Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
Curs de Neuropsihologie[1]

Curs de Neuropsihologie[1]

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 6,413|Likes:
Published by octavian-lozinschi

More info:

Published by: octavian-lozinschi on Dec 16, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/19/2013

pdf

text

original

 
1
Curs de neuropsihologie
 
Universitatea din Bucure
 
tiFacultatea de Psihologie
 
i
 
tiin
  
ele Educa
  
iei
 Andrei Chiri

2008
C
URS DE NEUROPSIHOLOGIE
 
Cuprins
Cuvânt înainte ....................................................... 31. Rela
 
ia psihic-creier........................................ 52. Structura microscopic

i biochimiasistemului nervos................................................. 8
2.1. Neuronul ............................................................ 82.2. Celulele gliale .................................................. 102.3. Poten
 
ialul de membran
celular
........... 102.4. Neurotransmi

torii ..................................... 11
3. Anatomia func
 
ional
a sistemuluinervos central uman ........................................ 14
3.1. M
duva spin
rii ............................................. 163.2. Trunchiul cerebral ........................................ 18
3.2.1. Bulbul rahidian (medulla oblongata) ...... 203.2.2. Pons (puntea lui Varolio) .............................. 223.2.3. Mezencefalul (creierul mijlociu)................ 223.2.4. Forma
 
iunea reticulat 
(FR) ........................ 243.2.5. Patologia trunchiului cerebral .................... 253.2.6. O divizare alternativ

i histochimiatrunchiului cerebral....................................................... 263.2.7. Nervii cranieni ..................................................... 27
3.3. Cerebelul .......................................................... 293.4. Diencefalul ....................................................... 32
3.4.1. Talamusul............................................................... 333.4.2. Metatalamusul ..................................................... 353.4.3. Epitalamusul ......................................................... 353.4.4. Subtalamusul ........................................................ 363.4.5. Hipotalamusul ..................................................... 36
3.5.Telencefalul ..................................................... 44
3.5.1. Sistemul (lobul) limbic .................................... 483.5.2. Nucleii bazali ........................................................ 523.5.3. Scoar
 
a cerebral
............................................... 55
4. Metode
i tehnici de investigare înneuropsihologie .................................................57Bibliografie ..........................................................63
 
3
Curs de neuropsihologie
Cuvânt înainte
Nu exist
fum f 

foc
i nici activitate uman

motiva
ie. A
a c
, înainte de a începe studiulcursului de fa

, am putea (
i chiar ar trebui) s
ne întreb
m care este motivul care st
la baza acesteiactivit

i. La prima vedere, r
spunsul nu este greu de

sit, acesta aflându-se în examenul pe care va trebui

-l absolvim. Apoi, dintr-un punct de vedereanticipativ, absolvirea examenului constituie, la rândul

u, un motiv pentru un alt scop, respectiv ob
inerealicen
ei, care va conduce la ob
inerea unui post, carereprezint
o surs
de venit, asigurându-ne astfel un trai
.a.m.d. Desigur, acestea sunt ni
te motive generale, darfiecare dintre noi are, pe lâng
ele,
i altele, particulare,subiective.Din p
cate, foarte pu
ini sunt cei ce se gândescdac
poate exista un motiv
intrinsec
pentru a înv

aceva, mai ales dac
e vorba de un curs deneuropsihologie. Un curs cum ar fi, de pild
, cel depsihologie social
, cel de psihopatologie sau cel depsihanaliz
, este într-adev
r atractiv pentru un studentla psihologie, deoarece expune ni
te cercet
ri cu o mareaplicabilitate în via
a de zi cu zi, ofer
r
spunsuri unor întreb
ri pe care
i le-a pus studentul în leg
tur
cuanumite observa
ii empirice, „sap
” adânc psihiculuman, sco
ând la iveal
ni
te lucruri uneori aproapemistice (de multe ori am auzit c
incon
tientul este un„t
râm”, dar nu de la studen
i).Îns
, dup
cum observ

i Kolb
i Whishaw(2003), „pentru studentul încep
tor, nomenclatura[totalitatea termenilor specifici] pentru nucleii
itracturile sistemului nervos poate p
rea haotic
. A
aeste. Multe structuri au mai multe nume, fiind folositede multe ori alternativ” (p. 50). Spre exemplu, dac
nuera de ajuns c
bulbul rahidian
este un termen nutocmai comun, se mai face referire la acesta
i cutermenul de
medulla oblongata
! Sau, nu era de ajunsdenumirea de
vestibulocerebel
, mai trebuia s
senumeasc

i
lob flocculonodular 
sau
arhicerebel
!„Aceast
diversitate de termeni se datoreaz
istorieilungi
i complexe a neuro
tiin
elor” (
ibidem
). Termeniifolosi
i de anatomi
ti sunt împrumuta
i din greac
,latin
, francez

.a. Totu
i, majoritatea acestor termenisunt tradu
i în român
, iar studentul trebuie s
re
in
doar una dintre denumiri, la alegere. Personal, mi separe c
sunt mai u
or de re
inut termenii care
nu sunt 
înlimba român
.Pe lâng
acestea, „imagina
ia neuroana-tomi
tilor compar
structurile cerebrale cu anatomiacorpului (corpi mamilari), cu flora (amigdala sau„almond”), cu fauna (hipocamp, sau „c
lu
de mare”)
icu personajele mitologice (cornul lui Ammon, care esteo parte a forma
iunii hipocampice). O parte dinterminologie este un tribut adus anatomi
tilor pionieri :fasciculul Vicq d’Azyr, aria Broca, Wernicke, scizuralui Rolando etc. Al
i termeni se bazeaz
pe culori :substan
a neagr
(substantia nigra), aria albastr
(loculcoeruleus)
i nucleul ro
u. Cel mai lung nume pentru ostructur
cerebral
este
nucleus reticularis tegmenti pontis Bechterewi
, prescurtat NRPT, deoarece, dup
cum ve
i putea observa, oamenii de
tiin

au o afinitatepentru abrevieri. Unele denumiri descriu consisten
a :substan
a gelatinoas
; altele lipsa de cuno
tin
e : zonaincert
, nucleul ambiguu. Unele sunt bazate integral peo form
cât mai scurt
: grupurile de celule de la A-1 laA-9 sau de la B1 la B9” (
ibidem
).Toate acestea fac dificil
, uneori imposibil
,pl
cerea de a înv

a neuropsihologie. Dac
, îns
, maiexist
o speran

, atunci aceasta rezid
în talentul

Activity (184)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Andreea Gabriela liked this
olenca liked this
ionica964 liked this
Danciu Razvan liked this
Andreea Gabriela liked this
norckk liked this
Ion Cecan liked this
Iulian Agapie liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->