Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
79Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cererea Si Oferta de Moneda

Cererea Si Oferta de Moneda

Ratings: (0)|Views: 7,085|Likes:
Published by dane321

More info:

Published by: dane321 on Dec 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/20/2013

pdf

text

original

 
Capitolul 2CEREREA ŞI OFERTA DE MONEDĂ
2.1 CEREREA DE MONEDĂ
Cererea de moneîndeplinte un rol esenţial în analiză monetară,întrucât din confruntarea acesteia cu oferta de monedă rezultă o serie de efecte,care permit mai buna înţelegere a impactului fenomenelor monetare asupraeconomiei.
2.1.1 Fundamentele cererii de monedă
Termenul
cerere de monedă
exprimă atât un concept, cât şi o funcţie.Definiţia conceptului pune în evidenţă noţiunea de
 încasare monetară
, iar funcţia asociată cererii de monedă rezultă din interpretarea modernă a
ecuaţieicantitative
.
Prima încercare de definire a cererii de monedă aparţine lui Leon Wallras(1874), care a formulat ideea potrivit căreia aceasta exprimă o încasaredori. Încasarea monetaa unui agent economic este cantitatea demonedă pe care acesta o deţine, indiferent de motivele sale. Astfel, înconcepţia autorului, cererea de monedă este una de deţinere de monedă.Deci o
primă distincţie
posibilă este cea dintre moneda deţinută şimoneda utilizată. Prin utilizarea monedei de care dispune, deţinătorului i seoferă în schimb bunurile, serviciile sau titlurile financiare pe care le solicită, iar dacă utilizează întreaga cantitate de monedă atunci cererea sa de monedă este„nulă”. Numai dacă conservă moneda „în casă”, atunci se manifestă cererea demonedă. În acest mod, se poate explica, contrar a ceea ce se susţine în limbajulcurent, că deţinătorul care îşi retrage bancnotele de la un ghişeu automat, învederea efectuării de cumpărături, nu este un solicitant de monedă, deci nucontribuie la cererea de monedă. El transformă moneda sa scripturală (de cont)în monedă materială, pentru o utilizare imediată. Situaţia enunţată ilustrează cămoneda poate fi deţinută, în scopul utilizării în viitor.Întrucât utilizatorii de monedă din economie sunt supuşi, mai mult saumai puţin, fenomenului de iluzie monetară, cererea de monedă este exprimată întermeni reali, respectiv sub forma încasărilor deflatate de nivelul general al preţurilor. Dacă M reprezintă cantitatea de monedă şi P, nivelul general al preţurilor, atunci valoarea reală a monedei este dată de raportul M/P, ceea ceevidenţiază că preţurile constituie o variabilă explicativă a comportamentuluideţinătorilor de monedă, chiar şi în absenţa „iluziei nominale”.
1
 
A doua distinie
posibieste cea dintre încasarea
instantanee
şi
 încasarea medie
. Cererea de monedă se poate aborda la un moment dat, dar, celmai adesea, analizele se realizează pentru un interval de timp.În cadrul analizei în decursul unei perioade, cererea de monedă poate luaaccepţiuni diferite:
încasare disponibila începutul perioadei, încasaredisponibilă la finele perioadei şi încasare medie în cadrul perioadei
.
Pentru un utilizator de monedă care dispune la începutul perioadei de oanumită cantitate de semne monetare, pe care le utilizează în vederea plăţilor pentru bunuri şi servicii, astfel încât îşi epuizează suma deţinutăiniţial, cererea de monedă va fi dată de nivelul mediu al deţinerii sale demonedă, de-a lungul perioadei.Grafic, o asemenea situaţie poate fi ilustrată astfel:mA0t
0
t
1
t
Î
n grafic, semnificaţia notaţiilor este următoarea:OA reprezintă cantitatea iniţială de monedă, în momentul t
0
;t
0
- t
1
= perioada în care utilizatorul efectuează cheltuieli continue şiregulate, de asemenea manieră ca în t
1
să fi epuizat stocul iniţial de monedă.Pe ansamblul perioadei, cererea medie este egală cu OA/2.
Dacă la finele perioadei cantitatea de semne monetare, m., este reînnoită, prin obţinerea salariilor, de exemplu, atunci agentul economic repetăcomportamentul său de cheltuire în decursul unei perioade echivalente,raţionamentul precedent putând fi reprodus periodic.Grafic, o asemenea situaţie se reprezintă astfel:
2
 
mAO tt
o
t
1
t
2
Un raţionament similar poate fi aplicat şi în cazul unei sporiri a cantităţiide semne monetare, în perioada t
0
-t
1
într-un mod continuu şi repetat, cum ar fi,de exemplu, vânzarea de produse de către o întreprindere, care conduce larefacerea stocului iniţial de monedă.mAOtt
0
t
1
t
2
În exemplele prezentate, cererea medie de-a lungul perioadei este uşor dedeterminat, întrucât structura temporală a încasărilor şi plăţilor este continşicu aceeaşi ritmicitate. Realitatea este, însă, adesea mai complexă, ceea ceantrenează unele dificultăţi în determinarea cererii de monedă.În cazul cel mai complex, în care numărul tranzacţiilor este finit, cu sumeidentice, dar separate printr-un interval de timp, cererea medie de monedă estedată de relaţia
)1(2
nnOA
, în care
n
este numărul de tranzacţii.Pentru cazul a 4 tranzacţii, de exemplu, graficul se prezintă după cumurmează:
3Cererea medie demonedă =
2
OA
În acest caz, cererea mediede monedă este dată deraportul
2
OA

Activity (79)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Raluca liked this
Ana Maria liked this
Raymond Yonela liked this
Tossmy Tosmy liked this
Andrei Drusca liked this
Andreea Rusu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->