica lor. Câteodat` mama nu era
activitat`]ile zilnice: cur`]enie, g`tit, servitul mesei, face, dac` nu acela[i, chiar mai mult r`u decât situa]ia prezent` [i copiii sufereau. Totu[i, de Cr`ciun mama a spus c` vrea s` petreac` Cr`ciunul [i Anul Nou cu b`ie]ii.
sp`latul rufelor etc. creat` de problema ini]ial` a copilului. De câteva ori copiii au spus c` doreau s` mearg` acas`, sau, cel pu]in s` tr`iasc` într-o familie. Prin urmare, s-a
• Integrare în comunitate g`sit un asistent maternal [i s-a avut în vedere dreptul copiilor s`-[i p`streze identitatea cultural`, etnic` [i
• Pe cât posibil, cât mai aproape de persoanele cheie Activitatea central` a asisten]ilor maternali [i a lingvistic`.
din via]a copilului (rude, prieteni [i al]ii) personalului din serviciile de tip reziden]ial/casele de Copiilor li s-a explicat ce înseamn` asisten]` maternal` dar nu au fost for]a]i s` ia o decizie. La începutul anului 2004
tip familial este de a reda cât mai apropiat posibil via]a s-a stabilit o întâlnire dintre b`ie]i [i Dna T, o asistent` maternal` profesionist`. La întâlnire a venit numai E, deoarece
Pentru un num`r din ce în ce mai mare de copii [i dintr-o familie "normal`" pentru copilul respectiv. fratele s`u era bolnav atunci. A fost foarte încântat de întâlnire [i a vorbit foarte frumos de ea [i de familia sa în
tineri aceasta înseamn` îngrijirea de c`tre un asistent Aceasta înseamn` s` se ofere toate încuraj`rile [i tot discu]ia cu fratele [i cu specialistul centrului, la întoarcerea de la întâlnire. De fapt E. a stabilit o rela]ie strâns` cu
maternal. Pentru copiii sub doi ani - cu excep]ia sprijinul, care au fost deja men]ionate, pentru a familia asistentului maternal [i chiar [i-au exprimat dorin]a de a p`r`si centrul cât de repede posibil. La cea de-a
situa]iei când copilul "are un handicap grav, cu contribui la dezvoltarea armonioas` a copilului. În doua întâlnire cu asistenta maternal` a venit [i F. Raportul vizitei arat` c` ambilor copii le-a pl`cut familia asistentei
dependen]` de îngrijiri în servicii de tip reziden]ial plus, ei au r`spunderea de a face tot ce este posibil maternale [i chiar au început s` fac` planuri s` petreac` sfâr[itul s`pt`mânii acolo. Prin urmare, copii au vizitat casa
specializate" - plasamentul copilului în asisten]` pentru a ajuta copilul s`-[i men]in` -sau, câteodat` asistentei maternale de câteva ori la cererea lor [i le-a pl`cut foarte mult. De asemenea, copii au f`cut vizite mamei,
maternal` este cerut de legisla]ia din România la ora chiar s`-[i descopere - identitatea, iar aceasta bunicii [i unchiului timp de câteva ore la sfâr[it de s`pt`mân`. Aceste întâlniri i-au derutat un pic deoarece ei doreau
actual`. înseamn` c` împreun` cu ceilal]i speciali[ti s` s` stea cu asistenta maternal` cu condi]ia s` li se permit` s`-[i viziteze familia o dat` pe s`pt`mân`. {i apoi din
Atunci când un asistent maternal nu poate r`spunde men]in` leg`turile cu familia copilului, cu prietenii [i nou preferau s` stea în centru pân` mama lor era preg`tit` s`-i ia înapoi. Le era team` c` dac` vor fi plasa]i în
nevoilor unui copil sau tân`r, atunci se recurge la comunitatea. asisten]` maternal` nu li se va mai permite s`-[i vad` mama [i bunica. Dup` ce li s-a explicat ce înseamn` asisten]`
plasamentul copilului într-un serviciu de tip maternal` au spus c` doresc s` stea, au rugat-o pe asistenta social` s` le explice ea situa]ia, ceea ce aceasta a
reziden]ial, recomandabil o cas` de tip familial, unde Urm`toarele studii de cazuri demonstreaz` rolul pe f`cut, împreun` cu psihologul.
personalul va asigura un mediul de tip familial. care-l poate juca asistentul maternal. K. a spus c` ea nu interzicea copiilor ei s` fie plasa]i în asisten]` maternal` dar avea sentimente contrare în leg`tur`
cu acest lucru. Speciali[tii au sugerat s` se gândeasc` la ceea ce era mai bine pentru b`ie]i [i au asigurat-o c`, în
momentul în care va dep`[i situa]ia de criz` [i î[i asum` responsabilitatea pentru cre[terea [i educarea copiilor
atunci ace[tia se pot întoarce la ea. |n cele din urm` a fost de acord cu plasarea copiilor în asisten]` maternal`.
Studiu de caz: Ace[tia au continuat s`-[i viziteze prietenii la centru, înso]i]i de asistentul maternal. Asistentul maternal, mama [i
Restabilirea leg`turilor de familie b`ie]ii au fost consilia]i [i sprijini]i de personal specializat de la Centrul de consiliere.

R. [i K. au doi copii: F., n`scut în 1994 [i E., n`scut în 1992. Tat`l [i-a p`r`sit familia cu 3 ani în urm`. În toamna lui Comentariu foarte vulnerabili.
2002, Asocia]ia de locatari a anun]at DGASPC c` mama î[i neglija în mod constant copiii. O echip` s-a deplasat
acolo, a stat de vorb` cu vecinii [i a constatat c` mama avea o rela]ie cu B [i î[i petrecea majoritatea timpului acas` Având în vedere materialul de la evaluarea ini]ial`, DGASPC este de aplaudat pentru eforturile sale
la acesta, în special la sfâr[itul s`pt`mânii. Copiii erau l`sa]i singuri 2-3 zile, f`r` ca cineva s`-i hr`neasc` sau s`-i este poate un pic surprinz`tor c` lui F. [i E. li s-a legate de:
spele. De asemenea, mama consuma b`uturi alcoolice. Deoarece mama nu ar`ta nici un interes pentru copii, permis s` r`mân` cu mama lor pân` în martie viitor. • Eforturile continue de a men]ine leg`tura între b`ie]i
ace[tia st`teau afar` mult timp, câteodat` pân` la ora 2 noaptea. Situa]ia material` a familiei era grav`: aveau datorii Se pare c` înc` de la început au existat destule dovezi [i familia l`rgit`, [i mama [i partenerul s`u
mari, nu erau racorda]i la re]eaua de gaze naturale, etc. de abuz [i lips` de cooperare matern`. Cu toate • Terapia cu F. [i E.
Copiii au confirmat cu to]ii c` vecinii f`cuser` sesizarea. Timp de 2 luni au fost la un centru de zi unde beneficiau acestea, primirea lor în sistemul de protec]ie în luna • Abordarea prin intermediul unei echipe
de o mas` cald` [i erau ajuta]i la teme. Mama nu a fost de acord cu acuza]iile spunând c` dac` so]ul s`u p`r`sise martie pare a fi o decizie în]eleapt`. Familia abia multidisciplinare. R`spunsul la solicitarea b`ie]ilor
familia f`r` s`-i pese de ce ar fi ea interesat` de copii. Nu manifesta nici un fel de ata[ament fa]` de copiii ei. Era r`spundea ini]iativelor DGASPC iar b`ie]ii erau înc` pentru o via]` de familie (cu un asistent maternal) [i

58 59
preg`tirea plasamentului copiilor la Dna T.
• Sprijinul permanent acordat tuturor celor implica]i
• Atitudinea lor pozitiv` fa]` de posibilitatea
reunific`rii familiei
Câteva posibilit`]i pentru viitor:
Este nevoie înc` de a lucra cu mama [i familia l`rgit`
pentru a preg`ti reintegrarea copiilor în familie. Ar fi
bine dac` unchiul/bunica ar putea fi convin[i cât de
important` ar fi implicarea lor în îngrijirea lui F [i E -
cum ar putea DGASPC s`-i ajute s` aib` grij` de
b`ie]i dac` vor fi de acord cu acest lucru.
În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
întreb`ri:
• Raportarea abuzului de c`tre comunitate: de[i au
fost binevenite [i importante, trebuie tratate cu
precau]ie. Comunit`]ile [i vecinii pot fi prea negativi în
leg`tur` cu unele familii/persoane [i pot avea propriul
interes.

Mesaje cheie

> R`spunsul DGASPC în ceea ce prive[te protec]ia acordat` unui copil când acesta sau familia sa nu pot sau
nu vor trebuie s` fie un serviciu de tip familial.
> De tip familial înseamn` pe cât de aproape posibil fa]` de ceea ce ofer` majoritatea familiilor, atât în ceea ce
prive[te îngrijirea individualizat` cât [i unde [i cum tr`ie[te o familie în mod obi[nuit
> Serviciile de tip familial înseamn` plasamentul copiilor la o alt` familie/persoan` sau în asisten]` maternal`.
Încurajarea a tot ceea ce ofer` familia trebuie s` fie obiectivul tuturor celor care lucreaz` în aceste servicii.

60
 13. ASISTEN}A MATERNAL~ primesc pentru asisten]a maternal` deoarece acest Implicarea p`rin]ilor în via]a copilului aflat în plasament
lucru ar putea crea dependen]` de prezen]a copilului în la asistentul maternal
Legisla]ie relevant` acea familie. Oricât de dificil` este sau a fost rela]ia dintre copil [i
Articolul 20 din Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului se refer` la protec]ia special` pentru copiii lipsi]i p`rin]ii naturali , copilul trebuie s` [tie de unde provine,
temporar sau permanent de mediul familial. Ace[ti copii au dreptul la "protec]ie [i ajutor special din partea Cartea Vie]ii care îi sunt p`rin]ii. Ideal vorbind, p`rin]ii naturali ai
statului" (Articolul 20 (1). Statele p`r]i vor prevedea astfel de forme de protec]ie alternativ` (Articolul 20 (2). Dezvoltarea identit`]ii individuale se bazeaz` par]ial pe copilului [i asistentul maternal vor conlucra într-o
Articolul prezint` o list` a serviciilor de protec]ie alternativ` cum ar fi, printre altele, "plasarea în asisten]a cunoa[terea propriei origini [i pove[ti de via]` a atmosfer` de cooperare [i prietenie f`r` nici un
maternal`, kafalah din legea Islamic`, adop]ie, sau, în caz de necesitate, încredin]area într-o institu]ie fiec`ruia. |n situa]ia copiilor care nu mai men]in sentiment de concuren]`. Este foarte important ca
corespunz`toare pentru copii. |n alegerea uneia dintre aceste solu]ii este necesar s` se ]in` seama în mod leg`tura cu familiile lor, Cartea Vie]ii poate fi un familia de asisten]` maternal` s` accepte ca p`rin]ii
corespunz`tor de necesitatea unei anumite continuit`]i în educarea copilului, ca [i de originea sa etnic`, instrument util. Aceasta ar trebui s` includ` informa]ii naturali s` men]in` legatura cu copilul, în condi]ii de
religioas`, cultural` [i lingvistic`." cunoscute despre na[terea copilului, istoria familiei [i siguran]` pentru acesta, [i s` promoveze [i faciliteze
evenimente de via]` [i trebuie actualizat` în mod aceast` leg`tur` în orice mod care este benefic pentru
|n România, Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului descrie plasamentul ca "o m`sur` de periodic de c`tre asisten]ii maternali cu ajutorul copil. Este esen]ial ca asistentul maternal s` accepte
protec]ie special` având un caracter temporar" care poate fi dispus` la o persoan` sau familie, un asistent asistentului social iar mai tårziu, împreun` cu copilul. faptul c` acel copil este ata[at de p`rin]ii s`i [i va fi
maternal sau un serviciu de tip reziden]ial". (Articolul 58 (1)). Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor Cartea vie]ii poate fi citit` [i discutat` cu copilul de întotdeauna. Familia de asisten]` maternal` poate servi
copilului prevede ca DGASPC s` evalueze garan]iile morale [i condi]iile materiale pe care trebuie s` le cåte ori va dori acesta, pån` \n momentul \n care va [i ca model pentru p`rin]ii naturali.
îndeplineasc` o persoan` sau familie pentru a primi un copil în plasament (Articolul 58 (2)). M`surile de avea singur grij` de ea.
Sprijin de la asisten]ii sociali [i al]i asisten]i maternali
plasament se pot stabili fie de c`tre Comisia pentru protec]ia copilului, în situa]ia în care exist` acordul
Matching-ul (Potrivirea) Asisten]ii maternali trebuie s` primeasca tot spijinul
p`rin]ilor (Articolul 61 (1)), fie de c`tre instan]a judec`toreasc` la cererea DGASPC atunci când nu exist`
Copiii care provin din familii disfunc]ionale în general necesar pentru a-[i indeplini \n mod adecvat sarcinile
acordul p`rin]ilor (Articolul 61 (2)). |n prezent, pentru fiecare copil fa]` de care s-a luat m`sura plasamentului
nu au sentimentul c` apar]in unui grup puternic care le dificile legate de \ngrijirea copilului. Asistentul lor social
se acord` o aloca]ie lunar` în cuantum de 670.000 lei (Articolul 119 (1)).
d` siguran]`. Pentru ca un copil s`-[i dezvolte acest trebuie s` stabileasc` o rela]ie bun` [i deschis` cu ei
sentiment, în leg`tur` cu asistentul maternal, trebuie [i s`-[i asume un rol care presupune o atitudine de
Comentariu copilului ca [i când ar fi p`rin]ii acestuia în timp ce, pe avut \n vedere mediul cultural al copilului [i al sus]inere [i încurajare.
de alt` parte, trebuie s` fie preg`ti]i în orice moment s` asistentului maternal. Copilului îi va fi mai u[or s` Asisten]ii maternali nu au nevoie numai de preg`tire [i
Mul]i dintre copiii proteja]i în asisten]` maternal` nu au se despart` de copil atunci când acesta se întoarce în devin` parte din familia substitutiva [i s`-[i dezvolte sprijin din partea asistentului social. E bine ca ei s` se
sau au r`d`cini de familie foarte slabe, [i/sau au trecut familia sa sau este adoptat. Totodata ei trebuie s`-i identitatea dac` diferen]ele culturale dintre copil [i întâlneasc` [i cu al]i asisten]i maternali, s` fac` schimb
frecvent prin greut`]i în familia lor de origine fiind ofere copilului o rela]ie sigur` [i semnificativ`, evitånd aceasta sunt mici. Prin urmare, o bun` potrivire de idei despre greut`]ile [i satisfac]iile muncii.
traumatiza]i [i priva]i emo]ional. Ei sunt adesea \ns` s` ajung` \n situa]ia ca acesta s`-i priveasc` la fel reprezint` baza pentru un plasament în asisten]a
profund dezam`gi]i [i tr`iesc sentimentul de a nu fi ca pe p`rin]ii s`i naturali. Aceasta reprezint` o maternal` de succes.
pre]ui]i [i iubi]i. Comportamentul lor social exprim` adev`rat` provocare [i necesit` o personalitate stabil`
Procesul de evaluare
acest lucru în diverse modalit`]i contradictorii: o foame [i sensibil`, precum [i capacitatea de auto-reflec]ie [i
Structura familiei Informa]ii despre asistentul maternal [i despre p`rin]ii, fra]ii [i surorile acestuia (inclusiv vârsta,
de afec]iune [i de rela]ionare, pe de-o parte, [i pe de empatie fa]` de copil.
sau vârsta la care au decedat); informa]ii semnificative despre membrii de familie, rela]iile de
alt` parte indiferen]` [i tendin]a de izolare sau
familie trecute [i scurt` istorie a copil`riei/adolescen]ei.
agresiune la adresa celorlal]i. |n rela]ia cu ceilal]i pot O parte dintre copiii care sunt proteja]i în asisten]`
Experien]a copil`riei Ce ar prelua asistentul maternal [i ce ar schimba în ceea ce prive[te metodele de educatie
manifesta adesea o lips` de profunzime a maternal` sunt copii cu dizabilit`]i, care prezint`
folosite
sentimentelor [i instabilitate. Ei au nevoie de vulnerabilitate [i nevoie sporit` de aten]ie special`.
Educa]ia Educa]ia [colar`/preg`tirea profesional`; atitudinea fa]` de propriile experien]e de înv`]are
îndrumare pentru a-[i dezvolta capacitatea de a stabili Asisten]ii maternali sunt adesea reticen]i s` ia \n
Experien]a Locuri de munc` precedente, experien]e; importan]a muncii; [omaj; sentimente legate de felul
rela]ii mature [i profunde [i de a face fa]` vie]ii în plasament un copil cu dizabilit`]i. Totu[i, experien]a
profesional` în care au fost recompensate activit`]ile lor;
general. arat` c` prin preg`tire, încurajare, auto-reflec]ie [i
Sprijin [i ajutor în Sisteme de ajutor/sprijin utilizate; importan]a lor
sprijin reciproc ei pot s` capete toate competen]ele
cadrul re]elei
Instruirea necesare [i s` decid` s` îngrijeasc` un copil într-o
Rela]ii anterioare Scurt` descriere a rela]iilor anterioare; ce fel de leg`turi exist` în prezent [i cum vor ar`ta în viitor
Din cele ar`tate reiese c` asisten]ii maternali care au astfel de situa]ie.
grij` de ace[ti copii necesit` deprinderi [i cuno[tin]e
Rela]ia actual` Informa]ii despre evolu]ia acestei rela]ii (cum s-au întâlnit so]ii; câteva detalii despre perioada
speciale. O preg`tire corespunz`toare trebuie s` le dea |ngrijirea unui copil \n asisten]a maternal` poate e[ua
dinainte de c`s`torie [i despre c`s`torie): modalit`]i de rezolvare a conflictelor [i problemelor,
acestora cuno[tin]ele de baz` despre dezvoltarea dac` motiva]ia asistentului maternal se bazeaz` pe
neîn]elegeri [i crize; comunicarea între parteneri; procesul de luare a deciziilor
psihologic` [i principiile de educa]ie legate de nevoile dorin]a de a înlocui un copil decedat, de a salva o
Abilit`]i parentale Experien]a asistentului maternal de a lucra cu/îngriji copiii; dificult`]i ca p`rinte; anticiparea
fizice, psihologice [i cognitive ale copilului [i despre c`s`torie care nu merge, de a r`spunde unei alte nevoi
tipurilor de probleme care pot ap`rea în func]ie de nevoile specifice ale copiilor
cum s` r`spund` acestora. În afar` de aceasta ei emo]ionale a asistentului maternal sau dac` are loc
Personalitatea [i Atitudinea fa]` de religie, valori, aspira]ii
trebuie s` aib` abilit`]i de comunicare [i rela]ionare, exclusiv din ra]iuni financiare. Faptul c` acel copil vine
filozofia despre via]`
deprinderi de gestionare a conflictelor, cuno[tin]e cu multe probleme personale înseamn` o \nc`rc`tur`
Al]i adul]i implica]i Membrii de familie care locuiesc împreun`; rela]ia cu asistentul maternal profesionist; atitudinea
legislative, [i, dup` caz, cuno[tin]e despre nevoile suplimentar` pentru asistentul maternal [i pentru orice
fa]` de plasamentul copilului
copiilor cu dizabilit`]i, copiilor cu anumite boli cum ar fi alt copil din acea familie [i trebuie s` existe suficient
Detalii despre copil Care este mediul social al copilului? Motivul plasamentului; diagnosticul medical; planul
leucemia [i HIV/SIDA, copii cu probleme de spa]iu [i timp pentru a acorda aten]ia cuvenit` acelui
individualizat de protecie; progresele înregistrate de copil.
comportament etc. copil. Prin urmare, \n procesul de selec]ie [i preg`tire al
asisten]ilor maternali trebuie s` se pun` accent pe
Preg`tirea asisten]ilor maternali trebuie s` fie atåt motiva]ia acestora de a \ngriji un copil precum [i pe
teoretic` cåt [i psihologic` (de reflec]ie de sine). impactul pe care aceast` decizie \l va avea asupra Studiu de caz:
Asisten]ii maternali se confrunt` cu o sarcin` dificil` propriilor copii. Este de asemenea de dorit ca asisten]ii Evaluarea situa]iei copilului plasat în îngrijirea unui asistent maternal profesionist. Ce-l motiveaz` pe un asistent
deoarece, pe de-o parte ei trebuie s` vegheze asupra maternali s` nu se bazeze exclusiv pe salariul pe care-l maternal s` aib` în îngrijire un copil cu nevoi speciale? Care este istoria rela]iilor sociale a asistentului
maternal? Cum s-a schimbat via]a asistentului maternal profesionist dup` plasamentul copilului?

62 63
V. ca asistent` maternal` era o persoan` activ`, care dorea sa se fac` util`. Pentru a doua oar` a luat în
îngrijire un copil cu nevoi speciale. Copilul G era în îngrijirea sa din vara lui 2003. Ea credea cu t`rie c` [i copiii
În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva Care este impactul activit`]ii asistentului social asupra
cu dizabilit`]i trebuie s` creasc` în familie. Avea toate deprinderile necesare deoarece anterior avusese în
întreb`ri: asistentului maternal?
îngrijire un astfel de copil. D suferea de autism [i avea o întârziere mental`. La acea vreme avea ceva mai mult
de 18 ani dar asistenta maternal` continua s`-l îngrijeasc`, [i s` pun` în aplicare planul de recuperare întocmit
de speciali[ti. Când a venit prima oar` în acea familie, D suferea [i de scolioz` [i nu vorbea. Totu[i, încetul cu
încetul a început s` comunice cu al]i copii [i cu asistentul maternal [i chiar s` se ata[eze de asistentul
maternal. A devenit un membru al familiei [i a fost consultat cu privire la decizia plasamentului lui G. Mesaje cheie
Deoarece V. avusese un succes atât de mare în cre[terea lui D a sim]it c` ar fi bine s` repete experien]a. Faptul
c` a avut un frate cu handicap, care a decedat, a ajutat-o \n activitatea ei ca asistent maternal. Asistenta > Exerci]iile de reflec]ie asupra unor aspecte specifice sunt esen]iale
maternal` avea 47 de ani, fiind cel mai mare copil dintr-o familie cu 5 copii. Copil`ria sa nu a fost prea fericit` > Preg`tirea special` pentru asisten]ii maternali contribuie la o îngrijire bun` a unui copil cu nevoi speciale.
deoarece familia s-a confruntat cu dificult`]i financiare. P`rin]ii s`i s-au desp`r]it, iar ea a r`mas in grija mamei, > Un proces de potrivire bun, care are în vedere mediul cultural precum [i personalitatea copilului [i a
care dup` un timp s-a rec`s`torit. Aceast` situa]ie a f`cut-o s` p`r`seasc` casa p`rin]ilor la vârsta de 14 ani asistentului maternal, este esen]ial
[i s` mearg` la [coal` în alt` localitate. La 16 ani s-a angajat pentru a se între]ine. A terminat 8 clase [i apoi a > Cartea Vie]ii poate ajuta copilul în dezvoltarea sa
urmat o serie de cursuri de specializare. A divor]at de primul so] în 1989 deoarece acesta consuma b`uturi > Pentru un copil este esen]ial ca, acolo unde este posibil, p`rin]ii s`i s` fie prezen]i în via]a sa [i accepta]i ca
alcoolice [i era violent. Cei doi au avut un b`iat, acum în vârst` de 27 de ani, cu care nu are o rela]ie prea atare de c`tre asistentul maternal
strâns`. A avut câteva locuri de munc`. Dup` ce [i-a pierdut ultimul loc de munc`, ea a devenit asistent > Asisten]ii maternali nu trebuie s` fie dependen]i financiar de prezen]a copilului în familia lor
maternal. S-a rec`s`torit , iar so]ul provenea dintr-un mediu de familie fericit. Era poli]ist [i destul de mul]umit > Grupurile de sprijin pentru asisten]ii maternali pot contribui la cre[terea calit`]ii asisten]ei maternale.
de munca sa.
Re]eaua de sprijin era reprezentat` de rude apropiate, fra]i [i surori de-ai asistentei maternale, pentru ai c`ror
copii asistentul maternal reprezenta p`rintele spiritual. C`s`toria lor se baza pe dragoste, sus]inere [i
în]elegere. Nu au avut copii. De[i apar]ineau de religii diferite, filozofia lor de via]` se baza pe principiile morale
ale Cre[tinismului. Credeau c` este suficient respectul [i ajutorul acordat celorlal]i pentru a le face via]a
complet`.
Familia avea o cas` cu 3 camere [i o ma[in`. Venitul lor consta din salariul asistentei maternale [i salariul
so]ului.

G. s-a n`scut în 1993 [i a fost plasat într-un centru de plasament. A fost p`r`sit de p`rin]ii s`i [i a locuit în
câteva centre de plasament. |n 2003 a fost plasat la asistentul maternal V. G era declarat judec`tore[te
abandonat. Era încadrat \n gradul de handicap sever, prezentând diagnosticul - retard mintal, dislalie [i
enuresis.
Evaluarea a ar`tat c` avea nevoie de sprijin social, psihologic [i emo]ional sigur; corectarea vorbirii; exerci]ii
pentru dobândirea de deprinderi de autonomie personal`; dezvoltarea deprinderilor de comunicare; exerci]ii
fizice. G a înv`]at repede câteva reguli din via]a de familie [i deprinderi de autonomie personal`. A început s`
fac` lucruri simple prin cas` [i chiar s` frecventeze cursurile înv`]`mântului special. Câteodat` era agresiv cu
oamenii [i lucrurile din jurul s`u, în mod special cu D [i picturile [i obiectele lui personale. St`tea în aceea[i
camer` cu D [i avea propriul pat [i dulap. De asemenea, familia a integrat copilul în familia l`rgit`, petrecând
vacan]e sau sfâr[itul de s`pt`mân` cu ei.
Pentru a oferi condi]ii bune copiilor, familia a trebuit s` se mute din mediul urban în cel rural. Au mers s`
locuiasc` într-o cas` nou` care necesita investi]ii. Familia a f`cut tot ce a putut în ciuda condi]iilor dificile din
zon`, în mod special din lipsa canaliz`rii. Totu[i, întotdeauna aveau mâncare proasp`t` [i în special lapte
pentru copil. În noua cas`, familia a putut s` aranjeze spa]iul astfel încât s` se satisfac` nevoile unui copil [i
ale unui adult cu dizabilit`]i. {coala era un pic prea departe [i asistenta maternal` pierdea ceva timp cu
transportul copilului la [coal`. Familia a trecut printr-o perioad` de criz` determinat` de comportamentul lui G.
Totu[i, erau încrez`tori c` în timp [i cu r`bdare criza se va rezolva. Încrederea lor [i rezultatele bune arat` c`
este posibil s` plasezi în asisten]a maternal` un copil cu handicap cu condi]ia s` existe o bun` preg`tire [i un
sprijin permanent.

Comentariu s`-[i împ`rt`[easc` experien]a colegilor. De

Acesta este un exemplu bun care arat` cum se
realizeaz` evaluarea unui asistent maternal. Foarte
important este felul în care se realizeaz` potrivirea
copilului cu familia. Este o metod` foarte bun` prin
care se evalueaz` nevoile asistentului maternal [i ale
copilului.
Concluzia acestui studiu de caz este c` asisten]ii
maternali au nevoie de preg`tire continu`. În acest
caz am recomanda încurajarea asistentei maternale
asemenea, se recomand` crearea unui grup de sprijin
al asisten]ilor maternali.
Câteva posibilit`]i pentru viitor:
Când evalua]i un caz, nu analiza]i numai profilul
copilului [i al asistentului maternal. Ave]i \n vedere [i
sprijinul serviciului de asisten]` maternal`, DGASPC [i
al [colii [i al altor servicii, cât [i atitudinea asisten]ilor
maternali.

64 65
 14. SPRIJIN FINANCIAR (FOND DE URGEN}~) accesa sistemul de asisten]`. Aceasta este o legate de planificarea venitului pe termen lung. Trebuie
problem` prin care trec în mod special familiile avut în vedere [i pericolul ca acest fond s` fie folosit în
Legisla]ie relevant` minorit`]ilor etnice. mod necorespunz`tor. De exemplu, pentru evitarea
Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului recunoa[te importan]a situa]iei materiale pentru binele copilului acestor situa]ii se pot solicita chitan]e/facturi pentru
[i respectarea drepturilor lui. Articolul 27 recunoa[te "dreptul oric`rui copil la un nivel de via]` suficient pentru Fondul de urgen]` justificarea celor cumparate.
a permite dezvoltarea sa fizic`, mental`, spiritual`, moral` [i social`.' (Articolul 27 (1)). P`rin]ilor [i oric`rei alte Deoarece familiile câteodat` au probleme s`-[i
persoane care au în grij` un copil le revine \n primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilit`]ilor g`seasc` un loc de munc` sau s` acceseze sistemul |n multe cazuri problemele materiale care sunt cauza
[i a mijloacelor lor financiare, condi]ii de via]` necesare dezvolt`rii copilului. (Articolul 27 (2)). Statele au o de asisten]a social`, este foarte util dac` exist` un abandonului sau abuzului pot fi evitate. Totu[i, aceasta
r`spundere secundar` "vor adopta masurile corespunz`toare, ]inând seama de condi]iile na]ionale [i în limita fond de urgen]` care s` func]ioneze la nivel local. |n înseamn` (1) s` se cunoasc` ce familii sunt în situa]ii
mijloacelor lor, pentru a ajuta p`rin]ii [i alte persoane care au în grij` un copil s` valorifice acest drept [i vor mod frecvent aici se afl` sume mici de bani dar care de risc sau care au mari probleme [i (2) s` existe o
oferi, în caz de nevoie o asisten]` material` [i programe de sprijin, în special în ceea ce prive[te alimenta]ia, sunt esen]iale la un moment dat pentru o familie care serie de ini]iative care s` rezolve problemele materiale
îmbr`c`mintea [i locuin]a. poate în acest fel s` fac` fa]` [i s` continue s`-[i din diverse perspective. Aceasta înseamn` c`
(Articolul 27 (3)). Este demn de men]ionat c` statelor li se cere de asemenea s` "ia toate masurile adecvate îngrijeasc` copiii. Câteodat` ace[ti bani acoper` o obiectivul de reducere a s`r`ciei s` fie unul prioritar
pentru a asigura recuperarea pensiei alimentare a copilului de la p`rin]ii s`i sau de la alte persoane care au o perioad` dificil`, de exemplu între dou` slujbe. Un pentru serviciile sociale, ceva ce necesit` un
r`spundere financiar` fa]` de el" (Articolul 27 (4)). Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului sus]ine de astfel de Fond de urgen]` este un mijloc flexibil de a management puternic, implicarea comunit`]ii [i
asemenea dreptul copilului la securitate social` [i asigur`ri sociale (Articolul 26), la educa]ie (Articolul 28). r`spunde nevoilor imediate, care, dac` s-a dovedit a fi colaborarea dintre diverse institu]ii [i servicii.
de succes, poate s` economiseasc` sume mari de
Legea privind protec]ia [i promovarea drepturilor copilului din România reflect` atent aceste articole. Articolul bani - [i, desigur, s` fereasc` de dificult`]i- prin Sunt multe cazuri care se confrunt` cu probleme
44 corespunde Articolului 27 din Conven]ia ONU cu privire la drepturile copilului privitor la standardul de via]` compara]ie cu sistemul de protec]ie alternativ pentru financiare [i/sau materiale.
al copilului. Articolul 45 se ocup` de nevoile minime ale copilului legate de locuin]`, hran`, îmbr`c`minte [i copii. Totu[i trebuie mare aten]ie ca aceste familii s`
educa]ie. Statul trebuie s` ofere sprijin adecvat sub forma ajutorului financiar, ajutor în natur` [i alte servicii nu devin` dependente de fondul de urgen]`: de aceea
(Articolul 45 (2)) iar p`rin]ii trebuie informa]i asupra drepturilor lor în aceast` privin]` (Articolul 45 (4)). Dreptul trebuie s` existe reguli pentru utilizarea acestuia,
copilului la educa]ie este prev`zut în Articolele 47, 48 si 49.
Studiu de caz:
Comentariu Sfat [i sprijin Combaterea s`r`ciei [i men]inerea unit`]ii unei familii cu 7 copii.
Persoanele care se confrunt` cu probleme materiale
Mul]i copii au intrat \n sistemul de protec]ie datorit` se simt adesea neajutorate, nu [tiu ce s` fac` s`-[i T. [i M. au intrat în aten]ia Serviciului de urgen]` în 2003, când T, în vârst` de 11 ani a fost g`sit
s`r`ciei. Acest lucru arat` clar importan]a de a g`si rezolve problemele. Accesul la sfaturi [i sprijin este nesupravegheat [i cer[ind pe strad`. În aceea[i zi echipa serviciului a realizat o evaluare psiho-social` a
modalit`]i efective de abordare a dificult`]ilor vital pentru c` le d` acestora posibilitatea s` se aga]e familiei pentru a verifica informa]iile date de copil. Mama a relatat echipei despre problemele sociale, medicale
financiare [i/sau materiale ale acestor familii. Exist` un de ceva, reducând astfel [ansele unor ac]iuni [i financiare ale familiei.
num`r de elemente la care trebuie s` reflect`m aici. precipitate, cum ar fi abandonul copilului. Concluzia evalu`rii primare realizate de echipa de speciali[ti a fost c` cei 7 copii din familie erau serios neglija]i
[i c` drepturile lor erau înc`lcate deoarece:
Locuin]ele Oportunit`]i de munc` • Nivelul de via]` al familiei nu le asigura dezvoltarea fizic`, mental`, spiritual`, moral` [i social`
Insuficien]a sau lipsa locuin]elor reprezint` un factor Elementul cheie pentru a câ[tiga suficient pentru a corespunz`toare copiilor;
important ce contribuie la intrarea multor copii în sus]ine o familie este s` ai o slujb` [i un salariu decent. • Starea de s`n`tate a copiilor nu era prea bun` [i nu aveau acces la servicii medicale [i de recuperare;
sistemul de protec]ie a copilului din România. Casele Totu[i, pentru cei dezavantaja]i, a g`si un loc de • Copiii nu cre[teau într-un mediu de familie sigur [i cald;
pot fi supra-aglomerate [i de calitate foarte slab`, munc` reprezint` adev`rata problem`. Poate nu au • Copiii erau pedepsi]i serios atunci când nu-[i îndeplineau obliga]iile stabilite de p`rin]i;
ceea ce conduce la probleme de rela]ie [i de s`n`tate. deprinderile necesare pentru a vedea ce locuri de • Copiii erau exploata]i deoarece erau trimi[i în strad` s` cer[easc` [i astfel erau singurii care aduceau un venit
Este important ca serviciile sociale s` conlucreze cu munc` sunt disponibile sau pentru a se prezenta mai în cas`, deoarece nici mama nici tat`l nu munceau;
alte institu]ii pentru a îmbun`t`]i situa]ia locuin]elor pe bine în fa]a unui angajator: poate nu au banii necesari • Copiii nu erau l`sa]i s` mearg` la [coal`, p`rin]ii pretinzând c` nu aveau suficien]i bani pentru aceasta ;
plan local, fie c` acest lucru se face prin dezvoltarea pentru a merge la un interviu sau haine adecvate; • Copiii nu au beneficiat de nici o form` de protec]ie, deoarece p`rin]ii nu au f`cut nici un efort s`-[i rezolve
sectorului de locuin]e la nivel local, fie prin granturi poate nu au banii pentru a ajunge undeva pân` când problemele;
pentru cei care ies din sistem, stimularea activit`]ii sunt pl`ti]i. Prin urmare, orice se poate face pentru a-i Pe baza acestei evalu`ri, cazul a fost prezentat la prima sesiune a Evalu`rii preliminare [i Biroului de selec]ie.
ONG-urilor sau alte prevederi. Este important s` se ajuta [i astfel s`-[i sus]in` copiii. |n alte ]`ri s-a De asemenea, echipa interdisciplinar` (format` din reprezentan]i ai institu]iilor implicate în program) au întocmit
cunoasc` nevoia de locuin]e la nivelul comunit`]ii. constatat c` cluburile de locuri de munc` au fost un plan individualizat de protec]ie.
Posibilitatea de a fi flexibil - de exemplu pl`]i dintr-un foarte productive; cluburile de locuri de munc` sunt Ini]ial p`rin]ii locuiser` într-un apartament dat de Prim`rie, dar când so]ul [i-a pierdut slujba, familia a fost
Fond de Urgen]` pentru cazare pe termen scurt - face locuri unde cei f`r` slujb` pot merge pentru a primi evacuat` din apartament pentru neplata chiriei. S-au mutat într-o cas` proprietatea mamei so]ului, unde
parte din solu]iile care ajut` la prevenirea separ`rii staturi, pot folosi calculatorul; unde se ]in ore despre locuiesc [i ast`zi cu to]ii. Copiii au schimbat via]a de familie: a avut loc o distribuire de sarcini [i tat`l a început
copilului de familie. cum se fac cererile de munc` sau unde se dobândesc s` aib` grij` de copii. Copiii au consolidat coeziunea familiei. Fiecare membru de familie a încercat s` aduc`
deprinderile de a sus]ine un interviu. Toate acestea ceva bani în cas`. To]i membrii de familie s-au implicat în activit`]ile gospod`re[ti.
Educa]ie reprezint` un sprijin real pentru persoanele care Casa de familie era din chirpici. Avea o camer` sumar mobilata (numai 2 paturi) [i un hol, f`r` ap` curent` [i
S`r`cia [i problemele conexe sunt strâns legate de doresc s`-[i g`seasc` un loc de munc`. f`r` electricitate. Toaleta era în curte.
lipsa educa]iei [i limit`rii pe care aceast` lips` o |n ceea ce prive[te distribuirea rolurilor, nu exista o delimitare clar` a sarcinilor de familie. So]ul preia
plaseaz` asupra capacit`]ii persoanelor de a-[i Asisten]a social` responsabilit`]i care în mod tradi]ional sunt ale femeii, în România. |n mod similar, so]ia desf`[oar` activit`]i
câ[tiga existen]a. În acest fel ini]iativele de reducere a Atunci când locurile de munc` nu sunt disponibile atât care în mod normal apar]in b`rbatului. Rolurile de c`s`torie [i de p`rin]i nu urm`reau nici ele un anumit tipar,:
s`r`ciei se limiteaz` la a ajuta atât tinerii cât [i adul]ii de repede, este important s` existe un sistem de în schimb erau cl`dite pe baza interac]iunii individuale. Pentru realizarea rolurilor lor actorii aveau libertate
s`-[i maximizeze realiz`rile din domeniul educa]iei [i în sprijin financiar [i chiar [i acolo unde exist` acest individual` [i capacitatea de a recrea aceste roluri, chiar [i numai în anumite limite.
mod special competen]ele de baz` de scris [i socotit. lucru, unele familii pot avea nevoie de ajutor pentru a Asistentul social a aplicat aceast` tehnic` analizei bugetului familiei timp de 2 s`pt`mâni, analizând întregul
venit al familiei (bani din vânzarea de fier vechi [i carton, aloca]iile copiilor) [i toate cheltuielile (hran`, b`uturi

66 67
alcoolice, b`uturi nealcoolice, îmbr`c`minte, medicamente, alte cheltuieli zilnice). Au ajuns la urm`toarele
concluzii:
• Majoritatea banilor erau cheltui]i pe mâncare; nu aveau suficien]i bani pentru alte tipuri de cheltuieli
• Cheltuielile acopereau nivelul de subzisten]`
• Venitul familiei se compunea în exclusivitate din ceea ce se ob]inea din fierul vechi [i carton, [i din aloca]ia
copiilor
• Nu aveau nici un venit stabil \n afar` de aloca]ia copiilor
• Era imposibil ca familia s` se descurce, mai mult decât la limita nivelului de subzisten]`
• Era imposibil ca familia s` economiseasc` ceva bani sau s` investeasc` în cas`
• Copiii nu puteau fi educa]i într-un mediu normal cultural
Imediat dup` ce s-a identificat cazul, familia a beneficiat de servicii medicale, psihologice, educa]ionale,
sociale [i juridice menite s`-i ajute s` rezolve situa]ia de criz` [i s`-i protejeze pe copii. A fost întocmit
urm`torul plan de servicii:
• Servicii sociale: evaluarea cazului individual, \ntålniri de familie, incluziune profesional` pentru adul]i,
implicarea activ` a familiei în via]a comunit`]ii
• Servicii de educa]ie: 3 copii inclu[i în sistemul de înv`]`mânt, 4 copii în sistemul de îngrijire de zi, participarea
la activit`]i extra[colare
• Servicii medicale: asisten]` medical` primar`, examene medicale de specialitate, planificare familial`, copiii
\nscri[i pe lista unui medic de familie
• Servicii psihologice: evaluare psihologic` primar`, consiliere de grup [i individual`, terapie prin art`
• Servicii juridice: clarificarea situa]iei legale a domiciliului familiei, sprijin pentru întocmirea documentelor de
identitate [i de c`s`torie,
• Sprijin financiar pentru consolidarea casei
Mediul de familie s-a \mbun`t`]it [i a devenit adecvat pentru cre[terea [i educarea copiilor. So]ii au încetat s`
se mai certe în leg`tur` cu drepturile [i obliga]iile [i ambii au început s` se implice activ în educa]ia copiilor.
Cazul a continuat s` fie monitorizat deoarece riscul acestor familii de a intra din nou într-o perioad` de criz`
este ridicat.

Comentariu • Monitorizarea continu`, recunoa[terea faptului c`

Aceasta este o situatie unde ar fi fost simplu s` se
îndep`rteze copiii de p`rin]i. |n afar` de rezultatul final
ob]inut, sunt de remarcat urm`toarele:
• Munca de evaluare
• Recunoa[terea implic`rii p`rin]ilor \n cre[terea [i
educarea copiilor
• Identificarea [i analizarea problemelor financiare
• Abordarea inter-institu]ional`/multi-disciplinar` de
realizare a planului de servicii - în mod special gama
vast` a op]iunilor avute în vedere
familia era vulnerabil`
Câteva posibilit`]i pentru viitor:
Majoritatea problemelor viitoare au fost luate în
considerare.
În ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pot pune câteva
întreb`ri:
• Au autorit`]ile locale în vedere ce se întâmpl` cu
copiii atunci când familiile lor sunt evacuate pentru c`
nu [i-au pl`tit chiria sau ceva similar?

Mesaje cheie

> Majoritatea problemelor grave ale copiilor [i familiilor cu care se confrunt` institu]iile de asisten]` social`
sunt de natur` financiar`/material`.
> Obiectivul trebuie s` fie prevenirea. Este esen]ial a ajuta familiile s` g`seasc` solu]ii pentru problemele lor
financiare/materiale înainte ca aceste probleme s`-i cople[easc` [i s` duc` la rezultate care nu sunt bune
pentru copii. Prevenirea problemelor financiare/materiale necesit` ini]iative la nivel local pentru a merge la
cauza acestora. Un Fond de urgen]` poate fi un instrument util pentru "a men]ine familiile pe linia de plutire"
în timp ce se abordeaz` cauzele.

68
 15. COOPERAREA INTER-INSTITU}IONAL~
( COOPERAREA CU AL}I SPECIALI{TI {I ORGANIZA}II)
Legisla]ie relevant`
|n cadrul temelor anterioare a fost deja abordat` importan]a cooper`rii inter-institu]ionale.
Comentariu
Problemele cu care se confrunt` familiile pot fi cu greu
încadrate într-un domeniu sau altul. De obicei acestea
au multiple fa]ete [i sunt mai generale. De exemplu, o
familie cu un copil cu handicap se confrunt` cu
probleme de s`n`tate, educa]ie, sociale [i financiare.
|n mod similar, atunci când exist` suspiciuni privind
existen]a unui caz de abuz, este important ca
serviciile de protec]ie a copilului s` aib` leg`turi
puternice [i cu al]i speciali[ti, din alte domenii [i
servicii [i, de asemenea este important s` existe
mecanisme care s` ajute la rezolvarea acestora în
mod pozitiv [i eficient. |n continuare vor fi prezentate
câteva elemente care pot încuraja [i sprijini activitatea
inter-institu]ional` [i multi-disciplinar`:
Planificarea comun`
Având în vedere num`rul de persoane [i organiza]ii
care în mod obi[nuit lucreaz` cu familiile, activitatea
în comun a mai multor institu]ii intervine destul de rar.
Ea trebuie organizat`, în mod special dac` obiectivul
este de a apropia mai mult institu]iile [i speciali[tii
pentru a utiliza în comun resursele [i pentru a lucra
împreun`. Aceasta înseamn` c` cineva trebuie s`-[i
asume responsabilitatea pentru procesul de
colaborare. Planificarea comun` -realizat` în mod
deschis [i transparent -ofer` ocazia s` se eviden]ieze
importan]a problemelor legate de protec]ia copilului [i
s` se faciliteze dezbaterea în comun de c`tre p`rin]i
[i liderii din comunitate a ceea ce este necesar.
Obiectivul planific`rii comune este realizarea unei
abord`ri comune care s` duc` la o definire clar` a
modului în care vor fi realizate obiectivele [i a
responsabililor pentru atingerea acestora. Deoarece
situa]iile [i cuno[tin]ele se schimb` întotdeauna,
planificarea comun` este un proces care necesit` o
revizuire periodic` [i obiective noi.
Localizarea
Colaborarea între speciali[ti [i institu]ii se poate
desf`[ura în diverse moduri [i la diverse niveluri, dar,
atunci când câteva sau toate chiar se afl` în acela[i
loc, familiile sunt mai bine asistate iar colaborarea
este facilitat`. Foarte eficient` este plasarea
speciali[tilor [i serviciilor acolo unde familiile î[i petrec
cel mai mult timp, în medii care le sunt familiale [i
unde familiile vin de obicei dup` ajutor. De aceea
dac` asisten]ii sociali lucreaz` îndeaproape cu
medicul de familie sau cu asistentele medicale din
[coli este mult mai probabil ca familiile s` [tie care
sunt serviciile oferite [i cum s` le acceseze. O situa]ie
70
mai bun` ar fi adunarea serviciile într-un singur loc -
de exemplu, un centru de resurse pentru copiii cu
dizabilit`]i - pentru a facilita ob]inerea celor mai bune
rezultate pentru familiile respective.
Finan]are comun`
O alt` modalitate prin care speciali[tii [i serviciile pot
îmbun`t`]i situa]ia familiilor este prin împ`r]irea
costurilor pentru un anumit serviciu. De exemplu,
centrul de resurse pentru copiii cu dizabilit`]i
men]ionat mai sus ar putea fi finan]at în parteneriat de
Consiliul Jude]ean, Consiliul Local [i de ONG-uri.
Pentru familii nu este important cine finan]eaz` un
astfel de serviciu, ci ceea ce conteaz` este faptul c`
acel centru este locul de unde ei pot primi sprijin.
Obiective comune/preg`tire comun`
|n centrul ideii de conlucrare a speciali[tilor [i
serviciilor se afl` încrederea care se bazeaz` pe
obiective comune. |n mod clar acest lucru nu se poate
realiza peste noapte sau f`r` efort. Majoritatea
speciali[tilor [i serviciilor au deja suficient` munc` de
f`cut precum [i propriile lor presiuni ceea ce \i fac s`-
[i pun` întreb`ri precum "care sunt avantajele
noastre?" [i "ce se va schimba?". De aceea este
important s` le d`m tuturor celor implica]i ocazia de a
în]elege care este pozi]ia fiec`ruia [i de a stabili rela]ii
personale. To]i speciali[tii [i serviciile au propriul lor
mod de lucru dar în centru se afl` responsabilitatea de
a ajuta copiii [i familiile [i a face ceva pentru a
îmbun`t`]i situa]ia acestora. A atinge acest obiectiv
comun este important, iar o modalitatea de a realiza
acest lucru este preg`tirea în comun. Oamenii care se
preg`tesc [i se perfec]ioneaz` împreun` pot stabili
leg`turi foarte bune între ei, pot explora interesele
comune [i pot da ocazia oamenilor s` vad` lucrurile în
mod diferit - "dac` faci asta, noi facem asta [i vom
ob]ine un rezultat mult mai bun."
Cazul prezentat mai jos arat` care sunt câteva dintre
problemele pe care le ridic` cooperarea inter-
institu]ional`.
Studiu de caz:
Munca în echip` pentru a rezolva o situa]ie de familie foarte dificil`
Situa]ia lui V. a intrat în aten]ia DGASPC atunci când o persoan` a reclamat un tat` care \[i abuza fizic b`iatul
de 14 ani. Din cauza b`t`ilor, b`iatul fugise de acas` [i se refugiase în holul unui bloc. Echipa de interven]ie s-
a deplasat la locul respectiv pentru a verifica informa]ia. Au g`sit b`iatul [i au decis s`-l plaseze într-un centru
de urgen]` pentru copii abuza]i. Concluzia anchetei sociale realizat` de o echip` multi-disciplinar` (compus`
dintr-un asistent social, psiholog, medic [i consilier juridic) a fost c` b`iatul putea s` revin` în familie [i s`
beneficieze de serviciile oferite într-un centru de zi, iar familia s` beneficieze de consiliere.
V. locuia cu bunicii [i dup` decesul acestora, atunci când avea 12 ani, fusese luat de familia biologic`. Pân`
atunci mama sa nu-l vizitase deloc. Familia locuia într-un apartament de 3 camere, nu foarte bine între]inut,
împreun` cu alte 6 persoane. Tat`l s`u nu-l recunoscuse oficial. Avea dou` surori cu vârsta peste 18 ani [i un
frate care avea 7 ani.
Tat`l s`u consuma b`uturi alcoolice [i era agresiv atât cu mama cât [i cu V. Deoarece V era b`tut des, a fugit
de acas` de câteva ori. Mama lui V lucra ca îngrijitoare, dar tat`l era [omer. Una dintre surori lucra la o firm`
privat` unde primea salariul minim. Avea un prieten [i trei copii care locuiau cu familia lui V. Familia solicitase
sprijin autorit`]ilor locale, dar pe motiv c` dosarul nu era complet nu au putut beneficia de venitul minim
garantat.
Pe baza observa]iilor f`cute de o echip` multi-disciplinar` a Centrului de urgen]` [i a examenului medical
realizat s-a ajuns la concluzia c` dezvoltarea cognitiv` a lui V era întârziat`. Dup` ce asistentul social a f`cut
un raport psiho-social, s-a format o echip` multi-disciplinar` (psiholog, medic, consilier juridic) care a întocmit
un plan individualizat de protec]ie pentru V [i familia sa. Obiectivele incluse în plan au fost urm`toarele:
• Sprijin material, psihologic [i medical;
• Men]inerea leg`turii dintre b`iat [i familie;
• Sprijin pentru g`sirea unui loc de munc`;
• Reintegrarea copilul în sistemul de înv`]`mânt;
• Consiliere psihologic` în scopul reintegr`rii copilului în familia natural`;
• Monitorizarea familiei dup` reintegrarea copilului; planul individualizat de protec]ie a fost realizat de o echip`
multi-disciplinar` împreun` cu DGASPC [i a fost analizat împreun` cu copilul [i familia.
Activit`]ile incluse în planul individualizat de protec]ie:
• Sprijin material de urgen]` (hran`, bani pentru chirie - cu ajutorul unui ONG, ca parte dintr-un program de
prevenire a abandonului).
• Evaluare psihologic` [i psihoterapie pentru a reduce efectele abuzului asupra dezvolt`rii copilului [i consiliere
psihologic` pentru p`rin]i.
• Tat`l lui V [i sora sa care lucrase vor fi sprijini]i de c`tre asistentul social pentru a identifica locuri de munc`
care s` corespund` nivelului lor de preg`tire [i experien]ei lor.
• Serviciul de evaluare complex` a recomandat \nscrierea lui V la o [coal` special` cu internat.
• De asemenea, s-a decis ca fratele mai mic al lui V s` beneficieze de serviciile unui centru de zi pentru a da
familiei posibilitatea s` treac` mai u[or peste aceast` situa]ie de criz`.
Ca urmare a progreselor înregistrate de V la [coal` [i a atitudinii pozitive a p`rin]ilor fa]` de m`surile luate
precum [i a dorin]ei lui V de a locui împreun` cu familia sa, echipa multi-disciplinar` a propus reintegrarea
copilului în familia natural`. De asemenea V. a fost reintegrat în sistemul de înv`]`mânt.
Familia lui V. a trecut peste criz`. Tat`l [i-a g`sit o slujb` iar performan]a sa a continuat s` fie satisf`c`toare.
Nu se mai comporta abuziv fa]` de copii. Sprijinit` de echipa DGASPC, familia a reu[it s`-[i foloseasc`
resursele [i s` gestioneze criza. Monitorizarea familiei de c`tre asistentul social a continuat.
Comentariu Câteva posibilit`]i pentru viitor
Ceea ce este important pentru viitor este
Acesta este un rezultat remarcabil care a fost ob]inut monitorizarea situa]iei familiei pentru a preveni
dintr-o situa]ie ini]ial` foarte riscant` [i traumatizant`. eventualele dificult`]i care pot ap`rea. Cea mai bun`
Evident, acest lucru s-a putut realiza printr-o activitate modalitate de a face acest lucru este implicând [i
de calitate inter-institutional`. Cooperarea dintre [coala.
speciali[ti, diferite institu]ii, DGASPC [i ONG au
contribuit în mare m`sur` la acest rezultat. Este foarte |n ceea ce prive[te înv`]`mintele, se pun câteva
bine c` b`iatul a fost reintegrat cu succes în familie, întreb`ri:
conform cu propriile dorin]e, [i c` monitorizarea [i • A fost investigat` posibilitatea ca [i fratele mai mic
sprijinul au continuat [i dupa reintegrare. Situa]iile de al lui V s` fi fost abuzat? Dac` nu a fost abuzat, atunci
criz` se pot repeta [i de aceea este bine s` se asigure aceasta aduce în discu]ie întreb`ri legate de rela]ia
sprijin pe termen lung. dintre V [i tat`l s`u.
71
• Un alt aspect important este cât de "grav" îl b`tea
tat`l pe V de a adus cazul în aten]ia DGASPC. |n mod
clar DGASPC a ac]ionat corect atunci când a decis
plasamentul lui V într-un centru de urgen]`. Gravitatea
b`t`ii ar fi putut s` ridice o serie de întreb`ri legate de
o eventual` ac]iune în instan]` împotriva tat`lui, iar pe
termen lung întreb`ri legate de siguran]a mediului
familial pentru V.
• Ar putea fi îmbun`t`]ite condi]iile de locuit ale
familiei?
• Familia nu ar fi putut beneficia de sprijin pentru
completarea dosarului depus pentru ob]inerea
venitului minim garantat?
• Nu reiese clar din istoria cazului cât timp a stat V
desp`r]it de familia sa. Se pare totu[i c` au fost
depuse eforturi deosebite într-un timp scurt, ceea ce
este cea mai sigur` modalitate ca familia s` fac`
progrese, dac` acest lucru este posibil (o perioad` de
criz` precum [i o perioad` dificil` este o ocazie bun`
pentru schimbare)
• Cum au v`zut p`rin]ii întoarcerea în familie a lui V
dup` decesul bunicilor?
• Ce crede V despre sine în cadrul familiei (sindromul
Cenu[`reasa?)

Mesaje cheie

> Nevoile [i problemele copiilor [i familiilor nu se împart clar în categorii - ele sunt globale [i acoper` multe
aspecte de via]` [i de aceea ajutorul pe care-l primesc trebuie s` reflecte acest lucru.
> Colaborarea între speciali[ti [i servicii nu se produce în mod automat. Colaborarea are nevoie de încurajare
[i sprijin. Modalit`]ile de a face acest lucru sunt: preg`tire comun`, un plan comun [i finan]are comun`.
> Activitatea în comun poate fi deosebit de eficient` atunci când ofer` copiilor [i familiilor sprijin în locul [i la
momentul potrivit.

IV
CONCLUZII

72
Conferin]ele au avut ca scop con[tientizarea speciali[tilor cu
privire la importan]a conven]iilor interna]ionale \n domeniul
protec]iei drepturilor copilului [i stimularea discu]iilor [i a
ac]iunilor privind punerea lor în aplicare în România.

Se apreciaz` c` obiectivele stabilite ini]ial au fost atinse. Acest

lucru a fost afirmat atåt de exper]ii interna]ionali [i romåni
implica]i în proiect, cåt [i de participan]ii în[i[i.

Luând în considerare contribu]ia participan]ilor [i discu]iile din

cadrul conferin]elor, studiile de caz furnizate [i planurile de
ac]iune elaborate, putem spune c` majoritatea participan]ilor au
acum o imagine mai clar` asupra cerin]elor pe care conven]iile le
pun în fa]a practicienilor, institu]iilor [i statului precum [i asupra
aspectelor insuficient abordate din domeniul protec]iei copilului
din România.

Totu[i, pentru mul]i participan]i r`mân zone de incertitudine unde

evolu]iile din sfera practicii sunt noi sau sunt nefamiliare lor.
Acest manual încearc` s` r`spund` la anumite întreb`ri, s`
clarifice anumite aspecte [i s` vin` în completarea prezent`rilor
[i discu]iilor din cadrul conferin]elor.
V
|n cadrul conferin]elor s-a acordat o aten]ie deosebit` [i s-a pus ANEXA
accentul pe necesitatea de a se evita pe cåt posibil interven]ia
statului în via]a de familie. Dac` se impune interven]ia statului,
atunci trebuie ac]ionat pentru men]inerea contactului dintre copil
[i familia biologic` pentru a preg`ti revenirea copilului în familie.
Acestea sunt mesajele care au fost transmise participan]iilor prin
intermediul exerci]iilor [i discu]iilor din cadrul conferin]elor.

74
SURSE SUPLIMENTARE DE INFORMA}II
România
Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Drepturilor
Copilului
http://www.copii.ro
UE/ONU
Consiliul Europei
http://www.coe.int
Curtea european` a drepturilor omului
http://www.echr.coe.int
Uniunea European`
http://www.europa.eu.int
UNICEF
http://www.un.ro/unicef.html
Altele
Autoritatea austriac` pentru protec]ia copilului
http://www.wien.gv.at/magelf/
IFCO
http://www.ifco.info
Kinderschutzzentrum die möwe
http://www.die-moewe.at
Quality4Children
http://www.quality4children.info/
AUTORII
Dr. Andrew Bainham este membru al Christ's College
Cambridge [i conferen]iar în domeniul legisla]iei [i
politicilor de familie la Universitatea Cambridge. De mai
bine de un deceniu este editor al International Survey of
Family Law, reprezentând International Society of Family
Law care anual trateaz` evolu]iile în domeniul legisla]iei
familiei din lume. A fost membru fondator al Cambridge
Socio-Legal Group [i primul s`u pre[edinte. Este autorul
"Children: The Modern Law" ("Copiii: Legisla]ia
modern`"), textul de baz` al legii copilului din Marea
Britanie a c`rei a treia edi]ie a fost publicat` în 2005. Mai
recent a fost co-autor la raportul "The Child and Family
Policy Divide" ("Copilul [i divizarea politicilor de familie"),
finan]at [i publicat de Joseph Rowntree Foundation,
care examineaz` rela]ia dintre politicile de stat privitoare
la copil [i, pe de alt` parte, cele mai generale despre
familie. |n cadrul seriei de Conferin]e privind drepturile
copilului s-a ocupat de problemele juridice.
Contact: ab10030@cam.ac.uk
Dr. Barry Wilson este consultant independent în
domeniul serviciilor sociale în Europa central` [i de est [i
Marea Britanie. Cu calificare în servicii sociale, între 1970
[i 1997 a lucrat în cadrul serviciului social la o serie de
autorit`]i locale din Marea Britanie, acoperind toate
domeniile importante ale asisten]ei sociale, inclusiv copii
[i familie, adul]i cu dizabilit`]i sau probleme de s`n`tate
[i persoane în vârst`. Din 1997 Barry Wilson a avut o
gam` extins` de angajamente independente în domenii
cum ar fi management ONG, inspec]ie [i dezvoltarea
serviciilor sociale [i de s`n`tate din Marea Britanie,
preg`tirea [i perfec]ionarea profesional` a personalului
76
[i cercetare. |n acest fel a contribuit [i la o serie de
proiecte din România, Ucraina, Rusia [i alte ]`ri din
regiunea Europei centrale [i de est. Dr. Wilson are un
interes deosebit pentru problematica din domeniul
protec]iei adul]ilor [i este co-editor al Journal of Adult
Protection din Marea Britanie. Printre altele, Dr. Wilson a
contribuit [i la realizarea unei serii de materiale de
preg`tire referitoare la protec]ia copilului [i adultului [i,
ca expert interna]ional, la programul Children First (Copiii
mai întâi) din Romania. |n cadrul seriei de Conferin]e
privind drepturile copilului a fost coordonator al
conferin]elor.
Contact: wilsonvia@aol.com
Drd. Elisabeth Zinschitz a lucrat cu familia [i copilul pe
parcursul a 15 ani, specializându-se în domeniul familiilor
cu copii cu dizabilit`]i [i copii victime ale abuzului sexual
[i ai violen]ei domestice. A lucrat la Early Care, un
serviciu de sprijin pentru familiile cu copii cu dizabilit`]i
iar mai târziu ca supraveghetor pentru asisten]ii de
îngrijire pentru adul]ii cu dizabilit`]i. |n plus, lucreaz` ca
psihoterapeut la un cabinet particular [i este director la
Child Protection Centre (Centrul de protec]ie a copilului)
pentru copiii abuza]i sexual die möwe din Viena. Este
activ` [i în calitate de pre[edinte al Austrian Association
for Client-Centred Psychotherapy (ÖGWG) [i a participat
în calitate de co-formator la un curs de preg`tire în
psihoterapie în România. Elisabeth a avut contribu]ii la
ateliere [i prelegeri în Austria dar [i în alte ]`ri [i a
publicat articole despre munca sa, în câteva limbi, în
reviste [i c`r]i. Din 2003 a activat într-o serie de proiecte
UE (CEPOL). A lucrat în România în diverse proiecte din
iunie 2002 [i \n domeniul drepturilor copilului. |n prezent
lucreaz` ca expert interna]ional în cadrul programului
“Copiii mai întâi” în România.
Contact: e.zinschitz@chello.at
AU CONTRIBUIT LA SERIA DE CONFERIN}E
Dna. Georgeta Aprotosoaie este director general al
Direc]iei de asisten]` social` Mehedin]i din ianuarie
2004. Înainte a fost director general al Direc]iei pentru
protec]ia drepturilor copilului. Expert în protec]ia
copilului. Este membru al SENECAN, re]eaua na]ional` a
speciali[tilor care lucreaz` cu copii maltrata]i, abuza]i [i
neglija]i.
Dna. Mihaela Ciobanu a absolvit facultatea de drept de
la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Ia[i dup` care
a lucrat ca jurist în probleme de s`n`tate [i farmacie. La
Departamentul de munc` Prahova a fost [eful serviciului
de asisten]` social` unde r`spundea de protec]ia
persoanelor dezavantajate (copii, adul]i, persoane în
vârst`). Din 1997 a lucrat ca director general al Direc]iei
generale pentru protec]ia copilului din Prahova [i a
realizat un model de bun` practic` în domeniul protec]iei
copilului. De asemenea, a fost coordonator al
programului PHARE pentru persoane în vârst`.
Dr. Ursula Kilkelly este lector senior la Facultatea de
drept a University College Cork. A ]inut prelegeri [i a
publicat mult despre drepturile copilului, Conven]ia
privind drepturile copilului [i Conven]ia European` a
drepturilor omului în segmentele despre legisla]ia
familiei, educa]ie [i justi]ie pentru tineri. Este autor al The
Child and the ECHR (Copilul [i CEDO) publicat` de
Ashgate în 1999 [i manualul Consiliului Europei asupra
articolului 8 din Conven]ia European` a drepturilor
omului privind via]a privat` [i de familie în 2001. A
contribuit la cursurile de preg`tire pe probleme juridice
ale drepturilor copilului [i drepturile omului pentru
judec`tori, avoca]i [i alte profesiuni în Europa de est din
2000. |n seria de Conferin]e din cadrul programului
“Copiii mai întâi” a avut prelegeri privitoare la drepturile
copilului din lumina celor dou` conven]ii ale drepturilor
omului.
Contact: u.kilkelly@ucc.ie
Dna. Maria Felicia Mihai este director executiv al Direc]iei
Generale pentru Protec]ia Copilului din jude]ul Boto[ani
[i este în aceast` func]ie de la înfiin]area direc]iei în
1998. A urmat o serie de cursuri de preg`tire în domeniul
protec]iei copilului, psihologie [i management public
organizate printre altele de Unicef, CRIPS, SUA/World
Learning, programul Child Net [i Autoritatea na]ional`
pentru protec]ia drepturilor copilului. A func]ionat ca
profesor la colegiul Pro Humanitas din Boto[ani unde a
predat subiecte din domeniul muncii sociale [i
sociologiei. A participat la o serie de conferin]e [i
seminarii privind protec]ia copilului [i recent a urmat
cursuri postuniversitare în domeniul Managementului
social [i dezvoltarea comunit`]ii la Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Ia[i , la Facultatea de filozofie.
Dna. Bep van Sloten este coordonator pentru dezvoltare
interna]ional` [i director executiv la International Foster
Care Organisation (IFCO), singura organiza]ie
interna]ional` care se ocup` de familia substitut din
lume. Pred` la Mondriaan College for Child and Youth
Care Workers din Haga, Olanda, psihologie, metodologie
a problemelor de îngrijire a copiilor [i tinerilor [i
supraveghere de grup [i individual`. Din 1980 este
asistent maternal, a avut în asisten]` maternal` mai bine
de 35 de copii, \n plasamente de scurt` [i lung` durat`
în familia sa. A lucrat în domeniul elabor`rii de politici
pentru Dutch Foster Families Association [i a contribuit
la campanii de advocacy pentru drepturile asisten]ilor
maternali [i ai tinerilor în sistemul de îngrijire în perioada
de tranzi]ie a sistemului care se ocup` de tineri [i
asisten]a maternal` din Olanda. Bep lucreaz` în America
Latin`, Europa Central` [i de Est, ]`rile baltice [i
regiunea Caraibe.
Contact: denhaagoffice@ifco.info
Dna. Mariana Todu] este director general adjunct la
Direc]ia pentru protec]ia copilului Satu Mare. A absolvit
facultatea de [tiin]e administrative [i politice [i este
expert în domeniul politicilor publice în cadrul
administra]iei publice, concentrându-se în special pe
domeniul social. Este pre[edinte al Centrului regional
pentru politici publice din Satu Mare, o asocia]ie non-
profit ale c`rei activit`]i sunt orientate spre domeniul
informa]iei [i preg`tirii pentru administra]ie public`
local`, protec]ie social`, drepturile omului [i cultur`
civic`. A activat ca formator din 1999 predând cursuri [i
seminarii în domenii legate de tineret [i politici pentru
tineret, administra]ie public` local` [i dezvoltare
regional`. Din 2000 a devenit formator autorizat pentru
speciali[tii din sistemul de protec]ie a copilului. În acela[i
timp a lucrat ca formator cu organiza]ii precum Word
Vision, Prosocial, Asocia]ia asisten]ilor sociali
profesioni[ti [i Liga pentru protec]ia drepturilor omului.
Dra. Any Elena Valcu a absolvit Facultatea de filozofie a
Universit`]ii A.I. Cuza [i pedagogie social`. |n 1998 a
început s` lucreze ca asistent social în serviciile
reziden]iale. De asemenea a lucrat la evaluarea social` a
copiilor din centrele de plasament [i la un program de
dezinstitu]ionalizare. |n acela[i timp s-a implicat în
activitatea de formare a re]elei de asisten]i maternali
r`spunzând de recrutare, formare [i monitorizare,
plasament [i consiliere. |n 2001 a început s` lucreze ca
Director general adjunct al Direc]iei pentru protec]ia
copilului din Suceava. A activat într-un program
interna]ional de repatriere pentru copiii din diferite ]`ri, în
cooperare cu “Salva]i copiii” [i în programe
interna]ionale al c`ror obiectiv era închiderea institu]iilor
mari prin crearea de servicii alternative.
DL. Florin {tefan Vasile [i-a început activitatea în
domeniul protec]iei copilului în 1990, la început la
Centrul pentru copii "Cire[arii" . Apoi a fost transferat la
Ad`postul cas` pentru resocializarea copiilor str`zii
"Pinocchio". A absolvit psihologia [i asisten]a social`
dup` ce a participat la un curs organizat de Universitatea
East England, Norwich School of Social Work. De
asemenea, a lucrat în cadrul unor organisme private
autorizate care se ocupau de cazuri de maltratare [i
neglijen]` a copilului, de consiliere pentru copii [i p`rin]i
[i a coordonat proiecte Phare pentru integrarea social`
[i profesional` a tinerilor peste 18 ani. A participat la
diferite sesiuni de formare [i acum lucreaz` la teza de
doctorat în Rela]ii interna]ionale de afaceri (diploma]ie) la
Academia de studii economice.
77