[Comentariu Ovidiu Vuia privitor cartea

Fragment: SUB ZODIA CĂRŢII ŞI A STUDIULUI (Cu Pamfil Seicaru

în exil), VOL. II,

Autor: OVIDIU VUIA, Inceput Vol. II, WWW.EDITURA RITA VUIA]

La urmă am să mă opresc asupra unui aspect neplăcut şi aş

semnala prezenţa greşelilor prea multe în text, care sigur nu
sunt ale autorului, cad în sarcina editorului, Traian Popescu,
cel ce a avut bunăvoinţa să republice multe opere din
clasicii români, cum ar fi Amintirile din copilărie de Ioan
Creangă, dar această activitate nu-l absolvă de vina de a nu
fi revăzut textele ce i-au stat la dispoziţie pentru publicare.
Păcat, dar prin neglijenţa respectivă a aruncat multe umbre
pe activitatea sa merituoasă de editor fără arginţi ai exilului.
Personaj balzacian, îşi găseşte totuşi definiţia în Sanco
Panza de Cervantes, Traian Popescu a visat să dea marea
lovitură financiară, cu această intenţie l-a publicat pe
Pamfil Şeicaru, de departe opozantul mişcării legionare de
care se declara legat editorul şi desigur cu aceleaşi vise
editase romanul lui Vintilă Horia "Dumnezeu s'a născut în
exil" dar rezultatul a fost lamentabil românii exilaţi nu
citeau aşa că din cartea ultimă, abea vânduse câteva
exemplare. Adică vreau să spun că Traian Popescu avea
dreptate să aştepte anumite recompensări din partea
cititorilor care, aşa cum i s’a întâmplat merituosului Sanco
Panca, nu au venit.

Desigur felul de editare a lui Traian Popescu lăsa de

dorit, mi-a publicat cu multe greşeli, "Vacanţele
destnului", cartea tatăl meu, şi deşi i le-am plătit la preţ
bun, publicarea volumului meu "Ostrovul luminilor" a
fost atât de plin de greşeli, încât l-am retras din proprie
iniţiativă din sărăcăcioasa piaţă de cărţi a exilului, după
cum îmi dicta marele respect ce o am pentru altarul Cărţii.
În acelaşi cadru de nepricepere a editorului apăreau, totuşi
mult mai îngrijite faţă de ale mele, lucrările maestrului, pe
care le mai revedea dacă nu el, sigur colaboratorul său, de
inimă, Govora.