Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
0Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
O Mie Si Una de Nopti

O Mie Si Una de Nopti

Ratings:

3.0

(1)
|Views: 1,676|Likes:
Published by catalinull

More info:

Published by: catalinull on Dec 16, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/28/2013

pdf

text

original

 
O MIE ŞI UNA DE NOPŢI
POVESTEA REGELUI ŞAHRIAR ŞI A FRATELUI SĂU, REGELE ŞAHZAMAN
Zice-se - dar Allah aste mai ştiutor şi mai înţelept şi mai puternic şi mai binefăcător - că eraodată - în ceea ce s-a depănat şi s-a arătat în vechimea vremilor fi In trecutul evului şi al clipei- un rege dintre regii din Sassan, în insulele Indiei v Chinei*. Era stăpân peste oştiri, pesteajutoare, peste slujitori şi peste o numeroasă curte. Şi avea doi copii, unul dintre ei mare şicelălalt mic. Amândoi erau viteji cavaleri; dar cel mare era mai bun cavaler decât cel mic. Celmare domni peste ţări şi îi cârmui cu dreptate pe supuşii lui; şi aşa îl iubiră locuitorii {arii şi ai împărăţiei. Numele lui era regele Şahriar* *. Cât despre fratele lui cel mic, numele lui eraŞahzaman*" şi era rege în Samerkand Al-Ajam.Starea asta de lucruri nu mai conteni şi ei domniră în ţările lor; şi fiecare dintre ci fu, în împărăţia lui, cârmuitor drept al supuşilor săi timp de douăzeci de ani împliniţi. Şi ajunserăamândoi la hotarul creşterii şi înfloririi lor. Şi nu mai conteniră să fie aşa, până când regele celmare simţi dorinţa arzătoare sa
 
 îl vadă pe fratele său cel mic. Atunci îi porunci vizirului său săplece şi să se întoarcă înapoi cu el. Vizirul îi răspunse:—Ascult şi mă supun!Apoi plecă şi ajunse în deplină ocrotire prin îndurarea lui Allah: intră la fratele cel mic şi îiaduse salutul de pace**** şi îl înştiinţa că regele Şahriar dorea arzător să îl vadă şi că ţelulacestei călătorii era ca să îl poftească să meargă să îl vadă pe fratele său cel mare. RegeleŞahzaman îi răspunse:—Ascult şi mă supun!Apoi îşi rândui toate de plecare şi îşi scoase corturile, cămilele, catârii, slugile
*
Voalul numelor proprii şi al geografiei, în
O mie fi una de nopţi,
este ceva minunat. Este,deci, de prisos să mai aprofundam.
*
* Şahriar: Stăpânul Oraşului. Cuvânt persan.*** Şahzaman: Stăpânul Veacului şi al Timpului. Cuvânt persan. **** „Pacea şi mântuirea săfie cu tine!". Este salutul întrebuinţat de musulmani.Când regele Şahriar văzu acea stare de lucruri, judecata i se irosi din cap: şi îi zise fratelui săuŞahzaman:—Haidem să vedem starea sorţii noastre pe drumul lui Allah, căci noi nu mai putem aveanimic, nici în clin nici în mânecă, cu împărăţia, şi asta până când vom putea găsi pe vreunulcare să fi avut parte de o întâmplare asemănătoare cu aceasta a noastră; iar de nu, moarteasă fie pentru noi, într-adevăr, mai de ales faţă de aşa viaţă!La asta, fratele său îi răspunse încuviinţând. Apoi, amândoi ieşiră din palat pe o uşă tainică. Şinu conteniră din drum zi şi noapte până când ajunseră în cele din urmă la un copac, înmijlocul unei pajişti singuratice, aproape de marea sărată. în acea pajişte, clipocea un ochi deapă dulce: ei băură din acest ochi de apă şi se puseră la odihnă.Abia se scurse un ceas din zi, când marea începu să se învolbureze, şi deodată ieşi dinadâncul ei o coloană de fum negru care urcă spre cer şi se îndreptă spre pajiştea aceea. înfaţa acestei privelişti, ei fură cuprinşi de spaimă şi urcară până chiar în vârful copacului, careera. înalt, şi se puseră să pândească ce putea oare să fie asta. Ci, iată că această coloană sepreschimbă într-un genni* înalt de statură, voinic şi spătos, şi care ducea pe capul lui o ladă.El puse piciorul pe pământ şi veni spre copacul în care se aflau şi stătu sub el. Ridică apoicapacul lăzii şi scoase din aceasta o raclă mare de cristal pe care o deschise, şi îndată se iviţâşnind o fecioară fermecătoare, sclipitoare de frumuseţe, luminoasă aidoma soarelui cândsurâde. Şi neîndoielnic că tocmai despre ea a grăit poetul:
 „Flacără în beznă, ea se iveşte,si este ziuă! Ea se iveşte si de lumina ei se luminează zorile.Sori împrăştie raze din lumina ei si lunile, din surâsul ochilor ei!Fie ca vălurile tainei sale să se destrame, si numaidecât făpturile la picioarele ei se vor închina fermecate.Şi dinaintea fulgerelor blânde ale ochilor ei, rouă lacrimilor aprinse umezeştecolţurile oricărei pleoape!"
După ce genni-ul o privi îndelung pe frumoasa fecioară, îi zise:—O, crăiasa mătăsurilor! o, tu, pe care te-am răpit chiar în ziua nunţii tale! tare aş dori sădorm oleacă într-un loc ferit unde nu pot să te vadă ochii fiilor lui Adam. Şi după ce mă voi fiodihnit aşa după călătoria pe mare şi pe meleagurile pământului, atunci voi face cu tine faptacea de toată ziua!Ea îi zise cu vocea ei cântec de pasăre:—Dormi, o, părinte al genni-lor şi coroana lor! Şi facă-se ca aceasta să-ţi fie spre întărire şidesfătare!Şi genni-ul, rezemându-şi capul pe genunchii fecioarei, adormi pe dată. Şi iaîn ce-1priveşte.
1
 
Atunci fata îşi înălţă capul spre vârful copacului şi îi văzu pe cei doi regi ascunşi în copac.Numaidecât ridică ea capul genni-ului de pe genunchii ei, îl culcă pe pământ şi stând înpicioare sub copac le grăi prin semne:*Genni: de aici cuvântul geniu.—Coborâji-vă şi să n-aveţi frică de acest efrit'. Ei îi răspunseră prin semne:—Ah! pe Allah asupra ta! scuteşte-ne de această primejdioasă încercare! Ea le zise:—Pe Allah asupra voastră amândorura, coborâţi cât mai repede, că de nu, îi voi da de vesteefritului şi vă va ucide cu cea mai cruntă moarte!Atunci ei se înfricoşară şi coborâră lângă ea; şi ea se sculă să-i întâmpine şi Ic zise de îndată:—Haideji! Străpungeţi-mă cu lancea, cu o străpungere năprasnică şi tare! Că de nu, îi voi dade ştire efritului!Spaima îl făcu pe Şahriar să-i zică lui Şahzaman:—O, frate al meu, fă tu întâiul cu ea ceea ce ea ne porunceşte! El îi răspunse:—Ah! eu nu voi face nimic din aceasta înainte ca tu să îmi dai pildă, ca frate""■ii mare!Şi amândoi începură să se poftească unul pe celălalt la adolescentă, făcându-şi din ochisemne de împreunare. Atunci ea le zise:—De ce vă văd trăgându-vă aşa cu ochii? Dacă nu vă apropiaţi numaidecât|i nu mi-o faceţi tare, uscat şi în răstimp îndelungat, îl vestesc de îndată pe efrit! Atunci, dinpricina fricii lor de genni, ei făcură amândoi cu ea, ceea ce ea Ie poruncise.După ce se supuseră şi se goliră bine şi isprăviră treaba precum le poruncise, ei le zise:—Cât sânteţi voi de iscusiţi!Apoi ea scoase din buzunar un săculeţ şi trase din el un şirag alcătuit din cinci tute şaptezecide inele cu peceţi, şi le zise:
 — 
Ştiţi voi ce-i asta? Ei îi ziseră:
 — 
Nu ştim. Atunci ea le zise:
 — 
Stăpânii acestor inele cu peceţi s-au împreunat cu toţii cu mine pe coarnelenesimţitoare ale acestui efrit. Aşadar şi voi, amândoi fraţii, daţi-mi-le pe ale voastre. Atunci ei îi dădură, scoţându-le din degetele de la mâinile lor, cele două inelecu peceţi. Şi ea le zise:—Să ştiţi că acest efrit m-a răpit în noaptea nunţii mele, m-a pus într-astăraclă de cristal şi, aşezând racla în ladă, a ţintuit pe ladă şapte lacăte, şi m-a aşezatupoi în fundul mării muginde, care se izbeşte şi se învolbureazâ din valuri. Dar elnici pomeneală să ştie că atunci când o femeie dintre noi doreşte ceva, nimic nu arli în stare să o stăvilească. Şi poetul zise de altminteri:
„Prietene! nu te încrede câtuşi de puţin la femei şi surâde la făgăduielile lor! Căciioanele lor bune sau rele atârnă de capriciul vulvei lor!Ele tsi risipesc dragostea lor mincinoasă, tn vreme ce perfidia le năpădeşte şiformează canura vesmintelor lor.*
Efrit:
viclean.
Sinonim cu
genni.
26
 Adu-p aminte cu smerenie de cuvintele lui Yussuf. Şi nu uita tn veci că Eblis l-agonit pe Adam din pricina Femeii De asemenea conteneşte cu dojana, prietene. La nimica nu slujeşte asta! căci mâine la acela pe care tu ti dojeneşti, dragostei simple ti va urma patima nebună.Şi nu zice niciodată: *Dacă sunt îndrăgostit, voi ocoli nebuniile tndrăgostqilor».Căci «Ar fi o minune fără de pereche, într-adevăr, să veri un om răzbind teafăr dinvrăjile femeilor»".
La aceste cuvinte, cei doi fraţi se minunară, la hotarul uimirii, şi îşi ziseră unul celuilalt:—Dacă acesta-i un efrit, şi dacă, în ciuda marii lui puteri, i s-au întâmplat lucruri mult mainebănuite decât nouă, asta-i o întâmplare ce trebuie să ne aline durerea.Şi atunci, ei o părăsiră chiar în clipa aceea pe adolescentă, după salutările şi cuvintele dedatină, alinaţi în suflet, înseninaţi şi îmbogăţiţi cu noian de hotărâri şi se întoarseră fiecarespre oraşul său.Când regele Şahriar intră în palatul său, porunci să i se taie gâtul soţiei lui, şi tot aşa să li setaie gâtul sclavelor şi sclavilor. Appi îi porunci vizirului său să îi aducă în flecare noapte o fatăfecioară. Şi aşa, în flecare noapte, el lua o fecioară şi îi răpea fecioria. Iar la capătul nopţii, oucidea. Şi nu conteni să facă tot aşa trei ani în şir. Iar supuşii se zbătură în strigăte de durereşi în învălmăşeala groazei, şi îşi părăsiră vetrele cu fetele ce le mai rămăseseră. Şi nu rămasein oraş nici o fată în stare să îi slujească navalei călăreţului. într-acestea, regele îi dete poruncă vizirului să i se aducă o nouă fecioară ca de obicei. Şivizirul ieşi de la el şi căută, dar nu găsi nici o fată; şi plin de întristare şi mâhnire mare, se întoarse către lăcaşul său, cu sufletul răscolit de spaimă din pricina regelui.Ci, acel vizir avea şi el două fete, pline de frumuseţe, de farmece şi de strălucire, desăvârşiteşi nespus de dulci. Numele celei mari era Şahrazada*, iar numele celei mici Doniazada". Cea
2
 
mare, Şahrazada, citise cărţile, cronicile, legendele regilor din vechime şi poveştile noroadelorapuse. Se mai zice că ea avea o mie de cărţi cu poveşti în legătură cu persoanele din vechimeşi cu regii din vechime şi cu poeţii. Şi era tare iscusită in măiestria de a povesti şi nespus deplăcută la ascultare. La vederea tatălui său, ea zise:—De ce te văd aşa de schimbat, ducând povara grea a durerilor şi a mâhnirilor? Căci află, o,tată, că poetul zice:
 „O, tu care te zbuciumi, afănea-te! Nimic nu [inepe veci, orice bucurie sespulberă şi orice mâhnire se uită".
Când vizirul auzi aceste cuvinte, îi povesti fiicei sale tot ce i se întâmplase cu regele, de la început până la sfârşit. Atunci Şahrazada îi zise:*Şahrazada: Fiica Cetăţii. '* Doniazada: Fiica Lumii.27—Pe Allah! o, tată, mărită-mă cu acest rege, căci, sau voi trăi, sau voi fi
IM
umpărarea pentru fiicele mussleminilor* şi pricina mântuirii lor din mâinile irgelui!Atunci el îi zise:
 — 
Păzească-te Allah! nu te va lăsa niciodată pradă astfel primejdiei! Ea îi zise:
 — 
 Trebuie neapărat de făcut acest lucru! Atunci el îi zise:
 — 
Păzeşte-te să nu ţi se întâmple ce i s-a întâmplat măgarului şi boului cu •lipanul{arinii!Ea întrebă:—Ce a pă|it măgarul şi boul cu stăpânul (arinii? Şi vizirul îi zise fiicei sale, Şahrazada:Povestea măgarului şi a boului şi a stăpânului ţariniiAflă, o, fata mea, că era odată un negustor, stăpân de mari avuţii şi de turme•.!■vile, însurat şi tată de copii. Allah Prea înaltul i-a hărăzit de asemenea să cu-iscă graiurile dobitoacelor şi ale păsărilor. Ci, locul de şedere al acelui negustortm mir-o (ară roditoare pe marginea unui fluviu. Şi în lăcaşul negustorului se aflau ţi un măgarşi un bou.tntr-o zi, boul ajunse la locul rânduit pentru măgar şi află locul acela măturat |l itropit bine; îniesle se aflau orz bine ales prin ciur şi fân bine ales; iar măgarul •• desfăta culcat la odihnă. Şise mai dumiri că dacă stăpânul îl mai încăleca vreo-i.iiit, aceasta o făcea numai pentru un drum scurt, care îl zorea din înmplare, şi M,măgarul se întorcea repede înapoi la odihnă. Dar în ziua aceea, negustorul îl ■m/1 pe bouzicându-i măgarului:—Poftă bună! şi să—{i fie de sănătate şi de folos şi să—ţi cadă bine la mistuit, l'.u Mintostenit, iar tu odihnit, tu mănânci orz bine dres şi te slujesc alţii! Şi dacă nurori printrepicături, stăpânul te încalecă, el se întoarce cu tine degrabă înapoi! (It despre mine, eu nuslujesc decât la arat şi la învârtitul morii!Atunci măgarul îi zise:—O, părinte plin de virtute şi îndelung răbdător, în loc să te văicăreşti, fă ce «ni lâ-ţi zic, căciţi-o spun din prietenie, doar pentru faţa lui Allah.Când vei ieşi la câmp şi te vor înjuga, aruncă-te la pământ şi nu te mai scula de jos, chiar dete vor bate; iar după ce te vei fi sculat, grăbeşte-te de te culcă din nou, pentru a doua oară.Iar dacă atunci te vor mâna înapoi la grajd şi îţi vor aduce bob, nici nu pune gura, ca şi cum aifi bolnav. Şi aşa, fă tot ce poţi de te abţine să nu mănânci şi nici să nu bei o zi, ori două oritrei. Şi într-acest fel, te vei odihni tlupă atâta osteneală şi trudă!Şi negustorul era ascuns acolo şi le auzi vorbele lor.Când rândaşul veni la bou sâ îi dea nutreţ, el văzu că de-abia se atinge de acesta;|l când dimineaţa îl luă la arat, îl află bolnav. Atunci negustorul îi zise rândaşului:Mussleminilor: musulmanilor.
AA
A
MBflW*'
28
Ia garul şi du-1 la arat tn locul boului t va fi ziua de mare!Şi omul se întoarse şi luă măgarul tn locul boului şi ară cu el cât fu ziua de mare.Când măgarul se întoarse la grajd pe înserate, boul fi mulţumi pentrubunăvoinţa lui şi că 1-a lăsat să se odihnească de osteneală o zi încheiată. Darmăgarul nu i-a răspuns nimica, şi se căi cu cea mai amară căinţă.A doua zi, semănătorul veni şi luă măgarul şi ară cu el până la sfârşitul zilei.Şi măgarul se întoarse cu grumazul jupuit şi sleit de osteneală. Iar boul văzndu-ltn aşa stare, se apucă să-i mulţumească plin de înflăcărare şi să îl preamăreascăridicându-l în slăvi. Atunci măgarul îi zise:înainte eram tare îndestulat; ci nimic nu imi pricinuia vreo tulburare det numaibinefacerile mele. Apoi adăugă: Totuşi, trebuie să ştii că acum pe dată tţi voi da încă un sfatbun; l-am auzit pe stăpânul nostru zicând: «Dacă boul nu se scoală din locul lui, ti vom da să îl
3

Activity (0)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Patricia Cosma liked this
Ella Grigore liked this
sarrara liked this
George Uba liked this
raza de soare liked this
Tudor Meriacre liked this
beatriceandreea liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->