" -.

c

' ~

,

, ,

, "

I __ - ::_ , "- - - -=- -

I'

Principii si .pracrica

~h11ica metamorfica reprezinta 0 cale revolutionara de a privi viat .. a si un sens de

, ", ,

lib

" .,'_", .>. , ." .. ' .. ' '. .:"

a 0 IS,C, 11111, ,1,

I.

Prin aceasta tehnica forta esentiala a vietii

. _

" , ,

ill, lui lib V ~'·'l'

-', . - - ~ - - -

.- .-. I'_···· ',' , I' _"-. '. I'· ."-_" ·:_··Ii··:,.' ,/_:' '.' '11-'- .. -",' ·.c· I"'" , "'I~' ( '.",

pacieruu nn, e 1. ereaza energu e care apar

1\ v dl' I!I d IV '·1 v lib

inca um penoana prenata a suasa uner

procesul de Insal1ato~ire a rnintu, trupului S,· SP'. nritului

, '

Metoda universala de vindccare

,. -I'

l~;: .. ~

i~, '

''11 ,;. ''l

I I L . I

"

,. .

I. "'·'11

I

~ ,

\\

\ 'Ii

/-

,

,

iii'

.

-!Ii .. ,I

l .

" . \ -

\

.' "'.

, ,

,

IIr ' ,

'Pl

C...,

.~.!,., iI!; •

..

•

~'

.'\.

, "

\ " . -1'!Ii I

.

~_...-J.

I'" , .. "".,. .. ,:/",

-/ ..

.

. .

,~ ....

.... ' ,I

I

Ii , ,

.

, ;

I~~

.

J:-

I'

...

, ' '; ..,.,

-r~ ..1-.

, .

- ~ _OIl,

Edl' N'I . 'RC"I~~" 'A

, .. , " ".' '. .' i C' ,',,'

_' ltura II ' •. : '." c

C.I? 12 .. 219 it 222.8508

- - .

..

-

·1'!I!!ii;, . ._ •

~ -=;;;;ili,_'_"~ •

~.-.. .

.. ..

..iIij ,iii ...,.,...-.~ • O='! _ - ,-~ ~~

iI!II_ ...

i ..... 'iii I

.. ,

__. "\.at .. II

,.,. 'II! iii

~

"'--

.~,

-

COl ~ ec f'~ a

~ATVA

G Slip' II 'I D" h 'b" Sl II

aston lJlnt- "lerre~l : e' 'Ie ~·.lJPlrO

, -,

j ~ _' L

~~.

TEHNICA METAMORF~~t4.,

_!II"l".~

Metoda universald de vindecare

Gaston Saint-Pierre & Debbie Shapiro

.-

In romaneste

de Viorel CIOCAN

•

Colecjia SATV A Editura NIRVANA

.' .

"Pentru toli eel implieali in marele mister al Transforrnarii"

© Editura NIRVANA

Toate drepturile rezervate,

Reproducerea paqialii sau,integralA a acestel carli, prin oriee mijloace nu poate fi meuU! tarA acordul scns al editurii.

ISBN 973 - 96733 - 5 - x

o !isla a membrilor Asoctane: Metamorfice poate fi obImut!

adresandu-vii in sorts 13 adresa: .

67 Ridhcrdon Road - London SW 17 8QB

TOli membrii Asocialici Metamorfice sunt practicieni ai Tchnicii Mctamorflee,

TEHNlCA. METAMORFlcA

3

Imnul autovindecarii

Usali for~ele tamiiduitoare ale Soarclui, Lunii, stelelor

§i plantelor tlrmandu-§i drumul sA curgA prln mine,

d curga prin mine .

.$i-a§3 cum raul umOat de ploi

i§i varsa apele in mare sii pot §i eu da inapoi celor ce au nevoie

§tiinJB drumului sprc vindecare spre a-ntelege ca-n flinJa lor

se aOa unitatea energiei dansand in forme infinite •

de la eel mal mie atom.

panii la galaxii ne-'iffir§ite.

. "

~i-n Iulgerarea uneicUpe sa pot vedea manifestarea infinitului insinea mea

spre-a rna elibera spee-a rna elibera,

. ..

Usali puterea tamAduitoare

a aerului pe care tOli il resplram sA De arate c!t ne bueuram,

sa ne arate cat ne bucuram,

§,j cum

co flecare respirajle

intre via,a §i moarte pendulum, tntre viala §i moarte penduUim.

"

! '::'.

,I.· '\.

·3 . I

I I ., II

I" "

,

..

"

'.

'- .

-I'

' ...

...

...

i

''_

,I,

, .

r

. .

.'

l

'.

. ,

I~

,~ ,

•

7;EHNlCA 'METAMORFlcA

..

TEHNlCA ltlETAMORFlcA ... ' .;:1.:\

• • • '. .: • • • • ,.......' .'~ • ',', • ~ , ' • I. , .', .,' -". 'I ~ 01 •• -IIL ..... !f~. "

':. til ~. or~ ~ I tl I 1M I _j ... l1li I !!I! I I !II' •• ' - • .. •• I ~ If",~ 1 'II

illk - Ir II!! -

t

! •

, - J

..

.,

\

"I

I I

.'

...

"".

. ~ .. - ~

. '

• -I'

, . ..

Usali ~uterea tamAduitqare ,8 sunetulut

e' ! III I -, II

_ .. ' ;'. 'sa;ci~c~le pnn v_ocea mea

I

'I' spre ~~t ce mii-nconjoara

~.~i ,.X, §~ .. ~.~-:mi aplec.urechea

... ,:r:1·-1~ \.-' Ia tot- c~~' a- ud I

. ", . ~ .. ~ ~'"'''' ' , [.' -

"" r LI ~ ~ ,,!Ii "I! I~ '" I' - I - - I - I @I

I' '1 ill! f 11 'L' IIi";L " II •• -. ~ iI :- ,., - - - ' -

liii i. ~ ,-,: .' .. ' ~~!i',r ".,. F I IIJ _

, •• '~,oIl -: J·~; fl:~I~'·"~-I:~f~,JI.' pentru ca- [udeca ta' mea- -

, !it,. I. !!II' • ."_ "" ~., ... I~ I~ _ _ - I I I I I

~ tI "'" ..... !:,., ~ iii! -.,..... --.;. ~.. I I' I " - I I - '_

'~;Jj' :.-,~ ,I; i '.. ..::: r ~ • .' ~ .. ,_, • - , -

~. t: [:if\~,~.:~"i.~:. :;": '. .: '.s-'a'''' fi-'le~ Iim - - pede'

_J"'~~~. iI!I f!+ !Iii.. ~. I ,I. _ -, I I I

... .Jr',_~, .. '.- ~"'. - ');'10 •• '~.1lt • I - I I h III I I II!-

"';:j;~:~~~~~~~"~~."'~:'" ~ ';'~§'i"s-')C' ' x - 't' ~ 'I"b

::" '=;"~L~~:::> .... -, or ' , [ [ -el, m,G po - e', [,1 e,f[a

~rI~ ~ :_i' .J! 1 • ~ ~ .• ". .. ~ .., I I !I' II - • II

-II! g !I'I1!l~ -liii.!I!!' iii! iii I' ~ I. .,

.. ·,~·rTY//.·:· de fricl~i sp-Ie,ran,t~t;

.~ • ,; •• ~. I • 1

-Yf 1. : • '. I

, .

ji •

I • J

, . ,.

'.

I ,

. ,"

I~" <r : •

. , .

..

,""

.. ') -,[or,. •

II II'

I .'

"~

IJI

~'~J~_

I II! r iii

,1 • j II

I • .., •• Itt I~

I'- '" I I~ ~,

"

"

" . "

.'

. .'

, ... • II • iii

" 1I1'1i

-I ~,.,.jl "

'"

t

I, ,

. , • .::. ' r

"

i 1,01 · ..

• !

• ,' ~I

'!j •

: '\ 'I

p ••

;,

"I

'~

I

,'I'

, .

• I ,

• '!iii.

~

'I'

,. "

".

'"

.' . 1,,-

.11 '!!'

r

.. '

~ .'

"

..

: .- .. II ",'

. .11.. !I;

11. .. - II.

: '\ 1;11' ~"'4~: ~,. Ii fI: ~;~ - 'I I

..

.--

4 ...

•• _ • '" -'''I

J ,. .,'

~

.. I I·~ Ii

I .: ',~ 'II 'II ,. 1 .. -

~I .. d' - I

"" .,. .~I

.. ,

"

,"

r.,

' ..

.'

• 'I-

I'

II _

Lasaji puterea tamaduitoare

a pamantului

I .

sA rna· a jute sA renasc

sa rnA ajute sa renasc

• - ill ..

sprc a pu tea ved~a

egala valoare a tuturor

,

formelor de viala[

§I~' astfel, inlauntr~l me'

,

sa Inceteze lupta.

,-t.wl

. ,

..,.

• 'iii

. ,

.. '

, ,

...

,

: ~

. ~ - .

,

"

In linistea eara notare.

l,x • w ,x .~ ,

"sal1-ma sa contemplu

~"",ha[rul ta,madu[ito,r

.. ..

ai 'sp'aliul~i' vid, ~canteie[or

· care-i esenja propriulul meu cuget §i sA pot astfel depA§i

conceptele limitate de n,8§- tere §'i

>i ... _ • t I

~

·· .. spee aputea transcende

. falsele viziuni asupra timpului.

..

'.

'. ,

'""'" '. .

• •

, .. ,

., .

' .

. '

..

!!III'"

[t •

'"

.. •

, , . "

• 1

~ ...... -

.. '

"

, '

,-'

..

· .

'.'

. '. ,

'.

.. ~,. .

. ..

S J II' ""'"

\,

'\

I' I

I

. .. ,.

.

" •• i ,

P'

'" I .: ~

. , ,

.. '

,

. ~ ,

.

,p

[ .. ~ ,

."'.

•

~ I

II. .' "

\

,

-,

"

, .

.'

; ..

, .

. ~ ill

- ,

. -

~ iJ I !!! ~ rI' .iI!.!!

r : ,JJ ill'

"

" -

"

, ..

"

...

,

• I

• 1;, I!

\ I

.'

..

-II! I

,,"

, ,I

..

I, •

. '

':

" ,

, •

•• ~ I

"

,."

. .

• i . " ~ I

,t

..

..

, •

: .

..

.'

." , .'11 'II' -.

1-

11,.1 ;

.-

'. •

, ,

1

..

.j

-

-

II .,,,

{

'.

,i. III!'

-. .. ..

" Ii

,'.

".

hi!

,I

-,"

..

, ,

'I,

. ,

! •

r

..

., .

".

~

- .

..

. ._

I,

• it ~.

• .,i"illlI:g!l!1

"

!

.. , .,

, ,

,

• f '.

..

" ,

..

',:..

._,

...

~

•

• ••

a .'

· ...

. ,

.'

• it ,"'

,- ..

I ,~

'.

: '

" .

..

,.

II'

.... [~ .

.,,1 ~!I'

i I

• . "

, "

j,

' ..

-.

4

,;: , !!O,

III .~,.

"

- Ii I ••

. .. .

, . ' .

11'"

_ ••• 1

'"'i [II

. .

."

..

I ,,1

.'

'1

. . .

'r '

! '

."

,.

1i,

. ~,

, . .

~.

.. I III ,r.= II iii J _" I .!II

..

(.,

•

.' .

•

... ,

J

,,'

!.

'I. 'II

'"

-: • .! 1'" • ,. I !!!

....... } .. ! I

I" 1',,1

.,1

'.':",. i' 'I "

, . . ,

• Ii'i

'"

"

. ..

...

• ~ ~II

-'

. ' .

.. ' ,

",.r " •

J ."

"

..

"

[,

, •

·

~

.'

.' .

, I

"

..

'II l

!i! I .~

- i .!! •

",

.'

~ "!!'!II ..

. . .

" I

. ~ . ..... "".

d,.

. .

'-'

'I

"

.,._ • IMIt!

fl'

, ..

.. iII;..~' ••

" .

. , I,

i 1

iii

" I

'.

• . ,

",

11

5

'II

Ii'

ii'

''I

"

,.

...

. .

I"

,

i,

. .

ME" 'T-; A' M'-O"~""'R"F' O·'·:"Z·_·'A

• , c' I ' : " I <, .", ,:,' '. ,'.,',,' '. ' ' ,.' ,

• 'j

III di I I',t . Iii

1111 Meaicamentctesi nrana IQ:IU oaqiune

chimicii precisii asupra sdngelui §i [esuturiior. De

v' 11 ... d I: lui v'

vreme ce consumam nranaae e,e s-ar nega J"ap ut ca

. -

medicamentele Ii aile subs/ante ajutiitoare au, de

asemenea, un anume erect asupra organismului? Ele sunt [olositoare tntr-un stadiu superior 'al cunos .. tintelor concrete despre om. ~u, totusi, limitele lor, deoarece sunt 0 interventie din exterior. Cele mal ~

. b ,L~ ne m etode s u'n t eel e care n.,' 'u til En ergia Vitalii s if •. ,.' si

I J e: .r

continue activitatea internii de vindecare.

I '

I

,

I, , [

I

'P,:A'- ·.-R-'A "A"AH. '~ - AN-'·.··:,"S·.······ A:"", 'Y""'O,' •. , 'G····. ,.·,AN,-:'·""'AN·""·I'D'A.··'·.·,,

: I~ __ .. ~'V',l._. ~I ~, .. ,,' ',_ ,.: .• , .J ._._ .... 1 . ~ I. ._.~'~, l·~

-,

~

In ultimii cincizcci do ani, omul a trait 0 adevarata explozic a

fronticrclor cunoastcrli §'i ale putcrii sale, pc masur,u C'C psihologla §i fizlca au dcschis vaste §i noi perspective inlelcgcrii rcaliUilii.

.,

Accasta a dus la crearea unui stoc lnformujional care a rilcutpo,si'11ila

Uimurireu multor mistcre ale dezvoltarii unlvcrsului. in acelasi tirnp, perspectivele de abordare a .medicincl ~i tcrupeuticii s-au diversificat, rcalizflndu-sc 0 mai buna cunoastcrc a modaliuijilor de

Iunqionarc ale trupului §i minjii, privite ca intreg. Accasta a condus la aparljla conceptului de mcdicina hollstica, prin care se admite faptul ca 0 persoana nu trcbuic tratata ca suma unor piirli com ... ponente, ci ca 0 unlrate vie Intcgrata §i di in interiorul nostru existA:

.'

cap"'arr,' ,C'" •• ta tea d C";' a a: ne vin d .eca ":.' singurl

__ L1.1"._ .. il 1-: I,_·I.'_ .. IIUI ._' ,.·II~·'1 ,! 'fill· ,'~._I , "_ .I-I'·~ .. -,._ I":.J'_"'~'_I'_··I·I~ I'.

, . -

Printre aceste not modallra]! Ide abordarc tcrapcutica sc numllra - §i Tehnlea Metamorflca Intcmelata pe accasul calitate d,IC autovin-

l~

'l,-

i' I

,

I'
.
'.
-
I . .

..

1

'I I:

I 1

8

TEHNlCA METAMORFlc4

decare §i care pune in practicli 0 idee ce a revenit frecv~n t de-a lungul tlmpului, Pare a idee simpla §i evidenta, cu toate acestea, limitele mintii omului au fficut dificiHi Injelegerea ei: Viala insa§i e marele tlimaduilor.

Viala este un factor care, de~i este transcendent, patrunde totul, Es te §i aCIionea71i ca a put ere laun tric! a materiel, pe care 0 numim forta vicIH. Viata este creape §i din creatte porneste miscarea: aceasta mlscare se manifest! prin schimbare, iar forla vietii sustine aceasta schimbare in interiorul diferitelor ctcluri de existcnta, fic ca e vorba _de un capac, a planets, sau 0 fiinla umana. Nici 9 stare a materiei nu poate fi eonsiderata imuabilii. Existli in permanenja 0 mlscare lenta, Tehnica Metamorficii subliniaza faptulca, dincolo chiar de aceasta COIla a vieJii,. principiul pc care iI au in vedere practlcienii esre viaja insa§i.

Putem compara via 1a cu apa.care se poate manifesta sub forma de ghea 1#. va pori, un ra u sau a mare. Exista 0 continuita te a mi§ciirii in aeeste forme variate. aflate in diferite.stadii: molecular, atomic §i 3§a mai departe, Totusi, curgerea unui rau la vale poare fi stanjenita de bolovanl sau de crengi. Exista insa intotdeauna realitatea raului curgand peste ptetre, posibllitatea schimbarii atlata dedesubtul oricarer stavile, Tot astfel, propria noastra mlscare §i capacitate de schimbare pot fi blocate, insa forla:vielii a~teapU:i momentul prielnic pentru a ne purta spre 0 mai profundli stare de libertate.

Tn naturli,ghinda se transformaln stejar, iar omida se metamorrozcaza rnu-un Iluture, Noi io§ine purtamtn noi posibilitatea de a ne transforms §i a deveni mult mal mult dccat suntem in prezent, Am ajuns Is limitele materiel, tnsa avem posibilltatea de a tr~ii expcrtenja lihertalii in interiorul acestor limite. Accasta posibilitate este un atributal forlei vietii. Modificari iaunlrice au loc datoriUi acestel forle, rara. a fi nccesara vreo intervenjie din exterior. La nivel instinctual, toate antrnalele, inclusiv omul, au puterea de a se vindeca si ngure, Animalelc salba tlce aUa te in suferin 13. tnceteaza sa mana nee §i se retrag sa so odlhneasca pana ce i~i revln, totasa cum procedau, rara lndoiala, §i prlmn oarneni, pana cand au plerdut acest instinct. De atunci, capacita~ile mintate ale omului au crescut in modconside-

TEHNlCA METAMORFlc4

rabil, adesea in detrimentul intuiliei. De§i medicina moderns s-a dezvoltat atat de mult, trebuie sA fim oon§tien~i de faptol ca puterea de a ne vindeca se anA in not,

Vlata este puterea care vindeca; tolosirea aeestei puteri pentru autovindecare s-a atroflat de-a lungul timpului. Ornul are acum nevoie de un catallzator pentru a redesteptaaceasts calitate. Tn cadrul Tehnicii Met a morrice, practicienli au rolul de eatalizatori, in aceeasi masura in care pilmantul estc un catalizator, 0 siiltian~A cade pc [os, iar pamantul §i etementele naturil nil fac decal sa-i descompuna structure Iizica; puterea care elibcreaza potentialul de crestere se aDa. in interiorul semtnjei, Praeticlanul, ascrnenea plimantului, descompune 0 structura din interiorul pactentului; ca §i pamantul, el e catalizator §i nimic mai mult. E ca §i lntalnirea dintre saman~l1 §i pamant, rara exprimarea sau irnpunerea unor necesitali ale vreuneia din parti. In activi ta tea sa, practicianul se in talne§te cu padentul, rara ca vreunul din ei sa se a§tepte' la ceva sau sA impuna ceva celuilalt, Scopul naturii este rodnicia, iar scopul suprem al vietii este de a se implini la cel mai inalt nivel_ posibil. In am se aDa aceeast putere care este viala, cu intregul sau potentia! de realizare deplina ca fiinlii umana, Dar car~ este structura care trebuie decompusa mai imai?

in multe §coli de vindecare §i terapte exisUi credinta, bazata pe prerniza di. viata con§tienta ineepe la na§tere, ca toate caracteristicile noastre se tormeaza in 9Opilarie. Tetust, de indaHi ce s-a format, 0 eelula are 0 con§tiintii elementara, AstfC11 ca se paate spune ca viaja incepe de la concepere, atunei cand s-a format flTima celulii. In tim pul sarcinii - cele noua Iuni ce se scurg intre concepere §i nastere - toatestructurile noastre fiaice, mintale, emojionale §i de comporlament suntconstituite. Viata care urmeaza nasterii i§i are riidacinile in §i este influentata de aceasta perioada prenstala, viaja noastra dinainte de nastere, Aceasta structura temporalii trebuie descompusa,

Nurnerosi factori au infl.uenliiasupra noastra de-a lung_ul acestor noua luni: Ielul de a fi at piinnrilor nostri, factorii culturalist de

9

•

10

,

TEHNICA METAMORFlcA

mediu in care traicsc, stadiul de evolutie la care se at'la umanltatea, aIaluri de lnfluenje cosmice, non-materlale. Toate acestea contribuie la medelarea strueturilor viclji noastre, eonstituite in aeeasta pcrioadii, in mod esenjial, suntem constiinja dezvoltata in tirnpul sarcinii, ca rezultat al tuiuror tnflcentelor existente in momentul conccperfl, Tchnica Metamorfidi se oeupa de aceasta pcrioad1 de nollA lunl,

tn vrcme ce pamantul actioneaza asupra structuril fiziee a sel'ninlei, practieian ul, in calita te de ca talizator, descom pune 0 structurA abstracUi. care esre structure temporata a perloadei.de gestajte,

S-a constatat ca aceasta structura este retlectata de corpul uman, rn special de eli Ire piifli a le pleioarelor, mainilor §i ca pului, §i ca aceesta perioadA de formare (cele noua lunl) poate fi acrualizau §i deseompusa prtn aceste zone. Practlcianul inreJege ci viata indoplmeste act ivila tea necesars pacicntul u i - cca de transformare. Din acest motiv, aeeasta practice e folosita nu numai pentru eel suferind de handicapuri fizicc sau mintale, dar §i pcnrru tOli eel Interesa]] de propria lor dezvoltare, Schlmblirlle au lac prtn propria noastra putere de vindecare §i de implinire,

De aceca, unul dintre celc mai importantc aspecreale Tchoicil Metamorflce esre starea de spirit ~ practtcianului, Obiectivul sau este de a luera eu fOfla vietii mra a-§i impune votnta prin ea §i f1iril. a o dirija tn vreun fel. Dacll doreste sa ajute sau sil. lncerce a canaliza energfa spre sau de la paclenjf sai, el anihileaza sp~tiul de mantrestare a propriilor lor Corte, De vreme co nu putem zAmbi sau respira in loco I altculva, cum sa credem eli-I putem vindeca? Atltudinea pracrlcianulul, repetarn acest lucru, trcbuie sa fie cea a unui ca taliza tor, care §tie eli Coria proprio vielii pacien tul ui este eea care

va actiona In sens pozitiv. , ')

"Metamorfozu" poate sa para un cuvllnt neobi§nuit pentru a fi Iolosir in legntura cu dezvoltarea personala §i vlndecarea, dar procesul de transformare a unei omizi in fluture explica ceea ce se petrcce In Interiorul nostru atunci cand parasim structurile diCerltelor bali fizice §i psihice pentru a plllrunde in zone not de dezvoltare. tn proccsul de metamorfoza, celulele omizii sunt transformate

TEHNlCA METAMORFlc4

11

lntr-o struetura total diferita, pentru a ajunge la a Carma de vialii complet deosebita de cea iniliala. Programarea accstei schimbiiri a Cost tacut!\" in momentul concepcni omizii; a fost tmptantata In fiecare celula, jar la un anume moment, predcterminat, toate celuIele au raspuns conform acestui program. Metamorfoza este procesul de schim hare ee are IDe ca reallzare a unci programiiri interne, care are ca rezul tat apartjta unel nci forme de via la, inUiuntrul fiinIei noastre existll de asemenea 0 programare Interne, stabilitJ in momentul concepcrii,. tar nol crestem §i ne dezvoltAm in conformitate eu aceastll programare, Dc§i se pare di nu avcm programat In noi in§ine un moment de transCormarc radicala asemanator omizii, sunrem in. egal! masur! capabili de transformare,

Aqtunea metamorfozel se exprima printr-o schimbare in modul nostru de a fi, Este 0 mi§care uinspre ceca ee suntem spre ceca ce putem fi, Trebule sa existe 0 permisivitate a vechilor structurl, in. sensul cI eliberarca poate fi realizati, ca §i recuaoagterea faptulu! cii simptomele sun t sim ple manifestari ale vie) ii, privitil ca parte, jar nu ca Intreg. Daei!. praeticianul mcramorftc soar oeupa de slmptomele paclenjtlor sAi, Ineercll~d sA le trateze, nu ar aeliona lntr-o manierli holistica. Simptomele'trebuie sa fie nesemnificative pentruel, dupa cum p!mAntul ignor! umflliturile §i zgArieturile ~e pe a gh,inda, Dupa cum nuputem ml1sura perteqtunea, nu putem mlisura niei Impertecjtunee, Fiecare din noi este ceea co tnlclege so. fie, la nivelul de c9n§tiinla pc care l-a atlns; inacelaii timp, forla vielii din nol aClioneazli in sensul implinirii pcncniialului nostru ca mnte umane, Nimeni nu poate §li ce tnseamna perteqlunea pentru altcineva, Omida este perfccUi pentru stMi ul de omida; alt aspect al

pertecjlunf va Ci atins arunci cand devine flurure, .

Aceasta atltudlne Calli de simptome consthuie 0 dlferenla rmportanta intre Tehnica Metamorfica §i terapcuticile din medi:in~ alternatlva sau cea convenlionallt Nu practlctanul, cf forla vlelli paelentului are rolul esenjia], Aceasta lucreaza in interiorul s!iu§i poate descopcri dlferite cai spre a conduce la 0 stare de integrare sa u tatalita te, S-a eonstatat, de exem pI u, cl. un pacien t se poate Indrcpta spre alte forme de tratament In timp co folosQ§tc Tehnica Metamor-

12

TEHNlCA METAMORFlcA

fica la intervale saptamanale, a§a eum radicinile i§i trag hrana din pamantj iar energia din interiorul semlntei 0 transforma Intr-a plants.

Tehnica este U§OJ de fnvarat. Nu exista restrictii 'in eo prtveste pe cei ce a pot practica. Peate f1 folosita de oricine, asupra oricui, De exemplu, poate fi aplicata unui copil handtcapat mintal, Iar acesta 0 poate aplica altora, Este la Indemana orieui, indiferent de varsti sau de starea de sanatate, in §cdinle care pot Ii primite sau transmtse, Aceasta carte sehileaza modelul cu care Iuersm, 0 practicli simpla, fiindca permite proprier noastre forle de viaIa sa lucreze pentruea in~a§i. Lasata in voie, forta vieJiIse Indreapta in mod firesc spre indeplinirea pctentialului nostru ca fiinte umane, Trebuie doar sa tim con§ticnli de propriile noastre structuri §l sa Ie acceptam ca atare, §tiind caele pot fi transformete din interior. Aeeasta con§tiinJa §i voinlade acceprareconsuture cea mai buna ac~iune, un act de aprobare ~i Iubire, In calitate de catallzaton, practlcienu nu efectueazli aetivita tea de transfnrmare; forja vieIii are acest rol. E un lucru evident, fiindcli nol suntem vial!, iar Viata ima§i este vindeciitorul.

l

,

2. ISTORIC

Om II. le, pii§epe cu grijii pe Piimtint Ciici tot ce pare-a fi doar pra!

E materia din care §i galaxiile-s fiicute.

EVELYN NOLT

In zilele noastre, se prcsupune di.la originea unlversului se ana vibra lia sa 11 miscarea, unde de energic care devin radiatie, ducand la, formarea materiel. Frecvenjele difcrite ale acestor unde creeaza simionia sferelor, Pe pamant, miscarea capala pentru om oexpresie speclfica. J. Bronowski a descrie astfel: ;In Orno, un linut secetos din Africa, omul a pa§it prima oara p,e paillant... Acum doua milloane de ani, primul stramo§ al omulifl a mers eu un pas aproape identic eu eel al ornului modern: Adevarul este ca, atunci dind a pus piciorul pe pamant §i a mers in pozitie verticala, omul s-a angajat mtr-un nou tip de Integrate a vieIii". Prin pozqia verticals, omul a lnceput sa aiba eon§tlinta deosebirii sale de celelalte animate, devenind un punct de echilibru intre greutate §i u§uratate.

Daca ne oprim 0 clipa §i aruncam 0 privire spre picioarele noastre, de nc a par, din punet de vedere fiztc, ell tot'ul ciudate: nigte structuri delicate, fragile, suportand lntreaga noastra greutate, purt§ndu-ne prinviala; pllrem ehiarvedea modele ale trecului reflectate in ele, cum ar fi labele solide ell degete scurte, care amintesc de popoarelc primitive ce mergeau ccsculje, sau en degete lungi §i subtiri, ca ale maimujei pregatite sa se agate de 0 creanga, Picioarele noastre pot avea senzajii diferite, rara legMurii cu restul corpului, iar

..

14

TEHNICA METAMORFlcA

noi acordiim rareori 3tcnlie acesrui lucru. DC§i sUim in pictoare, mergcm, alergarn §i ne mi§ciim in Ilecare zl,

.. De la pelvis in [os, coapsele, gcnunchil, gambele, gteznele §i plcioarele reflects capacitatea noastra de mi§care. alat fizica, dar §i PS~hica',Pelviliul este, din punct de vedere fizie, rcgiunea na§tel'ii: pr,l n ael1 unea ce are locaici, 0 no ua via lii e propu Isata spre existenJa. Din punct de vedere psihologic, poate fi considerata rcgiunea care ne da nastcre noua in§ine, prin parastrca vechilor structuri si procese

• • I ~

§I rmscatea spre noi zone, .

Aceasta III i§carc de creatle eoboara spre pleioarele noastre, care S~~I cxpresia cca mal vizibila a noastra in Iume; eand mergem, picioarele noasire fac prima mi~eare, Miscarea esre escnliala: "La in~put a f~s~ ~ViinLuL", iar cuvantul cste undii sonora, vibrape, miscare. Fara rmseare nu exista viala, §i astfel picioarele fiind 0

, '

ex~ensle~ ccnrrulul mi~carii din corp, sunt 0 exprcsie a acesrei fUflctii

pnmordiale a universului. Tn "TaoTeChing"seaOaseris: "GUatoria de 0 mie de Ieghe inccpe de cand te-al ridicat in picioare",

Picioarele definesc felul nostru dea fi in lume, §'i cat de ecrulibraIi suntem, Un pieior {capan ~i greu corespunde adesca unci rigidiLali a persoancl, unei naturi severe sau incapalanate; picioarele subliri, anemice pOI indica 0 slfibiciune Hiuntrica, tlmiditate sau 0 ~os,j~ita stare de eolaps, Ptcioarelc care calca in direelii opuse pot fi Indiciul unci persoane nehoHirrite eu privire la drumul sau in vialii s~u. care,~u §Ii~ niclodata pe cc calc sa apuee, "A n pc proprillc tale p~cl~are , "a pune un pas in faJa celuilalt", "a n cu picioarcle pe pamanr' sunt exprcsu foloslte pentrua evidenJia relajia noastra cu

realiratea, eu lumea. ..

P~~.io.arel~ c~nstituie baza, punctul nostru de echilibru, pe care ne spnjrmm §I pnncare ne iniiltiim. Desprc cineva care este Ioarte "t:restru" spunem ca estc "inradacinat" sau .Jnjclcnu", inIelcgand pnn aceasta 0 pcrsoans care piislreaza cornactul nemijlocit cu

TEHNlCA METAMORFlc4

15

realltatea, Vorbim des pre "dezradaeinare" atund cand ne simtim pierduli, instrlHnali sau separajt de trecutul nosrru, de Iamilie sau de ciminul nostru,

Daca ne concemram atenpa asupra picioare!or, tmponanja lor devine mai !impede. Ele constituie legatura, puntea dintrc domeniile elevate ~i role fizice, lumesu, ale fiintei noastre. Once

, demers intelectual sau spirirual trebnie sA aiba un punet pecare sa se sprijine inIcicgcrea superioara a viejli §i prin care aceasta sa fie actualizata, Picioarelenoastre simbolizeaza acest punet de sprijin, felul in care sill m in picloare sau mergem, Icl ul in care ne menii nem ecailibrul, calea pe care pa§im, direqia in care ne mi§cam,

Expresia aces lei tcga t uri 0 pu tern observe in form ularilc c{i torva rcligi i im porta n te, De exem pI u, la Bodhgaya, in India, unde Buddha a primit iluminarea, se aOa "Sancluarul Drumului", eu urme de pa§i uri3§i sapate in slanca, §i "miraculo§ii boboci de lotus care au inmugurit cand eJ a Inceput sa mearga", Exista, deasemenea, tradilia sii.rutarii picioarelor rnaestrului - 0 modaliiate de manifcstare a umilintel disclpolulul, ca ~i 0 cale de ~xprimare a rcspectulut Cala de inlelepci)Jnea acestuia, Mai §tim ca lis us, in vreme eespala picioarele apostolilor siii, ii spune lui Petru: "Tu nu intelegi ce fae eu acum, dar lntr-o zi vei inlelege" ... Petru ii raspundc: ."N-o sa te las sa-mi spell picioarele", "Daca nu 1i le spiH, ii replica Isus, nu C§ti dintrc ai mel". "Aturici, Doamne, spala-mi nu numai picioarele, ci §i mainile §i caput". Aceasta ar putea sa tnsemne ca, pana ce nu suntemeuratati de liparelc. trecutului, nu putcm intra pc taramul JibcrtJilii. Swami Muktananda, un maestru indian care a murit acum c31iva ani, scria:

"Picioarele unui guru sunt asemenea fundaliei unei cladiri, dar nu trebuie confundate eu ni§tc extrcmiliiIi fizice, and Jnanshwar spun~: .Amadorat picioarelor guru-lui", el se rercra la ceva mai im porta n t deca t tru pul sa u fizie ... Con§liinla lden tiHilH cuiva cu guru este adevarata adorare a picioarelor guru-lui". Astfel, Ielul in care

16

" _.

TEHN.lCA ,ME'.TA,MORFlCA

picioarele noastre ne leaga de pamllnt creeaza un simbolism mai

I I ,eed2 -' r

profund, eel al manifestarii naturii noastre superioare In lumea

,ID,a te_[ialL--

*="""" f

.

. Am vizut importanja picioarelor din mai multe puncte de

~

v e d" ere 'C···· .um ,;-. a' "0" -. S'~' t- Ins x C--U'I D' " oscu t· ~, in I"l'-"I'~a: 1 a- cea S'" t"X tm P o r't'. a n·-·t··· 'a·~ '?' A"'- " C"U" .m .

1 .. _ ._,1 j_, -I~'_~'I. __ .1,. '11'", '__:_, 11'1'1---=. _. ,01,1, -"A ~", ~'_I_'"·I: .. '.I' .i:I.1 "1",11_', ",", r'~ ,Ui::& .. " I I_:_ ,.J.~ ~, _ II .• ' _ ,_,I

~ I -

cinci mil de ani, chinezii au obscrvat ca exis,ta parli ale corpului care

comunica en lumea exterioara. natura acestei comunicari filnd

,,. '\ "

difcrita in funcjle de parlile respective: CJ1lul,_prin siml~ri §i crejer,

- - -~r.·"'~

este canalul de cornunicare cu cerurile; mainile, prin simjul

pip aitului §icf_eativitate, constituie canalul de comunicare ell

"*'."" '

semenii: sanii, prin hranire §ise~zu3litate; anusul, nu numai prin

dcfccajie, dar §i prin sen,zualitat~e, ID,3'i ales in Pi' rima copilarie; or-

i=- - '%~

- --.....

. ganele genltale, prin crearea d~ vi~la, dar §i prin senzualitate; in .

staf§it, piclOa!cle, canalul nostru de comunicare ~u pa~ii:iiiul. 'Atun- ..

ci cand ne-~m ridicat in picioare, polar·ta~~a cer ... pa~ant a ciipatat fii.nla, slmbolizata de forjele cnergetice yin §i yang din filosofia ch . ineza DC'" e' la aceasta p,-" r im .' a .... observ · .. ~'a':'!":'I·,e:::_~chl~'n-"c~'-"Z-.'l·I" "a~' UI 3·' juns la de 's···:-

_' ",_, " .~. '_".' ," -, ,' ... ·.c,·- '. ," .. c _ ,__ .- .1, ... _1., '- ,1,:,_"'_"_' ._ ','. ,-_. :-',. " _ _:. ".. -"_-."

. .

copertrea faptului d\ aceste zon~oglindesc intregul corp, acesta din

urma comuniciind ell lumea exterioara prin cleo

Ing~ijireamedicaUl din acele vremuri era direct legata de inlelegerea omului ca un tot §i nu ca 0 insumare a p~rlilor com .. ponente, Corpul §i mintea erau privite ca un tntreg iar dac8 0 boala se manifests, ea era prlvita ca 0 boala a Intregli fiinje. Se credea ca

le-,g·a'~ tur -3':" int e rn a~ a 0- r-g-· a,' nism UI' 11" U,I" era as ig U' r 'a- t'l- ar' II'e···' e -n'~ e rgie C·- U-'I n Q'-'S-'C'-U-" ta~

, . . . . ,_' , . ' : ,'_,."." I ! . _' _' _:,_'-,. , • " " I ~. '~ . .~ _ - __:' _ . ,_ ,_, _:_:_' :~.I __ , - ,- ,_' __ , IU -, ' - .,,!. I,. ',_ ,',' _'I" , _" _- ~' ,

in China sub numele Qi sau, cum am numit-o deja, forla. vietii, Boala e,ra, privita ca un dezechi'libru sau ,0 blocare. energla fiind

"inlepen·~ta" dimr-un rnotiy oatecare, astfel ca. tratamentul urmarea eehilibrarea sau eliberarea blocajclor, pcntru c3 energia sa poata

c.' -)"r-~c'u~ )- a-~ d~' I'" '0" 'n° .' 10' U-' ~l· s·- aY:' V'~'llil!' n- d-'- c"" c,·"-',e--' boo a'-- '1'3" -:_-',S' ":';·3': d:- e' s···· c-o- P- lie···· --'rl'!t· ca,'~ 'fi' )·e'lcac-:-'· . r'e- -, p'-"a-' r-t, e-~~ Be"

[ ." ,". - I _ ' _'[ '_'_ "_ ',"_ ," ... ~ _ -.-_ I " _' I I I, _'_ - " .,". -. _:. _ I, ' ",1.' '. 1·1 I ,'....:... " .. ". _.I .~. _. 'r. -,., . _. -_! _ ", -., '_:_': 1_, . I _

. '

organismului se ana reprezentata pe una din diferi~.,ele di sau

mcridiane: un organ intern poate·n tratat aClionand asupra pun~lelor aOate pe meridianul corespunzator. Me~odele folosite erau acupunctura, in care acele sunt folosite pentru a stimula cir-

••

-

TEHNICA METAMORFICA

.

,

i •

;

.

culajiaenergiei, shia tsu, in care este Iolosita prcsarca in locul acelor,

I~ II )

§l maslaJu~,. . .... .. ,

Se consldcra eA flecarc orgl!E_ are puncte rcnexe In site pili 81

II ... ,. • II!

corp ului .. cele mai sensibile fiind situate pe picioare, pe rna.lnl §l P_~

III " , .. it' I'~ '_~, -- ~- . ; _ -

cap .. ',. Acest tip I de abordare a medicinei a fost aprofundat §i dezvOlta.:t

'l:;-n·~T\·erapia Zonala de catre un doctor american, William Fitzgerald,

I I '1_ ',I"_ - .' . I, I " •• ~~_. ._._ ... _,. -".,.... .... ..-

, -

la inceputUi acestui secol. El a imparlit corpul urnan in zecc zone,

pornind de Ia cap §i .pana la dcgctele mainilor §i ale picioarelor .. Energia care circula prin aceste zone se indreapta, prin organism,

. .catre punctele reflexe de la maini §i picioare. Cercetarilc acestui m e' die a' u fo s t c on tinuat e d e Eunice DI Ing ham carle a 'C'f,e,at

"_ ,,_ .. ", ."._ '. :,I~., ,' .... .-1_. '. '_'1_" _ '.' ,. " :. __ - ", -. , ,._,_., , .. ",.,"--. _. 11 '. I '.:::_.' I - __ "",, ., - "

Rellexologia, 0 forma de masaj prin presiune, aplicat aproape in .: intregime picioarelor, forma ce difedi foarte pujin de modelul

. .

" .,_ I~ ~

.. ~ I! Ii i!'. hi

-: c nnezesc.

~: ..... ;./ Din descne (vezi figurile 1 §i 2) se poate vedca cum diferitele

parti ale corpului i§i au corcspondentul la picioare, E:le sunt ... ca. ~ oglinda, astfel cli piciorul stang §i eel drcpt reflccta partea stanga, respecttv cea dreapta a corpului. Degetele reflecta caput, creier~l,

. ochii, nasul, gura §i sinusul. Talpile reflects organele interne, iar structura osoasa a piciorului cstc 0 reflectare a scheletului urnan. ailcaieie rcflecta zona pclvianii, eu organelc de reproduccre §i

eliminare, Cotoana vertebrata e rcnectata de creasta osoasa d~jle partea intcrioara -; pi~irnului, de la prima a!_ticu..~~"ic a degetului mare pana la osul calcaiulu]. Coljurile supcrioarc ale unghiel degetului fifarereUeCta gland~pi~eaUi, iar coljul inferior - glanda · pituttara, 0, Iinie trasata deasupra label picio.rului" intre capatul interior §i eel exterior al osului gleznei indica zona reflexa a ccnturii pelviene. Este interesant de notat.di numeroase hiirli care au fost tacute indica aproximativ acclca§i puncte reflexe ale picioarelor. ,ar tratamentele ,aplicate par sa aiba efkacitate indifcrent de harta folosita. Se poate'conchide ci 0 mare parte a vindecarii consta in elibcra·re: mai cUfand stimularea encrgiei -in ansamblu dedit a unui anumit punct determina puterca d,e vindccare sa devinA activa.

"

18

TEHNlCA METAMORFICA

'"

-

-

_ r

- .

-

,',

i •

,_ -

-

.'

llii.

, '

. .. .

,

, I'

I '

I •

-

'TEHNlCA ME'TAMORFICA

' .

•

Reflcxologla dcrnonstreaza Ielul in care picioarele rctlectf structura lntregului organism ~i Iaptul ca rczultutcle nu sunt

,

obtlnute prin actlvitatca slstemului nervos sau circulator, dupa cum

nu exista 0 leg,iHura fizidi directa lntre organelc interne ~i picioare. Ea sugereaza I~, suntem in rnasura sa- nc vindecam noi lnsinc prin sistemul energetic din interiorul nostru. Fizicicnii explica acelasi

'Iucru in alt Iel: ei arata ca, in uimltoarca complexitate a corpului

•

uman, fiecauu.:elulli este Q holcgrama ce ccnjine informruii despre

toate celclalte celule §it prin urmare, desprc intrcqg3 fiinla .

. -Dln Reflexologic s-a dezvoltat 0 rarnura de mare Importanja, iniliati de Robert St. John. Vechi adept al medicinei naturiste, el nu

- ..

a m ia I" fo ist sa 'tl·.·.S-I·.rx.~.a.··-. C'·. ut d e tr a 'l'~ a un .en .. tele Pi re scrlse ... ·~ d- IC- a ce .. 3'" s 't' a .. dco .. a recc

_, "-:;'_" 1,1.,.:_:_._. _:_ .. _.,j .. 11C3_I.-._ ' .•. '. _"":,. ~ '_:',_ ,._:' ,'_ .. ,"'_"" ,-1",_:._ ... ._ _-,' __ """' ,_ 1,._" -' · .. _ .. '.1· _-.' ,_-'

a obscrvat ca nol ln~~nc ne cream propriilc sutcrinje, care sunt cauzele bolilor. Ella i,nlclcs, ca, exista doua modele fundarnentale carle

'"

in Ilu .. 'e···-'nl'c··'a·:··z·a~' viaja noastra mod elul afcrcn t c--·a'·· rc es .. .te 0:-:' patrundcre

. ,.,.,' ... -',_,'.' .. "., __ _:', "~' :_.-'_'~"""" , •. _,_·.1··· .. -·:.1 , __ "!II, """,;,'_ :1'." ,-,._. "i:'_ ... 1-,.. :, _-'c, _:' "''__'': i .. ·_:___., .' ,'--'1'__ _,,_ ":' I-.! I-

. spre interior, §i modelul efercnt, care CS1C 0 icsire sprc exterior, Aceste modele pot fi ilustrate, pe de 0 parte, de 0 persoana marcata de autism, care are tendinta de a se sustrage realita1ii, §i de pcrsoana murcata de sindromul Down, carle, imbral.i§c!(lZU viaja [aria rczervc, Mctodcle curente die tratamcnt nu pot ajuta in nici un Icl corcctarca a Ices tor I cndin l,e

Ncm - ·U.· '11- 'U, rn ,- 'W,C· a p r··I"C'II'I·"n· UI it x d IC·.':: «3-"'.' C' .tiv itatca .S"U:'.'-·.· 1- ,-a." c o .n d. ,I UI s p·c· .. S--:- [-. Jo h

.'. '_ ." - '. __ ' .' III ' - ,I,'. I ,,' '~_.'; , - '_I I d I' ," I. _. ,_., ~ ~ 'I I .. ". ,', I'- , _ ~_I 1 __ - _l " . '. <_I.:.. I I ~. " ~_.I : - " ~,I _- ~ , . " , .:..._ I I

,_.. ' I L

la studicrca rctlcxologiei. EI a constatat di difcritele sistemc Iolosite

se deosebcau atat de mult, incat sc parca ea unul sau rnai multo din ele erau gresitc, ceea ce .l-a .dcterminat sa Iarnurcasca lucrurile pc cant propriu. Natura Iiind eel rnai bun profcsor, el a creat propriite sale harli cu puncte reflexe ale picicrului, asa cum le-a gasitcl insusi. De aici, Intuitia l-a condus spre lnjelegcrea Iaptului dl rnulte din durcrile corpului rcflectatc in picior pot f ~i in lcgalura cu niste blocaje corespunzatoare ,ale reflexelor coloanei vertebrate. El a

- - - - '"

. injetes ca masajul era la fel de cncicnt daca era aplicat numai in zona

punctelor renex,e ale coloanei vcricbrale §i nu pe tot piciorul (vezi

fig. 2). ·

Dcoarecc coloana vertcbrala, principalul suport osos al cor-

.

pului, .ccnjlne sistcrnul neNOS central §i pcntru ca nu exista 0

.' , .,

20

.TEHNlCA METAMORFlcA

separajic Intre corp §i minte, atentia lui Robert St. John s-a indreptat spre observarea efcctelor psihologlce ale tratamcntului. In timp ce . lucra in zona calcaiului, a observat 0 legatudi corespunzind in inte- , riorul pacientului cu ceea ce a numit principiul matern: Dad existau

IIiII!: - .'

b-'-llo".,ca-'a.:' 1- e s· a u ':' dezec -h'- ilibre JAn' a ,C', ea z '0' . n a~ un d e s~,c--;-, refle "C-'I't' 'a:' ba za C-'O" .! 0'-:' a '0-:- ei

'" ' '::;.I" ;', -.1 I·. '-' .. _. ,J' I,~ .. ', 'I~ , "_.'.:__ '." __:_,,-, ,~I", _",.,' ~_', - .-". '- '-: .. ,_: ..... ',1' "',',' '_: ._.,'.1 , " ' .. _":

vertebrale, organele sexuale 1§li Iocul nasteni, se constatau di,ficulta,li fie in relajia din re pacic!!t §i mama sa.flelegate de princip_iul m_i;ltern al pacientului insusi: capacitatea de exprimare a protecjiei pentru cineva, a grijii §i a caliliililor de receptivitate, Observatiile uIterioare ale practiclenilor au dus la concluzia ca pot aparea de asemenea dificulta]! Icgate de stabtlitatea sLoc·iali} §,i de relatia cu realitatea.

Dupa localizarea principiului matern in zona calc~iului, Intrebarea logica urmatoare a fast: unde. se ana situat principiul patern? Lucrand in zona din jurul primci articulalii a degetului mare, corespunzatoare parlii superioare a gatului· locul unde nervii ies din creier §i fae legatura cu maduva spinarii blocajele din aceasta zona corespundditicultatilor psihologice ale paeientului ell principiul patern: tatal r~al sau 0 auiornate .. Observatiile ulterioare au aratat ca pot exista dificultali §i in legatura cu propria

. autoritate a paclcntului sau cu calit~tile sale paterne: dreptul de a fi el insu§i sa~ pur §i simplu dreptul~. -

· Pentru a recunoaste aceste stari psihologice, Rober St. John a '

trebuit sa .. ·.§i perteqioncze metoda de lucru, suprapunand 0 harta psihologica peste cea a punctelor reflexe. §i a mers chiar mai departe .. Cu ajutorul acestci harli, el a descoperit ca intre principiul patem.situat in degetul mare al piciorului.si principiuI matern, aflat in calcai, se ana rellectarea altei haqi, 0 harIa a tlmpului: cele noua luni .pe care lc petrccemin utcr .. Punctele reflexe ale coloanei

'.... ' -"

vertebrate sunt recunoscute ca un sURort pentru 0 structura tem-

· por~. Despre tata se poare spune ca este eel maiactiv in momentul concenenl. De fapt, doar in acest moment participa el deplin Ia

F ..... ~ ,I .1_ I

· crearea noii viel.i. Este evident ca §i mama partlcipa Ia canceo.-'_, ler'e:,

. '" A

."" insa prin actul nasterl! ea ana implinirea acestei participari. Intre

aceste doua evenimente se desfii~oara P erioada de gestatie, Prin

.' • ' . i I' 1, ,__-

urmare, in timp ce lucram in aceasta zona, aqionarn de fapt asupra

_.....-.--.-......--_.;' ',,"--

W'

TEHNlCA METAMORFlCA

21

~,

stru~JJr_~JJgm.p_Q_~ale pe durata carcia toate caracteris_t~c:!~~pqastre \

au-.-m~ite. .

Robert St. John a tacut aceasta descoperire in 1960, fiind rernar-

cadi §i' de acupuncturistii din China. A numit-o initial Terapie Prcg.alali, deoarece se ocupa de perioada prcnatala sa~ = gesta~i~ a pacientului. Abia mai tarziu a ajuns sa fie numita ,!ehnlca

I 1,·

Me ta rn orfi c:aY' ,

IV! . _I I ·1_.··' _ t _ 1 _. ~

Studiem aceasta perioada prcnatala nu ca pe un in~erval de timp

. trecut, ci ca 0 parte inregranta a prezentului nostru, In acest sens, timpul este ca un rau curgand dinspre un lac sprc marc, ~e ~nd~ umiditatea se rididi in atmosfera pentru a se intoarce pe pamant §1

a repeta ciclul, Evenimentele trccututui se ana tnca tntr-o torma anume de existenl~. In lucrarca "Na§terea fara violenta", dr, Frederick Leboyer sugereaza ca §~ra spinarii pastrcaza toa' e amintirile din perioada prenatala §i cxplica Ielul cum, prin coloana vertebrala, n~ aflam intr-un contact constant cu peretii uterului §i eu

fiecare miscare ce are Ioc in trupurile mamelor noastre,

Asadar, modelul prenatal se ana in punctcle reflcxe ale coloanei

verteb rale,

A Iost descoperita 0 noua harta, redand 0 imagine, mai timpurie

decat a Iost cunoscuta pana acurn, a zonei respective. La inceput a

fost harts Reflexologiei, care arata cum se rcnecta corpul Iizic in regiunea picioarclor.Dcdcsubtul acest cia se an:! 0 harta psihologica. Sub cea psihologica se gase~le harta peri~ade~ de gestatle, dar daca privim §i sub aceasta harta, aflamviala insa§i.

~ Principiul autovindedirii §i posibilitatea unui tratament per~

manent i-au trecut prin minte lui Robert St. John atunci cand a tnceput sa practice propria sa metoda de rencj(olo~ie.Aici se poate observa 0 neta distincjie tntre Reflexologie §i Tehntca Metamorficii. Reflexologia aClioneaza pentru a determine schirnbari in organism,

in primul rand Is. nivel flzic. Tehnica ¥~amorfica foloseste ,!!~a cale, cea a timpului, §i _peqp.ite [or!ei yleii._li_a. determine_schimbarea in paclent. Reflexologistul poate Iucra pe zone specifice, corespunzatoare bolilor pacientului, pcntru a ajuta la aten~area aces~ tara, in vreme ce practicianul metarnorflc nu acorda Importanla

..

~,

'.

22

TE'·H·'N.·-I'C4·· .' M'-E" .. ,_ ',' --

•. ' I '.' J.... I " . .:. " ,c " " " .. ', '" . _' "'f' " ..

- , -,' -' ... ' " ~"- :~ TA,MORFlCA

simp_,om~lar sau bolilor.cl lucreaza intotdeauna eu rnodelulprena .. tal conslderat ca 0 zona reprezcnrano perioada de timp in care sl~biciu~~~ §i puterile noastre au fast stabilite pentrti prima data. p ,'I aceasta practlca, transtormartle se pot manffesta la nivel mlntal,

.' .- I r

, emoponal sau comporramental, I~ §i la nlvel fizie. Practiciang] Be.

conce~trea~a~upra unel structurl temporale,,iasupra f9rl~i Vi_Clii crre' ,rcul~ prio ca .. Nu prlvim sprc teritoriul simptomelor §i bolllor, cr S'C viaja tnsA§i. Daca 1,inem in mana 0 harta, nu vorn putea vedea

terenul din jurul nostru, Pana Ia urma, trcbuie sA renunjam Iatoate hArlile i~ e care le ... am folosit §i sA Ie consideram doar material doc~mentar, ca sa putem vedea terenul, sa putcm vedea viaja,

Prima concluzie este ca fluctualii~_ejn circulajla' cnergiei §i stadiu .. de cOD§tUnli1 dln tfmpul.perioadei de gcstajie creeaza-carac .. ter~stipi1e cu care lraim toata viala. Legata de aceasta concluzle este

re1alia dlntre perio~CI_a ere gcstalje §i coloana vcrleb~aIA §i taptu; ca su ertntele acestei pcrloade so pOI manifesta prin coloana vertebrata §i, de aici, in intreg~~ganism. Reflexologia devine astfCl'irelevantA, ~ e , vreme co lucram cu ceva abstract cum este structura temporala, Foloslm sistcmul reflex, mai exact zona renexa a coloanei vertebrate de oe oiclor ca un SUpO.l pentru acea perioada de limp; aceasta ne pe mite s. avern 0 atitudine deta§atA in tlrnpul Iucrului

.,' •... - vreme ce pcrioada de gestatle aparjine trecutului, ar trebul

ca Tehnica Metamorrica sA Ia In consJdcrare acea pcrloada de limp. ' .. ar tlmpu nu este ceva linear; evcnlmentelc trecutulul se anA fndl in noi :~rin descompunerca stru~turii tempb~ale, (orla vietH paclen .. .ul; i poate transror~a caracteristicile stabilit,e'sa.u. formate In trecut (§i care sunt Inca active) §i sA Ie elibereze, creand astfel 0 ma! mare libertate tntertoara, Pe acest drum, capacltatca 'pacientului de a se

... ' indeca sing~r este pusl In acjiune, -

.. ..__. . I·

II

• ! •

.

I r,

· . '

· .

. ,

,

','

',I ~

, ..

. .

.'

.I'RI-' E"N" -, 'A'- T'A'" L-

" - ' .' I, ., . '

" I "'.. . '." '. I '

, ,' ~ .. - ' . ,I, ""'", ,', _, I.,. ' ", ,-:.' ,', "'. : , _:_.'

.'

~ 0·"','. n.·····E·'L; -~UI, ". L-' ,- ...

• -. .." '. I" I I -.' ,'.' I, .

I • _. _: , .' L _ _ _

•

..

....

.

Tlmpul este un continuum fl1ltlulllru/ cilruia

T, ,~'. -.', "_'-. 'I',:' It" . I . I" ... ,- '~, . " b"~ 'I ~/""

J. raun expenerqa scnimoaruor

in spatiile noastre mentale.

"

JAJvI,E,S R'UDOLPH MURL"E'y

,

Una din multelc minuni legate de nasterc este cxtraordlnara

.

Infaptuire a unei noi fiinje, pe deplin consticnts, cu propriilc sale

. -

ga'nduri §i senumente §i total Independenta. Pu tern in [clege ~i accep-

,'la faptul cA, din punct de vedere fizic, aceasta fHula 50-a format §,j ,8 crescut In uterul mamei, totusi, mereu apar lntrcbarl: cum. a ajuns

. ,

aeolo? de unde a venit? tntrebarl legate nu de fiinJa fizic~, ci de

cea lAuntrica, de energia §i. con§tiinla din interiorul corpului, Urmarlnd nasterea unul copil, nu putem sA nu rcmarcam viala individuali ca. pe ceva Intangibil, de nedefinit, ceva care in mod,

- ;

- ~

evident nu e de natura ,fizlcll. Marna dcvenlsc constienra de acest

I •

.

lucru mal dinalnte; din cllpa cAnd copllul s-a miscat Inauntrul el,

•

totu§'i, lnjelegerea faptulul caacesta are propria lui con§liinl!i nu a

, devenlt clara pJln§ la nastere, Numai mlracolul-nasterf ne confrunta

! . '

i 'cu Intrebarile eterne ale vielii:· de unde venim §i de ce ne atla~ aiel?

,

Pentru moment, sllulm in dlscujie acestc Imrebart; dind patrund

tntellgenja §i viala In noua rUnt§. din uter? Sunt cle prczcntc In vrcun .' reI,'ln sperm! Ii ovill? Patrund la nastcre? ~i dacA nu, atuncl cAnd?

Nu putem spune cu precizie cand sau cum patrund inteligenja §i yiala In corp sau de unde vin, No putcm baza numai pe intuljle §i

...

24

TEHNlCA METAMORFICA

presupuneri. Ex:isla rnulte teoru §i credinte privind felul in care ajungem indivizii care·suntem in prezent, Aceste teorii susjin fie cii suntern "creali" curnva de Dumnezeu;fie cii suntem rezultatul un or aqi,uni hotaril te in vie!i anterioare, fie cii suntem 0 parte a unui "plan universal" sau pur §i simplu produsul Impreunarn parinlilor no~trl. Exista tot atatea teorii cate imrebari exista. Aflarn descrieri ale con§tiinIei patrunzand la conccplie, la trei Juni, la §ase luni §i la nasrere. Cu reate accstca, in ciuda deosebirilor, un lucru este dar: con§tiin!a e prezenta inail)le de prima noastrii respirajle, Aceasta se poate observa In clipa na§terii unui copil, care este inca Iegar de placenta insa n-a lnccpui sa respire. Nou-nascurul poaie avea ochii deschi§i §i sil~§i rniste dcgetele, fiind In mod evident consuenr, Insa nu respira inca. Este a imagine miraculoasa, care confirms intrucatva inlelegerea intuitiva a faptulu] ca Ietusul nenascur esre con§~nt.

Pentru a Incerca sa injelegem cine ~i ce suntem, trebuie sa luarn in considerare un punct de plecare. Sa aurnitern asadar cli momentut conc~..crii este eel in care am cipatat, pentru prima data, fo?ffiT ma~riaIa. Nu ~tim daci\ con§tiinla era In acel moment prezenta sau nu. Important este faptuI di in ace] moment ne-arn manifestat in lume intr-o forma fizkii. Toale_ginJel~ ~i dispun de anurnite cal3-cterisrici fundamentale, cum ar fi capacitatea .de vindecare §i regen~rare, de a face un intreg dintr-o parte ~~ila(ea de adapt.are Ia schirnbarile de medT;,"" cum ar fi bronzarea Ia soare. Procesul de embriogeneza, crearea unei fiinle individuale ce urrneaza conceperii ne arata intr-un feI minunar aicaruirea unui intreg dintr-o parte, avand legatura directa eu Insusl procesul de vindecars,

Ovulul §i sperm a sunt paqi ale marnei §i ale tatalui, In rnomentul conceperi!, ele se unesc pentru a crea 0 singura celula care conjine mostenirea geneticii de la arnbii piirinli. Aceasta celula, zig9.luI, sufera apolo serie de transform~ll.Erin care un nou Ofganism - unrmreg - este creat din piiqi ale parinplor. Aceasta noua creatura va aves proprietau specifice, cum ar fi cuIoarea

~ ~~

TEHNICA METAMORFlCA

25

ochilor, Carma nasulul, grupa sanguina etc., ce sunt in bun~ masura determinate de genele mostenite de la parinli, prin ovul ~l ~perma. Piecare individ are astfcl doua .coordonate" In mo§tenlI~a sa: proprietajile universale de proe~C\i~, care sun~ responsabile de procese precum ~mbriogene~a y vlll~ecarea ~l care transcorm~ paTIile in totaliUili; §i caractensuci particulare, care sunt "purtate de gene §i se manifesta in procese vitale de transformare. Aceasta mostenlre leaga pe individ de mate celelalte fiinte vii, ~s(fel ca .se poate spune cl toare organisrnele se bucura d,C aC~la§1 potenllal pentru manitestarea "intelige~tei" vii. -:ceasUl inteligenja ~oate fi inteleasa ca expresia unor legi de organizare ~e guverneaza.lum~ vie, in emoricgeneza, ea devine manifests III transform.l'i.~lie .Sl~' ternatice pe care Ie sufera embrionul in dezvoltare, ~al Illl£h, I~ diviziunea celulara a zigotului, apoi in aparljia progresiva a ordinii spajiale, pe masura ce celulele se organizeaza dupa anumite modele ~i produc structuri peccum caput, ochii §.i membrele, reate a?ate la

tocullor ~l Iunqionand impreuna ca un in trego ...

De la aceasta prima celula, crnbrionul uman trece prln dl.rente stadii de dezvoltarc, tn embrioIogia clasica, se aOi1 0 ~escnere a embrlonulut, care pare a fi Ia inccpur doar ° fo:ma lineara, extinzandu-se apoi, aiat longitudinal, cat ~i lateral. Exists 0 ~coala c~re coreleaza aceasta crestcre cu dezvollarea ccnstiinje], numind cresterea Iongitudinalli "dezvoltarc cefalo-caudala", iar cresterca laterala dezvoltare proxirno-disiala'',

Dezvcltarea cefalo-caudalll. estc miscarca dinspre creier catre baza caloanei vertebrate, 0 expanslune descendents. Jo~a.than

. Daemion spune despre aceasta miscare: .Dezvoltarea f1.zlta a ernbrionului sugereaza 0 rn~a de energie vita Iii concent.rata_l~ ca_p, care in cepe sa coboare, Iorrnshd ~i insun~Iind ~rogrcslv regiunile inferioarc alccorpului". Dczvoltarea proximo-distala este 0 expansiune in exterior, 0 miscare dinspre coloana vertebrala - care. este cen trul orga nism ul ui - Ca tre ext rem i ta Ii. .Daca co n~.1 i ~n ~a dcpinde, In tr-o masura oricat de mare, de clezvol tarca corpului [me ca :eceptacul al acesteia, atunci con~liinl~brionului inairueaza dinspre un "cenlru" Inchis spre extrcmirajilc din afara".

.--

T'J:'H- NiC ,I;of M"·E·· ,'TA ,110' ,Dr,CA" ,.,' •

.L:J. ",lVJ' ~ . ~ _,~, J: J"1 J: t'J I LU' J I <;- It

_,

TEHNlCA METAMORFlCA

27

,,",

Al treilca tip de dezvoltare estc exprimat de tcoria recapitularii, ICC-·IQ',· Dr form c 1t'r" eia ern ,- .~. b 'r-~'I·'O·C-·· nu 1- In dlv ~'e" r"s, e S~" ta d.' ·11'·'1~ .. sea m X:n'~ x -c 'U.' em 'r'" brion u I.

' .... ,IJ, "I .(.1,_: _., , '. " ,':- '. '_' I'. -', "I_ .. .:_ _',. i' ._' _ _:':., '.' ·",.'I~, ,,_a _ d", _ ., __ ... ', . ,.

alto r' e-, ;'-'- C·" d"'" ',"', "~"'l~' ~ ·d·' :,:, la "':""IIC!,[,I' .x ,~' ,.~ ,'. fi ,~,' a~ 'I'" . ,-'" -" ," e. "re" S'··" ·a' rl pc; .. - te .. ·a·- "I, _', rorme te V131jl'II' .e I' pe,~, "I, p,as,arl" pan, .ia mamucre.e-at putea

spune ~ acest Jucru arata, in tcrmcnil constilnje], ca nu numai

_ _::_ -'_" '_' I -- ", _ '_ _ I I _ . . . _, __ I ._ I' . _ ~ '" ',' _:. _. _ I . _. _II! 1 . __ . ',¥ .. _ _I _I I .... -. I . .. 1 ... " .. 1 '.', __ .. I. . _

evotujia umanitalii e prezcnta in gene, ci §i intrcgul proces de evolujie a viejii ~j ca, prin evolujia sa, ernul reflccta toate eelelalte ' forme de via lao

Observand numcroaselc c'li~i prin care constilnta se dle,zvlo1}ta in,

"",_, ¥ ,i

...•.. I' , ••.. ' b' •... I· ' ... ' -. -"1'" ··'b-'II'

. , . ~·~'I -. !'. -I -.".:-.: -I' .. _- 1 ,I ~ ~-.-',.- '-'1" .' . I I I-I ,-I :- .. , -I - ,::-:-1-'.- -" : .. ='- .',-,-. -:-:- r u - 1.- ~ I .... ~ . -,.-n, ... -_ • _ I;-.r 1'·.'1 '1. ~ ,.' -.' ,

umpu crestern emnnonutur, putem IDle egc mai ome cum suntem

noi Insine Teo rille d esc rise m-;- ai S'·U' s a···'u 'lie' g·.-·.a~t·'ul{'··'a:- IC" u 0'- a II-,'t-'is' eale, num l'·'l·a~'

:.:: .. , _:,~. '_"~' ',~ ,._,' ,_ .',,' . " "":.' ~ .," '.' . ',." ·c,I,' _ '_"'" '. "e' ,_,I I", ,_ .' ~'l I. '~_" '.- .'_'-- .. 'I.._: ... ,., I~. '" ,,",

.. 0' . d - el ,.)- p" 're~'-" . 't···· I'IC ""/-,:- T-:-:h'" II' ~ a' M"''C' ,t' a 'r"'fi~I"'-'-:C Amt,. t··' . d" '-, .... ""x

",m,_'-,. U ,_ enatai m .cnmca i lei' rna '.-, rca, "~-"',, In .muu-ne I~

miscarea cefalo-caudala a con§tiin~i din embrion merge desccn ..

I,

d···· . ,. ,t, d"" , 1-" '--:"'.' '. ','~. -.- be I,. " ~ ole '.! ' .. ie:. ,'!!I - . - '.' tcb ." ... ,", 1, ;"1 . --".1"' '-1 t-- x '-1:-;: ," .. ct '-l-

en, .e ia ?~' spre ~ a@_ c'O,~anel vcr C na e,~ rezu .. i1 c.!....P-UDC U

reflex al conceperil se aOa in varful coloanei vertebrate, iar eel al

._ ..... ,~ "rza •

nasteni la baza sa. Mlscarea proximo-distala, de la coloana spre

ex fre m Jtali, poate fi considerata din alt punct de vederc, ca 0 miscare a copilului din uter spre copilul venit pc lume, Poate Il de ascme .ea co n side ra t"1: ca fiin d en erg la uo ,a········ S': ,t· ("x ex ..... p- rima t··· J< dl 0'1 c en t ru s pre ex-

. . L~ I , __ . _ ~ . . I _I I _. ~ d - _ _. ( _. 1 . I I - • ~. . , _.' , I _ I . dl 1 _ • I I ,_ _ _ I~I . .' ) I ' _' " . L _. I.~. I ' •• I_ . __ '..' '. I ,

I • . . II! 1- -

L· ,-_.' - a' '.' d· - , '. · Ii II 'I '] i" 'I '.' "

,', '1":·1 .. ' .', .. - .. " '.' I-I.:' '- ..... 1-:--: ~ .. ··1···.-:-· '.-:-:- :: '. -. I •••• ,. ·~'1', .-" I L I'. ~ cr'- I

tenor, prl,~ ganuire, acpune §,l rmscare, CU, ajutoru . ,caPlu U '" a main-

ilor §i a1 piclaarelor.

,

Cfc§terea fetusului, de la 0 si~pl~ ccluUi 1a. 0 fiinli umana,

depUn (armata, este un praces cxtraordinar de evoluli,e. S~: privim

," ..... - ','" .,- -;-" !II ~ -c' I d··- ,," .-, ... ,. r .••... , ,e-:.' '. '.' d",~·)- '1' """ """,~ ,--:' 't"r# I 'c' .", . -; __ ',.:, R'" .... b" .. ( ,,-t 'S"t, J" 'h ~, ~'ll

acu,m m.,a,i l,n 'Ieaprloap'emo ,le_,u,1 pr,ena_.3, I' pe, Icare. ",101~_ Icr, .....• 1-10,_, n I,

- , I

cOllsidcra atat de important §i care cuprindc nu numa~ d~zvo1tarca

fizica, dar §i cca a con§tiinlei in uter.

1

i'

Conceperea

ESte un punct fccalizat in timp, o tmstnire aut~ror. factorilo,.. ce vor forma noua viala. Am vazut deja in ce mlisura pnma celula

farmatA prin irilrca spermei cu. ovulul conli~~ tntregul ~o~el

"genetic pentr~ aceasta noua vial!, iar ficcare cclula farmatA ulter~~ conI,ne ace~t model origin~l; 8§adar,in acest punct, __ :!,B!_afiul viitoarei fiinle eS·-~. prezcn r, spre a fi ~ezvol~~tde .. a lungul urmltoarelor noua luni. Yn tcrmeni de con§~lJnIA,ar~ ... ~~ 0 pr,ecipita~e SEre materte a tUlur~r ~uenle,lor §l ca~actenstlcllor care formcazA ninia noastra, Este pnct~~ de ?lecare pentru per

soana care suntem In~rezent. ..'

'.' '. Jil·t I

· Acesj, moment corespunde unui punct de pc PIC10[C' a. a

prima articuhlli~ a degetului ~are. Este punctut rcf!_ex Ec~tr~ osul a tla s .. · p .. irim a v e "r·)t",e,-br-ai a s:i,r,cupi sninarit. De asemenea, pentru gat §IIOC .. .ur

. - '. 11111 ',' ". '.' .' . .... Y I, _",

- . - ~ 1 I. - _

s de i~irc a coloanei vertebrale din cap. Formeaz!_o-..punte lntre

centru] gandirii !l~tracte §i rcalitates_ fizidl a fiintei noastrc in lume.

''Iio.

. I

Post-conceperea

Pre-conceperea

. In acest Sladiu, con~iiinl~ vietii ce urnleaza sa apara se mi§di, in mod abstract, spre momentul conceperii. Este 0 pcrioatia situa.ta in afara limpului, spaliului §i matcriei, cand se prcsupune cll in .. lluenlele ce se vaT prccipita in momentul conceperii sunl atrase

. .

C'a'~ tre" S·I'I~ C'c:-·Ihl·a·· 'f- S'U- ,- n- t": v'l""al'a-' V' ",.J. 't- o' a- 'r"'e" p-:; .. e"'- C'O" n---: c' e'p-'- e' r-'e' '8 C' 0" r' e"s"pu' '-nd'" e.-:,

_"-1 .... ',1, ~ ."_'_ .. ,-,_., ,'_:_., x.~,·:, "',_:' .'., :,I_~._I,!!!! ~. ~~,:',·-I,_"I .. ·" •. "I, .. -~.,'-., ....• ~' .... ,', .... _'." .• _.

~ • 1

.' degetului mare a_1 pi,ciorului, deasupra prim~i ~rliculalii; Este

punctul reflex pentru cap, ce cuprinde aspect~ cerebrale, intelec ..

... __ luale §i mistice ale fiintcinoastre. . .. .. -

..,~ - -

~r" -_-'

• ,I

Cuprinde primele patru luni §i jumatatc, dinmomentul .~~n:

rep' •. 'erii p-an,il spi-re 1,8-?2 sli·p,tamani, 0 pcrio.tl.da de cre§ter ... ,e fl.Z:l ... ca.,<.

" """,c~3lr '-' - " .. '

intensi, de formare §i dezvollarc intcrnA, dindembrionul capiltA

~n!tiinla. Estestagiul "aferent''. ce implica.oricn:ar~a cner~i~i spec ·

interior, focalizata exclusiv pe dczvolt~rea lnlerna §1 capacltatca de

· 1-' ; ,A'A '. .' ... ' ~ I. t,X t··· b-' . "c'" sa"" 'f"l~e 'VO' r' b'" a'c despre

a. fi con§tient. _n tcrmen~ con~tnn)~, 're ~~u~' .,' ..."~~~~~..,,,

un angajamcnj de yjala ce este asumat cam prin a ~as~!~apt~mana,' de vreme ce B'CUin se forme8z~E!amanii, care aSlgur~_~xlstcnia indepe~dcnta. Daca acestangajament n.ucste facut',sepoa~e

produce un avort spontan, intre 'a §asea §! a zecca .sap~am~nA. ~~ sarcina .. 'Dupa acest stadiu timpuriu, embnonul dcvln~ Imphcat.ln

d,c.finirea proprici sale indiYidualita~i. ~ad.a~._ pcr~oada:ormauva adecvaUi, procesul de maturizar~ la nivcl',ndlVlduallflccpC ~.n ;!_~asea

sapdimAoa §i se inchcie la 1~~22 saptamani .

..

TEHNlCA METAMORFICA

-.

'''''

. .

. .,

!I,

10

I

• I

..

..

." C

~ I,J" C)I.

;:;:1,

,~'

]

,~., .... ",

C'

~

~I [11

~" I~

..

..

..

.'

I, ,

• I I

• .iI '.'

,I. • .

, ~

IUJ

29

Cuvantul ,,'indj,vi,dual'" vine din latinescul .Jndividuus" ,adica " nedivizat". Ynacest sens, adevaratul individual are cxperien a ned ivizarll, este deplin unit eu totul. Noua viala, in vreme ce se formeaza ca 0 fiinla deosebita, tri.iie§te sirnultan ncdlferentlerea de

mediul sau. Acest lucru poate fi privit, intr-un mod paradoxa), ca 0 lips~ ~_cOn§tiilila a individuaHtatii personate §i ca 0 con§tiinI~. a

iF- i ._.....- , __ ~

adevaratei inqjvidu,alitali.,

"4" - -

Post-conccperca corcspunde unei zone situate intre pril1la a1-

.. -

ticulatie a d"eg:.elulu,,i mare si centrul arcului dintre Q.as.ele, ... cuneiform

l';---- ~ ,_ .' ¥ _------. , ... _ .r:

§i n~yfcular. Acestpunct de pe picior reflecta regiunea dintre varful

. co1Qan.ei vertebrale §i un punct situat aproximativIntre a opta fi .~ zec~a vertebra toracica. Corespunde de asemenea cu zona gieptului, de la g~t pana Ia plexul solar, inclusiv inima §i pHimanii. Aici pot fi gasite zonele mai personale §i intime ale con~t1inlei.

, ~.

~-1" ...._.__ .... _ -. ..

l""""

Insufleiirea

Este perioada in care mama simte pentru prima data copilul

, __ .,IJ.,_,_.';"':-. dr -r_" ~-" ,,- te '1 ," Es'··,[·-,.··, - ";-""'-1".'- ·t· decisi .. , ..... rtru Iet '-"~""'e"

nuscanuu-se In U, erui el. ,','1 e un momen '~JeC1SIV pentru te US ," car .'

, .. , . ....,. 'd" d·'·•· tele f"·' .ice stab '!!II "'·t· .' . -" __ ' .,_" ~" .' '. ,-; ' ... 'V •.......... ,-.C ist "'~-:-' i~ '¥I s-'av e'"

avan ca .eie nzice staoi 11~e"1 va mcepe sa se ml§ ~,Ie, In, arara sa ex-

1· " - Il 1';11 .. 1 di 'I' ill 'v Pri i!!1..... Ii] I d -

-:,,' .-----::-, ,---I ~--'~.' _~. (.,~ "':," ( /_-. -',_ -.' - :.,-.1-:-.-, . _--'_" ,-_ I' ,- , .. ·.-:-1 .. ,. _._1,-,.:.. --_.~"- ... ··--:'1·. '·.1 .-, :, ... I· -:-. .-,: i ··1· ( .... ' :,.- I·_"·.···'·'-I-'I~--

Pi .oreze §), sa a I, c nrrute. e me .. · uu UI sau. ,c_ rin miscarue S81""e" I,.:,e,s'cope,ra,

ca nu e singur, ca mai exista cineva acolo (mama). Yn termeni de con§tiinta, in aceasta pcrlcada de limp -" Intrc optsprezc:.ce_. §i douazeci §,i. doua de saptamani apare 0 deplasare a injelegeril,

di ., """ 1 'Ill d' 1 !Ii, "'....,.' _,

Iii ,-' ' .. -.' -. I". ..... _-.' .. ~. 1". '-'., ~,., -:-:-', . :,,_" .. : - -' -.. .~' :-.' .-If· .~' '-'.' -.- ,;, -_I ".' .- ._,.' J' I '.-.' '.11.', I.', -;-.. - - I I'

_ iln,spre~,sln_e c,al,r~,:~, tcmeva.vde Ia 0 stare mtrovernta catre una

extrovertita, de 13 dezvoltarea interns s,pre expansiunea exterioara,

E", te de '.- ,7·. ".' .' ,t --'~I~' d .'"::;, -., . -' '-:'1-"1" ~'--Ih-'- ,it -· .. e b ' .. ' .'. ··-·d·· "".: . ..oh" '''~d'':' "-,,-.

ste ue aceea 0' cap,a, .... e cOlmpe a sc. irn are, 0 . escr 1 ere a

lnjelegerii catre lume,

,..... .

Insufletirea corespunde punctului de pe picior dintre o.s~le.

cuneiform §i navicular, care reflecta vertebrele toracice 8-10 §i zona

--'5hws

plexului solar .

Pre-nasterea ~ ,:I

Aceasta perioada dureaza de la siptamiinile_8~22 pAna la nastere. Corpul este format, dar nu este inca pregatit pentru nastere,

..

I

iiIII'

T-"c;'l:..1,I\..Tr;-'l' A M' ." E'T'·1f X ~O·_ RF' . 'Trr A' L:J'£l'J'I,J,'W2_ r .",_,.,:" lnJ.-Yl c .. -,_:-' ._'-'J ~

pentru lumca exrerioara. Fetusul are .nevoie de limp pcntru a se pregatl, Va trcbui sA fie gata de a ic~i din uter, un locinchis, tamlllar, spre un 'oc dcschis, social, -in lumea de aCari. Acum se stabilesc calit~lile de Interacjiune §i comunlcare, Indlvtdul ca cntitate esc t: .-, .. ' '. t· I.~' d' . '~- .. ' ,'1' -, . l'~e-'" t d _ .' Ii -'. • .... -,.-- ··,ft d ··m····ed: ~'.I-,I- .... abiant ca--'" p"e"torma §,l,_,evlne Icoln§ _I nt ce sme percepanu r I';' rut ammai ,,-,- __ .:_'

ccvi ... tnauntrul caruia se .mi§di, Impotrlva carula lupta §i prin care clrcula; e, deasernenea, constlent de capacltatea lui de a acjiona. De

-. ',' ',' . .,-. . ',:--- .-". , .... '. d"- x d';- I ,.' . .' ' •. ,x' t' 'II!, ", ,- ... ', _ '1 I' ,,-. .' '-'1'" iii! ,- ' .. " .:-. A',' '-".' te ". ':. ·t " d·' I 1-'

aceea, C 0 pe.rI,Qla,._CI I. e prega Ire ~ entru acuune. .', .cesta e S -181, ,U ,

"eferent", al encrgicl care se mi§d. spre exterior, concentrata pe capacitatca de a raspunde. Este dezvoltarea ideii de .relajle §i 0

.!.

dcfinire a Individului in lume.

,\,

" -

Pre-nasterea corcspunde zonei situate tntre centrul piciorului

§i calcai, care sc rcflecta pc coloana vertebrata lntre vertebrele toracice 8-10 (plexul solar) §.i baza coloanci, Aceasta zona cuprinde

~

sisternul digcsuv, rinichii §i organele de reproduccre. "

Nasterea

,.

Este c. siguranja perioada marii schimbari §i a actluniisau non-acjiunii. tn mod normal, fetusul .hotAra§te momentul propriei ' . sale nasteri atunci cand e gala pentru aceasta schimbare. La nastere, copi ul §i mama sunt confrunta]i cu sffir§ilul relajlei lor unice, dcvenind doua fiinle separate. in funcjie de imprejurari, aceasta va

..

,

duce Ia 0 crestere fie a fricii, pantcii s! retractilitaul, fie a bucurlel,

Increderii, unirii §i expansiuniL in tcrmeni de con§tiinlA, actlunea

- ""-

ca. e are loc va determina mal tarziu, in viala, existenja unui senti ..

me nt de libcrtateau de constrangere, in acele _momentc cind

.. -

suntem confruntaji cu schimbari _~~dicale.

\. ~- -,------

.. a§terea corespunde punctului de pe calcai unde tendonuJ lui

, _

Ahile mtalneste osul, reflectat in baza coloanei vertebrale, Cuprinde

d . asemenea tntreaga zona pclviana, oglindind miscarea noastra dinrr .. un stadiu limitat spre unul deschis ~i capacitatea noastra de a

inainta in sltuaju de vialii nail

____..._ ___.,...-~.. -

'I

I .'

. I

• ~I

."

I • _ •

",

\. I~

, , ,

,_

TEHNlCA METAMORFlCA

..

• ,

i!]~

'·1

i'l~" ... :

,,~.,: .1

- -

til : _--

1-

]. -

,

,

':~~ .. ' .. '.

I I. ,._'

[- '1

~

~o--:'

.

II

~

C .,5.

,0

a e.I." -~

, n

Iy

~~

tf~

B

.

,

-

8

C:'

!=2, Z

'v' 8

£ .. "

. 1

:toN N

,.,,~u.';=: ~ .

:'IQ

. .. , ... - .. ~ ,_;ill

'-:I I.

..

~'

I ,

I

'§

;at 'f! ~"_

'I .:J I

I .... , ~.a, .... , ~ .. -,:

, .

. .

I - -

I' - "I I

, ~- .

• ~- ICL.I

I .... __ >_

- ~ .

I· . '_', ,_

I

-

~ Ii·

'. .,-

1 _ - _ W I

,~ 1:::'_. I

cc

..

..

.

....

.; gestajte! prin stabilirea altei paralele, eu ajutorul careia conceperea

I p ,I Ii

-i". noastra p. oate ii corelata ICU, tnceputul tlmpulul, Iar nasterea D'08S 'l,rl ,I

I I I _

cu momen.tul unirli spermeicu ovulul. in acest.fol, extindem propria

noastra perloada de gestajie Ia conceptul de eternltate, ca flind , conjinut in picioarefe noastrc. Avem astfel trei modele: unul, de la

< ;F, ',' , inceputul timpului pana in momentul concepcrii: al doilea, de la conce . ier e )-3-"'- n a ~ t-· ere asa cum a m vazu t' deja; ~I~ al tre 1-)- e a- de la

- ..• ,',. - ,-': p -_ "- '- . ,'i_ ,- "_I~' -- , '~ J "';t" '- .~._ ,-" _'. -' ,'" ,.- , r _. -- _:_ ,_:: -.'-""~', ""., I -,' ':, .. ' . ,-"

.nastere panl in momentul actual al vietii noastre, tn, felul acesta

III' d ".' 'Ii. 11" 1

cupnn .em eternttatea §l umpu '.'

Pentru ca am urrnarit dezvoltarea con~tiinlei in perioada de .gestajle, putem acum sa ne concentram atenjia asupra Intrebari! .ncastre inijiale: de unde vine aceasta co!!§tiinla? tn mod

I ~ iI~"'-:-~ i~. ,..--.

surprinzaror, aceasta se afIa in legatura cu ide! recenre privind

~ , sistemul endocrin, In particular ell glandele pineala §i pltuitara;

_,--

ambe~e siluat~incteier. Sistemul endocrin ca Intreg e constituitdin

Dl""§-.-' '1·- ,e·" glan d 'e· m I:C·--I- ca re s··"e·' ere "'a'; ca n '[l~t-a~ l-I~ 'III n [i', un "IC,_·. IQ,'e- h 0·· rm 0 . ,·.01 .. --. care

I I -,' • L :1,", I .. ' - _ I _ " .,' .... n I /. - [_, I____:_:_. _'", . I, _", '11,_ '_' . I I 1 .. _.. 1"1 "' __ :...__ , I "._." . 1 -, _. L _ _ _ _ ,I 'I . __

,

_. .

regleaza roate functiilc organismului, de la gandire pana la

r

reproducere. Sistemul este autonom, operand .,.pe cant propriu",

. . .

putand fi asemuit eu Insunctele omului, raspunzandImediat 1

I .. '", .

. ,' stimuli §i menlinand un echilibru internintre co~p_§i mime. Un bun

~ ~t'"

exemplu este eliberarea de adrenalina sumulata de frica.

~

. Pineala estc a glanda misterioasa, care pare sa nu a.'bit 0 functle

• ItIi !E ~ It rI II

'. directs, totusi, in cazurile severe de dezechilibru mintal cristalele de

~ L'- iii

calciu, ~rezente~n mod normal, lipsescadesea. Dr. Karl K()nigs~une

. despre aceasta glands: .Acest organ ramane invaluit, ascuns in

.

· . corpul nostru ... ldiie§te in noi ca samanta incollita a unei plante,

, restul vesrejindu-se. Asemenea .ovarului unei plante ... impregnata

~

qe idei eterne §i Q.!erind omului posibllitatea de a-§i ~o~ma propriile

. ~ . -

· sale concepjll. Este un organ al gandiriiJ cu ajutorul caruia invata_!!1

~

sa "cun0!l§te!Il" §i astfel sa transformam ideile eterne in conce2.1!i_,

~

, pamantf.§ti. Acesta e motivul pentru care Descartes a afirmat di

32

. ,

TEHNlCA METAMORFlCA'" ·

•

Peate ~ e surprinzator faptul CA'descoperi!ll reformulari ale

a~tei dezvoltari a con§tiinleiin uter de .. a lungul intregiLl!oastre vIeJI. De exe~plu, tulburarile rnintale, tensiunlle §i anxieiaiUe vor fi = .ea alinate sau eliberate prtntr-o mai buna In] .. elegere a-org .•. anismulul, cobora~d ~pre partca de [os a corputut, clarificand· astfel

,I! I' • _ - --._~_ -. ~, .....--.

co~§t~nla~ ca In mlscarea ~fato-~udala., tn mod similar, llpsa de'

,onentare in spajiu, comportamentul haotic sau incapacitatea de a

Infrunta Iumea S·~ U· Il t--, ad e---s:,e--3·'. re-:c'···'m- edia 't'-e-. p. rin intran .--- ,iII' __ ._ " - ... - ... '. 1-.,#.'.1 .. .-'

' . -- .. .1 ')~~l , ..•. ,. -1- I'. 'rea In c'e· ntru loll

'._ _ _ _ '.' oIii;, '.. - - ._- "- - -_. . ,- ., ,_: ,e, -' -," I . .:~_ ... , .!II"-' .. " ,,~ __ I,

persoan:l1n cauza, ca in m i§,ca rea proxim0;!listala, concentrandu ... ne

as,uP.,ra inimii sau plex. culul SOlar' apoi iec:i~d sp- f,e exte .rior P en tru

'.......--.. • , . L -:t . -- -' , . _ , '. . e. ' " ,.

clarificarea s,imtului direcpe] §i a c8p8citalH noastre. .

ObselVan.d modelul prenatal putem constara 0 actualizare a

a t 1!1., .'

acest uia In viaja noastra, de excmplu Ia aparipa unci idel noi. Stadiul

formativ §i de dezvoltare este urmat de expansiunea acestei idei,

pentru a .vedea cum poate fi aplicata, Urmeaza apoi momentul actiunii, cotnun~carea acelei idet, critica, aptauzete sau comentariile celorlalli.~ Procesul nasterii, sub orice forma s-ar produce, fie ea '

mintala., emolio~a]a sa u fizica, este adesea 0 perioada de suferinla, intunecata, confuza, una de constrangere §i. expansiune pctrecanduseallernativ, una in care nu e~ti sigur unde te duci, dar §tii cli trebuie sa l~ duci acolo. Acest model corespunde §i celui al vieiii umane, Punand semn~!_~aHtalii intre conccp_e_§i momentul na§ter:ii;viala, de sugar corespunde perioadei Posl-c_f)nceperii, cand .nu eXist3

· delimitari lntre noi §i ceilalji; eel mal sociabn §i extrovertit stadiu aJ

, ,adolesce~lei corespunde lnsufteprii, cand ~rpurile noastre sunt deplin formate, dar nu suntem inca maturi; iar perioada adulta corespunde pr~a~terii. In orice nastere e §i a moarte; moartea mamei §i copilului ca tot unitar §i nasterea a' doua fHnte. in orice moarte exista 0 nastere: nasterea nelimitatului din individual.

Am vazut deja cum se reflecta intregul praces evolutiv In interiorul noslru, a§a inc:il' putem avansa ,u inlelegerea perioadei de

.,

"'-c:

. -,

:.:._. "

- - ~ .

-

TEHNJCA METAMORFICA

33

..

34 ·

"T'CUN' 'I, "CA' "",', M'I, "r"IJ:"T1,A ,~,,6:0"IRF."',""1"CA' "",~

.I. . .L:.~J:~ ': _. ,I, _-- ".' '_ ,-"'. ~ A J":lJ"l(l ~.- - . '. "-1,1.' .' .' . r.s

'\

glanda plneala este sediul sutletului omcncsc, Glandap-i.n1C,8,la .1.·,'i'Ole,

•• _ .1 .. II I

pcarta deschisA Intre sunctl!l n!?SLfU §i domcniul spiritului~" Aceasta '

. .-z - '"

sugereaza cli gland~pi.neala. este punctul ~e Intrare al cOIl§!iinlei, eel

r.n~i Inalt punc!. al_cunoa~te Ii ~nat InlAuntrul nostru, de§j aproape

~ ~

Intotdeauna somnolent In omul modern. E, interesant ',de notat ca

~l~~ ~~.' • - -

deasupra acestel glall:~~ ~~_~!. ~~ntanelat care ramane deschisa pe

toata perioada gestajiei §i catva. limp dupi nastere, ·

. Subglanda plneala se ana glanda _1!_ituitarA, cunoscuta ca "gian ..

--- -

da stiip:ln" a sistcmului endocrin.jlcoarece Influenteaza direct ac-

tivnatea cclorlalte glande. S-ar parea ca acea cunoastere elevata a

glande~f!incale a fost canalizata sprc pamant prin plruitara: "Dad· .

, - ~_ , • ..~- .~- I •

glanda pineal! indica terltoriul spiritului, pituitara arata spre

pamam. Suflctul omului se trczc§tc la con~tiinla pAmintcascA· eu jutorul acestui mie organ." In lumca §liinlificA, mst lucru a fost conflrmarde ·ce(d~i cl§tigatori din 1977ai Premiului Nobel, doctoni

Roger Ouillemin §i Andrew Schally, pentru lucrartte lor desprc , hormoni, in particular desprc glanda pltuitara: "Gercctarile lor poi· explica fclulln care con~tii~la afectcaza sanatatca fizicl.§I'mintaUi ·prinintermet!.iulh!)fmoni~or ... Este 0 legAt\l!_!_JntrecoQl§i ~~net.;~·,

. . In .ermeai ~e ~on~tiinlaJ glanda pincala este sediul cunoajterii ,

~ :a... ,.., ....... ,,_.. .. _ ... ~". '-,_i

absolute, lar glanda. pituitara, sediul ~_Ll~.l!t~perioare ..

~ "..._...

~ vAzut felul In care gcnete pAr.intilor no§tri ne I~construiescu

.. -= .

Ii' 4' ' - • I • ,~

pur §lclmph.~, dar n-am raspuns la intrebarea: de undevine

qn~tii~la? tnmo.d evident ne aOlm din nou pe tiramul I p;esupunerilor. Ynainte de' conce'p-, ere, In abstract, p·are 51 eXlste '0 r ,

,0 .' ' j

miscarc de cne:gie §i con§tiinlB ,catre un punpt focat, De aici energia

va fi transformata, sprc a se putea prectpita !n materle, la concepere,

t.n torment de ~nitiinla, acest punct ro~l devine, dupi concce_ere,

., glanda P!neall, iar stadiul de transformarc dev..in~ glanda pitujtari.

Pentru a aimpllflca, sa foiosim comparatia CD constructia unei casco Un arhncct se gandc§te sa faca 0 casa, apol se ~§azA §i· face

,",

, ~:

,J; •

f •

til . 11 ~

11 " ."

t· I

..

" .

, .

r

'.'

I

.

liP

TEHNlCA METAMORFICA

35

planurile, .Constcu«;toril, eu materialele lor, 0 vor construt apoi, urmand instrucliu~i1e planului, Tn cazul unei Iiinte umane, plrinlii sunt constructorii. Este simplu sA ne gAndim cA glandele sunt planul,

- I •

dar se poate spune .C! ele conjin personalitatea, individualitatea

viitoare? Did nu, atunci e de presupus ca la concepere are loc 0 alaturare a construcrorilor §i a materlaleler en arnttectul, Gandul inilial al arhitectului de a construi 0 casa este analog cu glanda pineala, iar cescnarca planurilor, eu glanda pituitarA. In stadiul preooncepcrii,intcUgenla a dcsenat planul noii vieli, .alegand

I - , .' I'IIlX' .

culorite care ar putea infiuenta puritatca acesteia, in miscare catre

,..

prima celulA CormatA de unirea parinlilor.

. II 111 h ,., ," '11'_

Spre a .extlnde analogia eu construqia unci case, cnmezn ne

·a.";" m '., In tesc '_ n'~ nu ,ti 'r,'~'l" m _ In 'C"XI ram ,·I·Z~'I~ IC'j In spa] i Ite d Intrc ele ' camerele

'" '" I'_',I, ",!,," ",' ~"" ",' "_'1.1_ "" ", -la", ,a" I, '_, ' -", ' ' I I I, ._ ,i,' ' , _ , '

_' PI3,rin,l',",ii. nostri ne-8U furnizat carilmizile care ne construtesc, dar

1_' ¥ 'II

spaliu1 din interiorul nostru este locul undc poate fi aflata con§tiinla

noastra superioara.

1

I

..

, .

36

TEHNlCA METAMORFlcA

•

C;:ORPUL FIZ[C

d

· Acesl stadiu :81 evolullel va f1 reprezentat 'In ICO'IPru,)1 tlzlc' de glandcle pilllcsl,A ,I pilui,tari

CON§TIINTA

, . Mi§carea inlcllg,cnlei §I a ViClil.

· dinspre infinil, etem, absolut spre'

fi' '.' . III

·.Iml, ump Ii relatlvitate, Inscopul

m,a,n,ifesIA,r,i,.I. VhJ"l,a Ig,[ l,nl,C'Ii,&lcnla, Be focalizeazA. Transformarea sau ccborflrea 'viel;ii 'I'i ,8 ~ i'nteli,ge:n,le,j, pentru a s,e exprima lea ,·.1,1"', p'n"n-

.' "'' _I, , , ,

Ii I - -

- l " matene.

Unlrea spermstozol-

d I '. - -

, - ,'., I .' ,-, -I - ,- , I

U·· UI CU ovulul

..

Conceperea

.. Preclpltarea tuturor elemenrelor

" · - materlale gl non-materiale - .

I' ~ necesare pentru . Imp linirea

, , .

sco,Eului nostru pe p§mant ·

Dcla 0, Ja 4,'9 zlle, Iorma-

" -

rea organelor, IOlre 49 §i

98, ,zj,JC"1 organelenu Cun,clio,DCBlzi deplln,

Fetusul nedisociat de, ma,mla, .

PI. ·1

'- _. I'.' , •• -.,. c:

,_ OSJ-'cQ,nc,f:p,ereQ.'

Exprimarea Ciin,llci, umane ,§i apoi a indilvi"d'us"IJta,li:i" Aspectul aferent este stablllt, ca ii aspectul masculin al Ilinjei, ',Mo~elc,lle mintale sunt formate §i, se d!ezy,o.Jti. capacltatea dea '11 ,e,Q,n§lient

Dle'§,i. Ietusul s-ar putea ,Oll,§C3 In u t,er in, a 14-a' si pLfi 'I m;lln a ,I a,va, nd olr,gs,-'

,D'CI.c 1,0 Iunejiune, nu este si,ml.i,l,lde marna ,d,c>c.Dll

A .

'Jnt,~,C a. 18-a §i a 2'2'''''3

,s,a,pla,m,an,i., Fctusul

I

d !!I' •

evme autonorn

Dcschlderea spre.Iume, Mi§carea dinspre con§liinla de sine spre

constienuzarea celuilalt -, ·

..

_,,'

~ - ,

Exprimarea fiinlei sociale, BIle stabil it aspccjul eferen t, ca .§,i a S pie e',l, ul f em, ,i n to a ,I eli n ,I ei, Dezvoltarea capia"c:i~t,ilii de 8, raspunde ~.limumor externl §i lum.it

Pregatlrea d·' ,'. " - "",,, .'-'- .

_ '_',_ il, I , ,-_,~I e acpune., ~,

Din a 2,2·'18, sii,p,lamfin, a

_ " . "-- .'._':11

fctusul doarme, ,SC' tre ... z,e,§le, rcacjioneaza la stimull externi (din afara uterulul), Cam tn ,8 ,3,2,"-8,

sap:tlm,50,A", capul intra'

, '

t'n fUD,c!,iune,

j

A'· ·

_(l"an,I:18 copll ulul, sta,r-

,

§itul reJ,,31ici unlce ma-

ma-copll

."

t .

,Na;terea

,I

~,

•

5. Tabelul evoluliei paralele a oorpului fizic §i a con§tHnlei

('

..

,,"'

."

~ ,

, .. ~ ...

..

0- RES' - ON-DENT-'E

.'>'.. 'p.. - ...• ....• ., .... ....' ,, ..... ,. .-.

•

'.

Ceea ce pare mai pliipdnd §i mai nesigur in line este eel mai tare §i mai hotiirdt.

Nu. respiralia ta.e cea ce-Q flliilJlZt §i a-nuirit

Structura oaselor tale?

KAHLIL GIBRAN

'1--'-' " ' .. ,- t:,.- -~'l' r .. -.~-. ceot -1 'I~ .' .. ,- .•. '. mint .... " .-.' .", ."'--" 't·~ -.'r '----1 cxista o

mporan,a concep . u Ul "trup~mln:e .care ara aea nu exista 0

c- ,-,' 'p'la .. f'- - , ~'e-" ""'I· -.: l r"'" "~"Ol'" "-, '.- .c;:: '. ... -,,~. I' t"· e: ':':,'1 ,- " '0' a-' t" ':' fi'C-c S blin '. a'" t- ar~ I n" dC' 'e' a" J"" , ,-~ S A',' '·'·e' .', 'm-' ,

se.,.ar, ,n.e c,rp ~l min" nu pc '. ,e. 1 ,U ourn ..' .' .. '. , uns, ,I se:

tendita sa gandim ca ".3VCln" un corp, di. ii dam mancare, odihna, e:tercilii, pUiccre sau medicamente cand "clu cste bolnav. Privim corpul nostru ca pe cevape care it purtam ell noi; ne plac unele paqi ale lui §i ne displac altele; ne ingrijoram cand ceva nu e in regula ell

1 I.' d bicei dW' ...., , '. d . I'

.c • .c ._ ~ .• I' .' .•. c. ". "1'.'" .. , ,.. ..," . ... . (c- -.- •• ,- -

e §l.e O .. JCCI nu ne .. , am seama ca nu e vorba numal.e 0 parte, Cl

de tntregul care suntem noi in§ine. cand suntcm dcpnmali, ne 'simIimcorpul greu, lara viala; dind suntcm [criciIi, De simlim u~ori

. §i plini de vialS. Mintca §i corpul nostru lucrcaza ca un tot.

T '1010' ~ .. '1 A d" iii., ..,' . za'" f'ii II! - - .-, 'I;;iIII'

.. •. _ r. .• . -.. -c·, c • _ '. _ -, ' • ., .• ••• .'. •• .. ••• • • " ••• ' •. '. I ' ' .•. , .' ....•.. c· . - ,

. otu .. In umvers, Inc uzan §1 tot ce tormea -. · 11nla noastra, este

energie. Aceasta energie poate lua dllcrite forme, dar orice forma ar avea, fie ca e condijie fizica, un conflict mintal, 0 emotle placuta sau

=" ._ .. ,-, 1' •....... -,.- ,,_- Irit . ,-"},:-''CI, 't,·.-;·t- 1-1'-" . ,-',':.,- r~,d exista d,', .. '· .. ·~·' I"···-·-"C--'~'·.·~ -'I: .l~" 1"-

D rea izare spmtua», e 10 energie. van exista .. izarmome tniaun-

trul nostru, putem capata 0 tuse, sa fim furio§i, sa avem 0 durere in spate sau sa devenim dezorientaji sau t~lburali. Daca privim Iizicul §i psihicul impreuna, putem inlclegc ca nu exisla deosebirc, oricare ar fiiorm,a d,le ex'p.· rimare: dezechilibrul manifcstat nu c decAt energie

. ' .

ce are nevoie de 0 supap§. de evacuarc. Pornind de aid, putcm incepe

~ \

sa inviilam cum "sa citim" corpul, pentru a vedea cc dczechilibru arc

38

TEHNlCA METAMORFIcA

lor, la toare nlvelurlte. ExislA anumite indica"toare ce nu POt ajuta in acest sens.

Prin~ipiul coresponderueior

Aceasta intcrpretare, dezvcltata de Robert St. John, a fast Insplrata de Doctrina Corespondenjelor, Iormulata de Emanuel Swedenborg, un teolog suedez din secolul al XVIII-I~stll.

, doctrina susjine ci fie~re _p~ct din natura corcs.Eunde c~, §i simbollzeaza, un Iapt spirituat~a_u_ un princiBiu. Se paate deduce de atcl ca exfs'[i a strao~ lfgatura Intre ca1i[jlile spirituale §i formele rna terialc, cele di n tlli fiind ,~!leljp u rile celo~ i n urma. Aceasta 'idee' se poate apllca atunci cand luarn in discujle ccle trei mOdalita~ fundamentale de manifestare a vietii in am: energla, splrltul §t emotla. Acestea corespund celor trei principale structuri celulare din corpul uman: Icsutul dur, lesutuJ moale ~i Iluidele,

Tesutul dur

Yo organism, lcsutul dur se afla in schelet, structura ~icscnla fUnlei noastre Ilzicc, Poate fi asemanat co roclle s: mineralele de pe pamant, avand 0 solida conflgurajie interna. Oasele constituie tundamentul, scheletul pe care suntern construljl, Ele pot fi considerate drept manlfestarea fizica a energicl din momentU'iConceperii. RObert S1. John explica: oasele noastre "consLituie tnodelulinlpal, cu car~ Inccpe viaja Ia concepe~e", cuprinzand ~siHurile mo~teE.nc, modclclrus,armice ~i (Oli ccilal]] Iactort care determina noua viala. Coloana vertebrata este cenrrulacestei struciun §i ea este expresia modciului prenatal de care ne ocupam. Restul scheletulul este extinderea accstui princlpiu in cele trei forme ale ... gandiri], 'rapluirii §i mi§carii ... concreuzate in cap, umcri §i pelvis," In ~esut'!!...!_lur este proiectata dorinta noastra,de ~cretiza, de a rnaterializa, Pentru ca viaIa sa se manifesle, ea trebule sa albli 0 '

forma0"ar aceasta este scheletul noIDU. '

, r,

TEHNICA METAMORFfc.A

39

.'

Oamenii de §tiinl~ au descoperit~resiunea exercitata asupra materiel nrce s6 creasca vite~articulelor atomice §i, ca unnare, creste nivelul energie_!_...!comkc din interior~ materiei. Asttel diamantele, dintre cristale, conjln rea mai mare cantitate de energle deoarece sunt cea mal comprirnata form~materie:-bbserva.m corespondenta,To interiorul o,rganismului. eu structura osoasa, care are cea mal compacta structur~tomica, asadar cea mal cond~satli

forma de ~nergie. ,

. ~onSlalat cl existli 0 corespondenja lntre structura osoasa §'i aspectul energetic al mnlel noastre. Mal departe, energia devine putere; dar care estc puterea suprema? .AslCel rise D,umnezeu spr~ ace~oase:' I~ta. vii voi da suflarc de viali:!.. §i ve]i trai." Cuvantul latinesc pentru rcspirajte (suflare)este ;,spii'ilus", adics energia vitaJll din om, ceca ce da viatl1 organismului, incont:rasl cu elemen,telestrict materiale. Cea rnai 'mare putcre este, a~adar. aceasta "suflare"aNiclii sau spIritul. ~a cum oascle sunt structura fundamentals ee susline mu§chii §i Iluidelc, spiritul dli viala gandurilor §I sentlmentelor noasire §i este putcrea la~ntr~ca ce se exprima prin con§tiinla noastra §i prin comunicare. 0 ruptura sau 0 trauma.! acestei structuri irnplica uuconflict Iaururic profund, adesea

inconstient. .

Structura osoasa este rnodelul cu care pornirn la drum. Struciura les,utului moalc este ceca ce faccm eu acest model.

'[esutul moa le

'[esutul moale al organismului c Iormat din piele, carne, organe, nervi ~i muschi §i poate fi corelat eu pamanuil. Carnea §i piclca asigura un ~nveli§ oaselor; muschii, tendoanele §i ligamemele fac poslbila miscarea, confera fOrIa ~i flexibilitatc; organeie interne, dirjate de sistemul nerves autonom, menjin Iuncjiile organismului.

Tesutul moale corespunde aspectului minlaJ___§l___gprima miscarea conunus de schimbare (lin interiorul nostru. Muschii dau posibilitatea structurii les1.!t~lui dur s~ sc J!l~te, tot astfel aspeciul mintal face posibmi mi§carea §i schirnbarea, In Iunqie de Intuljla §I

injelegerea noastra. ,--

..

....

,,.

4,0

" .

TEHNlCA METAMORFlcA

'[esutul moale confer! imaginea .caracterlstlcitor noastre . profunde, a traurnelor si expertenjelor noastre, in' cartea sa, Trupminte, Ken Dychtwold spune: ,,Am ajuns sa inleleg. cii ... opliunile

p~ihOl~gi~ ca ~i atitudiniIe §i imaginile personale noll afec~eaza

I fu .. IliI!F II

numar t mcponar .. ea organismului uman; ci in~u~nlea~ pute!~lic §i

felul In. care acest_!l e format§i structurat." Cei care merg drept, au picioare puternice §i spatele drept, privescviaja lncrezatori, pe cand ce~c.u.spate)eaplecat §i. umeri Uisali ar putea fi ap~sali de 0 povara

pSl~!£3. Tenslunilc se Iocalizeaza .iIl mll§chi tendoanele rigide ·

. indici.nd. tendinle _rigide' . acu~uliindu-se ineet §i p~o.clind

. blocarea sau retinerea £llergiei. Amintirea evenimentelor trecute se insinueaza in lesuturile noastre, determinand -actualele schimbari

.. ale formei fizice .. rnlu~rarea Bioenergeiica, Alexander Lowen scrie:

· ~,O. persoana este suma totala a experlentelor sale de viala, Iiecare d,j.,n eleflind inregis .. trata in personalltatea sa §i structurata in €orp- ul

W At:' ,_,- ,

S3u .. ~a ~um u,.n.p~durar poate citi istaria.vicJi,-nui copac Intr-o

. s~~l~u~e .a accstuia, ce arata inelel~ c~~teri~ annale, tot 8§a ~e poate ciu istona vietii unci persoane in trupul sau." Tn acest sens, putem

Obs~rva cum se depun straturi degrisirne pentru a proteja anumite pa~11 ale corpului ce conjln confliete nerezolvate; cum se dezvolta sau sUibesc muschii, ceca ce dcscmncaza slabiciuni sau forte; mu§chii

tensioiiaji sau organele anemiate indlca-obstruclionarea modelclor

~e g~n?ire ce trimit.,la functionarea parVi din organism in d~~ulie. '

aind vorbim despre aspectul mil1taJ ... este implicata ~n§tiinta.

Pentru a fi conitienli/trebuie sa fim constien]! de ceva, trcbuie sa existe un obiec!_ sau-o i~ce asupra carela s~ ne""co'ncentram atenjia, Buddha a asemuit con~lii~la cu p flacara ce lrcce de la un bustean la altul; flacara nu poate exista fi1J~bu§teni, Iar constllnja nu poate exista ra~A un obiect. ~i totus] ne dam searna ca ceva intra in acjiune, ceva affat dliicolo de reatitatea obiectului. Aceastaeste intellgenta, In termenii doctrinel lui Swedenborg, urmatorul citatsufist exprima

ac~t lucru: "Inteligenla confruntata cu un C?~~~~~ devine con§tiinta".

'[esutu moale ne dA mlsearea, dar Iluidele sunt cele cc dau

dir~clia acestei mi~cari." ·

..

...

w

TEHNlCA METAMORFlCA

- -

'....

41'"

1 id-'· i-'

" F'u'e __ e'

Fluideledin interiorul nostru -sftngele, apa §i ltmta . pA.~ und §i circula prin i.ntrcgul organism, influenland s~natatea §i echilibrul. Ele corespund occanelor §i raurilor ce curg pe pamant. Cand n e .trezlm, in fluide apare 0 schimbare imediata: s.angcle tnroseste

buzele, sanii §i. organele genitale sau apare 0 abundenla de transpirajie. Aproximativ 90% din corp este in stare fluida, in principal apa, care aClionaza ca 0 mare interioara circuUlnd i~ ::;s §i·n jos, cuvaluri §i curenji care influenjeaza direcjia curgeriL Sangele

trecand prin inima (un vechi simbol al iubirii) reprezinta firculara

1

acestei Iubiri, dinspre no! catre noi §i catre ceilalti, Urmarea este 0

' .

. eliberare de 'emoui, dupa cum se poate observa in cazul nevoii

urgente de a urina in momente de frica sau panica,

. Pluidele corespund aspectului nostru cmoJ!.onal. Cuvantul

.emojte" e- derivat din Iatinescul, .c-movcre" - "a se misca in .afara"; emotiile noastre exprima directia de miscare a tf3:!l:sformarii din int,eriorulliOstru §i dau directie §i seep acestei mi§cari. Pizlcienii arata eli gataxiase extinde din centruspre exterior, caexista 0 directie , in afarii in miscarea univeisului, ca in dczvoltarca proximo~distaHi.

-' .,

Am p" utea sp une di una din rajiunile existenjci noastre pe parnant ,

I " ' I

este sa ne extindem in con§tiinla; aspectul emotional confera

direclie expansiunii fiinlei noasue spre 0 mai buna comunicare tntre

nivelurile sale,

Cea mai Inalta fOfII}.3. de emojie este extazul. Accst cuvant n '

,. .~~_~ • ." ..... - ~ ±:::ail._,_

are aid conotapile sale religi.oase, ci este expres ia capacit~lii,o~ului

de a trece dincolo de limitele sale rationale.

• L -

Tesutul dur se poate misca prin acjiunea Iesutului moale, Iar

.,

aceasts miscare este ordonata datorita unui sim] implicit al directiei .

Aspectul nostru energetic se ana dedesubtul aspectelor mintale §i , emotional, la fel cum oasele noastre se ana sub carne §i fluide. Pe masura ce stare~_ noastra con~tiendi cre§te, fiinla noasY'a~este

-

"sporitii" §i ~ncepem sA f.unclionam mal intens la rrivelurile tnalte ale

, spiritului, Inteligcnjei §i extazului, . c

t,

,.._1& __ ~ I .

_.

'it

,

· ,

• · ,

1 !

" ·

·

.'

42

TEHNlCA METAMORFlcA

•

f·

,

•

I

I' T

Acest principiu al corespondenjelor (vezi fig. 6) De fumizeazi

,

un tabel pentrua vedea ce se 'intAmpIl in fiinta'Doastti. lata, ca 0

'0;;;" ,.

ilustrare, cuvintele lui Robert SIt. John: ",Tulbura'rile, musculare

III - .' II 1- I F"'~:.I!".-~

indlca o Inactlvitate I~ mo'bilitaJii min~a'le. Tu,lpurAiil,c de inim,li

"'"§-=' Ziiii:£;&1 I

indica un asp~~ mjntal care se afUi in contradlctie cu capacitatea de

~ ~ .

a penetra structura C-',,'U hrana v "II't;a-'I'I;~ ,~I~' IC~_'U patru nde irea V"-:"l"e'l'~I'~'l'~I" 1-"-:

:,' ",,_,,1' __ ,1_' '." ,1-, -, _' '_ ' -, ",_,Id .I, I ,A ~I"-_,,,,-,-,--,- '" '~_"-',I, :1,' _,-,_'_, -"

flecare celula, Este un factor' emol·ipnal. Tulb1x-rArile de.ficat indiCA

,,_....- ~~ .. !!iiii:;;t;;.1II

o inhibilie a principiilor active in capacitatea de a. continua menji-

aerea, 'vielii. Tulburarile. vezicii urinare sunt lndiciul unui conflict cu

, ~ -I

~-" ~ "

capacitatea de a se 'clibera; de tipareJe_e~olio,nale din trecut,

tngro§area 8tJerelor indica 0 atitudine rigidl falit de circulajla libera

- iIP_¥4L!2 . ;II l~ - ~ -====;=-'

a sentimentelor,' Putern extinde aceasta Interpretare, de vreme ce

- ~---- -

'~CiiStlun alt Indtcator I al inlelegerii fiinlei noastre, eel al funcliei

I ~_.=-~ .. ,. -

diferttelor parli ale organismului.

I

'.

, ~

·

I ~

"

,I'

1 -

T' - 'I dur TS - A ,I J\B-' II,

. - . - I!'''' . 1'::;, I',' . I I I ,- ,'._ ': - - ,-' - ,'. I"~. ,- ," 'I '.~ ~ :'. I' -,_ -I , , 'I' ," I'.'

I~ esutu __ ur I Structura !",P''1ct energeuc

I ,

I! Tcs'utul I; :M.i§"ca,:rIC I Aspect mlnta!

mo '8' ile

~ I 'w 1 __ I'· "',' _I I·" I

Flu ,Ide

I ,S:p"irit Intelig'c,Dili, '

. .

'.

6. Tabelul Prlnciplulul Corespondenlelor

Mlscare, fc1ptuire, gtJndire

I' I

Felul in care chinezii lnjelegeau cele §ase zone de comunlearei

•

capul m-ftl"'n' '1'·Je"--' s#ln-'I-j: anusul organele genltale II~ picloarele ne

"_<' . --.ltI, I ,_~_, -:t:I, ""_,, I_-'~'-' " ""~:_'I =-_1'- I'-~ "i"~.I,' 1:1:>' <~ __ ' -,-=--:",_

permite cunoasterea modului In care Intregul trup-minte se rapor·e~zA la lume, Moti,:,ul pentru 'care capul, mAfilile Ii picioarele s1Jll1t hrate In dlsc~lie In Tchnlca Metamorficl este urmAtorul: aceste trel

- rF"'"' iii

- .

zone de: comunlcare exterioarl corespund ector trel. Bellum fun-

.e "

damentale: gAnd~fea~ Inflptuircaa 11 mJlcarea (vezl fig. 7). In ortce

runcl1ona~e echUlbratl. Ie tolostm pe tcate trel aproape s!~u1tan; ideea inilialA, execujla Ii miJcares. presupuss de aceasta .

.. ~ . .., .. - .

..,,,: .

---

~.~

'I,

'.

~ •

...

TEHNlCA METAMORFlCA

I.

'.

'.

'I'

.'

I'

l\

.

111 to

,

" , ,

"

"1-

.,-

!!i

43

, I

II

..

If

_'

'T···-'E'-JUN-"I'-CA··'~' , M·-··· <i··E-'--,'rAM···· ········-0······ ···',RF,······I·······~1·······-CAi- '

... .• J 1 " tl . > . J. .r1 ',. .. . . I •. ' ....•.•

. "

,-

.

/ /

I

I

Fortu Victii I

I

\, 1/ .• ·····,·

\ /

\ I

\ 1,'"

\..--.. I

\

'.

Ii!

Faptuirc

~,

,I

II

,~ I . ·

I '

.

I /

'" " ,/

/' ,I

;'

",

/1 ~

II / ,'-

;1_ ..

,~

IiIliI

~,

..

'.

7.H,arla' centrilor gandi"ii,llJpluirii ~~i miscari!

....

, .

-1

Ii

44

J'

TEHNICA METAMORFlCA--

· Centrul mi§c~rii se Intinde de la zona pelviana pilna la pictoare.

Aicl.activitatea este'exprimata de capacitatea noastra de is. ne mi§ca. lnpelvis se produce mal mult decat 0 miscare Interioara, in timp ce picioarele noastre reprezinta aceasta calitate a mi§carii, extinsa inilial spre Iume, apol manitestata prin mers, .Picioarele noastre j asigura contactul fizic ell energia pamantului. AClionand asupra

• Iii '1-' v . ,jI ,

plcloareor, ne concentram asupr~ mi§dirii de transformare din

- . '" ..

interiorul nostru; aceasta poate a feet a felul in care ne mi§ciim in

lume §i ce simjim despre directla pe care am luat-o. Centrul ~i§dirii . .corespunde stadiilor pre-nasterii §i nasterii din modelul prenatal (asp~cttj). eferent), care sunt legate de social §i de miscarea spre

exterior, de capacitatea noastra de raspuns. " ., :-',

- ~ I

Situat lnpartea superioara a eorpulukse ,a,fila centrul faptuiril,

~~'!i!i L .,

care se intinde de la coloana vertebrata clitre umeri, braje §i maini.

Prin acest centru se exprima calit81i1e noastre de executie, de,

" creativitate §_i. de daruire, ceea ce face'm c~ viala noastra §i cum a ~irijam. Umer~ r~prezin!a energia infiiptulrH la un nivelintetiQ;~ dcoarece.aici purtafl!_J.?Q:veriIe §i vina penrru actiuni trecute. Mainile

. ... .. ~--~

sunt expresia rolului ~~stru ,!!1. lume, e_l~ reflecta dor~nla de 'a .ne

,II' I. - ..

lffiP lea ,sau a ne retrage din ceea co facem, ca §i capacitatea noastrs

\ . .de a IDa i!l ~tapanire sit':l3Iii noi:"Prin ~ainile noastre, 'capacitatea nostra ~e a face ceva in lnteriorul mi§dirii de traasformare, ca §i sentimentele noastre fala de ceea Ce {800m iIllume, .sunt eliberate,

.1 c- £Yl - ..~ •

Central taptuirli corespunde stadiului de post .. concepere (aferent),

eu ~spectelE personate, orientate spre sine, alenoastre.

~. u .,

Capul este considerat centrul planificarii, Fiecareactiune a

noastra este iniliat~ in creier ~i e transmisa corpului prin intermediul slsternului nerves central. IG'an,dim,"-IQI aCl"iune inainte de a 0 indeplini,

II! " I '

. '

0. planir!ca~ §i apoi aS1ionAm. Prin intermediul creterulut, ne

proiectam g~ndurile in lume §i primim idei, §i ganduri de la a1lii. Capul este un centru major de .comunicare, prin care percepem lumea ~ ajutorul simturilor: vazul, auzul, mirosul ~i gustul. Felul in

. - .. \- ,-

care ne concepem in lume §i gandim desjire noi in relatle eu ea se

.. '

.... ~.

• =:--J" "",

tt

-

'TEHNICA METAMORFICA

!

ana de asemenea in concxiunc cu acest ccnlru~planificare. Ac-

tivitatea capului ajuta 1a etlberarea capacitAlii ~e gandir~, 13

stapAnirea_,.ErQpriei viei~~ §i .13 obtinerea iniliat~vei.J_p~~lero~u mi§carii de transformare declansate de Tchnl~ Metamorflca

aplicatl piCioarelor. Centrul gandirii corespunce stadii~~r d~ pre~

, concepere ~i concepere, primirii §!__intelegerii cunoastern. Prin cap

1~ 1.1 .;pEE Iii w' .-

ne 8,flA,m In contactcu energia cosmica.

· Aceste trei centre de activitate corespund celor trei modalitati

principale de exprimare a,per~onalitalii noastre. De exemplu, sentlmentele noastre emana din adancul fiinlci §i Ie exprimam in afara prin ca 'P·.'I _. folosin 'd ochii g,ura vocea, cuvsntul si sarutul; in partea de

. ., ... _, 111 __ _ , , I .. ,',~ ¥

SUS a corpului Ie exprimam eu bratele §i mainile prin imbrati§are,

strangere, atingere ,§i mangaiere; iar in partea de jos, prin zona pelviana, in actul iubirii, apoi prin daruire, impfirHi§irea bucuriei §i

Stdllga/dreapta

,

Partea stanga §i cea dreapta a corpului nostru corespund celor

dona aspecte diferite ~le naturii noastre, masculinul s! {cmin~nul. in creler, ele sunt opuse, dupa cum exista 0 incruci§are in SIS emu nerves la gat. Partes dreapta a creierului §i partea stanga a corpului

,_ , ,"'" Ia_. _ Ii.. ,ii ''!ii;II'

reprezinta fcmininul. Aceasta cste energia recepuva, mnuuva,

iralionala, incon~tienti1, creativa, lumea Hiunlrica. conntcretctn aceasta parte a corpului pot avea Iegatura ell conflictclc cu natura

" d 1--1

feminina a flintel noastre. Pot fi, de asemcnea, legate ,_'C energnre

creative §i intuitivli, sau cu capacitatea receptiva. __

Partea stanga a creierului §i partea dreapta a corpului reflecta

aspectul masculin. Aceasta este partea intelectliaU\, c~n§t~enta, e~~ terioara, logica, pe care 0 folosim zilnic. Pcntru ca reflccta energia masculina, la Iemei se poate gasi aid conflictul ell integrarca unei

naturimai masculine in stereotipul ferninin. La barbali, observarn

. --

conflictul de a fi barbat§i competitia ell alIi barbali pentru dovedirea

masculinitati]. Confiiclul in aceasta parte arc, ue asemcnea, legatura eu lurnea, sau rezultatele practice, §i eu capacilatea de a oferi.

TEHNlCA,METAMORFlcA

Modelul prenatal

..

",",

Ne vom referi acum Ia capitolul anterior, pentru a ne. aminti , .modul ln care mouetu! prenatal are corespondenJicu organismul.

Pe misura ce schilam 0 harta mai cuprinzatoare a co , ceptului t"trup- minte" inccpem sA Injelegem felul In care 0 dis_runcl~e {"wei poate fi corelata ell nivelurile mintal §i emolional§i invers. ~ezand I impreuna: funclia- g~ndire, f8ptuire, mi§care; forma p~rliiafectate - tesut dur, l,esut moale, fluide; parlile stanga §i dreapta;a,JAturi de modelul prenatal - de exemplu, corespondenpi dintre piept §i perioada posr-ccncepertl, cream 0 imagine completa, Slluim cateva exemple, pentru a vedea cum funclioneazii acest tablou, tadi" a uita . ca avem in vedere manuestart ale yielii, p •.. arlile, iar nu Intregul,'

. -

Principals noastra preocupare faffiane puterea vietH, dincolo ~e

h-ar-'ll· ori simpto un e··

! I"· ~ I; I' ", I I . _ I I I I J,. . .', .', . ,.1.

Infeqiile urinare, cistitele, etc.: aceasta stare e Jocalizata in zona '. pelviana, ce corespunde centrulut mi§clirii. Dcoarece fIuidele carac-

tertzeaza aspectul emotional.' urina e corelaia in particular cu emojiile negative, care ,,9.travesc" .interlorul corpului. Zona pelvia-

.:a corespunde §i cu perioada prc-nasterlf.cand e stabilitA capacitatea noastra de a fi 0 fiinla sociala. De aceca, emojtlle exprimate vor avea Jegatura directa eu alt~ persoane. Astfel ineat se poate spune

ca infecliile urinare dovedesc un conntct emojionalcu mi§carea din viala sau, mai exact, dificultali in relajllle ICU oamenii, poate furie sau

- frustrare. Este o rejinere emojtonala, 0 !ipsa de comunicare, Jar energia i~i afla expresla intr -0 maniera fizica. Cercetarile au dovedlt

" .. - iiI..

di numeroase cazurl de cistltaapar Ia femei atunct candau diflcultati

in relaliile'cu ceilalli mai mult decat in alte ocazii. ,

II ••

Gdtu! inflamat, tuse: gal,:!1 intlamat indic, iritarea lcsutuiui '

moale Intr-o zona legata de cenirul filptuirii, de ceea ce facem cu viaja noastra. Gatul este de asemenea calea energiei, Intre cap §i restul corpulul, cste a§adar Iocul unde se poate observa, .mal mult

,'. eea. t ad undc, 0 scizi une a in tregu 1 ul It tru p-min re", locul unde capul devine, din punct de vedere psihologic, scparat de corp. in modelul

'Ii

",",

"'"'

,TE:&11NlCA METAMORF~CA,

prenatal, galul §i piept~l corespund stadiilor de concepere §ipostconcepere timpurli, ca §i orientarii energiei spre interior. Ne este

sugerata prin urmare 0 iritare mintala, 0 frustrare sau un conflict in interiorul nostru, Iegat de ceea ce facem, sau suntem pe cale sl facem cu viaja noastra .. PQ,at~ fi verba §i de 0 rezistenlA mintalA la ex-

· primarea verbala §i de 0 renuntare la sentimente, ,

Tusea Indica 0 iritalie mintala provocand ridicarea unor Iluide nedorite-flegma~saua,unoremoliinedorite,incon§tiente. Vrem sa "scoatem ceva din piept", sentimente pe care le i~fran~m §i de care nu suntem pe deplin cOD§tienli. Este de asemcnea 0 rezistenja mlntala ,falii Ide, exprimarea senumentelor noastre,

A- ces ·C' " .. ',' fe ') d e a privi lntregul _ trup-minte' este important pentru

, .'_:.._I.I., 11, ~.' .. _., , ~." ... _:., ·,.'-1' I' "'I- _ '_. ,1'.,,__ _ _ _ _ '.,

intelegerea dificulia.liIo~ pe care le lntalnim §i pentru capacitatea de

, a interpreta rnesajcle pe care acestea ni Ie transmit, Intregul ,.trup· minte'iva incerca sa arate in multe feluri ca-se Intampla ceva rau, ca ,

. ~,

ex ···l~S- 't-'~, 10·· blo ca"~ re de energie lnaintc de a ajunge Ia su~er,in'la,. Va tolosl

'.1 1_ ,a,.,' ' .... :_ ,.: . " .. ' .... - - ., . I. _.,' ~I ... " 'I "-". __ ~ -_ __ ,-.1 , . _

In acest scop slmptcmcle: fie 0 raceala, 0 durere de cap, 0 constipatie

sau 0 depresie.pentru a Indiea faptul ca se inlampUI ceva, la air nlvel,

1-· - .- . --.-c ,.- -: .. r .. -,. an ,_.~ l'li .-,. ':'1'· ~tr .I) a···· .... - 11"[ Ioc un 'b····'iO,c·'-·:a··_·J·

13 ca,re, n·,am tost.a _"en,ll§1 as lie .. avu,~ .. ... . __ . JL· __ , . 4'

Teate acestea se reflects in ,PI icioa ric 'I iar IdI3C,A Ic studiem cu atentie, nu mai trebuie sa privim la restul corpului, Ele reflccta

I!:I - I I

migcarca ce are lee la fiecare nivel din interiorul nostru, astfel cii

mesajul 'lor poate fi singurul ghid de care avcm nevole, To]] .avem propriul nostru mod de a exprima Intregul "t[up-minte", Incat nu e niciodata posibil sil spul cu precizie ce se iritampUL Cand observarn o stare deosebiUi a ptcioarelor, putem fi siguri cli exista 0 activare a energiei, dar exprlmarea acesteia poate fi difcrita. Pcntru a explica

· aOO8-t lucru, sA tuam in disculie cateva anomalii comune,

Tesulul: Uscaciunea extrema' indicA fie di aspectul e~olion~l este dezechilibrat, fie ai, emojiile sunt rejinute 'in Interior; ~ unudilate. In exees poate indica un conflict emotional sau 0 eliberare, 10 descarcare CIC are lee, 'In cazul picioarelor grase SI3,U umflate, Iluidul

este rejinut, intinzand pielea, Acest lucru poate fi lnjeles ~ un exces emotional ce provoaca incordarc,. sau un aspect emotional ce se IIQV'e,§tlc de tcz:istenla :m,inltaJ,3.

.'

• I

I

"

48

la suprafata printr-un punet slab. Nu exprirna in mod necesar 0 Jtjli§care interns de transtormare, ci paate indica doar 0 slabiciune *ociatA cu partea fiinlei noastre reprezentata de zona · .especnva de pe picior, stimulata de un agent extern, cum ar fi frccarea de pantof,

, Degeriiturl: Sunt cauzate de lipsa sangelui in degete §i po Ii privite ca 0 retragere emojionala din faja reaIit31ii, -probabil din cauza fricii, a nesigurantei sau a lipsei unei dirccjii clare} astfel cl energia emojionala nu este in legatura Cll partea din noi care sle mi§cii in lume. Aceasta face sa apara conflictul mintal, indicat de · ~'. degeratura in,s.il§':. i ,§·.-i die pielea sensibila, Degeraturilc apar cand

• "I I _' I , I '

vrcrnea e .rece s.~i acest lucru arata rac,e"ala cmotionala, 0 lipsa de

. ¥ l,

Implicare ce provoaca suferinla mintala. Degetele de la picioare

corcspund slmjurllor, capulul §i pcrluudcl de prc-conccjlcrc, astfcl

ca degeraturile pot exprima a rezistenta la deplina Iolosire a simjurilor sau ~n refuz de a privi deschis la ce se inlampHi in viaja

'I di W' I.'

rmeciata a cuiva.

Ungliii incarnate: acestea apar de obicei Ia coljul de sus al

unghiei degetului mare, care este punctul reflex ncntru glanda pineala, Aceasta situatie arata 0 rezistenta mintala la receptarea energiei superioare §i la miscarea sau transformarea la acest nivcl, Fara aceasta energie, unghia e lipsita de sprijin §i va intra in carne.

II '

Monturi: acea~ta torrnatiune osoasa indica un conflict profund

la nivelul energetic .corespunzatcr perioadei de post-concepere .

"

Gcrmenele acestui conflict a aparut intre a patra §,i a sasea sapta-

mana de dezvoltare embrionara, ,clnd S-3U format plamanii, iar embrionul trcbuie sa-§i asume obligajia de a trai, Plarnanii ne permit

· sa respiram, sa nc [lnem in viat3. Poate fi vorba de 0 incertitudine, o 'ezitare inainte de asumarea acestei obligajii, iar aceasta §ovaia a inili,aHi este 0 slabiciune care se actualizeaza periodic de-a lungul vietii '_ 0 incapacitate de a fi deplin prezenti in noi in~ine. Poate fi un sentiment de inutilitate §i de inadecvare care face lac frustrarii §i resenumentului. Monturile apar adesea atunci cand oamenii se I as a. .

. , I

privati de propria lor iniliativa §i. de simjul indlvldualitatii sari cand

transfcra responsabilltatea propriei lor vicIi altei .persoane, cum se

. -

inHlmpla intr-o relalie in care 0 pcrsoana domina, fie ca,parinle sau

- . '

& • pa,rtlcnler"

Calozitdt]: In acest caz, pielea este intaritii, indicand 0 activitate mintala de un anurncfel, Se ana mal ales la dUclUe, care este regiunea mamei, principiul p"a,m"a,nt.esc, in Care sunt prezente ca.li18,'f,ile, de

• I I', I I. IJI

iubire, Ingrijire §i hranire, Pleleatngrosata poate reprezenta conflic-

t _)1 - -: . I I· W'_I. d '-.' .,jj,_. d·' .. .. 1 -

',U, leu mama sau CU, aceie ca,_lta,ll,. e mgnjire um mtenoru .. nostru,

~ -

ca §i capaciiatea de a De concretize deplin personalitatea, de a ne

I ..

situa in lu~e. Piclea cu calozitaj] e ~n tesut dur sauIngrosat; ciind ,

1'., v iii '... .. -

se ap ica oamenuor, aceste eplteteinseamna nesimjlt, ursuz, de 0

crasa i ndiferen Ii, fala de suferinja altora, A§adar, pielea ingro§ata de la ciilcliie poate arata 0 rezjsteni~ mintala lap ... rincipiul matern sa,u

II .--

. faI"a. de materie. I,· ~ _

Celc d,Qlu,n pil,fli ale degetului marc sunt punctele rcflexc co

., -

corespund tatalui, principiul.lul Dumnezeu, iar daca aparcalozitaji '

· aid, ele .indica 0 rezistenja mintala fala de autorltate, putere §i responsabilitate. Peate aparea un conflict cu aceste caliUili din cauza rezis tenjei Ia ~ '0 formaexterloara de ,P'U tere sa u ~, din II ca uza In .. '~pacitalii cuiva de a-§i afirma propria autoritate, propriul simtal

- raspunderii . .Ac~asta zona reflecta, de asemenea, punctul nostru de contact ell cerul, opusul pamantului.

A . .

, Bliliituti: In acest caz, conflictul c chiar mal profund decat la

calozi131i, deoarccebataturile au radiicinicep--iat:ru,nd p_,an,a In carne ..

. -' ,

Fiindcli provoaca §i sufcrinja, biitaturile indica 0 mi§care spre inte-

. rior a energiei, un refuz .mintal de a Infrunta conflictele Iauntrice. - , Bataturile mici sau un strat subtire de calczitate arata ea

. . ,~... - I' .

dezecbilfbrul e relativ recent. Dar bati'ituril~vechi.sau porjlunlle

marl die piele j,D,gro'§a.l,a arata lea problema e die lu"n,ga durata la nivel mintal,

'.

Pielea cojitii: Aceasta sltuajie e adesea trecatoare, poate aparea

P- e-'- 'p-:- icio ··a··· re sl a"" '-'IOC-'l'~ s·"a: d':·'· ,,. " ,,-"I! ~ 'I '1""'1--';- .. ' .~.'-.,.~".- .... ~. ,',', • tA.-, .. "-,, - Es-~il--_, .... -:. '-

,_-',' _ :1, _ I~I, _.~p ,.-/ ._,Ispa,ra" ,pe,nru I,," re,apla,rCI~' mar tarziui ·le, tot

o activare a encrgiei la nivel mintal, dartn acest caz e 0 clariflcare.

I'! I I~ '" ,~

atunci cand cojirea disparesi pielea curata revine lasuprafaja. Urme

de rezistenja mintata au fast activate, apoi au disparut atunci cand'

ne-am pus de acor~ cu diferi~e parli din Doi in§ine.' ,

Bii§ici: in aces,t caz,. 0 iritaIie ~xterna pro.vQ~ca 0 eruplie 'de flui,de ,a pi,clii, ceea ce i.ndi:ca lulburari m,intalle §i em"oii(ln,ale ie§in,d

,

\

-

T'r;-uN': .c./. CA'" ..... - M·-·-E,-TAIM,··O·--RF, .. -I'C;!

J,.;, 1.1: 'I . . '_ _ • - I, - ~ ._ J n.·· .. ~- '

-~.~iI. ' ..

,~.

, .

" .. ' .".,._

'- . "'-f-.

. ,

\ .

...

..

50

TEHNICA_ METAMORFICA

, Creasta piciorului -' coboratti sau ridicatd: Aceastii pane a piciorului este ,lcgata ,de zona din jurul plexului solar, care, in rnodelul prenatal, este zona reflexa a stadiului Insuflejirii, asadar, trecerea de la fiinsa launlricll la cea sociala. Crestele coborate exprima un co laps Ja nivcl energetic, un.sentirnent de slabiciune ~i 9 lipsa de speranja in relajia noastra CU lumea §i in eapacitatea no astra' dea ne mlsca in ea. Mai arata Si a tendinta de a luneca pe suprafaja pamantulut, ca un.barcagiu pe un lac, din tearna de a ne imp1ica. Arata de asemenea 0 Upsa de delimitate intre aspectele personate §i C71e publice ale viejii cuiva, astfcl cii. ele tind sa se amestece, Crestele ridicate arata '0 retragere, 0 rejinere, 0 . incapacitate de ada cu u~urinla §i 0 ezitare in a se implica. Arata mai cursnd 0 preferiola pentru aer decat pentru parnant, Reflecta, de asemenea,: o Ioarte clara separare Intre problemele publice §i cele personate, cum e 'cazul cuiva Care pentru nimic in Iume nu §i-ar Iua de lucru acasa, .

Degete riisucite in sus sbu tntoarse ji degete boante: toateindlca o retragere a simjurilor §i Iipsa dorinjei dea fi prezent, afectand constilnja de fiecare zi-Este 0 lipsa de YOinla de a fi prezent inlume

~i de a Inainta prin ea. . " .

Picioarele ne. ara La ce se int'ampia inlauntrul nostru, De exemplu, tin jurnalist §i profcsor, Ia prima §cdinla de Tehnicl Metamorfica, avea 0 urofiatura carnoasil ce acoperea punctul reflex al stadiului lnsufletirii, in mijlocul crestei piciorului. Acest om avea multe problerne legate de cornunicarca eu oarnenii, de!ji aceasta era meseria lui. Urmand aceste §edinle, a simtit, limp de cateva nopji, 0 durere asculita in acea zona a plciorului, pe care a scarpinat-o in sornn. Urnflatura a disparut curand §i calitatca relajiilor sale sociale

s-a imbuniHalit considerabil, . .

Privili harta mocclului prenatal §i ve~i vedea in ce loc de 'pe pieior se am diversele s tadii de dezvoltarc §i c~ lnseamna ele. Faceji Iegatura cu ce se intii!llpla in voi in§iya. Totul se anii aeolo, imprimat in lesutul dur, in eel mcale §i in fIuide. Tot ce tnsemnarn noi acurn - stares de sanlHate,.sentimentele, gandurile, aspirajille, dificultalile - reate aces tea se pot ana chiar acurn, Atentiel Perscana de langll. tine ar pute~ sll. §tie sa citeasca ptciorul tll.u ca pe 0

carte deschisal .' .- ,

5.INFLUENTE

$i nU este un vis - de c~re nime~i dintre voi nu-si aminteste - eel care-a construu orasul tau ii-a modelat toate cele ce sunt?

( ... ) Jar de-al putea sa auzi [oapta

visului; n-ai mal putea sa auzi ult sunet.

KABUL GIBRAN

.'

, ~

Alaturi de tntrebarea: de unde venim? se afill. alta poate ~l mai importanta: care este menirea ncastraIn Iurne? Este 0 intrebare eterna a-ornului, careia proCelii §i inleleplii i-au rll.spuns mereu. Acest raspuns a im~rlical diver~e forme, toa~e vorblnd ~nsli. d~pI'f acelasi lucru: memrea omului este de a-§I descopen adevarada . natura, de a objine ilummarea, de a-§i realiza lntregul potential, d~ a ajunge la unitatea fiinIel. aile de aungere a acestui seep sunt numeroase §i variate, drumul poate fi lung, parand adesea imposibil. Este l~tu§i caiarorla suprema pe care ornul 0 poate (ace, condus, cum soar spune, de 0 nostalgie"divin~.

. Daci acesta e adevaratul scop al omului, de ce pare alaI de greu

de atins? Prin noi circula curentul pur al vietii, purtandu-ne de 130

'zi la alta. Totusi, a§a cum bolovanii aruncati in apa provoacl ~iirtejuri, cadert de ap~ sau devieri, tot astfel dificultalile impiedici circulatia energrei noastre, care se blocheaza. Daca aceasta circulatie ar fi fast libera, drumul nostru a'r fi tosr slmplu: valrortle §i zagazurtle, prundisul §i bolovanii creeaza ins1i. dificulta\i care obstruc~ionea:zA

52

TEHNlCA. METAMORFlcA

drumul nostru spre Iibertate. Totusl, 8CC§ti bolovani sunt de fap t

· pietrele pe care pa§im, fiecare fUnd 0 posibiHtate de a creste §i -; a

depa~i stadiul actual, de a descoperi rostul mai adanc al Iucrurilor, Sa privim de exemplu un grup de copii ce-§i· propun sa

'.

amenajeze 0 cursa eu obstacole pe 0. paji§te. Inacest scop, ei aduc

. .

diverse materiale, pe 'care learanjeaza de-a lungul traseului. Cand

,

"II, . oX 'Ii !III vb . ,. -

incep Sa se Joa~ §l strabat traseul, Intalnesc la un moment dat 0

s~ridura Instabila peste care trebuie sa treaca, Cad de muIte orl panl sA-~~ gaseasca echilibrul, Dupa ce capAt"ii indemanare, uitii de sclindura §i tree rnai departe .. Prinacest exemplu, putem schiIa

1 _.

paralela urmatoare cu' modelul prenatal: planificarea jocului §i

· ~dunarea matertatelor reprezinta stadiul pre-conceperii, asa cum

viata pe ca~e sa apara atragespre sine caracteristiciIesauinfluenlele

. . -

care "vor da culoare'' puritatile Inijiale, I Amenajarea pi~tei

corespunde tntregii perioade de gestatie, in timpulcarela aceste .

•

I·D.,nulen,lle sunt st.ato,rnicite,.' Jocul p .•. ropnu-zis repreztnta viaja de

,.- I IJ ,. ,

i!il _.

, . '. .' ......

.. dupa nastere, Pentru a duce aceasta p aralela mal departe vom spune

I II" I I

~ iii·

cl~ di.r:t pozijia pnvilegiata a. Absolutului, scopul vietii noastre pe

, .

pamant estecunoscut Inainte de concepere. Pentru a Indepllni acest

, ..

sc'-·o·-p·'·· atat Ia nivel c·· ·O-··S-'-C:-"~C ·f"t· , ... 'ij I;'-~ '-'·1' , ... - ·d·J ivid . 1- .. -.- -, . "t· .. - . ~-- . !

- ,I", ,_ .' _,I, .... 1.-"m,I,·, ca,l, ,§la ce, ID,' I.lVI· U,3", anu,m,l_e ca,racter.lS,-

.. -

\

.. 'i!! •

tid sunt alaturare atunci cand obpnem forma materiala. Dar aceasta

• J '. •

II I ,.'

CUD103§tc're absoluta este la,s,ata, in urma, pentru 18 putea fl redes-

• • I I, •

• i ' II

co rerit ~ la" U'·· .:.~ ... ·'el _ .. ,~ .:~- ,;IIIio_. t .~ .. '" Ca' ' .. ,.',. tens t·· ' ... ··1·'·'-·' - ',.~ ... ,,'-, . 'i!I'~'I-'· ... -.

penta ,,' .1 n n,IV:, I, paman eSICI' ····.-<f,ac, ens uci Ie servesc ca nujioace

••• -- f

,j •• •

pen tru a face aceasta descoperire. Deoarece ne aflam pc pamant, Iar'

~ • jiI •.

nu in A~solutJ trebuie sa Invaliim Intre lirnitele timpului. Tot astfel

,

· copilul, mergand pe scandura instabila, c8zand §i pornind din nou,

descopera prin e~~rciliu cum sa procedeze §i, dincolo de ace~t aspect, scopul exercitiului; careeste echilibrul. Cind ·scopul este realizat, putem sa ne indreptam spre leclia urmatoare.

-

TEHNlCA METAMOIRFlCA

5.3

•

Atragcm Imprcjurarile de care avem nevoic. Tot co Intalnim in

. viala constitute mijloace pcntru a De dezvolta individualitatea. Clr ...

cumstantele §i incidentele pc care Ie atrag~m nu vin_la U§3 noastra in mod arbitrar, ci suntexact ceea ce ne trebuie. oricare ar fi motivul

de moment, dc§i e posibilsa nu fim consuenjt deacest lucru. Se poate spune ca toate circumstanjele pe care Ic Intalnim provin din ni§te

dcpozitc in limp' "I' Pentru a lnjelege acest concept, s,a nc imaglnam

I' , . ' ,~' ~'. I . - I .' " I ._' I I I j • ~'~, " I -_ - - I - - ._. -_ ,1 - . :' _. I-i' . ' :. '. :_ .. _

ca cineva intra in camera noastra §.i striga Ia noi. Neincordam §i" de fiecare datil ,c3nd intaJnim acea pcrsoana, :ne amintim Intampjarca

,.

§i resimjim acceasl tcnsiune, Evenirncntul a Inghejat in limp.

A··'-··"I··':'·, ·1'· ... ,-:, ,' ... ·--'1 .-,·-t:'···-·,·-, l~ . ~f. d··" .~,~' - .. - ...... -, .. - ... -:- .... ,',- e-··' c· .c-,-:-, a Ir 'U' mos Co·-··· ··m···I--

__ ,ce,,_,,a§l ,ucru s,e In,g,mp' a can _' Cl.n,cv,a ne Ispun- ~cv I ~-- " ··r.' . __

plimentul dimanc'in noi, fiind retinut in limp; poate fi rememorat §i tnfluenjeaza scntimcntcle noastre fala de eel care l~ aspus. Energia este deviata, pastdind aceste intarnpHiri in noi in~ine.

Astfcl, Iundamentarea reatiuqii noastre actualeeste s'labillla

,.

j,

· prin .aceste dcpozite in timp. Teate lnlesnirile §i oportunitajile,

. .

impedimentele §i dificultatile vietii noastre se ana in noi, ca rezultat .

., l' --.-. d··· I ..... ·1 ''''··1- , .. -: - ... - '·1··: ." ·1;'.-, ,.. ,0 t ,'-, d .'- .11!_ n ',- .. 1-" .... 11.- . --c·lr' eclpi ,ta·' te .1' a·· 00 r _1' .. In'- ce' -.'p' e--'·f' . Ie·· ..

1~_mol_.,e_,le,,~'Or;l.nl,l,a_e,lorm,a, e:_e,lnluene"ep e,-_c_",~,,_, .. :."'_, .. I'

. §i manifestate ca depozlte in timp, Atitudinea noastra mintall va

111

transforms aceasta programare, fie in oportunitaj], fie in obstacole.

, .

Deexcmplu, 0 persoana poatc dipata 0 boaUi severa la varsta adulta,

~ .

slabiciunea respectiva flind prezenta inca de la con.cepere, dar

L

· devenind evidenta dear la aceasta varst3. Atitudinea persoanei poate .

..

transforms acest dezastru aparent intr-o posibilitate de per-

.

Iecjionare launtricd say. poate fi privit 'C3 0 catastrofii. Cea dintai

atltudine poate fi un ajutor pentru vindecare, iar cea de-a doua va duce la continuarea bo 11111-1 mu '[~a~·. vreme

1 . ..:.. .... ,.-., 'I' _ 'I I.' _ c-_, .[. I," ,_,1'1_, _.1 'l _ ....••

Pentru a inI,e'le,gie m,ai bin,e ,31ICCS,t lUlc'f"U'I sa ne, ',i:nd,replam a,tenl,ia

• f~

asupra tuturor factanlar prezenli la concepere, factori ce vor afecta

devenirea Goastra ulterioara. Ei se impart in doua categorii: influenle matcriale §i non-materblle (vezi fig. 8) .

...

54

1-1- t, ~'-"" N' ,1"1

., !iii II _ III I _ '" _ ... ,

til N-··· ~ t '\"1"" u ~\ II

II ' I .. 1[\1 ~-., .,Ii , . iP

L: 1_ ~~ ·1·· ':L~ N- I·I~

!l~ I tllRIL-~ ~.,. 1:..1 I

lJlvtAN

..

IUI:cJ,igc'nl:l,

ICuno,"I~I,Crc.'

S", III. l,arIC'

de gralic

,I-: • ,c,Xlal~ -

S . ·

-',I, "

• pln,l,

'..:' "t u \" '~I"I • a '1- 31 '.

~711. _I '11..a" I'

!

Inconsticru C'Olccl'l,i V

ii,

I ~'o'rnlc'lc- G'· J~!I'i""!II·n~··'·I" .

- - ., _ ,_ "101, II U ,I

A,r:hc'li,pnri

~ J ·lilra.'II, uri , A nl,.".lc',1 i, cc

101 -

Iii,

L'L-, ,L;M-' L~N"'" '·1·'

L _11-:,_1. ~'_I '_

CO'SMl(! ~

<, M,odclc rcgionale

.,..

M:ol~l,cnirca umana

'.

iii"

,I

I I' •

--_!!!.

~

T."~H· ~ArT,CA" , .' M'-"'E·,"'T'A: II.O·· "RF'-"lCA'" ....

J.j. " .~ it',J' I~_ -,,'1. ~, 11'_'_' ~I .If:lJYl ~, ..... ,~,.. - J'I. ,_<' '_

II!

Influerqe materiale

,,.

Influentele materiale sunt cel~_pe care Ie mostenim de la pari~li

prin lntermedlul genelor, Structura genetic! determinA cAtea

-- , I, •

dmtre caracteristieile noastre, fa, ptulca suntem fiinje umane.faptul

cA aparjinem unei rase §i familii anumite §i cA suntem nasculi la 0 data anume,

Acceptarea Intruparil Inseamna ca ne-am asumat toate atrlbutele §i calitlilile unci fiinje umane, opus! concrenzarllor

- ~

aparlinA.nd regnurilor mineral, vegetal §i animal.

Rasa in cadrul eireia ne-am nascut are propria sa cultura §i tr~ditie .. Are anumite caractertstlcl fizice §i psihice, tendinje emcjionale §i comportamentale ~are Intluenteaza pe flecare membru. Aceste caUtAl! ne infiuen.,ea1A la un nivel mai specific, lco;'-·'ns:l~d··c·~·r·a'n',d' m ost en Irea an ces estrala transm ~ I'I'S'~'~ P ria p"I?lr' 'l~n"~'l"I- C'U, m a r f

.... _, .' ,"'" .'" ," "I .. _ .". ",,~ '.' .'. _ . '" ,,,_ '_" .. ' .! .. ' _." . ,~A, . ' __ .~"'" '_:_' I -_,a, : _',' , .,' a,,' _':' _ I.':' ,_.1- , '~. L " ._

- . ,!.

culoarea o chilo r, bollle congenitale, condijia familia1.§ §i sociala,

" - - -

_Starea fizica, mintala Ii emotional§. a plrinlilor nogtrt in momentul

00- nee ·.····~ .. perli §_.,il~ I,'D- tlmpu! celor no 'u,;tel l' unt urm 'I't,O··'8·····r'-·e',:: are de aseme nea

__ "I " ~':_'l"F .. _~ __ I, . _.:: 1'-,_' .. ,il -," I ,." I -.- ",'_: -.' "1.'1-,_1 lan' _I __ I'~"I 1,",1'1 I I!. D....:... _' ~', jl_,- '_ '[" ,_ ... :1 ... , -~. ,--,I _" -'_'01' •. '::'~-',!l,_~

, . ,

'0-'- infl ue" n-::-"'l':( d·:···':"·'e·-:::·c't··:C asup ra n '0' 'as,:··,lt':r'X §"I" moment u I' n a-~-,t"-e··-'r:'l~ a re impor-

'__:_.' ,_",.",1,"" _~~I-_"Uil'_.·I'-'iiI. ','-~.I--",,_ .. -~ . .' ,]11,- .... _;._. '1.IIC::Ij'I.--,'-' .. ,I"__-:_ __ '~'I,_-__,~,I_ .. _.I,_", _~ .. _' _., .. · ... '.'-..,l~: _.,..:'_'1 ... 1 ,'1 ,.,1.." -

, I . . '. I ,

- .

tanja sa --- s5 te nastl ln 198:2 este ,eu totul altceva d,ecltt: s,! fli nascut

In 1'9""0:-"2"-:

-,,' , ,-,,:_ ' .... ', .

.

Structura g~le,n,e't"cA, ,a P. :,Ar'inlilor ,no§-Itri. ne creeaza forma rizi~

I,' ._ . I I I I

-. . genele Hind· numite cu IndreptAlire cArlmizile materiel .. Daca

privim 0 casA, nu vedem numal perelii Ii fundatia, ci §i spaliile inchise dintre p~rel~.Acest~.spalii, camerele §i dlmenslunlle lor, au de asemenea inOu.enll·asup'ra celui ce le loculeste. ExistA, a§adar,

- . II ~ - •

influenle non .. matcriale,ot alat de prezente, d~i mai greu de

defln tt .... ca ""'I' cele m a"~' terlal e

I I.' I, _ I _ 1_ ~ ,,'1 ", -.' ,_I" i,l. .~ _ ,I -- . 1,_ '_ I - I_::_ ." ~'.~ . '."

'i

T,R' ,I I

.I.nJ .. uenle non-materia e

Aeeatea sunt de trel tipuri: elementul uman, elementul cosmic Ii. elementul universal.

. InDucntf(le· iegatc de elementul uman sunt fie cele recunoscure

.

,S,8'U, create ue om, fie cele ce actlveaza In, mlnte, tAra ca omul sA, fi,e in

56

TEHNICA METAMORFlc4

mod necesar consticnt de elc. Ele includ, printre allele, arhetipurile §i inc,o'n~tientullcoleCLivstudi.a't de om (mai ales 'in dccursul secolului XX); Iorrnele de gandtre create de om; -taramurile angelrce §i

. Indrumatoril.Jie ci maestrii spirituali, sfintii sau profejii, considerati capabili a controla dezvoltarea echftibrata a evolujiei omului; Karma §i renasterea, care sunt 0 expresie a legii universale a cauzei . '§i efectului.

.,Arhetipu!!~ sunt forme originate sau calitatlelPrimate"in om prin . intermediul pSJ.s1!~-ului· sau, care dirijeaza modalitsple de operaTe ale milHii constiente .. Inconstientul colectiv este memoria

.,:_pa: . -.-~

procesului evolutiv EP-parta~it de intreaga umanitate §i afecteaza

i:nlelegere,a, de catre om, a 're,alita.lii prezente.

Formele de gandire sunt creaIi~._a.:1.~minlii omului legate de un

.. _. . - ~ , ~ ~'!!!--,

evenrment sau inta!l'plare; prin puterea gandirii, aceste creajii pot

· doba.ndi 0 :V~~la proprie §i pot afecta chiar oameni neimpllcaji in

, ~.-.-.... l~ I}

aceste evenimente. "Dupa 'cum gande§ti, astfel vel deveni.vAc- ·

.." ... ~.._,, ---.!!- - ' I .' '_ - .', ~ •

tivitatea este pur §i simplu 0 manuestare a gandirii. .

Taramuril~.J!Dgelice §i' Indrumatorii sunt forme de energie activ~d intr-o dimensiune su:eeri~ara celet In care functioneaza omul, Ca atare, ei formeaza structura ierarhica a guvernului .lumii, Inspirand §i ajutand omul de-a lungul procesului sau evolutiv. .

Karma_~~te 0 expresie a legii cauzei §i efectului, care aflrma ca nu poate exista gal!d, aCliu.~e sau eveniment tadi un rezultat. Deoarece totul in univers este energie in dlrerite grade de inten .. sitate, rczulta ca pana §i un g?n~ este un val de energie, ca 0 unda pe

-.- -'Ii... • •• , ....... -.---_,.,. - -

suprafata unui lac. Alatur! de Karma, efds~a concepjia energiei

circuland de la 0, viala la alta, conceptia renasterii saua.relncamarii.:

Se presupune ca ceea ce facem Intr-o viala afecteaza calitatea §i I' evenimentele vietfi urmatoare, tot astfel cum ceca, ce ... facem tntr-o zi

ne Influerqcaza conduita zlleiurmatoare.

-' ~

. Influentele legate de elementul cosmic sunt de asemenea

recunoscute de om, dar ca pe niste forte exterioare ce nu se afia in

j • •

mod n-!ec.:,lC, ,'es-< a: r S;-'U' b co ntrolul S····I~ 'U E-' .le in clud pozipa p .... )- 8'·' n eta rX'. tor-

._. ' __ . _ ,._ .. _. _'. =' , . _',_. ' ',. _ -.'_ ._.'i:l, ·._'IIII' -·~.'i .'-' .,.,' .,1 .'_. _ ... ~ .. _'. , .. ',._ ,'_ ._,', .:1.' -", _"'I IJ,

I 'i!IL- ..,_~~

marea planetei, modelele regionale §i regnurile animal, vegetal §i

1""

mineral,

'.

, I

,_

TEHNlCA METAMORFICA

Exista credinja popularii conform ciireia pozijia planetclor in momentul nasterii exercita 0 infiuenta hotaratoare asupra noastra §i cii astrotogia este studiul hartii cerului'asa cum se prezenta in acel moment. Cei ce studiaza astrologia cred ca pozijia planetelor in

momentul na§terii ne ofera 0 harta a psyche-ului care, daca ~ interpretata eorect, ne ajuta la realizarea potenjialului nost~u. S-a observat cii m.ulte aspccte ale caracterului, corcspunzand semnelor zodlacale in care crau plasate planetele in momentul nasterii, seamana eu ale alter persoane nascute sub 0 configuratie similara . in modasemanator, modelele psyche-ulul individual §i colectiv sunt rellectatc in ciclulzodiacat, de exemplu trecerea de la era Pestilor la

era Varsatorului.

. Formarca planetei include fazele de transformare prin care a

trecut aceasui:C~ misearea polilor §i a continentelor, Aceste faze, ca

Il' 11 .. ~

§i intluenja Soarelui §i a Lunii, vor fi resimjite de noi, in calitate de

~ ... ~~-, .... --'"

locuitori ai planetei §i dcoarece corpul nostru este constituit din

...

aceleasi clemente din care e flcuta ~i planets: pamant, apa, Ioc - §i aer,

• ~ ~ # .-

Ciclul menstrual urmeaza adesea ciclul lunar de 28 de zile,

~ I~~~--

Modelele rcgionale sunt legate de influentele specifice exer-

. citatc de fieca~e'wna a pamantului. Ca §i un organism viu, pamantul lndcplineste Iuncjii diverse, deci are nevoie de §i foloseste energii diferite. Energia din Africa Centrale va modcla un tip de con§tHnlil diferit de eel de pe Jarmul Marii Britanii. CUatorii remarca adcsea ~t de diferit resimt fiecare regiune sau lara §i ce elect are acest lucru

a,su'plra lor.

Interactiunea rcgiunilor animal, vegetal §i mineral produce un

,~ -

cchilibru dinamic in mediul lnconjurator. In interiorul acestora

~ exista 0 co,n~tiinla ell care ornul poate comunica, de exemplu

~ I I, I

spiritele nafurii si devas. Activitarea accstor rcgnuri este benefica

· pentru om, iar un excmplu este faptul di padurile produc oxigen.

Influentele aflate in elementul universal sunt acele stfiri pe care

11

omul le poate cunoaste, dincolo de cxpcrienja realiHilii pe care 0

II,

•

\

TEHNICA ME~I,A ,I,.,IO,- __ -RF''~" ' -1,r.CA>-_,~1

__ I. ~1J1lY.l· t. ,. ~-' ,J' ~ _. '-

",

.

are. Consideram Ir mod obi~nuit nrealitate" ceea ce este exprimat

in matene, limp §i spajiu .. Dincolo Insa de aceasta se anA: menirea noastra InIume; Inteligenja, cea mai inalti forma de energie men ... talA, §i starea de "cunoa§tere"; iublrea, starea de grajle §i extazul, cea mai pura emojie; §i spiritul sau viala,_ expresia energiei absolute. Toate aceste influenle sunt asemenea notelor muzlcale, insa muzica

. i~sA§i,.esenlat sunetut..este viaja,

. N u e Intotdeauna usor de ,nleles cum §i de ce ne afecteazl aceste lnt1uenle. Trebuie ~A pA§im dincolo de cadrul nostru obi§nuit de referinje §i sa P ivim lucrurile dintr .. un punct superior concepjiel comuune despre limp §i spaliu. 53 auncam mai Intii 0 privire asupra felului In care aceste inOuenle se materiallzeaza.

_ 0 analogie ell electricitatea ar putea fi de [alas. Porta vielii este ~ asemenea puterii dintr .. un generaror.Pentru c:a 2.utqeaelectricA s4 . de~na disponibila in chip de lumina eiectrica, ea trebuie sa fie

__..__................--..._ _, - Ii

redusa :~ ajutorul unui trans fo rmator. Lumina electrica poate

funcjiona numai datoriti rezistentei_pe care 0 op ... une unei ~ai

'i,._...I..... _I

intense circulajii ~electticitAlii. Acela§i lucru se intAm-pUl, Inainte

. de concepre, ell vlaja care, pentru a se manltesta in §i ca materie, trebuie ,., s,l reduca sau sa coboare nivelul vibrajiilor. Iortei sale.

~. ~ •• _ _ •• ,__ -... ' I l I'

Aceasta incetinire atrage apoi int1!!~nlele, care constitute rezisi~~ia

f~l~ d~ 0 circulajie mal intens~_~ viejii. --- .. -.-

Caracteristieile noastre se precipi!a in Iqa'terie, Is concepere, in chip_ de p<.?'~nliaIJ iar acest potential se actualizeaza de indata ce ·

. embrlonul i.§i lncepe dezvoltarea. Ca--nivel flzic, de exemplu, ~

-' ,...-,,-,-- ., ".' - ' "

potenjialul formarti oehilor §i culoarea lor, posibili~atea de a vedea,

ca §i un anume tip de vedere exista deja in prima celuUi fermata. Potentlalul acestei prime cel~le devine activ mai tarziu, d;pli cum a fost P ogramat, Ceva similar se intamplA, la un nivel mai abstract,

. IC,U, Influenjele non-materlale,

PutemIrqelege mai bine acest lucru Imaginandu-ne ca ajungem la momentul concepenl cu 0 tralsta eu semlnje de diverse tipuri.pe

Care le pla~tarn in timpul cclor noua luni care urrncaza. Varza de iarna nu se planteaza in acelas! timp eu Hiptucile de primavara. .. Timpul concret in care innuenlel~ sc precipita va determina natura

· caracteristicilor sau a dificultali10r de mai tarziu. Sernintele se transforma in plante in funclic de anotirnp, uncle dintre ele avand nevoie

de ani pentru a se maturiza .

Sa ne amintim exemplul ell raul §i bolovaniiaruncall in el.

Tabelul (vezl fig. 9) inrali§eazA-doi curen]] ajungand la un punet de intalnire, ce reprezinta intalnirea parinlilor Ia concepere,·aducand fie~re co sine propria mostenire urnana, rasial.a §i indivirluala, i~talnirea lor perrnite influcnlelor non~matcIialc s~ se ancoreze in materie, in prima ccluH1. Cure,nlul tnalnteaza §i devine un diu, care se varsa In mare la nasicre. Pielrelc din curcnt §i din rau Iormcazii

.' ' .

",

"depozitele in limp" sau potentialul stari! noastrc viitoare, Intr-o

perioada anumita de limp" 0 pietricidl de pc r~ndul raului poate reline tot felul de deseuri §i in scurr limp se paale forma un Intreg merman, care poate chiar stdipunge suprafajia apei. Abia ciind sc intampHi acest lueru recunoa~tcm boala fizica, atunci cand "exteriorul neted" ne estc tulburat. Totusi, problema a aparut cu mult limp in urrna §i a trecut prin difcrite stadii pana sa se manifeste fizic la suprafa13, jar pietridca iniliaUi este acum bine ascunsa. Aceste ptetriccle reprezinta calilalile noastre potcntiale, pozitive §i negative. Privind tabelul, putem intelege la ce nivel ~i unde se manifesta acestea, fara a uita raptul ca aceasta e doaro incercare intuitiva de a

" .,

situa unele dintre infiucnle. Considcram calit31ile din tabel ca fUnd

potenjiale, iar nu ca stadii dezvoltate ale fiinlei.

Tabelul inmli~eaza corespondenta modelului prenatal cu in-

, fluenlele de Ia nivelurile mintal, emotional §i comportamental. El prezlnta cateva dintre caliliilile care ne afecteaza, Acestea sunt exprimate lntr-una sau mai multo dintre m?dalitalile prin care dcvenim activi. Din nou, trebuic sa amintirn fnplul ca '- vern in vedere

I'

partea, iar nu intregul.

'.

....

TEHNlCA METAMORFICA

59

...

I,

60'

.'

TEHNlCA METAMORFICA

•

. '

-

..

!II; ......... , _

. - .

ICQ,NC,EP,ERE

-

~

ICap'. Glandele pillea:li ,ii, 10,1:1., Pri"ma v,crlebri

pi tu i ta,r'i" Orbi re, Sur- ,c,e'rvi,ca,li, Ti ro,id,i:1 zenie, Dislexie, 'M:ig,f'e:n,a, Ami&dale,De~re~'te, de T'ulbura,r,i cerebrate, vorbire, MUle"Die. Epllepsie Ralcea',I~" Ori'pa" Glaude

Dinli, Si,DU,S1, IMeuiD,g,i,li,

Seleroze mul Ii pi,e" Autism,

Sladromul D,o,\V11

I'

MI,NTAL

InlcJigcl11i, CUDo3§lere, Cou~tiinliJ· Energie, ,L,umi,oi, Putere 'Voial,l. Cre,d,j,al,i, Ordlne S pirit, '"A.d,ev'B r,,-'p lel"e,p,ciu- " 'I n l,e I c',g!erc'" FragmeaD,C'- 'Conruzie Nc'p,uti'n,.1 - tare, Geniu. Haos

, ,- __ -' 1.1 .11' ' I . . _ I ~, - -' - 11-' ' - -,' ,_ 1_

Dezorieutare iu'le,l,ecl,u3,il, 'Ii U II tric, R,a. u ta, te

Lipsllde' ho:ti.r.,re R"czi,s,'t,enll" SchizoIreaic, 1"elma necuI'lOS,CU 'ti,

EM- OTJ- 0-

__ .' I, ,,1,:_

I I

NAL'

.1

, ., -~I

Abaadoaare, Extaz, Fervoare Glorl -- Gr a···ll·'e:~ Pa

,a ~,t <,f I'&:', . ' _'" '. ,'" "cle,

Pu tere Sa cri f;' ei u.G lacia-

'. - _. , I~' _ ' ,.,' . I, ':"':-. '_ .>. 1_

lilatc" Im,p'o,len:ti, Izolare,

I 'H' 1-

_" . --. - I _I .' ---:- _._. -_ I 1-.

mpa,,~,.aos, lola.

A d' IC '~'"

.rc care, ,Q,.l.'u,l,ll"e,

S,ol,idilale'l Renuata ..

,~

re, Incredere.Dezo-

,tt . T ... A" 'b-'

nen tare, j, eama, _,,-,.

se:nla dCJi,linl~i, R,e·, ze'rv,i~ T)i,s,te'le, Te,,· roare, V'y,ln,e,rabil,itate.Re trac ti bi.li ta te

PIQIS'T .. ,CON,CEP'E'RE 1,_,22, sap:tim5:n,i

Piept de 13 prima vert,ebri ccrvic.a,li la a ,S"'a, verle:bri lo"r,Bcici, -Ci.co;,za,- PlamS ui,

TU,bcf'CU ,llolz,i:"B,roID,i i u, Tu s e .• , Boli de iD,ima" .AD,gj,ni,lAslm, Cancer Ia d,oi, Pleurezie.Paeumoaie .

Empa tie, Dragoste, Paslaae pcntru vi a la,'" S,tr'il ucire, Slgu..r:anla, Respe C It. Cali de

~ 'T- d- n . tt' ...

SID,C, ran ,reSer" _cz,g,usl ,ali

d ij T d" liii

I _e sme, I ea, ma (_ ,e reS,p,I,D.ge-

ra. Frua tra rei, L,icom"i,e" Duritate, Tristeje, Neputin'I; Resentlm e t Ie--iu,-t"'I,iIIla-' ,t ",

r' . "',13, ,1- .n ... , _"Q,._, ·1, _ .' . e

ColO. I t,i, en '1.1,,, Conn • Dlspon i b,i"lila, te le,D ti RU~~ A, ... dlenlA" Iult;cg,r:l,ri", M,o'", lall,- AU,&Le,rita,le, Ma.l,ur,i'i.a'" ',ra 'I i l,a tie, P u ri t,1 t,eu~ te, AIUI,O-CO,',D,'lr'ol, ODes,Lila~ ,Scrupu,l:o,zi'II'I"ew S,iml te" S',poIDtaD,eitale. ,S:u,,[icie'.D.a,l dir,e,clie,i. Simi 111 11", Inca'IPIBc,i.la't!e die ,expi,ri"ma'U n ,I 'ta, p,i, AD1'ora Ii 'la.lle, r'e, la, j,de i ,10 r" I mat IU Ii. ta :le', Crim i D 1.1 i La te', Exce'a·· M ,3, r 'I, Ii ,r' i. 'U" M a,s 0 c,b:i 5, m I

"

tric i tll,'I,e, :Izola fie', A,u,~ol ... ped,el,Ps,ire

L,i'PIS!, de' Ih"c're,dere"

L,ips,i de' dire~,clie,

Li:psl3 de scrupuh~

COMPORTAMENTAL

Cap,a.lcita'l'f! de traasforma .. ' re, Androgin,ism. As,cc ... 'h,lm, ladj!e'.ren,I1, Cali-

'U-' , p. de- ." ,,' - - d' , ..... ,iIi:, 1- 0'" .' M- '-d' ~ .

.•. I; I ,e CQ,D',!'U'""",::.clf •. ' C I·

., 'II M- ,''_ - '" ;:r, A II'·

('a·ll, e" ~ ..... I I,S,I1 Ca,,:, p a ',a"e,t

n- _ 's 'p-' 0'- '11~'5' C·I·= 'nl - .' . I., - '1111] "I' 11!Ir;, t-

iC, I, . 1m, _ I . ml_~., ", Ld, c..1

Re'lraglc,re, 'Rlepu'lsie, V"io-

Ico,ll

_.

· TEHNlCA METAMORFICA

'J

-~

',-~,

,...

61

18,-38 lsapilaman:i Abdomen de' la ,a 10-a veru:bri'&,IQ,ra.,c.i.c1I,a coccia"Di ficu1!1i ~j, in tes ti, uale, C:O'D,sti,palie, D,ia ... rea, SlDA. C'is'li u, Ve-,

-R·· .. Ib'·

z,ica u,n,nari"c,lnl'c,,:,',~,

P ros t,a'('a", S'(cr'i Ii tate,

'Me'Do',pauza, Apendice, Repreducere

Capacitate, Altruism, IOC,f,cdc're., IC:ul~,aj,t Putere, Crestere, MOf',a lit a te, Si.,&ura'Dli" A.li,oa:re, C,oo ... Rabld,ar,e'" 'F,o,rii" Simps- ni,el" Atitudine defe,D,si,vi", tie, lnl:e,le,gc,re, Do'mi.. Depresie, Li,ps:,l de ide], D are, - E,x trove' rs] U D,C', Perv ersitate

Vi oj'l lm,orali,La,le,N e-

,rabd,a,,f'e',, M a r'li raj,

Ma terlal is,m" N,evrozJ,~

Paranoia, Som,n·oleI1V'

'_

Ca,I,m, Enlg,ziasm" Servia- Caritate, Cempasiune,

. bHi,ti1,I,'e"Blft,ndele, 'Gild u· Devoji 'U n C',I Ie rtare,

@A,--,·,t- N-'_' ';jiI!!Il'I'·'n~'~t\A 10·.··_ en erozitate, B,U,DBta, ...

If a" '. " DXI, 'C W:I _ ,,"',I • I ." J '''"''' - ' "-'1 , .... , .. ..

N e ria bd ,I ,rt!, Inca p',a ci ta tie te, Simpa lie" F' IU, ric' (a,S,i,

die exprim a re a emojiilcr, de ailii, Riiceati" DispeP',In,ici Ir,arc",I',u'vid ie, Is teric,

IGei'QIZi,e, ,Lipu, de preocu pa re, Se n1u a I i ta.ll e,

P,ani.ci"Re'spi'D,g,erea.

altora

Adaplta,bilital~ Ec'hiUb,ru,~, G'rij3, Comunicare, C:,om, u,n icare, i(icD'li'l,elc, .'H"i.r,oi,c,i,e, B,:UQ,i,t,;i1,t,c,

S'ta,b,iJ.ilah!,. ,Amb.ig-uilale .. Siml praetic, ~'~5,pon· Expausionism, Team,a, de sabilltate, Scciabilitalo,bl.i,Ba,i,'ii, Ezi'La,r:e'" Dezec:bi,.. 'lell 'S,pl,oa,'l:J,Deita,t!~1 Spri ... IibN, Ri:tJ,cirle, RC"lice,Dla" lin, Ei,ec ,I,D .(',ebl,:lU ioci,~'",

S:indro.m,ul giruele,j (IJlv'lr'" 'h:, 'Lic,o,mie, Cap'~cii'l brea p,e, 1101C)11 Re'lr,lge:r-e N"eVoi,a dc'., I·e,' el_i,'bera

d '~blOll'·' , ... , 1'.

I 'Ie 'relpO,D~la ~,I' r ,8,1",

A'Y' '!I·r- =. t· .'1': e:-~' H:' ed 0 D i,5 m

... ,1I'1i,' 'I ._ - --,

L'I -- 'iIO' d' 'e' 'I"'~' m' I p. 'r-:'I' .". 'Ii-' ," r _1,P'sa . '. ._['1 <_, I·q ,,," '--',

I respOIOU, b,i, I i 'La 'lei N e .... :l,n cf'ecf'ed erie, Re p u bi,i,e,. Sa,di.s,m'l) ICalolm,D,iii, ,Le,..,

F.l'Zl.C:

18-22 sapts,ma:ni.

Plexul solar.. Vertebrele toracice ,8,,·}0,t Stomac Ulcere, Gut,a, Hepa li te, Icter, F1caJ, Veziee biliarat

,- - . . .'" ,.., S··II·.~:

Pierre 1,1, vezsea, -. ,Pili I ,D-.,

Pancreas, 'Dia'bet

'M' - I'~A' L-

t, .. 1 .,.-.

1.'_' '] I _' ; '_ .

Acceptare, 'Conll.ile:nl,i,

G .'I't"!i" S~-I, .. - "; R-' .'.,. t ":s·'-·~

, r1J:3, ' . .2 ,pera,o .. , .··~e.a,ll_m,

T .. d li

Pantezie, 'ea:ma.· e rea, I""

tale,,'Te',ama de necunoscut, Ezhare, Epu iZI re D'CrvO'3,si., T,imJditate", Caracter cap ricios

- ,

• I

EMOi110 .. , ,NAL

COMPO'R~'

T· A ''''·EC--NT··· '., A"'L

NV'l .: \., I: 1_

~

:Of!'VI,e:

Org,a,.n.e gcn,iJa),e. Coccis, 1, m po Ie n 1,,111 Fr,i,g,i d i ta l"e", Qllrga"s:m" Bo,li ven er ice, flemor'oizi

Exp"aIDslu.nc', Lipsi, de: teamij, Bucurle, Iubire, Pace"

., 1'.1 M'" I Iii 'T' i

,S.II,gura,o,r, I', ,_ Die " ,'ami"

TJiI;lcle~, Singur'j,l;a te, I m pas,. R!e,gre~, Teroare, Vulnera ... , bilitate

Li berta te, M,otiva,',ie,~ 'veselie, Desehidere, Recep'li-

., So' ~ blli '. A· '."

'YILa',e,t,.<Clla,~ Illa,le~J ,<.CUVI""

tale maxima sau trAodiv-ie,

Autoconservare Autopro-

I ,. II_:_.· _ - '-"_ I -' 'I - ,_I

t,ecl"l,e,

'.

. ,

, I

.

TEHNlCA METAMORFlcA

"

OJ

, "

Data exist! un scop al vielii noastre pe p·,'lmlnt. atat'la nivel

., I I I.'

~ cosmic, '~t §i Ia eel fndi ddual, atunci, Intr-un tel sau altul noi

corespundem acestui scop, cu toate caracteristicile pe care le-arn arras spre DOl. Trebule sl recunoastem cll, de oblcel .• ne Ulslm In vola int1ue~lelor, .lnsA opjiunea de a Ie transforma ne aparjine, Putem, de exemplu, sA Iueram ,_ntr .. o stare consfderabili-de stres §I sl suterim un atac cardiac, dar dacA am r,eu§it sA fnlelegem situalia In care ne afiAm §i sll ne relaxam, atacul ca'rdiac poate 51 nu fie necesar, Atune! cind pr,acticlim Tehnica Metamorflci, put~n.v~cr~,.pdB. intermediuI fnOuenlelor, focalizlnd forla vielii dfncolo de ele. Astlel fn.leleg~m ci suntem Iii masuri sl alegem dac! dorlm sl tint afeeta.li de ele sau n ~. Lecjlile pot lua rAstimpul unci vicli pentru a fi fnv1late, dare este tmponant sA" ne amintim cAinfluentele'sunt doa manifestiri ale vietii. DincoIo de fieeare dintre ele se ani viala §i posibilitatea mi§~rii~i a tansformarii. tnvilarea se face In timp, Fixin.d momen ... tul din limp cA~d infiuentele au Iost stabilite pentru prima dati, acestea pot Ii alaturate procesului de fnv1lare,. astfe! Incat scopul sA fi.e reallzat, Iar infiuenlele sA nu mal .fie necesare. Prin Tehnica Metamorfi.~.Llnvala.rea se !!!ce N In afara tim.~ululu .. TotU§i, aOttest Iucru s-ar putea sa nu fie recunoscut sau sl'aibA Ioc la un nivel

ICO'D,§ t, ent. .t:- '

I'.

..

1 '

. .

,I •

. . , ~

'""'. . - - .... - ... - .... _- !_' - - .. '

..

I '

,

1.-,"

, '

"

P'~ I de -- ,-,'I ----

- oll contro a aoar acpunea,

Niciodaui roadeleei: .

- IF- I!!II I

Sii n u tr -'a'w,','I~I';J"-~,,,"t'I"'p'e-'n','t'ru'- ", roa dele aqiunii,

_ ... ' _ I_···~:. ,~~ _.,' l~ . _, ..: ,~~-,-.' _-, _,' r~ .. _ I -~'-' .. , 1 __ " '_-, \._~' _->,,:.;: ~ -. -,' 'I".,'

- - '

$i nu indrdgi inacfiunea.

: '

•

I,

. ,

BHAGAV ADI GI:TA

j •••

I

I 1

•

Sa aruncam din nOll 0 privire easel noastre ~i s~ ne tmaginam.

ca are mai multe camere, pe ale caror u~i se atla scris.Jiandicap fizic, handicap psihic, probleme cornportamentale, traume emolional~, posedare, etc. Aceasta casa poate fi comparata cu 0 persoana care

~ . ~

stifera: de una sau cateva din aceste tulburari. In mod obisnult, ea este

.'

'.

I i~ f'

~

,it;

"

ajutata de un medic, 'un terapeut sau un vindccator 'care merge Intr .. una din camere §i, tratand problema mai mult sau mai pujin e flc -l'!!!e--'n" ,[-' face c,urat luna' In acea camera, Vindecarea, Ide orice

,,_ -,--' '-,'_:~-, ,t L_,' ' ,,'- "" ,'-,' '" -'- -' -- ' ," -. _ ,

.naturaar fi ,ea, patrunde in camera, de§i ca va fi limitata de experienja

, __ I

practicianului sau de, po~ibi1it~lne reale ale tratame~tulu~. Tinand

seama de accste lirnitan, once Iorrna ar lua tratamentul, are In mod evident 0 mare valoare, intrucar ajuti la alinarea simptomelor, a

, •• ' lIJ III '. Ii- ~,. b - '1-"11.

- - -, I: ", "," , I . I ' ,I I - ," , . I - -~ -, '.=' - ,; I,,' -I .. _ , ~. I" I,

d ureru §'l ,a In tensi t 1,1,1, ,_: a .II.

, in calitate de" pracucieni ai :Tehnicii Metamorfice, noi lucram Intr .. unmod diferit. Noi nu intram deloc in.casa. Mai deg~aba starn

'" - -

la u~ din {ati, constienjl de Iaptul ca miscarea de transformare a

inceput deja, prin venirea pacientului Is §edinla de tratament. Astfel puiem observa casa ca 0 colecue de camere. Faria viejii restabileste echilibrul §i armenia in "intreaga cladire, nu numai Intr-o camera

,. ,

I 'I'

I .

I •

,'"

1 1

I

,

\ '

I'

.

-. '

~-

, ,I

64

TEHNICA METAMORFIcA

anume, Ca I?~cticicni, noi nu dirijilm, nici nu consuangem [oqa vie1ti 'sa acjloneze in vreu CeI; nu-i impunem nici 0 modallCate anumi'ta:-,Stam retrasi, pentru 'ca ea sa poata acjiona a~a cum §tie ca e necesar,

Statul nostru la u§a este, cu aile cuvinte, descompunerea unei structuri itemporale. Teate caracteristiclle ell care luc~nt depozire in limp, incat prin concerurarea asupra perioadei cand au fast sla61Jite, ele pot fi dizolvate, impreuna eu tot ee s':a acumulat in jurullor -de atunci.

DiZof~r:.ea acesror depozlte este Indeplinita de for~_'y'!~ii pacientului. Viaja nu este ata§a(a de limp, spajiu sau marerie, astfel ca se'poate lucra ~~n afara timpului", iar aceasta constirule uniqratea pra~ii. Pentru aces: motiv, esre esenjial pentru practiclan sase afle "in afar~mului". Dad se implica in lucrare, atunei nu poate lua loc "in afara timpului", devine-dear alta forma de terapie, Pentru a evita acest Iucru, este imposibil sa luam in discu!ie mptivajia prac-

ucianului, ~

Afimotivat inseamna a avea sau a impune _Q_ direcjie, Dorinja terapeutului sau a vindeeatorului de a tarnadul va dirija energia pacientului sprealinarea durerilor sale. Acest Iucru e la Iel de'valabil pentru doctorul care prescrie medicarnenre ca §i pentru vindecatorul care se considera _un "sanal" pentru energia C!\,{i)la. Se lucreaza cu simptomele, intr-a maniera norrnala §i lesne de lnjeles, fiindca atunci cand un pacient vine la un practician, are de obicel.un gand in minte: el doreste ,un tratament pentru 0 tulburare fizidi, are, probabil 0 problema psihicasau e stresat, El doreste sa fie ajutat in problema lui, astfel ca tratamentul e orientat spre a1inare §i aceasta poate aparea. §i cauza tulburarii poate fi tratata, insa responsabilitatea pacientului pentru crearea ei ramane. Acesta a facut foarte pujln pentru a se vj_ndeea, cu exceptia dorintei de a ~~ simji mai bine. Asttel lncat el poate reerea, in mod inccnstienr, problema prin alte modali~!li, pana cand mesajul pe care corpul 11 trimite prin simp rome este Injeles, iar scopu] durerii specifice este realizat. Aceasta re-creare a problemei se poate Intarnpla cand vindecarea este taeuta penI~acient, lar nu de catre el. Putem inlelege ce se

'_""

'~, ..

TEHNlCAA1ETAA10RFICA

65

inl~lInpni atunci card. varful unui morman de ptetre dlntr-un rau este inlaturat, insa baza acestuia - nu. Peniru 0 vremc, apele vor fi din nou linistite, tnsa rnormanul e acoio, sub suprafa la apci, ~i va aduna in curand mai multe pierre, rcfacand varful ~j strapungand iaia~i

l' suprata]a.

In Tehnica Mctamorfica, scopul nostru nu cste de a ne concentra asupra problemelor particulare: privim pacieruul ca pe un intreg, Putern Ii consuen]! de sirnptorne sau influenje, dar ~lii:n-cl acestea se ana acolo dear pentru a semnala un blocaj al energiei. Nu incerciim sa stabilim ce nevoi are pacientul sau cum it putem ajuta, Tntelegeiea problemei lui poatc avca lac doar in mintea noastra, care e Ia fel de limitata ca §i a sa, astlel di orice ajutor am vrea sa-i dam va avea la dindul sau lirnitari. Dad vrcrn sa tacem bine pe cineva, nu-i putem fi de f610s eu vreo idee, con~ticnHI sau nu, dcspre cum ar trebui sa fie bine. Procedand asrfcl, am restrange rniscarca padentului spre sani:itate prin propria noastra conccpjie despre sanatate.

Daca suntern motivaji, dad! vom cauta sa deblocam sau sa impunem 0 directie circulajiei energiei pacientului, dad vom crede ca §lim cc-i trcbuie pacientului, atunci vom consuange in mod efectiv forla vieiii sale sa fadi ceea ce credem noi ca e bine pentru el. intrebarea e: cum pUlem noi §li ce e binc? Cum putem avea 0 mai buna cunoastere ded!'t a propriei rorje de vialii a pacienrutui despre transform area de care are el nevoie? Practicianul §i pacieniul sunt in egaHi masura limita]i de hotarcle puterii lor de in{elegere. Un practician, de~i e un specialist, nu peale §[i niciodatd eu adevarat ce e blne; doar [oqa vietii pacientului .ue.

Soar piIT'caca acest lucru sa fi;;- destul de greu de inleles. In timpui unui tratamem, de orice natura, pacicntul se ana tntr-o pozijie vulnerabila, in care poate Ii usor influent·at.Pracricianul si-a format cateva idei dcspre siruajia pacientului §i l§i poale exercita voinja, O durere sau un blocaj de energie pOL fi tratate, insa poale cu prerul intruziunii in proeesul vierii care, in rittnul sau propriu, este deplin capabil de vindecare, Accst ritrn, rnai curano dedl unul impus, este absolut corecr, Este posibil ca foqa viclii pacientului s5. se opuna dires:[~oinlei pracuclanulul §i astfcl poare aparea un Impas, poate chiar 0 vata.mare ..

66 '

Wi

TEHNfCA METAMO,RFIC4

, D~ci, in Tehnica Mctamorflca practicienii nu imp~~ a direcjle .:

Viaja pa'cicni~lui aparjine acestuia ~i trebuie sa i se acorde spatiul in care sa-§i asume intreaga responsabilltate fa1~ ~_~!ne. Numai el poate descoperi, daca e necesar, tendlnja a!!_a~_~._~~patele proyriilor blocaje de energie. Aceasta responsabilitate trebuie inl~leasa nu ca

0- , d- ,8' uorie" C'~'I~ ca 0 ,,'P, - osibilitate de a raspunde", atlt noua in§inct cat

J, - "- ," ", -' , ", , ,_

- ,Ii, "b' 1'1- '... 'I :x v

§' 'l~ )- 'U- m "'-, Ii ~~* nd AI n 'l,elegJ'lem, ,cA, sun tern 'p-,-e deplin responsat 1.~11"n, egatura

' ,,',', , "., ~" - '-' , ,,- I',' I", _

' ' .

cu cine §i co suntcrn, din momentul conceperii tncolo, §i di suntem

in staresa devenim §i mal responsabfll, atunci capacitatea noastra de vindccare face .un pas Inainte,

Practicianul, mra motivajie, cste un catalizator. Cu cit e mai pUlinimplicat, cu atIlt va fi un mal bun catalizator, Se intampla ~m acelasl lucru ca §i in cazul pamantului, carecste un catalizatorpentru si1manla. Parnantu! nu are nici 0 legatura cu ceea ce este samanla sau cu momentul cand urmcaza sA rasarA planta, dar acjioneaza ca un catatlzator pentru ca acest lucru sA se poata lntampla. Puterea intern! a semintel ellbereaza potenjialul planter de crestere, dezvol .. tare §i inflorirc;, in ccnformitate cu propriul sau program Intern. Samanla foloseste parnantul in propriul ei timp §i ritm. Nu pihnantul creeaza planta; elpermite puterii interne a seminjel sA·} foloseascA. Seminte! '.: ot sA-i trebuiascl,siptamani, lunl sau ani pentru a creste, PAmlnlul nu e legat de timp. Cre§tere~ semlntet se face din centru

spre afara; ea nil este impusA de pAmAnt. ' - .

I . DupA cum pAmAntul nuare motivajte, niei practicianUITe~~icii

Metamorfice nu este motivat; el e doar un catahzator, tarA dorinja de a vindeca, ajuta sau infiuenla pacientul, Porta vieSii pacjentu~ui va Indica transformArile pe care te consider!. necesare, transr~rmlrl venlte din Interior, Encrgia sa vit~li, pasiunea pentru viall, tot ceea ce Inscamnaa fj om va lucra pentru a InfAptul transformarea care

sl·i asigure echllibrul §.i Integrnatea, Ca §i s!mAn18, pacientul are potenjialul si.u de crestere, iar acesta Ii este specific; numal lui, nu poate fi cunoscut de altcineva .. Dupa cum pAmAntul Intalne§t ncvolle semlnjel numai pentru cA 50 ana acolo, tot astte! practicianul

Inialnc§tc nevotle fOflci vietH paclenunut numal ·ninde! ~e ,.a~~ acolo. El nu impune nimic; doar se concentrcaza asupra fortel vicin.

"

TEHNICA METAMORFICA"

Viata are 0 direqie de crestere, de expansiune, ~i are un potentia) infinit, dornic de a deveni actual. Putem astfel Intelege cat de important este pentru practician sa fie ~a-murit in priv.inla. motivajlei.

Multi dintre noi i§i chcltuiesc tlmpul diutand cauzele problemelor cu ajutorul teraplei, al analizelor sau chiar aJ vin-

I de~rilor spirituale, Privindcauza §I efectul in acest fel, intram intr-o

. lume a stmptomelor §i rnotivelor, a tot mal multor motive', 0 lume legat! de materie §i de ~imitarile ei. Data Iuamln consideralie cauza sau efectul, suntem prin§i lntr .. un circuit tara srar§it.

Modelul prenatal se intinde dincolo de cauza ~i efect, .dincolo de materie, limp §i spajiu, pana inaintc de conccpere. Se sugereaza

cit aid viaja a lnceput pentru prima data si1 atraga spre sine diversele Intluenje carese vor precipita mai tarziu in materie. Aceste influenje

. se pot materiaIiza in manttestar: care pornesc de la lntarzicre mintaUi pana la gleniu, de la cele mai inalte stai'i ernojionale pana la cele mai adanci abisuri, de la a fi prcdispus Ia accidcnte pan~ la a avea 0 buna condijte fizica. tnsa nol nu suntem direct legaj] de aceste manifestarl, guvernate de legea cauzei §i erecruhn: noi nazuim spre un leI superior §i spre potcnjialut pe care cle ne ajutA sii-I concretizarn. Accst porenjtat inseamna 0 existenja fara blocaje, tara a fi

guvernajlue uepoziteln timp saude influcnlestabilite In trecut.Este potenjialul unel con§tiinle superioare, al unci evolujll elevate. Coo§tiinla practicianului aClioneaz! ca un pod Intre ceca ce se allA

dincolo de timp- potenjialul nostru dcplin, §i ceca ce este In limp ,_ starea noastra prezenta,

A ff ta.ra motivalie presupune dctasare, dar a ceasta nu lnseamna

"",x, pra cue 'Ilia: inul este re C" e sa' 'U- n e'- pXsx' tor E'-I' esu ",' t,·' - t d I

WI u ,'1.· .. ·•· ......•.. '.1 e rece: au ienasau •.. ' .... ,_:_.econ§·cneml§carea

de, energte din interlorul paclenjllor, de slmptorne, durert §.I probleme §i poate fi plin de compasiune falA de sutcrinja pe care acc§tJa 0 tncearca, Dar el· nu este fundamental implicat In aceasta suCerinlA, ci mai curil"nd in viala de deasupra ei, UnuI dlntresensurlle cuvantulu! I,dcta§areu este "a trimite Intr-o misiunc",

In acest sens, ,practicianul insole§tc pacientul in propria sa misiune, §tiind clJorla vietii sale it va indruma corect.

.

Tehnica d~ta§Arii constA In conscmnarca faptelof, fje In

"

I

i

IT

I

I'

'!!II

TEHNICA META,MO'RFlCA

I ~ 'Y' ., '. 1 [., ,.... 'V' A, , I' ., .'

cgatura cu pICJOar,c" e", ue cu perso',ana, In cauza, In constienuzarea

.

prezentei lor, lAsandu-le sa patrunda, apoi sa paraseasca constunja .

.

Practicianul lntelege cit energia sau puterca faptelor ca atare este

suficienta pentru a Ie transforms, asa cum puterea aflata in saman18 o 'poatc transforma intr-o planta, Energia poate, de asemenea, sa

a- lr' 'a-"'g"~ s pre P .a cie .n . 't fa , c ··tIO··· rii ne'c,,"" esa ri pen t' ru Im bun )),t· "'a~ l';r~ 'ea- sa u 'I

. 'I I ", ~ I.:_. [' J ,',' '--_ I" __ - ,_1.,_- 11'1, _', -. _ . ',' I I' II. ",_ -',I 1'1 I,' ,"'. ,_,_:' . I,,_' _11_" . I_, ~I_,a ._',1 11'_ ,:_',I_. I·I._:_. _.1

, . .'

schimbarea situajiei de fapt, tot 3§a cum. samanla foloseste

r, pAmantul, umidltatea §i lumina soarelui,

Dupa cum pamantul este indiferent pentru samanlii, §i practicianul lucreaza C'U in,d,ife.re,n13, fa~a de durerile sau dificultajile

'" 1 13 '

.

pacientului, Indifcrenta inseamna in acest caz absenta diferenjierii

san a vreunei inclinalii pretcrentiale, neutralitate. Totusi, 0 anume grijA fala. de celalalt este intrinseca .naturli umane, stabltita inca Inainte de nastere, in timpul perioadei de post-concepere .,...._

perioada de Iormare, ne-am dezvoltat individualitatea prin optiunea noastra pentru viala. Forta indrumatoare aflata in spatele acestei

~ ,II A,

opjiuni este pasiunea pentru viala. IIi perioada pre-nasterii, ne-am

'.

deschis spre Iurnea din [urul nostru, explorand mediul in care De

,E

aflam §i prcgatindu-ne pcntru .relajiile viitoare eu oamenii §i ell

natura. Pasiunea pentru viala se exprirna acum ea 0 compasiune, un sc .mirn c n t de u I nifica r ~'e": C~'U ,C," e'···-IIl'la'-·)l·'·I!. a" s 't· ~C"·'; I ,c'·'~a~' P'" r "3-, ct icia n ul , c' un 'O"S-;-ca,,_4 n .du -

. . ' ~ _:,'. . ! _ ' . . . '_' L . , . _ : . . '.' .,' ": . . " ',' '. , ; ,_ c, - I . ,1,1 . ., ~ _, '.' " ~ I, ." " ,~, . ,- _ , ,'" .-.'" _. . '. r I·· . ','.c. , " -" . -

§i compasiunea, impArHi§,e§te propria. sa pasiune pentru viall cu pasiunea pentru via13 dlr pacient,

Calitiilile de compasiune §i detasare pot fi observate la parinlii care i§i supravegheaza copilul atunci dind acesta invala sa mearga, Copilul se va ridica, va incerca sa mearga §i va eadea de multe ori,

I! ;;;0, ... _ • '-

Daca parintii vor sari intotdeauna 83-1 ajute, copilul nu va invata

niciodata sa mearga prin propc' iile lui forte, El are capacitatea de a . merge, jar parinlii §tlu acest lucru; §,tiu, de asemenea, ca trebuie sa .. l

'.

lx, A • hWi d '-";1 " .~ 1 .. S-: d

,ase IS,,, Jnve.1,e SID,gUf" C . liar I, aea ar u'O'll sa- _ 18Jute. I-,.-:tau~'eop,artle,

det3§31i" de§i Bunt plini de dragoste §i compasiune. Impulsul de a . ajuta este real, totu~i, adevaratul ajutor consta- in a nu inteIVeni.

Accas,ta 18,titu,dine de, neinte,lVenlile c,rle,eazii adesea clonfu,zie, de Vflem"e ,ce dorim in _-~,',o'd ,c,vid,en't ,sa a,clioniim, fiin,d,cB ,a]lfellips,e§te "

motivalia de a deveni practicieni. Impulsul de a ajuta este inte~eiat,

I '

,

I

, '

I

' ..

,

, I

• I

,"

, ,

-~.=.~

• ~.1' "'"

-

TEHNICA ME'TA,MORFICA

-

insa atunci ~nd incepem sa practicam trebuie sa rcnunjarn la el; nu

putem stabili cc erect poal'c avca acest ajutor. De cite ori anngem 0 persoan x arc lee un schirnb de cncrgic De accca am puica [,',p.'. une

I _ ' .' , . ": . ,a, , I. . .:. .' "I::_ . ,_. ._ "", '. . r ' I, I ' I _, ,: _ _ ' . IJ .. 1 , - . to , . '_ -- . I" " - I

."," ,-" • iI";o,.' 1'1 · I -

di practicianul este nevoit sa intluenteze direct paClentu, prt con-

_ I'

tact fizic. Acest Iucru poate fi adevarat, dar sa ne amintirn starca de

spirit a practicianului. Deosebirca cscnjiala CSLC di practicianul nu tncearcii sa vindecc pacientul, nu toloseste cnergia magnetica In scop devindecare, 0 vindccare fizidi poatc s.a apara ca rezultat al §edintci, cum e cazul in Retlexolcgie, dar acesta c un beneficia marunt, Adevaratul seop at ~edinlci este de a ajunge deasupra tuturor

nivelurilor, inclusiv eel Iizic. \..

Cand atingern 0 zona a piciorului, ne indreptam, prin cnergia

descendenta, sprc cca mai inalta realitate, sprc viaja insa§i. Lucram

. eu timpul §i cu etcrnitatca, lar vindccarca survinc dcoarecc pacientul nu mai este supus influentei depozitelor in timp. Faptul ca exista viala esingura conditie pentru accasta. Nu conteaza cat de profunda e tntelegerca acestui lucru, ea nu va alters irnportanta acestei unice

- 1 .. !i .. • 'JiOF y

conditii. Daca ne intoarccm Ja cxcmplu . easel §l He unagmarn ca a

fost construita ell un defect de structura, am putca spune ca ne . Indreptsm spre momentul din limp cand aceasta defectiune S-3 produs fiindca in spatele ci se af1a irnaginea structurii per ecte.: "

Am prcsupus ca, pcnlru ca viaIa sa se rnanifes e ca fiinta umaria, trebuie sa existe un protect pentru. om, materlale §i influenje care convergspre crearea unei individualitaji unice, prin care un unic scop va fi Indeplinit. Daca am fi dimas in stadiul de proiect, nirnic nu s-ar Ii objinut in unlvers. Pentru ca evolujia sa piba loc, trebuie ca acest seop s~ se irnplineasca in matcrie prin noi, De aceea este atat de important ca practicianul sa nu intervina in acest praces. Daca lasa viata sa acjioncze pentru pacient, acesta va putea sa treaca de Ia

inlelcgcrea faptului caare viala la inIelcgerea faptului ca el esle viala.

Nu cste necesar sa §lim prea muUe des pre accasta prac cica. S .. a observat ca estc sufieient ca 0 singura pcrsoana: dintr~o camera sa fie cOD§tienta de impHcaliilc superioare. pcnlfu ca accst pod al 'con~tiinlei sa fie prczcnt, iar [oqa vle~ii sa cliberez.e blocajelc tara impedimente. Se poatc·IJustra acest Iueru eu povcstc::a unui adoles-

",

70

TEHNlCA METAMORFICA

.'

cent handlcapat mintaI. BAlatul i§i petrecuse 0 bunA.pa.fte din viala la rna! ul marii, mergand adesea descul] pe plajA .. Mama Iul auzise de

Tehnica M··'e-ta,··m···"o··r"·fi·-I',n:f-c-·":"l- d'-'~I'<·I·-·"X"-",,.c.-.,-~,. ,""".- . '-.d····'··- .-. '0···. '-"'IX .",.- .. III

. .. .. . ... .. . ... ...".... ...'1.,;4 §l 1 . use Sa. urmez,e aceste §c IDle. upa trei

Iuni, §i-a exprnnat uluirea fala de schimbarile benefice Intervemte. ,.,De ce, se .. intreba ea, §cdinlele de Tehnici Metamorfica. au adus

a- ceasts schlrnb, 'c"- la -- i., .. -, .. -_,,-, )-' •. e nls .!,'~',-., .. -.- :'1 '. ·,t- - .... d .... ,~'-:- --.,'-.:. ,r··, "-.x d'· ... '

·c ·.d · mnare, iar mersu pe P aJ~a. care esc re rapt 0 torma .. e

. stirnulare a picioarelor, nu a avut acelasi eCect?" Deosebirea era di

in primul caz, constunja Intrase Inacjiune; prin sensibiliuuea crcscutsa rnamei §i volnja fiului de a urma §ed.ilJlele.

T bui I. x" -- -

. reouie, ,pnn urmare, so. acordam atenjie propriei noastre

motiv3tii in accasta activltate .. ca~ de deta.§ati putem fi1 Se intampla sa existe situalU cand dorim sa ajutam pe cineva, cand compaslunea

noastra pentru un copn infirm DC copleseste, clnd auztm de 0 mare 8uferinlA care ne Indeamna sa Incercam a' fi de folos.Boala §i sutennja ne inconjoara §i orlce om dorc§tesa ajute in vreun fel. Dar

. adevaratul ajutor pe care it putem ofcrl este neintelVenlia, da.ca §Um cll vindccarea arc Ioc din interior, cil Iorja vietii va. face tot .ce e necesar, ehiardaca acest lucru nu se intampIA Irnediat. Fiecare dintre

noi este unic, flecare are propria sa cale de urrnat, iar forla vie.lii noastre 10 cunoaste.

I~

I I'

- - - ... , _a .... - • ,",-~ ...... ..:;;!·alg.F'I!!'·_- .-_-;_;~~-. '.."i,).r:r-'

"

7· MANIFESTARILE

,....

TRANSFO'RMARII

,

I

, Cand ne imbclnavirn §i mcrgem la doctorsau la terapeut, ne

s§teptAm, probabil, la 'rezultate .imcdiate, sa a.iba locosch.~mbar~ la nivel Iizic (daca boala e de natura Iizica), dorim sa rim ehberal1.?e tensiune pentru a putea dormi sau sa ne fie calma~e el1101ule violente, Din cauza acestui "si:n,dro,m aJ rezultatelor", cautarn ajutorul in atara §i vrcm ca el sa acjioneze ins[ant~neu; vrem~ezul~ tate. De-a lungul timpulul, am plerdut in buna masura capacttatea de .3 ne asuma rcsponsabilitatea pcntru propria noastra stare ,~e

sanatate. translerand aceasta rcsponsabilltate unor oameni pe 9re nici macae nu .. i cuno3§tem. Daca acest proces Iuncjloucaza, suntem u§urali, dac:a nu, mergem in alta parte. Mai tot tiIllpul neafHim. in

a~~~~~ntactll~~~ _.;~£!~]~~!ul nE_~_~~u ~i_~~.:rCf~rA_m SA. rlIllan.cm i5:ifeldecat sa restabilim legatura;1mpiedlcand m felu) acesta lim-

pezirea rostului bolii. Putem objine 0 vindecare temporara, insa ~upa un timp blocajul energetic va reaparea, poalesu~ al~~i forn:30'

Totusi, pcrsoana implicata poate lua in mod deliberat deCIZ13.

dea se cllbera slngura. Peate actiona in sensu] cautarii ajutorului

..,.,.,VSri -'. . .' .. ' . . .... _ . A .'. .... e, . ' ... '.' . .. .'. _. ....._ '._,. .

prin constlcntizarea fcnornenului ca.re are Ioc. and lncepem sa ~e

asumam responsabilitatea rala de noi Insine, obscrvam rezultatele i~tr .. o lumina Ioarte diferita. Cand rransfcrmarile incep sa se

II

72

' ....

TEHNICA ME TAMO,RFICA,

.

manheste, recunoastem ceca ce ne comunica intregul trup-minte, ,

lntelcgem de cc suntcrn bolnavi §i de ce au aparut blocaje de energie

, '-~~---..,....._

§i incetam sa Iesuprimam, ~a cum un practicaat al surfului caHir~te

valunle in Joe sa se Iupre ell ere, in Tehnica l'o,fecamorfic:a observam cl toate Iormele de boala evidenjiaza un bl~caTc-~c-rgctic §i ca, atunci

, ~ nd circulajla encrgiei~lCr',eHberata) boala este vindecata. Vin-

,

decarea poatc lua ceva timp paoa sa devinaevidenta; transformarile

pot sa nu fie, Imediate, insa au tendinja de a fi permanente. Schirnbarile launtrlce sunt recunoscute de, obicei lea 0' reorientare

subtila, un sentiment crescut de implinire, 0 nouii dirccjle, senzajia

, de "intrarcin cursa", un sentiment de rcctitudine. Un pacient ne-a scris: "Am semimentul renunjarii la vechile modclc, and sunt · confruntat eu situatii obisnuite, observ casunt pe cale sa raspund ca

- .

de obicei, cand cevama opreste. 0 voce launtridi spune: stai putin,

~ as I'a"-I- m -v 0, dclu II) 'V-' -echl, ca re-i ICJ,e-,1 no u? '~-'_-,_,'I'~ a- tu , n C' __ ,I'~' ,o'b- serv :-",x; r -'la'r'sp,u,'n,I-',d':, I,n

cd 'I ,___:" _ _ _ ' __ ' _ _ ,_ _ _ _ _ " ,'., I", , '_ , __ , _ "I _ - ,_ _ _ _ , , _ _ - -" L.a -' - - , '-' - -' '-'

'" , '

,

alt rei; un nou model a. iesit la suprafaja". Uneori, transformarile

• II Iii -, - !iii

resimptesau observate de cineva sunt cvidente.cum a fast cazul unei

feUl.e de patru ani care a mers pentru prima data in viala dupa numai c!itev,a· §cd.inlc, dar adcsca transformarlle sunt irnpalpabile, energla m - 'I'~§--'c·a·~ n ,,'IU ,Il'CC, la u n n ivel a 'ta'''''' 'I d' e s ub t-'I:~'I- .... in c-a~' ,[ a p-, roa pe I("a· n -U, r-, n e d>s-v m· ~

1._ l_!._",' I 'I I IU 1'_rii!!iiil!i31 __ 1 _I, _-_,::",,_ I '~J '_ t -'. '_-.1 " _ ' ." ~I ,_' . II_I~I_, _"_I "_ I 1..,.1 ~ ~l • t, t ',_-, •

, , ,

seama .. Este ca §i cum. ai incerca .5.1:\ privcsti 0 planta crescand - §lim

cli ea creste, insa nu putern vedea cum se intiimpHi ac~st lucru .. E _

,

posibil sa nu facem lcgatura intre, de exemplu, Iaptul cao avem 0 nona

slujba"o casa sau 0 iubita §i faptul cii picioarele noastre au fast puse fa lucru la fiecare §edinlA. Prictenii spun c3 observe difcrenIa, tnsa noua ne vine greu sa-i credem. Nu sunterrr constlenj! de transIorrnari, fiinde! ele vin din Interiorul nostru §l fiinddi noi suntern aceste transformari.Nu lie, putem raporta la un sistern fix de r,eferin!a,

• I I I _J ~

I Y

I' _ _ -, II - - "III "A - _,!!!, Iii'

dcoarece totul innoi Ie, nuctuan't~ M,81 mult: deca,[ atal,une,Olrl. .nl'Cl nu,

.

nc mai aminlim cum eram inainle §i nici problcmele ,cu care ne

co'nfru,n tam,.,

Este imposibil de dcfinit natura transformarii, in cit timp se va 'p··roduce sao cum va aves loco Pot fi defhlite caile vielH? Impulsul,

, .

I

, ~

TEHNJCA METAMORFIC./£

73'

miscarea de transforrnare vine din forta viclii, iar accasta poatc

'W .' '.' • - -

nascoci circumstan]c S3'U :ucloi'n,cidlc,ll,llc," care nu pot f explicate in

sensul rcalizarti unci alina:r,i. Orlce, Ide la 01 Intalnirc 'in Iii m,pl,a, toa riel 01 cadere 10 fe'br:3 aparuta, brusc sauo alta, tcraplc se poate Iolosl, ,d\,n,d

§i dadi e nccesar, pentru a conduce la 0 stare de intcgritate. Porta vietii va aranja lucrurile astfel Incat vindccarca launtrica sa aiba lac. Un pacicnt care avca durcri de spate consultasemai multi medici osteopatologi Inainte de a vcni in, mod regular la scdinjelc die Tehnica Metarnorflca, Apoi a consultat unalt ostcopatolog, iar dupa tratament, durerea din spate i-a disparut, Forja viejii a Iolosit ajutorul dat de accst medic pentru a elibcra cncrgia, dar spatcle nu s-a vindecat nurnai din cauza tratarncruului, ci pcntru dl durerca nu

mal era neccsara, De vrcme cc pacicntul §i-a asumat obligajia de a se transfcrma pe sine prin §edinlcl,c metamorfice, Iorja vietii a inceput sa activezc procescle de inval:arc §i vindecare. Ccl din urrna ostcopatolog a apurut in morncnrul cand durcrca era prcgfitit:l, sa fie c libera 'ta,.

Desi uncle schimbarl momentane pOI avca lac, am observat ,ea

.

nu Intotdeauna pacientul este incapabil sa faca (ala transforrnarilor;

'0 stare de cchilibru este intotdeauna 'menli.nulla.Forla viejii 'controlcaza miscarca interna §i conferii ccrtuudinca cii nirnic ncplacur nu sc va Iruampla. Dcsigur, nu putcm spunc in mod concret ce va face sau nu Ior]a vielii, dar mecanismcle aflate in actiune par sa, s.uslina un cchilibru chiar ~i atunci cand struct uri adanc ascunsc ics la s\lprafala §i sunt clibcratc. 0 stare de rcctitudine Iiiuntrica si de

, stabilitate se ana in spatele miscarti de transforrnarc ..

Acest lucru so intampHi atunci cand ceca ce estc cunoscut sub denumirca de MOdel Regrcsiv a.parc, in care rcsimjim 0 stare de diu sau putem chiar rctrai start de b 101 a.l a, sau difilcultali din trecut, I,n

~ ,

~

Tehnica Metamorfica, lucrand pcntru dcscompuncrca unci structuri

ternporalc. trccutul estc adus la, lumina, iar dcpozitcle tn timp sunt anulate. Nu estc, tOiu§i, intotdca una ncccsar ca lrCGulUI sa fic deplin con§tientizat, de vrcme co elibcrarca sc produce 1a nivcl abstract; se lucreaza mai curand cu cnergia dcviata de cvcnimcntcle trecutului

deCal ell ev,enimcntele insc§L S-ar pulca inlampla sa retdiim accste

'!JIi'i

TEHNICA METAMO',RFICA

,

,.... '~.-~ .. " "1'( - ~ .. "'. ".-'. ',1·· "'1- .. ', - -,':" " ''' . .- -.,. r·,· - '. ] (t", ' .. " to - ~ .' ,v d" , "'-,. l'tX .. " .

cvcmmcnrc In prezcnt, uar cie vor avca 0 mui mai rrnca .~ ura (I, ell

o intensitate rnai marc sau mal mica. Forja viejil e ceacare efectueaza regresiunca §i, ortcat de dificile ar fi translcrmanle, ele au

';I!!j" ,- t . nd c .. a- . a- 1.-· c u m" . m c' 't-' 1 0""" O-··fl 'n',~ 1· 'e'" ·1 'S' ,. fll! C··}I'e·,,··· tX - 'n' e'" '. g"

In .ot __ eauna 0', ra , _,0." .nnn p"., .tu i- ~' , I, ,U,_U,,,'_,I~.l1:, ," c,~r'Jle",

· U' n e xe m , P Ilu d lc - rcgre ',S-''-llil!'un' 'e'- est e S: ituajia u-' n U" I:" C' ,0'-' pllde 5"-1 S"'3- u 16·- a- n 'I~' .'

. '., ',.'_' • ... c. '" ," __ ' ' .. _ ,-' "":'.' ' .• "'" .' I:' " ".1 _ .' '_" ,-" _,' _"". " _'_' _ ,,".' :.' -_', I." ,'.' '. -'- ",'I "

•

care se Intoarcc la varsta de 3 sau 41uni. CAnd acest Iucruse intam.plA, I

p~rinlii trebute sa rcaqtonezc In mod corespunzator, Un copil de catcva luni arc ncvoie de dragoste cxprimat1i pein apropiere fizidi, iar dadi pArinlii tnlclcg accst lucru §i rcacjloncaza ca §i cum copilul ar fi Inn -adevar un sugar.acesta va primi slguranja' de careare nevoie

.

sl va ["'1- ln stare s-a1: ,~'I~' contin 'U' c e volu 1'I-a-'

:r' .... '--:, '- I'I~'U, I" "-""""3" '/I~".,,_ .~ :" ',.'_-.',' ,_ .. ,_,' ",11

Asa cum noi ne transformam.si mcdiul care ne lnconjoara SIC

I~' . - ",_. II __ . I . '._ _ _ I I . _"'._ _ ... I. _' L [I J ':j'1 [ " II [_I _ " . I I'] . - I . "', _ " . _I .' _I - ',_ I ~ 1, '!i.'_,' .....:..._.,' I. 1_

modificA, iar aceasta afcctcaz4 pc cei din jurul nostru, Fcnomcnul POUI e fi obscrvat In cazul lul Mary) 0 Icmcie de vrco patruzeci de ani care a sufcrit de 0 forma severa de dcpreslc vreme de mul]l ani. Divorjata, cu trel copli, ea traia cu un prieren aOat lntr .. o snuajte

similara, leu dol copil Mary' .' ajunscse in situajia Ide a consulta un

~ I . ~ I· , ,

-h'· d " I III '1 a_- t suf d

1,.--' .-- .-1-11"-' .' f ·····,- ... ····1 1·;-:- ... · 1-' -,'~ ,.,- . ,'"." .-.-', .", -::- ...... ~.,I. ",,', .IL:=- "'.("-',.,-:-:-,," '.- ....

pSI iatruv ueoarccc se simjca cornprct IZ,'O, aia §JI, suterea ce

agorafobic. Ainccput sa urmeze §cdinlc de Tehnica Metamornca, lar ,du,p,~a, ci't,lcva 1 u.ni a In,'telcs c'a ,ceca eel dore,a, CU, ,ad,ICV,Arat le.r,8 sa ,stea

,ll

.

;"1 ~,,··t :l,h: .. ,· s-'" ,'!II.,. ,:-,)-;,'·,c·· ,~, ".~ .. , .• :--','. ,.--C·,t"Vl·'·t····t-e· r.· s'" p··c-:····"tr·c'·;cx -,' 'r'e"m~e I,n pal " IS"" nu·,c lmp"lC. In n,JIC.l 0 la, .1 I ,,'la, .' §I, .. " ,:~ 1,,_ ',·a'ii '0 V,I ~~;" . ' .. '.,

eomplct singura. Dupfi .cum afirma ca, a fost eel mai greu lucru .pe care l .. a facut vrcodata. Avca de luptat cu 0 rczistcnlA colosalA. din

, -.' , • .- .. ... ,. ,-,'-",' I ··'·"b-'~J~'t-~I!i'I"': '-,--:. '. 'I·' ' 'I" ,~' .. -'.' d'. - .... ';' '., '" I ,-,-" ~'-'d", '.::_,-,-"

'~u,za re,spol,n"s3_,I,,1 a~,,1 air pe ,care c ,8v,ea, I ,:,ar, sprc su,rp'rJ,n ,e,re,a el,

- •• 'I' '. A- 'ii' I" A' A-"- a·"

. - .'- I" ~. I ' .1:-" ,-:-,' ,"_,' I' ,.- - ,- ", ,- ~_.' -: --:;- ,"(. ,__ '-'J-;- '._ ,- ... ----:-. I '--1'-'-'_': : I " 1", .. _ ,,-._ - 1'1 1---:-1'- I, 1.-._'" . ': '1,1 -.-_'" ," - -, .-~'

lO'll, ai, caS'Cl s-au, 13 lal pcntru a 0 ,aJuta~. n-, pe,(r~c,u,I'CI,nc,1 5" pl-",m~_,n,lln

'E· at §i. ascmenea unui copU. plangea mult-sau licea, netlcAnd n.imic. 'In- .p' .. ' le"~"r'I'~,oa" .d'::a·.··, u·II'r-'m·a~ 't-o' 'lar-e·'·· a, 8'V'Ut,· m' U' ~ ). 't- e--·· Vl"s~:urlll!ll, ce-'·le m:-- I ·3': j. m· '-,u'l, te l~n' d: 'll~,ca:I~',n, ',d,"-,

_I .' _ I _ _' I . _ L I _ k!!"'" _ _" " _'. _. I _ ' ", I" I ", .. _' ._ _ "_ _. I· ,_ __ _ ' - I._ I _ 'w' . _", _ I

"

un conflict in legatura eu propria ei idcntitate, IDai ales ca Ceroeic. In

tot accst limp, a urmat cu regularilatc §cdinleJe de Tehnica

M-,-·'t'-· -,' - ·fc-~,. t'C, C' r,- ·d-' , -)" Ic····'c:·,le_:_ d-:·!· ur'm--; a~' 5' ,ra" S·'C-'U' 'la~' '[' d""- llin·, pa-,···t s·' a'-' S~'l'·'m"· '1'11"['"

e, am,oe JC,,,,.~ _' a"n, ~_ I _ n,,-,~ ,J,n~_ ""I_~I" I @'I., ' ,'~', I I~ 11 I ,_,,011 __ , <,~ , ,_1,

rcnascula, eJ.ibcrala. A jnccput sa pictczc §i §i-a gasit 0 slujba de asistcnt fiziolcrapeutintr-o clinidi psihiatrica. Trecuse printr-o pcrioada de "inloarcere la un stadiu 81 renunlarii Ja lupt3,. de ajungere la cunoa§lcrea de sine".

Povcstea lui Mary ilustrcaza 0 regrcsiunc cc a 8VUt IDe pcntru a

I ,~

,

I'

'I!;i!i

TEHNlCA .METAMORFlCA

I

~

, ,

"

permite 0 miscare evolutiva, dar Ilustreaza §i felulln care medinl s~a acorn oda 't- t· ra n s ro',·· r m x:r-"I~ll-'o'r' ce avea U' loc In I e'la·' C--·, c I' dln j. ur Interven rea 'U'-

~··I .. II·_'_I _1 .... _- -_ '1- ,_",L,I.-.", La _ .... " II.~--" ,_~. 1111 .. , ..... I.I.I .. ~I['I·-" .~-[. I "_, : - .. I&,"W'. '.:._-_I." __ I

_.'

acolo unde Mary avea responsapltita]! §i, procedand astfel, des ..

I

:. , . d'l II". 1'1

co" perea u·· regiu .n '1 n e:-,c-"U' n 0'-" 'S·' C··' 'U-I te um ~ e I, In' '§--I"§~ 'J' - •

:- .. --=-.1 . _! __ .1 __ ,I ~ t'_' 1 1 __ I" - '_._I·1. "._.1 _ ... _' .,._., . I'· .. _" 1. ~I ':_I r, 1-::",1_1_ .. "111i

'J .- _

Transformarea nu este un proces usor, Pe masudi' ce parasim

vechile modele, temerlle §i complexele noastre, deschidem calea de tnatntare . tnalnte §i in sus _. a nollor modele, 8 unul nou tip de .

Intelegere §I expansiune. tnsA putem lntamplna 0 rezistentA terlbilA: amintirile trecutuluine trag lnapoi, ca §i tcama de viitor. 0 persoana

- care a suferlt de 0 incapacitate acuta vrerne de mull' ani 8 ajuns s4 se o' b 1'1'1'0" UI"B': S',..X c .-' u ea S,- ~ d - e'-v""'l"n'x, P,8' r t·', e I corn ponen ("71, a pro P riel co n d l'l'I'I~'

.~,." .. :tf"""~_-,_,_:,,,_~,,~- '," ""~ i:I, .. ,_""c, ,-_,._el,. "" '-"-" .. '_:_ ,_, ""'-"- r , ,A,," '.' "' ',' '-"' .', -,-'- ',,_.'.

tn mod Inconsttent, se poate manifcsta teama de a se ellbera de

:Ii - 1

'8'; c e-'!a-'~ s'·t,~ ,. n lCD" ' __ '--:"'P" a cit 'a" t·· e Ce _,. J c '.13,'-' I'f" e':'~ lnce P' s,X' fa' 10'--:""S: ca ,s·<-',n?(. T' ch nlca .-. M·,·' "e' tam '0" r

I.I'_ .. - .. '.·-_ .. IClII ·I.~I·'··_'I'_" :.I.··,),I,'---'-._. -=-"1 "'-"_"'.& .~ l ... ·.I_I·,_II·.·_··I:__. "..: .. -."'1. .. "_,_,. .. I~.I._-.I~-_:I'·I~" .'_,__:,I '1_.,,1_ .. '_",.", .. ~ .,.1. __ :....,_:,.

,

fici· §i lncep S8 so schimbe, pot sA lncctcze brusc frecventarea

§edinlelor, pentru 0 vreme, Aceasia se P08fC datora unei adanc lnr,3,dac'i,D,at,c frlc] de schimbare, QC P Ierdere 3, controlulul, de

'- ,

pi1rAslre a unor sltU81ii famlltare §i de intrare pc un tcren necunoscut.

Exista, de asemenea, sit,ualii cand 0 persoana pare, in mod corqtlent sau nu, sl1 nu doreasca, de rapt, sA se petreaca vreo schim-

.... '

bare. CAnd acest lucru se intAmpHi, plcioarele atinse par sA fie

ingreunate, lipsiie de vialA, simptome ce nu par sA aibA legaturA cu 'pa" r"t- .. ,e'a' ISUP'" erz·io'a- rX a" c-'o" rp- 'ul'ui E~:,J o· t.!l't·- -ua' l"I'~C" 'P-'s"- r' ad"'o-'--'xa'--lx ca'-I' ~I' 'e' 'um"'- u~a"

_'~_" ,1:'_7 ~-,_,'I'_:_-"" __ i,II, ..• ··~. '-J~I,', II' -'.,.1,.3,'"'' _',',I", __ ~c:_ '_~'_ a, •...... ~ .. ~" I" '-;t'.

spre forla vielii pacientulul ar fi fast dcschisJ, apoi inchisA eu putere 'Ia loco eu tcate acestea, faptul c! persoana respectivA. a venit la

,

§,ed.inla de Tehnicii MetamorficA inseamnA cl cxista 0 dorinl~ real!

d,e sc,him,b,a,:re" f

.

Prin aceastA tehnica, forla vietii ne vindccA din interior, astfel

.... x-. -'. ,- '.' "0',. - -, .-. 'X'd"" b"o' ···'····Ix -, ·:-t-:·· .... 'fi'" '.,' .,.~,_,lIit,X c .. ,', . ,.,.--, d':' '--=.' 'I b~lx"1 -U"--'-"-"""" _.,

'-"" IQ,rlCe "Irma '_,,- _ ,a ," p1oa!,e ,I prl,V,I,'L,D, '~ ""V,l,n,~iecall_I(I II .... D,eorl, 01

S"ta'r-'e''- d,,-'e-ge--:-n''''e' r·a"l"',·vx g-r-a-v'x' :--"·-"a·'t··e ,X 'n' '" {-=--'·'e-· -···,·-.-·d,-'lIf"I!'ca···· tX ,A __ .--. d~ d·:-'·' :-··,t"

...•... ' l_,_~,_",_" 1',A ,",_~',a P'O, __ ".~ S" 1.IU'l~ mO,_,I_.I··, _t1ln m'o,_ '~:,l,re'c"

d - -, - d WI' - d'!!!I'· 1-1 . iI ,I! . ,iii ,!Ii hi II 'b' "

.' ,I I" . -' 'I,'-I[ ~ ': .~I··I _ I .. 1'- .- '--. I.' ,_~ .. ···1· '" . '.--; ,'-,. '·····'1·"" _ I '. I' -'. (~I I .. -- .-.-.- 1'- ,- - , -,' ,1"'1 I· _-I

,a,f star.ea"e, S',Pl,'[lt ' .lo spa,t,e e ,3,c,est,el sl,t,uall"lse po,a,te SC,~ 1m '8"1 laT

acest lucru. ~eva afecta in mod fizic. Handicapul mintal §i tulburArile ,cer,ebr'sle sun'l situ81:' ii Icuno,sc·ut,e in" ,care P-·I,ot·, j'lIin; 'te'-'N' ,-'en'-II'~ s···'c-h'·' l!m-" 'b'x 'rill"

,.' _., '., ." ._", _1- . __ , .. ' _,., ,,_,_,, __ ,_ ~" _'",,' ~ , , ".1_ '~'. ~'L'" "., _.' "', __ Q_ "

considerabile, mai ·ales la copii,ale dirar modele nu sunt atat de

tilX·,a··· t'e' p-'-r·:e·c-'um-'·· 00- ·-,l,e' a',I'e" a: d' u1ll'·I·'lo' "r- IC'-'O' I . '·l·~ 1.-1-·· t'- ',-- "1-· )lIIb-c.· " --,' •. 1- . ~ .. ,-,

,_ ..... , .'._ ,'- ., 1-, .. '_,,'. __ 1" '_'~ ., __ ' P,I, l, sun! m,a, ,1,-,I,e"f,I" ,e, ,ma,l u,~or

• ¥ h"' b

I . " .' I . '. I' .- I I'll 1--. " - .. 1 -.. _.

,pe"Dt,ru Cl S8, ~e ,5"C ,Jm ce",

76

TEHNlCA METAMORFJcA

' .

. Practicicnii care au lucrat cu pacienp afectap de sindromul

Down sau de autism aflrrna ca au observat inilial 0 st r atuclre in ochii

•

copiilor, urmata de 0 stare de con§ticnla mariti §i de 0 mobilitate

.

mai mare .. Se p'arc ca un copiJ suferind de sindrom ul Down se afia in

. aceasta stare dincauza dorinjcl lui nerabdatoare de a se intrupa, astfel ineat et se va stradui, in timpul §edinle1oT, sa se Intoarca la stadiile de dezvoltare peste care a trecut, Dlmpotriva, copilul suferind de autism' pare sa fie astfel datorita unci ezitarl de a se matertaliza. in accst caz, schimbarea se va realiza printr .. un contact

II! - ,.. I-I !Ii' -

.mai strans cu rca 11 ta tea.

aind primim tratamentul metamcrfic, avcm adesea sentimen-

lui unei circulatii energetice, al unci vibralii de tip nou in interlorul intregului trup-minte, un teritoriu, asa-zicand, ce se deschlde inlauntrul nostru, Lasandu-ne antrenaji in aceasta miscare, c~§tigam mult mai multo decat picrdem. Dupa cum spunea Mary odata: "Simleam

ca starea mea consticn t3. sc extindca, rna simteam dlslocata §i incitata

in acelasi timp", Dar putem incerca ,§i un sentiment de confuzie, pe masur! ce .energia .. se -transforma §,j tncepe sa-§i gaseasca 0 noua .' expres Ie, Peate dura o zi sau doua pans sa se stabileasca .. Dupa "curiilenia luna" fiicuta intr-o camera aflata ln. aceeasi stare vreme

de patruzeci de ani, avem nevoie de un ragaz pentru a ne reorienta

in noul nostru mediu. Unde obicctcle dinjurul nostru s-auschimbat,

- - Iii

. altele au fost Inlaturate, Dureaza ceva limp pana sa te simli din nou

acasa, Daca modificam amplasarea .mcbilei in camera prea des, nu "

~ -

prea avem posibilitatea s-o apreciem. PacientuI totoseste timpul '

SIC'U' irs ln 'lr' e §···.···e·.···.··d· in] e pc n 'I t·r::u' a- se reo rienta §<"Ililii 31 S,·'·'-c'·- 10-' b-·'·J~§.": nu I'" C:-U noul s ·a~'u- .

I ,I. (' I. ,I __ ' __ -,' '.,'~ ,,_!._._ " II,' . _ .: 1: __ .,-, '_,','_.1 1,1 __ -:, 1 _,'::"1 '_," -_',- I -,. I._ ,.,:,,'1_., 1,'1" ",t._ 1"1 'J.,-- -~ 1_.1-: __

~ . _' I' ~ _ - iii

mediu Iauntric.

. Timpul este un concept de nedefinit. Prin -Tehni.ca. Metamor-

fi',,""x Iucrar ea P a r· e s-,a!', flc facu .'t-·.x -. In a- f'a' .. ·.r-a···.·· t··.· im -, P '. 'u-£)- ui "~I,. d" e·C:·'§·~.'·l~ en ergia es··~-'~: t'-'e .. >··

, ~, ,_, - '_' - .., _._.~ . - - "... 1(:1 . la, ,', . I· '., ., .. "_ ... _:_ I" _, '.,. _. ,., " " .. ". _ .. '

- '_ " -

I" e·.::-;~.'ll·'b .. e.·.c. r, -a- t~', ·'~I---··n·'- tl' 'I"'m:-- -;-. p' .. , p;'o~··a"". t··e.-- d" ·u.· 'r-a: s··. a:-'.,.·· p':-.t-'~'m- - a~ n"J'''' 8-·3.· u·· Ilu, n~ ·1·' p-::.·a~ 'n-"'s': ca:-,,4n, '·d·-. &0' ·.·'r-l·. a· II

_ ,lUi L~~I'_' I I 'I ~ .• '_:_ , __ ~ .. ,I _.' ',_, .. " ....:...._ .... III·._:_ .. I.IQ .1'-0_ ','1 I·.J ,I _ .1 ""1 1'.11 .. _ ,_,.-_1_"1.,,,·,1.'------.:..' _:__._

I.·J I ,., _ - --I

vietii ps'cientului Sa conduca la 0 transformarc. A§a incat ou poate

: fi dat un raspuns Ja intrebarea: cat limp va dura pana clod schimbarea sa aiba loc? Asumandu-ne responsabilitatea pentru propria ... n,Qlastra, vi,ndecare, ,forl~a vielii n'Olastre 'va act· 'I.ona, ,dup-'~,a 1:um 'va fi

. I I I.

. .

-'

neVOle,.

. - -

• "". _ i Is •• _ ~.,~ litf I I . .._j p~ ..

'" _a L ~_!_- _, - ! eo

.... • "1"

ACIENTI·.

RA'· C··-···T-"-C··· .. -. E--'N··II'

.: I ' ' ..' '_.'. I,'

. 1 1'-' , ..

. .. I·

,", . ,:1 - , I

. I' ,_. ' .. _ . ~ ... - I' L , .. _ -'_ .. _'. 1- _,... _ _

.

C .'11. II ~.ii. ~

, I~p.lllv'o§'(ri nu sunt copiu vostn

.

Ei sunt fili §i.Jiicc'J'e aspirtuiei Vietii

cdtre el,a' ftlSii§L

KAHLI·L· 0-= ·I"'B··R' ·AN·"'c

r' I .,. :'

I - I I ." . " '" -,

,. " '_: __ ~ .. " '1,_ -'- ... _,-"-'_,_ .. L> ... ·"'I

Cuvantul upacient" inscamna "cincva care sufcra''; suferim de Iimitilrile impuse de intrupare mintii, puterii §i constiinjei noastre,

oI'IIiiI··, ·'1· .... ,. .. "!i.- 1'.···._-,· ..•... trvrr « -- .... ~,-.--. ,-I''''I,-'- 'I" Pute .... e ' .... )"' -": ":I~'-'h·· ., '"' .. '-, M::"I··' .. ,',= ..... ,'-'-

.n acest sens, to!,l, suntern pacicnn, ,_, utern InVa,\a . .e rnca r tetamor

flca si 5,,3 fim in eg ala masura pacicnji si practicicni unii p- entru altit

~,', _- ~.- -' !!_, , " '._'. -' .. , . - - " ., ,'.'., [ - . ' .. , . ".' ":t "_ - .. -, -,' ,,,. -' - ,. _. """ - -.'. ,1 ,

de§i e posibil sa §tim foarte pujlne lucruri despre principiile care guverncaza aceastii tehnica Cel mai bine i'nv31-lam primind si oferind

, .. ,.' . - _'.. - - ... • __:. ' I I _ _ ' ,. ',.. _.. i!!! .. ,.. . " , - ' . .::- - . ,_ _,.. - '. '.. - ',.,' .. ,'.:' _ c ;,,'''. - , -' - ";l'. c· .' .., . - -

, 35',·rO) de §,edinlc,. Practica vorbestc mai Iimpedc decat ar putea 5-0

r-!!!;,II' , WI

, a,lca ,a1c,eas ta c:a rile •

Simplitatca tehnicii, care CSIC descrisa in capitolul urmator, consta in Irumusejea ei.. Nu e vorba de nimic mistic, nu e ncvoie de ani de antrcnarnent.nici de examcne de calificare, Tot ceca ce facem

esrc sa ne concentram atenjia asupra forlci vielii, Iolosind picioarelc

• I 1- ~ - 'v I-V p-.. ",

i"'l~" 1:-" - ",' -, -.'J:- 1-··-='1,' -, ·'1 .<-- : ._~, --.-. ,~~ --.- .. ,,'_ I "I'" ,~,,'j -_ :" .'," _" .~:" I', --", 1-: ".-. _. I ,:-_. ,,- -:,", I~ :_.:.)- ': .. ,_' "-"'1' - "1 -, -,:-'" "'~~I'-=:-'

ca suport material penn U 0 structura tempora_a. ropna putere

l'x -I" '. .x d -: .. , .• ' ··d·~·' , · .. ·1- ·-111'··''"'_ nt Il~· ~ . , ~,!l"- •. "I'--C·"~'- ., .. ,~" 0·'· ereaza lria--·"'-av,

dun nca .. e vm ecare a paclcn u Ul prcla sarcina ~l.'pe es a 1d ra

alta inteIVenlic. Un praces simplu, insa dinamic.

-

-.

Lucr'ul unul eu celalalt cstc d1e,os,ebit die important 'in, lcadrul u,nei

I~

familii, ai direi membri se vor transfornia imprcuna. In vrcme ce un

78

TEHNlCA METAMORFlcA

membru al famiJici urmcaza ~edinlcle de Tehnica Metarnorfica,

.modelele ~i caracrerlstlclle familiei ca unitatevie pot ie§i Ia suprafaja, Fiecarc rnernbru Il reflects pe celalalt, asa indit 'Clad unul sufera 0 transform arc, toli vor fi afecta]! Intr-un mod indirect. Insa dad exista, in sanul familiei, 0 rejlnere (ala de" aceasta mi~care de transformare, atunci schimbarea va fi mult rnai dificila, iar ~edinlele pOI chiar sA inceteze, Din acest motiv, este important-ca intreaga familie sa fie implicata In oferirea §i'primirea fizici1 a tehnicii, Am Inv~iat din experienja ca unltatea familial§. poate aCliona§i se poate dezvolta ca un Intreg, daci1"exisdl aceasta Implicate totala,

S-a obscrvat adesca di parinlii sunr cei maibuni practicieni pentru copHi lor §i invers. Acest lucru poate parea ciudat, deoarece parinjilor le-ar putea fi greu sa se detaseze, mal ales in situajia in Care copiluI lor sufcra de vreun handicap. Ei sunt In mod evident dornici ea 0 schirnbare sa aiba lac. TOLU§i, piirin!ii au 0 Iegi'itura geneuca atat de siransa cu copilul lor, incat delin 0 cunoastere intuitiva a mcdelului genetic al copilului, iar atunci caod ii ating picioarele, ei se ana practic in contact ell propriile lor. caramiz! genetice; degerele lor sunt indrumate de cunoasterea conjinuta de propriile lor celule, Accst lucru e valabil ~i pentru copiii care actioneaza asupra picioarelor parinli1or. Pe Hingli Iegaturile geneuce, trebuic sa presupunem ca cxista §i alie Iegatunprotunde.: deoarece acelasi tip de raspuns apare intre plhin1i §i copiii lor adoptau, ca §i intre partenerii af1ali imr-o relatie sttansa. Copiii care primesc Tehnica Metamortica, mai ales cei handicapa]i mintal, fae adesea mari progrese dad §i tatiil lncepe sa u_rmeze acestesedinje,

. Acelasi lucru se inta~pla §i atunci caod talal incepe sa acjioneze asupra picioarclor copilului. Nu putcm spune dc ce se imampHi. arest lucru, putern doar sugera cii motivul poate f irnplicarea mai mate a tatalui in cadrul farniliei sale; sau poate fi yorba de coresporidenja dintre principlul patern §i momentul conceperli, cand au fast stabilite condqionarile precum ~i handicapuI mintal.

Mama unui copil suferind de sindrornul Down, auzind despre Tehnica Metamorfica, a venit ta noi pentru a 0 invala ~i i-a ararat sotului ci cum sa procedcze. Au Inceput sa lucreze eu fetila Jar! in ficcare zi cate zcce minu te; in vreme ce mama 0 hranca,latal aqiona

TEHNlCA METAMORFICA

79

asupra picioarelor ei, HOI1irasera sa nu mai faea alt copil, de teams I dar putea fi tot handicapat. Totusl, dupA un an de tratament, ei au dcvenit increzatori in faptu] ca, daca §i al do ilea copil a~ Ii handicapat, ei ·ar avea mijloaeele de a imbuniit~li s~tualia: ~~rila s-a dezvoltat ata t de bine, Ineat aeum merge Ia ~coal1\, iar parinjii au avu t

al doilea copil.

Se intamplA adesea ca parinlii sA prefers trecerea responsabilitaIii pentru copllul lor unui practtcian. Chiar daca a fost subliniat faptul ca mi§carea de transforrnare poate fi ma~ I~por:anta dad §i parinliise irnpllca, a~e§tia afirmA ca suntsA~~~o~~ §l rnanifesta

a mare ezltare fa~a. de prirnirea sau aplicarea tehnlcil, Dupa cum am vazut, parinlii §i copiii se reflecta unul pe altul, Dad. un copil se transtorms, ins! exists: 0 anume rezistenja in cadrul' Iamiliei, el va trai un conflict launtric, deoarece mediul sau nu mai reflectA ceea ce este el, Forja 'sa de viata va crea atuncl 0 situajie noua, in care cl va fi Indepartat de familie pentru 0 vreme, E posibil sa primeascli 0 invitajle tntr-o vacanja de cliteva saptamani; poate sa. capete brusc a stare fcbriHl pe care doctorii sa n-o poata explica ~i sa trebuiasca sa fie internal in spital. Accasta perioada de timp afera capilului posibilitatea de a dl§liga foqa §i tnuependenja, pcntru a-§i pulea gasi astfel propria sa -directie. Parinlii pot sa se odihneasca §i sa se I reorienteze, astfcl ca, atunci cand copilul se inroarce acasa, gase§te un nou ecnilibru in sanul familiei. Aceasta ilustrcaza cat de important este ca intreaga familie sa fie implicata.

o familie care se apropie pentru prima data de aceasta tehnica

manilesta un mare entuziasrn §i dorinja de a incepe imediat. Apoi, dupa 0 vrerne, chiar dad arc loc 0 schimbare.imai ales la copil, interesul parlnjilor slabeste, iar §edinlele pot chiar sa tnceteze, Pal fi invocate diverse scuze, cum ar fi lipsa de limp sau necunoasterea depIina a rnerodei, Ceca ce se inliimpla in realitate este 0 rezisten1a ta schirnbare. Acesta a fast cazul unui b~ielel de patru ani, care nu vorbea, de~i datele fizice ii permiteau s-o faca. Dupa cinci §cdinle, b'5iatul a spus "mul!umesc" practicianului §i, de atunci, a inceput sa vorbeasca, Apoi, pe rieasteptate, mama lui n~ l-a mai dus la prac'tician. Era llmpede ca ea opunea rezistenja la schimbarea perrecuta cu copilul ei §i fa orice schirnbarc ar fi urrnat in ea insa~i. Simjea, de

I

~~;;:, -. .~"-

80

..

TEHN/CA, METAMORFlCA

."

ascmenea, ea atenjia ccpilutu! oi se concetrase asupra practicianului, . totusi, n .. a vrut nici s§ .. i aplice tratamentul ca in~li§i. Trebuie sa amintim aici.ca torja vielii copilului §f. cea a mamei au Cost atrase una spre alta pentru un scop §i. spre ceea ce putea rezulta din aceasts

a- tra c"ll"'e" ..

I _ I - I . , _~ _, ' _ ' :', ' '. .• .. ,_

Acest gen de situalii nu e deloc neobisnuit. Parinlii seadapteaza de obicei la handlcapul copllului lor §i i§i structureaza viaja in

funcl~e de acesta Nu sunt capabili sA faca falA schimbarilor din ei in~i~i pe care transformarea copilului le cere de la eiDe aceea, atunci cand parinlii i§i aduc copilul la practlcian, este recomandabil ,sA, sle, Iucreze mai intai ell P.·,3,rinl,ii, anoi acestla s,a fie tncurajaj! sa

I . Ie ~ . ,1.11 ~

lucreze eu copllul lor .. t~ cele mai multe terapii, parinlii nu sunt

incurajali sil sc implice, dcoarece sunt considcraji ca fHod 0 parte a --- -'O'~ blemel d ar ~.~. ca .- z- ul T' ehnicil M· .etam orflceli se cere s-::'x s e', Im pficc

PT,_, '" :"_ ~', ,_ I, ,,'_ ' I ,'" I_'-~ -'. . ,_ ,:"" ~,,_ :,1 ~_-,_., .,1,.'_' -,-~ _,'" ~. _ .. ,,'- '-:, I,' , - _- '.), '. ~' i:&,. I, .' i, _,,_ ',:--.:

tocmai pentru di ar putea fi 0 parte din solutia problemei. Copilul s-asimtit atras spre parinlii lui ca fiind cei care Ii asiguri medial ideal - de crestere S,], Invatare sl fiin,ld,lca toti membrii Iamiliel au cate ceva Ide

i~ ~I . I~ III

,pin,vi1,l-',a,l unulde la ,altul., ,~ .

, .

Un cuplu, ezitand oarecum Ia gandul ca speranjele le-ar putea

fi~l" lnselate, 't'IIIiI_'a~' ad u'-~s_' fi··l:~'l·ca'-' epileptics la practician §'-'!- au fost surprinsi

. ' . .' . _':ii',l. ,-, :.~ ,._, 't,' '__:_' ' - .', . - -".' . -,' -~ _ ,,~' c ',.' ... " ". .' -,, .,' '.:' , :~, '_.' ,I _.' .'" • ,-..' . - '. ,'-'--'" ,,' ~

afland cli tehnica Ie trebuia aplicata mai inlai lor. La lnceput, tatil a '

. refuzat, insa clod a vazut cii sotia sa era foarte-relaxata dupa numai zece minute, a acceptat, Li s-a aratat apoi cum sa lucrcze cu copilul, iar tatal a inccput sa tnjeleaga importanja propriei sale implicarl. Deoarece practicianul nu a 'pretins di Ie poate vindeca fata, ei au tnjeles cli propria forta de viala a fiicci lor 0 va transforma. Au aflat

~t· de .'--. ·:-'0'--'(-'3"'-' 't- era pentru ei s~a~1 se implice a,·t-"a~'t In transformarea

lea,' ~ ,elmp' ~.r ,',-"0,, "_I '., ,0_: 1'1" . :',_ \'., '-,'-';' u _._ " _I -,=',-,1", ': .·~·' .. ,,,11 .\,_" <" .~-~,

Ietei, cat.§i in a lor. La plecare, mama a remarcat di Ii se aratase eel . pujin di puteau face ceva pozitiv, in loc s.a dimana Is Iel de

neajutoraji ca pana atunei. · .

_ . i~ situatii cum ar fi handi.capul·minlal, parinlii sesimt adesd~

p t,eribil de vinov31i; unii parinli crcd c~ boala' copilului lor a fost "tr~misa de Dumnczeu" §i di nu au-dr~ptul sa.intCivina. Dar atata · timp~. 'ca,t: exis,til 'v'ia,~:a in COIP:_'il, ,exista ,~i, p·~,osi,bli,l_i'tatea. d.le transformare.

111 ~ I' I

- -

POlenlialul integritalii 'este prezcnt §i pentru acest rnotiv p.ar~nlii

n~ar trebui sa considcre ca sunt obligali sa accepte situalia. Daca

aClioneaza in chip de catalizatori, silualia poate fi schimbata de clilre

...

. .

w'

TEHNlCA, ,METAMORFIC/l

81

farla vietii copilului lor. Faptul cA un copil din farnilie are~ene

· regreslve In vrerne ce celalalt copil nu are, Ilustreaza Iegea conform careia fiecarc persoana "alege" .§.i· atrage spre sine propria lui realitate - i.n acest caz, hadicapul minta .. Aceasta nu poate fi ~ '. conslderata "grc§cala" parinIilor sau "dorinla lui Dumnezeu ', I Responsabilitatea fala de noi Insine este una dlntre prerogalivele fiinlci umane. Ceca ce pot face parin1] este sa~§i ajute cop~lulJ pr~n intermedlul tehnlcil, sa se apropie de inlelegerea.scopulul aflat In

spatele handicapului,

idi - · "

Gravi itatea §l nasterea

..

. .

Viala incepe la concepere. Se poate acorda 0 §edinla m~tamorfica unet femei gravide, de Indata ce s~ ana in aceasta stare. In aces!

· stadiu, mama §i copilul formeaza 'un tot, iar §edinta poate conferi embrionului capaciratea de a se elibera de influentcle precipitate 18 concepere, inainte ca .acestea sa capete forma materiala. Aceasta ii va da increderea de a patrunde in lume, de a actiona cu mai multa u§urinl8. in timpul procesului de nastere, Se intii.mpUiadesea ca 0 nastere dificiln sa fie cauzata mai rnult de rezisten~a c~pi~UIU· fa.la d~ nastere decat de vreo slabiciune a mamei, Se considers ca embnonul

are influen13 asup~.3 mamei la toate nivelurile in timp~l ~r~viditalii, de aceca, daca ea urmeaza regular ~Idinlel,c", caractertstrct p,recum

pofta sau starile depresive pot fi atcnuate. Prin §edinle regulate, ea se va elibera mai mult de dificultati, inclusiv de teama de a naste,

in timpul travaliului, Metamorfoza poate fi de mare ajutor .. Pot aparea adesea tensiuni neasteptate §i panica, sentime~tul de neadaptare sl ezitare in continuarea nasterii, Tehnica poate dlsp~rsa a ces te '-t-e-~n~ siun i -1-'OS8 mama trebuie s,a indlce unde doreste 5,3., l se

I .'~ '. _ .".,.1 _- . _. 1-, '-,,' ,1 __ ,' . '_ I', I I _1-;-- I " - I I -

aplice la picioare, la maini sau la cap .. deoarece copilulpe cale

sa se nascaii poat~ bloca aCliunea oricafuia dintre centrii ei: al mi~car'iJ -al iaptuirii sau al gandirii. Fie §i cinci minuce pot fi de ajutoT,- iar marna. se va simli mai pUlin singura dad §edinIcle sunt

sus!inute de laUi.

DOpa ce s .. a nascut" copilului i se pot apIica ~edinlele tara nici

un risc.· ModeJcle formate in timpul pcrioadei de gestalie se pot disipa inainle de a se fixa. Aceasla eliberare de energie va ajuta

-

82

TEHNlCA METAMORFlcA

,

copllul SiC, C' "f'e' ~'a'-:- s~·n'X e-' -c h -I ~b' '.", 'a' 't, I-J· \fX', -,x-- '. sn iii ", '1'~'·· 'p" .. __ ... t" .-~, t"'I' , ',' ". ~ '-". 1'ltX

',_.1.,.,Cl, >', sca ecnin irat §11Iard,. res mqn. _ 03, e, exis ta mat mu: (l

U§urinta de mi§care in viala, mat multa con§tienta §i desehidere spre

hi b ~. d· ' 1 d d 1- 1 I ,. 'f!!! d hid

,_.:", ---:- . 1·"1. __ '- . -·'·~-I~·. 1-" '_- -,' - "', ;---:-. .,.. .,-""~ .. _ .. -,._ .. --.-;-' r '. '. ,'i 1"" .-.,-.',' '. ,'_:- ,--:-., ", - -1"--- ,-1'-11-- I' I', :-:.-'" '-'_: ,.:_,- ,- ,'_:-

sc· ._m· _. are,. __ ·,el.lD.l,e,e,escom.pun mo,e_ee trecutunn ,§lesC,.l

calea sp re viitor Binelnteles, cu cat mai rnic va fi COP-I: ilul cu ataA't m ai

. - " - - '_ -, _., '", .. ' L~ - '_ II - _,I . _ 11 I I ,~"_ ~ , - Ii: - ,-_ . ""1 _. '. .' '.' _. ~-J _ •• -, ',I - ,_. _I" I I' _"_ - I -I ' . _"..',:_" '_ .' - ". _ II . '.- '.,-'"1 ":. I., '.' I '_ ~_. I, . _-'

- ~ -

usor se va lntampla acest lucru.

, ,

.

Lucrul cu propria persoand

S-a pus lntotdeauna aceasta lntrebare: poate cineva lucra ell propria sa persoana? Da, acest lucru e posibil §i e cu siguranja recomandabil daca nu exist~, 0 alta persoana disponibila. Dar, procedand astfel este posibil sft cream "un circuit tnchis", cum s-ar spune, in care energia bloeata sa fie relinuta. Este usor sa ne lmplicam in propriile noastre simptome, pe masura ce.degetele gasesc, eu mare precizie, punctele de tensiune de pe picioare, orice astfel de autoimplicare t3cand dificila detasarea, De aceea, dad! lucrajt

. asupra propriei persoane, lasali-va atenjia sa se indrepte spre ac. tivitali, ca urmarirea programului TV, lectura unei ca,rli sau ascultarea de muzica, pentru a evita aceasta autoimplicare. Daca, totusi, , exista implicate, atunci constientizap-o §i lisali .. o in pace. Poatefi die folos utllizarea unui vibrator, deoarece acest ajutor mecanic nu

.' - ~

va tmplica asemenea propriei persoane, Insa, de~i vibratorul

acjioneaza ca 0 a trcia parte, el nu este impartial (alli de energiile

blccate, Uneori, el poate inlepa un punet anume sau se poate supraincalzi, dupa cum il atecteaza concentrarea de energie. Pentru a evira 0 asernenea situajie sau daca nu aveji un vibrator, pentru a va elibera de circuitul Inchis puteji Colosi 0 pletrlcica, 0 bila de marmura S····3····;-··U un .. · creion p"e" care 's····~' 11e-' ru lati p···e·· creasta osoasa a"

j" .1,._, -e ::' ,'." ·'I.~·,._ ._.::._'. '/'_.,' \"'~"J .': ' '-:- 1.,(1 ,...,1'-:-_.1.· '(.-1 ,'" ..•. ".' ' __ '_·'~'I _. '·"··'. __ '·",:i· "

pariilar interioare ale p •... icioarelor. ' .

. l

Principtul circultului inchis se poate aplica §i unei familii, ener- '

gile eliberate putand ~a ramana catva limp in interiorul acestei

un·-.'l'~taIl'·· VI"! _t!"I~' De aceea e •• s t, e bine ca-,';·.· d'.' In ca-'~· n ,d~: In c .. 'a~ nd 'U'- n m ern b ru a7.1'

. _ _ 'I II _ . _ . _, '. - '_ '. _ "._ . " _ _ ,'I ,_. _ '_ I I', ~ '. ',_ I 'I ", '_ 'I _ . .', . I, L -','" I' I ,1.1

familiei sa se ducli la un practician strain, pentru.a desface circuitul. Daca cineva Intelege ca familia, sau un membru al ei este motivat §i lncearca sa ajunga la rezultate sau sA determine schimbAri ell arice pret, e important sa sugereze ca un practician sa intervina pentru 0

- vrcme, pentru pastrarea echilibrului.

I

I .

,

I '

I~

.. ;~'t.

,-'

" ~ ...

,I

..

--

~'!!iIi.~.-!!!-=- __

¥ _ ,_ 4,,, , __ i $_&- i- - '£ i - ii, '_,.: - ~ [Ii. *9- ; •. ,., $ ,; __ ' _,_- ._ .N

i.E

• PRACTICA

Presiunea mdinilor determind izvoarele vietii sii .

w

curga.

I'

CAHitoria in limp, dela aparijia pe P~.mant a lui h0l110 erectus

pana Ia omul civilizat, este un traseu isroric, Aceasta dezvoltare a .

- ,

. fost posibila datorita capacitatii de transformare a ornului, rniscarea I

I

Iiind factorul subiacent ce actioneaza in evolujia universului, ,

Gandirea, asa cum realizeaza oamenii aceasta acjiune, este un '

..

atribut relativ recent, ca ~i capacitatea de a crea lucruri. Dincolo de ,

intelect §i puteriie sale creatoarc, omul Hinjc§te dupa ccva mai multo :

, .

Aceasta nostalgte ii srimulcaza intelectul sa se extinda spre spiritul

un iv ersal ~1·1 'l~'-I P 'Ir-·o·p'··· uls e a':" -za-'v' ca~ t, r··'e·····~ C3,,- -.-.-. Ip"-"a~:' C·_-'-l·'t'-'aV'rli~ S~l[Up···I'e· rica re d e In] e "'1 Ie g':·e··~·····r-l·e>

.... ".' :_~""'.""._.,-,.~ •. ',1_ I ~~I,.:.._.,~ ,._.,( .. :__ ' .. ' .. 1 " _., ' "'ll, -I ~ . ._I,~~.,I ,'~ " '_ .. "- 1::...' ,'.: ._~ ).' •• '

In Tehnlca Metamorfica, aClion~hn in principal asupra

. .

picioarelor, ce corespund acestci caIitali cscnjialc care csic

miscarea. tnaintarea noastra prin lume se face cu aj utorul picloarclor §i de aiel incepem practica, apoi ne vom deplasa catre

.-" Ii iii' Y

m - a I-In' 1 §"l c '·a·· trl',e:·· ca P""

[ '. ~ . \ L [ '.' . , .' . I' _:_. I. I '. . - __ '_, 1!Ii

~ 'I 'I

. Puteti practica Tehnica Metamornca oriunde.v-ati ana, in orice

'.- .. - "'.~ .. '.- !·t' '1· '··~'l :::." N'" 'I ····,'!!i'·:-ta""~ C··'·"·· .• ' 'f . 'S'" '" .. ..-~,~"J l' P'·I·· .. I.;- lIl' .• , .~. t""'1 '.' . te sa

mo,m,en a zl,el.. .·U le,x.lS ,._e,rln1e 'L,_plect,a,e,. : 3lClcnu. P'03<' sa

priveasca la televizor, sa citeasca 0 carle sau sa nu faca nimic. futeli

'1' ··c '., ····i'· 0" ·,·-··:·.··~·.··I ,'cX; C-"fl"'" t,,,,,,,, :"',1 '." t· .~." -, d,'l'··· 'io.!l' ," ,.-"., ,··t .. ,.· ·,d'······,·:-,·..,··· '-.,'

,·ulra cu_,. persoana a' ,a, a l.n pa", Jar i .. ac,a acelas a ,a ,~Olarmle, ICQ,n,-

..

84

TEHNlCA METAMORFlcA

'.

tlnuaji pAnA la terminarea §edinlei. Aceasta poate fi indicatl de

I •

.. 'I I iii!! 'U- III. ~' ~ A" A-' b cA'- I .'1 Ii . A" ..

- ':-_","_ --I - , :'-, -, ," --:- .- .--_- ' .. ,II, 'III ,"-' .--:-"1-:-',,'-:- II' "~"~'_'I",- ~. - r, '-'-"-'1- ., .. -- ,-' __ ... j .... '- - _w - I' :,-" _- I, .-- ' .. ': ,"---:-

retragerea picrorunu.u.inn pr,e, era IS,: v,orl'eas~_,~ I"a _,11 Inlr~-, mtr-o

stare de. profunda relaxare, nu conteaza, Dar dad vorbijicu pacientul;·aveli,grijA sA nu vA impllca]! in diagnostic, lasali mainile sA aUnga

'1'1 . 1-' .... . ... ~, ., '. de -, II S···· '. '11 '.'

," -.-_ .. ··.1 ... -,-":":-"-11""' .-1 -,_--:- '.,,1_'--":,.,'-':-" ",- .... ~.. ,-",.,-', iii' _ .... , . ",::,.I-J,- (-_ H-",\,- ~'. -': .. ~";' _- 1'-:' ''1''-'', ---;-I- .. ··~·'·I·· 111:-, --;-., ,-- . 1_·'- ,~:'I

picioare e m vreme ce ,ra,maneI11-et3,§18111,." tarea pacientutut nu are

Importanja pentru §edinla ..

0- .. '- I' I' - Y - "I.... W' !II II '1- '.

I I - -,.' ,--=- -'1 -'~ " - - - ._' '- .. I '1'1 --' I.'· . 1 __ I" ,_ 1- '.: I "-I - ", '----' .. :._. ' ':--:' ,,_~,-~-, ~I ,- -, "'--1' .-.- I.' .- 1 I' ,,-- -'.~. ,:~I ,-~ (,--, "-"'" .,

_ ncine poate iucra c _'_ a ta plersolan~" un ICIOpl cu p,arln,l;I.l:U'), 0

- .

bunica cu nepotul ei; se poate lucra cu un prieten sau cu persoane

'"

complet straine. Un copil handlcapat mintat va poate masa

- -

picioarele, dupa cum voi Ie pute]l masa pe ale lui. Viaja §i inteligenta

di fiecarenersoana ..

__ In "l,e"ca~'e .persQ,a,n" e~te cca care opcreaza.

Mai intai, asezajl-va in unghi drept fata de pacient, care lsi a~aza

cc nfo rta b i I p r I:~' CI"'0 r 'U' I I 1 in P'IIO a I,a d U,- m n ea voa S··, tl r -a x ( vezl f~-)~g' '10"·).·.·.· P ,I u ,t, IC--11'·'

!!II- , ,l,rl____:_, I. _1'1,1 '._.'-"."::___:_., - -'L l_ll-_ •... _ .. __ , __ . ,_I.__:,_ .- _!.' ._._1 '_1 .. ··.·1' ,-·'I'".II!!III 1--,,,::-:.1. -. ~. ,',,',

- '-" " .'

purieo mica bucata de panza sub picior. Practicianul sts astfel pentru

a arata case ana lntr-o stare de spirit "cxterioa.ra" pacientului, Daca

. ,'. ta 'f" a' l"-a~ ~.. r, .. 'C-" t'~ ··'1"- c- ;0 e' '-. t- -I I] .~ '-1-- fi"" d" I f;-~ cil I .. ~ '-,~ -~-':'--.~ .. - .....•.. " ·-1 ".~- :- t-

ar S, ..... ,~- _'~. m A"ai,~ IC,U pacientu ',I i-ar n uinci sa ra rna n a, neimpnca '.'

-

'1- 0"", P o .. zi 1- ia p-' 'C- 'I n • r 'U P r a····· '''' tliiil if ·'a~

, 1 ',. .' " _:__ .' " I I. - _ '. I " '_ I I l. L _ I '. " ~ ", _' 1J1w" .

.'

P-· W II!I!!! IJ "'I d' i!!1 II I"" W' "," " . (' t-

, , I. - _'-'I '. _ '1'_ ," .. -.--::- _0"' --' "--1 I' I I""~"" .. ~' l,.-:-~' . r ··I'-:_."~· C-"I'-I-~_- '-'. -I ,- ,,- ,.i":,~1 =I~" ,'.," ~".:- '- '-"'1 L --- 7"11' (__ --:-:- --'-i,~····,I .. - -::.-

uncll,-va ,m,a,,I,nl c, ~,e,asupra pIClorU",U,l §I ra"ma"nell, ast e_ p,entru

o clipa inainte de a-I apuca, acordandu-va ragazul de a va concentra, de a U153 in urma gandurHe de peste zi §i pentru a permite pacientului sa ·se acomodeze cu p,ezenla dumneavoastra. Este un moment de

~ '1-

, .' . '. ,'" ," - .- ," -,

I olea lzarc,.

A · ~ ., iii I """, d' WI A ""'''1 ., il!!J 1'~ V< -

. - '- .-':" I' .. "~-;I ', .. ·-'-'1 -._ell,·, --', If; '-, 1-" -_ '-1" I, .-:.- 1.:- I 1·"-.' ,J-' '-

.. pU,lc,all "e,rm p.1C,lOrU, cu, am.,(ln _Dua, maln,l,e, §,1 .lDC,epe lsa va,

Ir' -) II! .' III I T oX • A,.' 1111 Y'. 'w l'·b ,. II • I v

lam,lJ3,T1.zall. CU, e. LClsall, ma.1nlle sa tre,a,IC31_'I,er pies tie p1'Clor §1. g,ezn,a,

I

-

rr t: rJ.A.TI·· ··CA- _. - ME· -,.." A'M- '0: RF"-- ' . ··I-CC-,A

J. Jjl-J.I."V,.J~, --: .. ,_'~ .J ..rl.',~- 1' __ '_, i: ,.I'],

85'

cateva minute. Atingerea ferrna indeparteaza sentimentu de

- §9vaiala, care e doar 0 tensiune superficiala, Lucra]] nu numai c

piciorul, ci §i cu lntreaga persoana, de aceea Hisa.ti-vA·con§tiiuca sa fie informata despre starea piciorului,' [esuturile dure si moi §i fluidele, ce configureaza portretul starii generate a fiintel. Observati daca picioruleste rece, umed sau uscat, carnos sau slab, flexibil sau rigid. Simlili daca pielea este neteda sa.u aspra; lncerca]l sa vede ri daci'i exists calozits]! §i unde se af1a situate. Simlili diferitele oaseale piciorului, Observaji toate acestea, consuentizaji-le, apoi ignorajiIe. Nu diagnosticati §i nu va gandi1i sa schimbaji nimic. Nu faceti decat sa Indcpliniji dorinta mintii de .a objine inCormalii.Doar observaji, nu va mai gandili §i trcceji mai departe, Ali cunoscut

'. . 1- ,"" "-. 'II.'. 1 'If •

pacientul 1D .. tota uarea I 'Ul., =

Acurn In cepe]i sedinta miscandu 'v··-·a"'" degetele de a lungul

.. _' .. , I I,. ~' .... ' ""_,_. __ _:, ~,._" __ ', .I,li~'" ,.!, ','¥ ..... , __ .,_',.I _.i!IiI' __ .•.... _.-.~::,.-I ... '~:_...': .~":_) ·-;'-"."~' __ ""·I"·~'"

reflexelor spinale, in sus §i in [os, de la degetul mare spre cllcai (vezi fig. 11). Imaginap-va a linie mediana de-a lungul crestel osoase, pe partea Interioara a piciorului, Uisali-va degctele sa treaca de-a

1- u m gul ace cste ._,1"1 linil, ,0···· riu ride doresc •. ~, u rm arin d/·' m rai degra 'b-I'~' 0''-' S·C' ul d'C'e~,ca·'~ t'

'. . - . - '1-' . -" .. - 1 - . _,' 'J . __:_'. _, - - ~, '. _. , .... ' "., .. ,. . " I.. ,_ , ._. , ., ,I _ _, - J.' _.- ' _ .. li:I 1- __ .~ '._ . - -'

...

curbura lcsutulu,i moale, Inteligenja degetelor dumneavoastra este

mulr mal conectats la ceea ce trebuie facut ,de,ca t mintea dumneavoastra, a§a. tncat lasaji-le sa va ghideze. Folosiji orice degete dorij], CU orice miscare sau presiune -pe Care 0 simlili confortabila, Miscarea poate fi, de exernplu, circulara, de cautare sau vibratorie, ca §i cum ali canta la un mic violoncel. Presiunea poate merge de la

Ioarte usor la foarte puternic, diferite degete fiind Iolosite in dife ite momente, Faceti dear ceea ce vi se p"are, corect,

'!!!I!!, .ll _I

Nu este un masa] ~i nu lncercatisa aduceji 0 schimbare, de ordin

fizicsau altfel. E ca un dans. a) degetelor. Ca ~i atunci clod intoa: cern un ceas, nu conteaza daca il intoarcem repede sau lncet, el tot va fi

lOi!on~· t· o. ····r· S-··, Lu'c··.-C.-jra~i mC"- l-n,' t·· 'r· -'U·, 'nl m:-1o··' d·." 'n° e·- J~'m·-" ~ ····I~II!!i,ca:c'.I'·,'t·· .-. a'lS-[;- ~e-;·l- ca-.···~ p~ 'u-.- t·· e- I' 'I'· 'p·.~,e~-rm-c, -'l~tLe-~

__ - I".' - , """"",-" __ ,_ ",_.-. _, , .. " ," 1'-, I :.:~_,ll_, .', .' __ .' _,_" , ,_wi

mainHor 0 complela libcrtate de mi§care de-a I.ungul zonei refiexelor spinale, relaxat §i u§or.

Lucrali pe toala porliunea exterioara a degetului mare, acordand arenlie cO)lurUor de sus §i de jos ale unghiei, punctele rlcflex'e ale, glan"dclo:rpillea'la, §i p'ituitarA. ,Ap'IQ'·, de la larlicuJalia degetului mare, punctul reflex al conceperii, urmarili creasta osoasa. Observali §anlul din Ire oasele cuneiform §i navieu} ~,r, cum sunt

8,6

!iI!!I'

renmc» M.· iE'·,TA' ~i~O·I,D·r;:~CA·'···· .'. ",'

LjJ:.J-IVJ~ ,.' ", 1 L' ~.r:1l:YJII .. -''-'-~'J,11._.:, ... ,.1

.

Indicate p .. ' e harta, ce corespunde perioadei de lnsuflejire. Treceji pe

- . . '10 d·' 'iI"'IIi,X'1 .. ~ 1 '.

calcaneu, sub glezna, §i ating~li tntreaga porpunedln zona.~ ca~uul,

in punctul de Inserjie al tendonului lui Ahlle, Aici se afJi punctul

-"'0' '. il n, -t""CC' ,) .. 'L' '~'-"l'i' " ,- -'a'l" 'pe- 0"'8' sl Ia '''''''1'''''1,- Irn-"- zona carnoasa

re .. ex a D8§cn n •. UCla num" :f, "W\.4. I .'.' \.4'4,

und.e ~te destl!l de greu sA simlili osul, Lucrali pe ac;easlA lini~ dupa dorml~. Nu eXlSti un moment anume pentru Inceput sau st8I11t.

-P:.· reconcepere

.• ~ - I .

'11 H···.,-· ··.c· ....•. ,illil. '~ = ,) ~ 'I'" '1"'" ,- . 1)'lfll··e'c." ' r r- d .elul prenata 1

," .. '. " arta P,IIClO~U, IU"l n core'-~l' ,-. C,1l ,m,Q.·, '. ,'~ -r ',_, I '.' _

Din cilnd in cand, Iucraji pe un traseu pornind de sub osul interior al gleznel, peste ereasta piclorulul, panA sub osul exterioz al

gleznei. Estezona renexa a ~enturiil?el'1ene:. ~r,e . oo.res~u~~e centrului mi§~rii §i, In terment de con§tuntA., princlpiului aCl1unli.

in limp ce Iucrajl. pacientul poate spune c! ~numit~ zone s~nt

....... '. d·I", -'.",-1.,-:··'1 d"I" ],·,t altele sau p~u,·t'e-"l;l~ observa .AXI 8ID···'·U··'lm··'I-,·t·e'- pX'r'fJ s",e'"

'rna,l 1 ~ ~ ureroa,se I, .Ie,ca I, a.,:.~_ 1 " :" ..... • \""~'I_ '. 1 '.' ' _, \.,A I I" _I. _' , ,'. G, ·,1,' '.,.' .

simt umede sau blocate. LU81i faptulla cuno§tinll. apoi ignorali .. l, Nu lueraj! in mod intenjlonar pc ,acestezone ~~i mult decAt. pc. altele, nici nu Ie evltaj], Tratali tot piciorul in ~~18§1 fel.Aslg~ral_1 .. vit pacientul cI nu trebule sa.s~l~grijo!eze ~aC!~iam~r.\esc pictoarele,

.Accasta se datoreaza de oblcei unei proaste clrculatii,

Dupa aproximativ 20-30 de minute, mAngiiati piciorul peste

#.

•

" ,Ill

.' 'I,

!WI

II!

"

10

.'

,1

Osulnavicular

Osul calcaneu

i .

i", "I

Concepere

~,

[~

'TEHNICA ME'TA,MO,RFI,CA,

87

'ii,

tot, pentru a incheia. Puteti lucra cu mainile pujin departate de picior, lira a .. l atinge, pre] de cateva minute, peste creasta osoasa,

Apoi folosili aceeasi procedura la celalatr pielor, Dupa ce ali

'1' . '.' " -. ,- I.' .. mb '1-' .' - 11<., ,. " / .. ' '.' ,:. . , .... ,XI'" f' ,x , .... ~ I·' .. ~ "1'-'1 .. , a·c' 'pc x 're'- c:ec- ca':_"-I r'e' n' u

' ucrat c,,! a"m, _"ee ,pl.clo3,re, s'p" ,alll-,vli2 m,al,nI1e !C,U 11;1,11', .':,< . "','

deschide peril, pentru a lndeparta excesele de energie pe care le-a]! primit de la pacient.

I

"

I

I~ •

I " '. :

"'-

I , ....

,

II II \1 I

\1 ,

~ ,

i . .

, , I

JO 'I' \,

. \

"JR· .. '- ---

..

1 1

12' H' A", iii I .

',f ' I " _ ,_I 1',.:-, I __ .~ I I I \ ",-:-.

c, '. ~arta, ,m,al,nl 'lor

,0

.

incepeli in acelasi Iel ca §i la picioare, concentrandu-va atentia

" =-1' .. ··,.. . ··_;1'I·I:-···I·,If!i d' 1',,···. "[', . ..-. ~'.-. I.'·', te d':'·· I .. :- , IT- " aseul p,c"e'C" ca' ·-:Ir··e···· 1 urrnajl

as,uplra mi;l.1.,nll~ rep' Ie Inaln_,e 1~le, a 10 la,puca. "r,·"e ' .. J. ,_"~>' 11-_ '. ". '.'

"'1'·' dh ~'iiI!I."lfu··~'· 1 d-'-'" 't·, I] ,.... ··e···' i!IIO .. - ,',' .. '. - ..... ,".- ,-·t' .... - exre rto a'r';x Into ·t·

es,: e, '.In yare ,.,~.-'egleu,ul mar.-· tn, jO'S" pe, par~e,a ec\~ ~' .. ·II'~ .. 1.1,,' >c ,I _'.

d . ' .. ' -. d"- . " I' l' '. -:-;-' .. ; .,' '. ,-,,:-...- .,~ 'I .A,)( ,..... ,jjil, . - h' . 1·'·- (t· . I ',.. "I·:A: ··~'I .' II' (. - I .. ' .. ',-- ~ fi··. ,,",

eauna ,Ie-IB ,U,D,gu, crestei osoase, catre 1,DC_ eie I ura mamu I v ez I ug.

12··'1)·... IT"" , ::- 1 .. 1'. d·lj' - ,.11, .. d ["'IFIII4;"-d- , ste d-', ······1 Inch "·1'- 't·. I I' Il~'i" le-um···. a" "'1-

.' -'.1111 '. reee .'~ I .,D I,-""D··· . n :"'-II,n, ~I pes ,e r os U" . DC, "Ie,~e'· ur ., ..... ,'~', I'

procedat la g~'l' e~'·z··~·n·la De I la m Ana dreapta treceji Ia slAng~·a. Lucrati

~" .' . .'_,1.' _" - ",1',· ",' '''_I.'' . ,'1 - ,. '.' 1,.-'-"" .'.' _'._', _I,. '-'- '_ -. ~' '.' , . -"l!'.

. - _' J '.' _

.' ..... A .. de " ,x -" ,A ', .. ' . I~'J .. .',:. 5" 10'" " ,. ,'.- 1 ':, .1'; -., ,-:." ';',' If .-, '11 t'" d-' _ ca"'''' - .. a" ·c-' len t· 'u'I'1

amanuoua manu e In, .. , minute sau mal mu, aca p" ....

d '

oreste,

,

Capul

Aseza]! pacientul peun scaun §i stali in spatelc lui. Coneen t'ali~ vi, linand mAinile deasupra capului s3u cateva mcmente, Apoi " lucra]! din varful capului spre baza craniului, de-a Iungul unei linii . mediane centrale (vezi fig. 13). Ridica]! degetele cAnd trecejl de la un punet la altul, pentru a nu trage parul. Atingerea poate fi foarte

,~

_,

TEHNIC4 ME,TAMORFICA

I~

usoara. 0 mana se poate sprijini lejer pe cap, in vreme ce Iucrajl eu

''', ,-C'." 1 ,,'It'.... T' . " ,-..:: " .. t " de 1··-;-' b -;- ..• " .. ,.', ,'. , _'. 1- I' ~ " " '.'. -;:' ,,"_' " d os "1- ,.-;" .. ~-,-' ~'- it, I I.' '.-::. '. '- '

cea a ,I,~ •... receji ce ra oaza cramunn urman osui occrpi ar, spre

1 id .!! 1 ,-, f-' 1 h ·'1 -

oaseie mastoiue, a,p'Q,1 prln, spatete acestora spre varnn urecnuor,

A , .. ···,-t..., - ' .. x ····n-,-· -,·t··....,,· .c-. t .,-_.' ' .. ', l' ,'" .c)C F'··· ····1',-:·'·· ~'1' '. f-· .,,-," "d""" 'I~'

ce as I a, zona re recta cen .ura p,eL vrana.u 00S11 I lie, amanuoua

--c .,~ -.' ~ '1' ,-. ·f· " •. , . - '-, .. " ,- I" • ,- \,01' ·d·" .... ,.' .. ~ ~'. '.:"- . I-"! . 'to I!I " , ,.- -. '. ~ •. ,'" b I" 1-' ", .. ' . '-, ' .. 1-1' 'iIi'_ nl

mamue; ' lie, una smgura, uar in ace,_a§l-lmp p'e amt ee POf,lU u. ~

S- Im ~·.l··l""'l··l'· -v,,"a~ I' 1" b er s 1'·' P"" errn '., 1'· 'to e···'l'.·I~ m aA inil o ir s'.·a~, v ·'aw, S··· p'" u ,. n a~ ce treb u rie ~a·-,c,.'-u'. t·.'

.r ' ~ "-' ,,' ' ,. '. ,.', "':I' I' " ' '- "".:_', .__' I" _: -'" ", '. ,1._, '_ I. -' .'_ ", _ '_.' ,. ,.,' ~._'" " ,1,CJj ,..- II'

- ,

La .- 'I d" '10' ., - ., I p' 'I'

ca,p se poate .ucra vreme ce I, minute sau mal mutt. racien-

n I - .. - ("~'" -;:, t· " d",'· ", "', "b-,,'I!I' " ,.,.!iI' " ",'1'1,;, " '.' t ,- •.. ,., ~,,·.,rt, - - ,- I .... - .',' '. t-' 'lib' ..... .. " t '.' ,}., ~ ..... t'~ I ... /,iIi'

,U,', se 81m, ,e ie o .. ncer fie axat, a§a meat nu-imai tu ". urap, asap- mal

bl .,' :~C' I' -"1- . ~ .-' 'C' '.-. tr ,', .,"'" t ,.' ,,- •. ,-c . ., ,-, i ct·· ::: ~". t: ,! ',', . ,e- ,','WO,~ ~,}, . 't'· -~ ,. '-"··1'- ".' " .. ' ,.'. .."'"

- me singur pen ru ,ea .eva minute m ump ,ce via spa i,a'll manu e leu apa

rece. Dupa ficcare §edinla, Hisali pacientului timpul §i spajiul necesar pentru a se lini§t", daca doreste astfcl,

.. ~,' _,_

" ;

I I

I

,I ,~

'I ,

, \ I

.. '\. ",1

'. , ',\.,

10 ,-:1 20

I I ,

'I , -'

\ I

, ,i

- \ II I'

. . ~ ... -l «. "' __ 4-' --~_""...",._,_...._

- - - -.38

1,3,. Haria capul ui

Sttinga/Dreapla

..

In mod normal, practicianul incepe Cll piciorul sau mana dreapta, apoi continua cu partea staI)ga. '

Dreapta reprezindi ceea ce face acum in viala padentul, arata cum i§i construie§te viala. Stanga este expresia modelelor -

, potentiale, cele care I-au insolit la na§tere, dar care se afla in suspen-

.., , '9 I , '. Jj I

sie la momentul respectiv .incepand §edinla eu partea dreapta, farta

vietii pare sa lumineze calea spre eliber~te a celorlalte modele.

Uneori, mai ales copiii hiperactivi pot sa vir ceara sa incepcli cu piciorul stang, ca §i cum fOTta vielii lor indica faptul ~ lrebuie·lucrat imediat asupra cel,?r mai ascunse modele. In acest caz, faceli a~a'cum vi se cere. Copiii sunt. de obicei fedcili daca lasa picioruf drept la

-urma, a§3 di nu trebuiesa impuncli 0 procedura fIxa: "piciorul drept, piciorul stang".

w

TEHNI,CA ME"TA,M'ORFI'CA,

8,9

~ . "'

Inccrcau, pe cit posibil, sa lucraji ambelc picioare in aceeasi

" '. d' "" -'-1- Y .- . ' .. ,~. tn , .... _, "." ~ -:- t, ,.'. · d I " .. e' a·" V'-'-c· u·; ,- ei P T' c- Ie r-' 'I"" 'n t e-

§e,lna, penru ,8 nu, e,XlS-,8 race .. /re mei nrcr "- . 1'.

car 'limp) edt de des?

Pentru-aduljh ocupaji in viaja cotidiana, este important sa nu urmeze mai mull de 0 §edinla de 0 ora pe saplamana, ceca ce inseamna 0 jumatate de ora pentru fiecare picior. Mai rnult decat alat poate duce la crearea unui haas, a unci confuzii, deoarece mintea nu are timp sa se reorienteze intre §cdinle. Aglomerarea §edil).ie1or ar fi 0 impunere a capacitatii de integrarc a schirnbarilor §i ar crea dezechilibru. Excepjii se pot face in perioadele de criza, cil\d §edinlelc pot Ii prelungite §i pot avea lac in timpul saptamanii, sau cand cineva e in vacanja, lintuit la pat sau obligat sa stea in casa . Desigur, §edinlcle pot fi scurtate ~i repetate, atunci cand e nevoi~.

In cazul copiilor, lucrurile stau altfcl. Miscarile lor launtnce

..

sunt mult mal iuji, astfel ca ei se pot acomoda usor cu §edinle mai

numeroase E'greu pentru u n ·,c-,o~-·p··l'~I-: s·-a!~ stea linistit multa Vf,' ernie de

I.,c .. '.', . .' ': _"." ':~I~"'''' " '" .. " '.' ,_-". ' __ .... ,'" ,",, I 1,-, I... )" .. ,.,":/.,._1. ,'.'_ _' _, , ,". '" " . ".

aceea Ior'li se poate aplica tehnica la cateva zile sau in fiecare zi, in ;S!e,dinl'e de catev'laminutc~Es'tle evident ell e rnult mai bine daca

~ ,_I

piirinlii in§i§i Ie aplica tehnica. Unui copil suferind de sindrornul

Down ii place atat de mult, Incat i§i lasa picioarcle sa atarne afara din patinaintc de a adorrni. Ar rcnunta u§or la 0 poveste, dar s-ar plange imediat daca nu i Sw ar rnasa picioarele.

Cu mainilc §i eu capul se poate lucra oricat de des §i oricat de

multtimp dorcste pacicntul. Miiinilc §i capul sunt cxpresiil~ unor funcjii secundare - faptuirea §i ,gandirea - a§a cii cfectul §cdinlei nu e atat de important ca in cazul picioarelor. Accstea din urma sunt exp,.resia fu,n,cliei fun,d:amentaJe a u,niv'crsului ,rn,i§,ca,:re,a , __ , astfel ca

, ,

, lucrarea asupra lor are un efect mult mai mare, care ar putea fi

e,x,a,glcra't'l

ObseJVam, a§adar, cit 0 §edinla e u§or de dus 1a bun sffir§it: a simp(a atingere a zonei reflcxelor spinale de-a lungul crestelor crsoase interioare ale picioarelor §i glezn,elor. mainile ~i incheiclurile, apoi de-a lunguI liniei centrale a craniu.lui, de la baza craniului In sus sprc urechi. EslC mai greu de spus cal limp trebuie sa fie urrnatc §edinlele, numai pacienlul §tie cu adevarat. El poate

- ,

I

,

I,

...

....

, I

..

"'c,", •

~"

90

TEHNlCA METAMORFlcA

•

dori nU!llai ?' §edi.nlA, o~i poate non sa continue cateva sAptAm4ni s~u luol.1a rand. incepel1 ell 0 §edinla pe saptAmana, apoi a§tepta.li,

~- ve· de] - - -. .... t'''' IX P I) 1-

~"I ·I<I"~_·,,I ce se mtarnp a. --.,'aICl,cn,tu I P"08,'te ,h,lolt&ri sa vina In, fiecare

saptam~n~~, apoi vine 0 d~t~ Ia douA sliptamani, apoi 0 datil pe lun!. Forta vletu dinlauntrul sau §tie ce ii trebuie, iar.pacientul trebuie sA aiba ragazul de a lua propriile hotarari. De accea, dacA un pacient nu se prezinta la Intalnire sau hotAr~§te brusc 81 Inceteze, nu .. } gn1bili. Poare ca Iorta vietii lui i-a transmisca e suficient deoeamd,a.ta, ca nu e pregatit sau capablrsa fac4 fala la mar mult, Pacienjii i~i aleg pracucianulsi regleaza frecvenja §edinlelor, descoperind §i exercitand propria lor autoritate laumrtca. Luarea unei hotarari nu .

d inde d I,ll

I_"cpln'-, ,e .,e, pracucian.

..

Practicianul

in timpul unei §edinle, se pot Ivi lnlauntrul dumneavoastra · a~umite sltuajil simptomatice. Este bine sa fiIi pregatupentru ele §i sa §tif· cum sA Ie faceli rata. Nu sunt importante in sine, ele sunt simple manlfestari ale energiei care vine de la pacient §i'-trece prin dumneavoastra, dar, dad nu sunt eliberate, va pot provoca d~reri

.de. ~'p, g!eal~,sau o~oseala. in g~neral, daca sunteli detasat, nuveji pnmi aceasta. energie. Dacatotusi 0 primiti, amintili.v~ ca ~u e ntci un c3§lig in aceasta, dimpotriva, propria dumneavoastra energie va

slabi. Simptorncle care pot aparea sunt urmatoarele: '

1. Degetele sau mfUnile tncep sA devina grele ca plumbul, Pot deveni fierbin]! sau trernuratoare, Daca se intimpIi astfel, scuturajivii mainile cu putere §i sp~lali .. le in spa rece, imediar dupi §edinlii.

2.0 senzajiede oboseata generals. Aceastase intampla maiales cand se lucrcaz3. ell handicapaji mintal, sau eu propriuI copil, deoarece acestia clibercaza in mod spontan energia blocata, in acest

caz e nevoie sa va concentraji, pentru a abandona oboseala. Che~~

. tlonaji-va asupra motivatlei: vreli sa fili de ajutor? Dad e asa,

constientizati Iaptul, apoi ignoraji- 1. . ..

3. C8scatul, tu§ilul, stranutul, oflalul: nu inabuc:il::i aceste .'

~ ,-- .

'I!., .' A d-'- iI!!Ii

aC1lUn!, mal curan IncuraJ311 .. 1e sau chi.ar exagerati .. le. casali cu

adevarat ce~eli-i scuze pacientului ,~i asiguraliMl c3 nu sunteti chiar abasH. Aceasta va c.libereaza de energia 'pe care ali putut-o primi.

'~

I.

, •• ,iIi

-

'T''E,·'··',H.'~, ;N·-···~·C4·,·--:·'~·· M'" ~,:. E-'--:,-L·- ':ti·'-M··'IO-- -RF-· - 'ji" -c: ~-,- .. ,.,

_" . - I I ,I.. .. . . _ . . _. . ". _.

_ _ . _ ,_ I I t "-_ - ,

Modelul conceptual

•

. "

o extensie a lucrului ell modelul prenatal este rea a modelului 'C-:·'O·'D' ceptu al, In care lucram numai In zona c •. ·~olr···'e,-:'s-p-:.u,· nzatoare momen-

_.I . "., .. , ,_, _.'" ( __ ._"' . ,. __ ' .'_'''''''~ ., - ... ,. ,_,.,,', _,.' .... .., ._. ",_"._,_£0_.=-, __ ,_. ''''' - , __ ::. ,.

II I_I I

tul .i conceperii.

i " Viaja, lnteligenja §i creajia sunt eterne, dincolo de limp, spajiu

§i materie, infinite §i absolute. Timpul §i atemporalitatea sunt sub-· sumate eernitilii, spajiul §i absenja lui inflnitului, lar forma (sau materia) §i llpsa de formA . absolutului. Conceperea pare sA fie rezultatui creaticl la punctul de lntalnire dintre atemporalitate 'i dmp, absenta spajiului §i spatiu, Iipsa de forma §i forma .

lnainte de concepere, toare Influenjele (rnateriale §i no 'I" materiale) ce urmeaza sA coloreze aceasta vialii §i intellgenja pe cale sa seintrupezese a~a in afara aspectului tern poral, spajial §i material al fiinlei ceo se va naste, (Un scaun a existat in mintea proiectantulul Inainte de a fi fabricat). Conceperea este creajia, actualizata in

. .

acjiunea vietii §i a inteligentei. Modelcle din afara timpului,

spajlului §i materiel se precipita Ia momentulconceperii §i se vor exprima in chip de caracterisuci potenjiale, Putern acjiona ca niste catalizatori la acest momental conceperii. Forja vietii pcate afecta in mod direct influenjele sau modelele care sosesc, ellberandu-s] energlile prin lndeplinlrea rosturilor lor specitlce, dlncolo de limp, . spajiu §i materie. Atunci caracteristicile se desprind, inapte sa, ram a"'n- IX pe 10- c, in 8' bsen l·-'a· ca- d·'-·· r ul UI1II1 cr c-·a·-:·· t- de m odelele subia ce mte

li:I , ., 'I ~ .. _,Ii:I ,.'. _/ I, - :'1. ~ -, _:_ _ , ... -, ... _ ,'_:_" '. ._-'_ . (. .._, . ..... .. _- , - ,- .. ( . ,,__ .' ,. , I -_,' 1'·. __ . __ _ _.1. ".'

'.

Ne concentram asupra conceperil in punctul de creajie §i;

pentru cli creajia se afla dincolo de limp, spajiu §i materie, toate evenimentele §i potenlialilalilc lor sunt egal accesibilc, Iar energiile lor pot fi ulterlor'transformate, Practlcianul actioneaza doar ca u~

,ea· I.~ ., ·t' 87 I, ,;?' ~ .. , tl'IO- r I.

_·_.J1_ '1 ~ - -"'"1.

- .

.

Deoare ce nu cxista o im plicare 'I-n- t· '1'II"m' .~ p .... s:p'la··~· 'l·'I~'U' §"'I!II" m aterie, p··',-u' .tem

'. __ ',. ,', ",_ I', . __ I_~._._ul __ 1 -, 1111 .' ·,:,A_···.:_· ... 1_,11., ,11" -I. ·.ll' I 1_":(,._,1_ ',, _1._ .'.- ,. _I, .• '-",-,_

I I 1 I :..

I .I _ I

Iucra CU .mcdelul .conccptual oricat de des §i oricat de mult limp

dorim. Se poate practica in timpullucrului s~ptamanal cu modeluI prenatal, cu care ne aflam in limp §i spatiu §i in care caracteristicile

# n,Q'18,stre SI·8,U, mate,r'ia,lizat.,

.

Zonele renectftnd momentul conceperii potfi gasite pe parle~

exterioara ,8 primei articu]atil a degetului marc de la picior §i de la mana §i in punctul central din varful capului. Putem doar sa apasam aceste puncte sau sa aplicam 0 u§oara mi§care vibratorie.

I~

:92

.

TEHNlCA METAMORFlcA

~

o altA eale de a practica metoda este prin asezarea unei maini

. deasupra celeilalte, eu palmele fala in fati §i eu degetele in direclii

O ..- u ,- .. '-, .. ,-.... ,~ - x: 'I· c. 1.--:, .- .. ',-;-. . . ~ . ·1···· ~ ,t ·t' d ,-I--:-,~ . . J din

pose .. r-acem apOl Sa a. unece manue, pana cane cate unui 'In

degetele fiecarei mainl atinge punetul atlat 1!J. prima articulajie a fi.ecarui deget -mare, pe partea exterioara (vezi fig. 14). Procedand astfel, cream un circuit de energie. Putem folosi modelul conceptual

... ', .. 't·, '-'. 'I '. .,'.. . ,t, ,- - .. '1'1- • 'I! - oentr . - .. '!II, . - . -, .-. [ - ,- .. - .• , D' ,",x

pentru noi.pentru all sau pentru eel care, nu sum cu nOI .... aca

Iucram pentru noi, 8§ezam numele nostru In cere sau doar ne vizualizam. P astrand imaginea acolo cit tlmp .. ·~·1 dorim L' ·-U· crand P en t· r u

~. -'w ". - • -, - • -"_ , -' '-;;' -', - _ '-. _ _" •. ' _ '-.' _ _ _, __ ' i_I. - . _. _ i I _!. , . '_ ' ~ ~ . ,_, _ . _ " 1 -. ! ~. !I

altll fa .. , --- .... "'11" .. '.'.1. 1··---· ._- ... '. ,-.,~ -:- 'II!! ,I""I!X, '''' ..•.. ,~.x.· .. -.' .. -., .. ~·'I·-~··· lc _ t_ -~ .c- ..

31 ,11, acem aceiasr tucru, numai \A asezam numei e are ora In cere

,,", ... ~

,

14 .. Modelul conceptual

,

'.

Deoarece creatia cxtsta dincolo de limp, spajiu §i rnaterie, aspectul motlvatiei -nu constituie 0 rezolvare Vointa noastra se

. - ., ... ~, - . - .. . - ' .- . - - . ''-.. _.. ,l: ." .. .. . .. .. '- - , .,". - . ., ... - '.' .. _:_ -' -' - .I... ',.' .'. ,. ._,' . ' .

poate impune numai ralA de ceea ce este deja intrupat, nu falii de ceea ce este doar potential. Astfel, nu vizualizam persoana ca fiind sanatoasii, nici nu ne concentram asupra suferinjei sau dificulUilii. Asezam -' dear n umele persoa nei ,3.-· .. bse •. nte 'I~n-I':· C· .• drcuit ~·.·I·' ll P-, .. ,~s.·.··t.'·r·,a-.·-.:m·-:· acolo

~.~" -...~ - '..-'~., , -' . . - .. ...' . ., _. .. ,... ,._ .. -'., . '.,. , .. d.. _. , . . _... '.

L .

Putem s,X n-· ·e···-· pun-~Ie:c' m····· fa '·1,·'1- '" ..... . .... --;-',1- .. -:. . .. , .... ~ ... ,-1'" . .-.-. -I-II ,.,- --: I -1.···<'·"'",-~ .. .....

.. ' - 1- -' , • _i:l_, " ; .. , ,11 ml ,18, aCOI,·O" anlm,a~,e·, ,or~,§uc~~ ,sa,u,,~ra, l,n, ca,re

triim" pamantu] sau universul, Ne concentram asupra P unctului de

II .. 1 .

- . ,

d·' .• - d·' .. '. I. !!I'. . Iul -_'Ii 1-

, ' '. ,I, --, -'.' , ' .' . ,------;-1 ---::1.".:- _,,, .,-,,-.. .... ,-, " ,_-. , .: .. -._ . 1""'1 j ." .','~ ': __ .1 -. -.- ,- ", -----:-. ',I _. -" __ . ,.1_ .'

mamte ie crearea umversu UI §I asupra ce an potentia ..

.

. 'I

;

l

- .. -. '" 'II _ •• _

-. - --

~ y

CONCLUZII

Orice persoand;

TOQ'te intdmpliirile vietii tale

Se aflii acolo fiindcii tu le-ai pus acolo. Ce hotiirdsti ,sa faci cu ele

Depinde de tine.

- CH-····

RICHl\RD' BA··-.~. ' ..

,

Dupacum.universul se ana in continua expansiun~, §i caI,atoria noastra pe J>amant este 0 caHitorie a expansiunii. Pnma celula se dezvolta intr-un embrion care, la 4-Sluni, i§i dirijeaza constiinta spre exterior, spre a dcscoperi ceva diferit de sine prin explorarea

, _. ,. . ., '. o!!ii I .,

intenponara a mediului intrauterin. La nastere iesim Inum~ §~

incepem s-o percepem prin simturi §i prin degetele de l~ maim §i picioare. in cele din urrna incepem sa mergem, iar acest l~puls ne ajuta sa ne Indepartam de parinli, pentru a putea descoperi l.umca . Pe masura ce crestcm §i capa.tlim detcrminari, trcbuie sa ne extindern

con§liinla pentru a depa§i' aceste deterrnlnari. Ne cxtindem Irontierele parasind casa parjnteasca §i indreptandu-~e spre 0 in~elgere

~ mai adanca a lucrurilor. Incepcm sa exploram universul eu ajutorul

spiritului §i al intuitiei noastre, ,

. inceputul calatoriei se ana in concepere, iar implinirca ci es{~

expansiunea in eel mai inalt plan al existenjei. De-a lungul ace~tel dUitorii suntern deplin responsablli Cala de ceca ce suntern ~l ce devenim. Alegerea se face Intre a fi sau nu rcsponsabili §i deschisi care sehimbare catre evolutie.

in Tehnica Mctamorflca, intrarn in Iegatura cu principiile vielii

- - -- , i. t IIIII!!!!!I _ v

insa§i ~i cu legile universale subiacente. Ne aflam in cea mal excitan ia

~i plina de satisfactii calatorie posibila. Menlin.ereac~n~tient~ ~ une~ Imagini fixe despre ceea ce suntem este eliberata, iar spiritului

.. .. .... - • ",11< __ _J1 __ .~I~::...J __ ",'''_ " __ .: .... ' ...... ,... .I"'IIn • .o:1 ,",.n'r-.tl':t.

. ,

~', 9'4,

!.

-

:1'.'

. ,,_,

TEHNlCA META MORFICA,

\

~ _

~. controla. Este rareori 0 ~la~orie senina sau una usoara, Mereu

\ .' descoperim d lucram orbeste, cu crcdinja ca scopul e pe cale sA se : Implineasca'sl ca integrarea are Ioc chiar §i atunci cand pare sA fie ~" ' dezlntegrare, Aceasta orbire presupune 0 incredere totala in forta

,. ,.. ,., -" b- - ~ "

~ .'.vletll care lace, tot ce e ome pentru nor, _

~. Picioarele sunt canalele noastre de comunicare cu pAmAntuI §i t : ele dejin una dintre chelle vindecarii §i ale forle1or energizante din ~ ,~; noi. Ne Uisam degetele sA lucreze aS~'pra picioarelor t sa se deplaseze ~: '.:: unde vcr, sA exploreze, sa probeze, sa vibreze §i sA maseze, Deprin" ,; dem in lelepci unea s u perioara a fortei vietii, care sa ne Indrume spre

schimbarile de care avem nevoie. Tot ceea ce facem este s,a descom-

•

punem 0 structura temporals. Dad un jgheab este blocat cu frunze,

nue bine sa-llovim cu putere, Cel mai user e sa lasam ap,a sa curga

• - - , - I .. , _

§i sa scuturam usor jgheabul, Blocajul va fi Indepartat, Tot astfel;

viata se mi§c8 lara a fi forlata. atA vreme existaviat8, potenttalul ·

nostru de a circula liber poate fi realizat. .

Dacii am arras spre not anumite caracteristlci, de ce vrem sa le schlmbam? Procedam astfel pentru a putea vedea sensul mai inalt aflat deasupra lor. Avem de ales lntre a pierde Imaginea pecare 0 avem despre noi in~ine §i a ne regasl dincolo de influenlele care au creat urzeala fiinIei noastre. Avem de ales intre a ramne.Ilxatl in imaginea pe care ne .. am Iormat-o despre viala §i a ne deschide spre noi perspective launtrtce, pentru a putea privi mai departe, Nimic nu e permanent, nimic nu e Iixat, a§a ca depinde de noi sa ne asumam responsabilitatea pentru propria nostra evolujie li·sa lncepem sa ne lcpa§im limitarilc, Potenjlalul nostru e nellmltat, tar alegerea ne ipartine. Totusi, alegerea suprema aparjine vielii, iar noi suntem

I"" .1 . 'W ,,!II

\,ceasta vIal-a. . I ,. ,r

_' I

iO

I

"_

'I'

I

,

,

,I'

..

. "

"

C I

, "

~.

, ...

" ;I'

," ,- f

.

r

," .

'.

'\

'11 '.

'.

~

':

,

i"'" ,... .

~ i, .

..

• I

_.

·•·· '. ·ETAMORFOZA. ·

,- ,.

~. . .

I'

,~;" .

2. ISTORle · · · · · · · · · .-3. MODELUL PRENATAL

4. CORESPONDENTE · · ·

. . .,

5. INFLUENT~ · · · · · · · · · · · · · · · ·

•

111 II

. MOTIV ATIA.. · · · · · · · · · · · · '.' · ·

7. MANIFEST MILE TRANSFORMARII · ·

' .

63--:,

. '

7-'1

,

·

II' _ -

8. ,ACIENTI ~I PRACTICIENI · · · · · ·

9. PRACTrCA · · · · · ,0 • CONCLUZII. · · · · · · · ·

~ ~

, 83

• • II' • .. '

• • • • •

• .' 'f

9"3

.- .. .' ,

. . '. '.

· ,

,

•

,

'-

, , , I

I '

.

~

,