Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
357

357

Ratings: (0)|Views: 401|Likes:
Published by gabrielgrecu

More info:

Published by: gabrielgrecu on Apr 03, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/27/2012

pdf

text

original

 
CMYK
www.eparhiaargesului.ro/argesulortodox
Sãptãmânal teologic, bisericesc ºi de atitudine al Episcopiei Argeºului ºi Muscelului
Anul VII
nr. 357
3- 9 aprili
 
e 2008
8 pagini
preþ: 1,6 RON
 Amploareatraficului de fiinþe umane
Cu durere în suflet constatãm cã România se confruntãcu
un fenomencare a luat o amploare îngrijorãtoare, ºi anume traficul de fiinþe umane
. Sute ºi mii de tinere sunt înºelate cu promisiuni mincinoase ºi ajung sã fie tratate caniºte sclave, sunt cumpãrate ºi vândute de cãtre traficanþiide persoane, care le folosesc spre câºtig murdar, întocmaica pe niºte obiecte, obligându-le sã munceascã în condiþiiinumane ºi fãrã platã, sã cerºeascã sau sã-ºi vândãtrupurile pentru bani, înjosindu-le, ºi, uneori, chiaromorându-le fãrã nici o remuºcare. Dar, ºi mai îngrijorãtoare este situaþia copiilor care ajung victime ºisuferã abuzuri de toate felurile, ceea ce poate fi consideratão crimã împotriva viitorului umanitãþii.
Statisticile alarmante ale organismelor internaþionale aratãcã, din cele peste 2,5 milioane persoane traficate, majoritateasunt femei ºi copii; traficul de fiinþe umane a ajuns sã fie unadintre cele mai profitabile infracþiuni, pe al treilea loc în lumedupã traficul de arme ºi cel de droguri. De asemenea, peste70% din victimele traficului uman nu sunt identificate ºi nubeneficiazã de asistenþã calificatã, deoarece nu cunosc limbaþãrii de destinaþie ºi nu pot comunica, sunt sechestrate sauþinute sub strictã observaþie ºi nu pot intra în contact cuautoritãþile; gravitatea situaþiei e amplificatã de diversitateaformelor de trafic ºide profilul victimelor.
 România nu mai este doar o þarã-sursã, ci ºi o þarã detranzit pentru femeile ºi copiii care sunt traficaþi, atât în þarã,cât ºi în afarã, pentru munca forþatã, exploatare sexualã ºicerºetorie
. Având în vedere faptul cã traficul de persoane esteun fenomen infracþional trans-naþional, bine organizat,intervenþiile pentru prevenirea ºi combaterea fenomenuluitrebuie sã atragã eforturile conjugate ale tuturor þãrilor afectate.
 În contextul european actual ºi în perspectiva libereicirculaþii, România trebuie sã intervinã cu responsabilitate,implicând întreaga societate în lupta de prevenire ºi combaterea acestui flagel
,
adoptând o atitudine incluzivã ºi integrativã
,asigurând asistenþa, ajutorarea ºi protecþia victimelor ºimilitând pentru armonizarea legislaþiei comunitare privindmunca ilegalã ºi protecþia drepturilor angajaþilor.
Traficul de persoane,un pãcat grav ºi un pericol social
Fenomenul are urmãri deosebit de grave, loveºte îndemnitatea persoanei ºi degradeazã societatea umanã.
Traficulde persoane depersonalizeazã omul, îl distruge fizic ºi spiritualºi îl transformã în sclav, într-o marfã care nu mai are valoareca persoanã, ci ca producãtor de profit.Traficul de persoane este un pãcat grav care afecteazãintegritatea chipului lui Dumnezeu în om
; traficantul priveazãvictima de darul divin al libertãþii, îi lezeazã demnitatea depersoanã, îi striveºte puterea de a gândi, siluindu-i voinþa ºibatjocorindu-i sentimentele prin folosirea forþei, ameninþãri,molestãrii, a terorii psihice ºi a altor mijloace coercitiveviolente.
 Dumnezeu nu a dat nimãnui drept de viaþã ºi demoarte asupra omului ºi nimeni nu are dreptul sã transforme persoana umanã în obiect de profit.
 Reintegrarea victimelor începe cu vindecarea sufleteascã
Victime sunt ºi persoanele care au plecat din comunitatealor, cu speranþa unui loc de muncã în strãinãtate
, ºi care auajuns sã fie vândute, sechestrate ºi îndemnate sau obligate sãsãvârºeascã fapte contrare conºtiinþei morale ori împiedicate sãrenunþe la ele când s-au decis sã o facã. Experienþatraumatizantã înduratã de aceste persoane le-a schimbat modulde percepþie a lumii ºi a relaþiilor interumane, pierzând stima desine ºi încrederea în semeni. Treptat frica a pus stãpânire pefiinþa lor ºi sãvârºesc orice faptã ca sã supravieþuiascã,acþionând, de cele mai multe ori, instinctiv; psihicul victimeieste zdruncinat de ororile trãite, iar sufletul este puternic afectatde faptele pe care a fost obligatã sã le comitã. În consecinþã,
vindecarea spiritualã a victimei este o necesitate, pentru cãnumai un suflet vindecat poate fi o persoanã liberã ºi sociabilã
.Sfânta Scripturã ne aratã cã Dumnezeu apãrã pe cel umilit ºisuferind. Pilde în aceastã privinþã sunt: Iosif, fiul lui Iacov, carea ajuns sclav în Egipt dupã ce a fost vândut de fraþii sãi
(Facerea 37; 20-28)
, omul cãzut între tâlhari, din parabolasamarineanului milostiv
(Luca 10;30-35)
, fiul risipitor
(Luca15;11-32
) sau femeia adulterã
(Ioan 8;3-11)
. Mântuitorul IisusHristos fiind Samarineanul milostiv, doctorul sufletelor ºitrupurilor noastre, ne cheamã sã apãrãm demnitatea umanãumilitã ºi sã ajutãm la vindecarea celor suferinzi fizic ºi psihic.Deºi nu toate victimele traficului de persoane au educaþiereligioasã, ele se simt pângãrite trupeºte ºi sufleteºte, ºi, caatare, considerãm cã
asistenþa spiritualã ºi consiliereaacordatã victimelor au un rol fundamental în acþiunea deajutorare ºi reintegrare, rolul preotului fiind acela de liant ºimediator între victimã ºi comunitate, pentru a evitastigmatizarea ºi excluziunea victimelor ºi pentru a le ajuta sã-ºi recapete încrederea în sine ºi în oameni.
Venind în întâmpinarea victimelor ºi familiilor acestora, trebuie sã leoferim nu doar sfat bun, sprijin moral ºi întãrire sufleteascã, citrebuie sã ne implicãm activ în sensibilizarea comunitãþiipentru reintegrarea acestora în familie ºi societate.
Programele de combatere a traficului de persoane trebuieextinse ºi susþinute de instituþiile guvernamentale ºi non-guvernamentale, dar ºi de cultele religioase
. În acest sens,constatând cã lipsa de informare a populaþiei în privinþafenomenului este unul dintre motivele pentru care traficul depersoane este greu de combãtut, Patriarhia Românãcoopereazã, de mai multã vreme, cu Organizaþia Internaþionalãpentru Migraþie la desfãºurarea unor campanii de informare lanivelul întregii þãri, prin intermediul preoþilor ºi profesorilor dereligie din ºcolile ºi liceele de stat, alcãtuind materialeinformative cu privire la modalitãþi practice de prevenire ºicombatere a fenomenului, specifice misiunii pastorale înparohii ºi în ºcoli.În concluzie, considerãm cã, fãrã politici ºi programecoerente, care sã înceapã cu educaþia ºi prevenirea, nu poate ficombãtut un asemenea flagel bine susþinut de interesefinanciare oculte. De asemenea, fãrã extinderea asistenþei ºiconsilierii acordatã victimelor ºi familiilor acestora, fãrãsprijinul real al comunitãþii, nu putem vorbi de stabilitate ºidemnitate socialã, de reintegrarea ºi incluziunea acesteicategorii vulnerabile.
Suntem convinºi cã, pe baza credinþei îniubirea lui Dumnezeu pentru om, cultele religioase din România pot contribui substanþial la susþinerea eforturilor comunitare de apãrare a demnitãþii umane ºi de însãnãtoºire avieþii sociale
.
† D A N I E LPATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
„TRAFICUL DE PERSOANE
o umilire a demnitãþii umane“
 
 „
 
 „    S
 
    S   t
 
   t   o
 
   o   p
 
   p    s
 
   s   c
 
   c   l
 
   l   a
 
   a   v
 
   v   i
 
   i   e
 
   e   i
 
   i   î
 
   î   n
 
   n    E
 
   E   u
 
   u   r
 
   r   o
 
   o   p
 
   p   a
 
   a   “
 
   “
 
Vineri, 28 martie 2008, la PalatulPatriarhiei, Asociaþia Ecumenicã aBisericilor din România (AIDRom) aorganizat Seminarul Internaþional cu tema
Acþiunea Creºtinã Împotriva Traficuluide persoane. Combaterea traficului defiinþe umane, dincolo de aparenþe
.
La sesiunea de deschidere au participatPreafericitul Pãrinte Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române ºi alþi membriai Sfântului Sinod, Înalt Preasfinþitul IoanRobu, Arhiepiscop ºi Mitropolit romano -catolic de Bucureºti, reprezentanþi ai altorBiserici creºtine din România ºi Europa deEst (Grecia, Bulgaria ºi Ucraina), AcþiuniiCreºtine ºi de Lucru în Reþea împotrivaTraficului de Fiinþe Umane (CAT),Institutului de Cercetare ºi Prevenire aCriminalitãþii, Agenþiei NaþionaleÎmpotriva Traficului de Persoane,Forumului Român pentru Refugiaþi ºiMigranþi (ARCA), Asociaþiei pentruDezvoltarea Practicilor Alternative deReintegrare ºi Educaþie (ADPARE), aiuniunilor sindicale, precum ºi membri aiCARITAS Bucureºti, profesori, studenþi ºi jurnaliºti specializaþi în domeniu.Scopul Seminarului este de a evaluaactivitatea desfãºuratã pânã acum demembrii reþelei regionale ºi de a stabili noiacþiuni menite sã previnã ºi sã combatãtraficul de persoane în anul 2008. Cu acestprilej va fi inaugurat Centrul de Prevenire ºiCombatere a Traficului de Fiinþe Umane(ARCA), organizat de ONG-urilebisericeºti implicate în lupta anti-trafic ºi vafi lansatã campania
STOP SCLAVIEI ÎN  EUROPA
, cu scopul de a informapotenþialele victime despre pericolultraficului de fiinþe umane.***Asociaþia Ecumenicã a Bisericilor dinRomânia (AIDRom) a fost înfiinþatã în anul1991. În prezent AIDRom cuprinde cinciBiserici membre: Biserica OrtodoxãRomânã, Bisericile Reformatã, Lutheranã,Evanghelicã - Lutheranã ºi Armeanã dinRomânia.Din anul 2002, Asociaþia Ecumenicã aBisericilor din România (AIDRom) adezvoltat un program de instruire ºiconsiliere pentru prevenirea traficului defiinþe umane (SENS).Programul se desfãºoarã în colaborarecu Institutul de Cercetare ºi Prevenire aCriminalitãþii, Agenþia Naþionalã ÎmpotrivaTraficului de Persoane, CARITAS –Bucureºti, Forumul Român pentruRefugiaþi ºi Migranþi (ARCA) ºi Asociaþiapentru Dezvoltarea Practicilor Alternativede Reintegrare ºi Educaþie (ADPARE),care au constituit o reþea de activitate anti –trafic. Membrii reþelei au creat o bazã dedate, un web-site ºi au realizat materialedestinate preoþilor, profesorilor, pãrinþilor,tinerilor, pentru sesiunile de informare ºiinstruire desfãºurate în instituþii de învãþãmânt, în colaborare cu reprezentanþiai altor Biserici creºtine din România, aiPoliþiei de frontierã, Institutului pentruCercetarea ºi Prevenirea Criminalitãþii ºiPoliþiei comunitare.
BIROUL DE PRESÃ ALPATRIARHIEI ROMÂNE
AscultaþiRADIOT
 
TR
 
RI
 
IN
 
NI
 
IT
 
TA
 
AS
 
S(95,3FM)
Seminar Internaþionalla Palatul Patriarhiei
 
Sfântul Ioan Scãrarul s-a numit dupãscrierea sa, ajunsã celebrã, „Scara”. Dinpurtarea de grijã a lui Dumnezeu, avea sã senascã prin anul 579, fiind contemporan cu unalt personaj celebru, Sfântul MaximMãrturisitorul.În
Istoria Bisericeascã
, Meletie,Arhiepiscopul Atenei spune cã ar fi fost deobârºie din Palestina, iar Daniil din Raithafirma cã tânãrul Ioan a intrat în Mãnãstireadin Sfântul Munte Sinai la vârsta prea fragedãde 16 ani.Aflãm din istorii cã tânãrul Ioan îºi fãcuse oaleasã educaþie în ºtiinþele vremii,aducându-i-se numele de
Ioan Scolasticul,
iarpetrecerea îndelungatã în Muntele Sinai,numele de
Ioan Sinaitul
.Desigur, numele care-i va rãmâne în istoriaduhovniceascã a timpului, pânã azi, ºi de acumpânã în veac, este cel de
Ioan Scãrarul
. Acestnume, dupã cum este uºor de intuit, i s-aatribuit de posteritate pentru faptul cã a fostautor al
Scãrii!
Dupã o pustnicie de 40 de ani, în þinutulThola, la o distanþã apreciabilã de MunteleSinai, spre sfârºitul vieþii a fost îndelung rugatsã primeascã ascultarea de conducãtorduhovnicesc al mãnãstirii unde ºi-a începutnevoinþele de fiecare zi.Ca egumen al celebrei mãnãstiri, a fostrugat de egumenul Ioan al Mãnãstirii Raith,aflatã lângã Marea Roºie, sã alcãtuiascã olucrare de iniþiere în viaþa duhovniceascã plinãde zbucium, ca valurile mãrii.Deci, este vorba de o
regulã scrisã,
asemenea unei scãri cu 30 de trepte, precumcea vãzutã în vis de Patriarhul Iacob. Autorul,Ioan Scãrarul, s-a gândit îndeosebi, scriindcele 30 de
Cuvinte
la cei 30 de ani ai lui Iisus înainte de a-ºi începe lucrarea Sa publicã.Pentru cã Duminica a patra din Postul Mareeste consacratã acestui mare sfânt, încalendarul creºtin-ortodox, putem numi
sãptãmâna
care urmeazã, a Sfântului
IoanScãrarul.
M-am gândit ca sã prezentãm cele 30 deCuvinte, cu titlul respectiv din Filocalia IX, cuun adaos de inimã scris de Ioan Scãrarul din însãºi
treapta
scãrii.
Cuvântul I: Despre lepãdarea de viaþadeºartã ºi despre retragere
.„Dumnezeu este al tuturor; este viaþatuturor celor ce voiesc; este mântuireatuturor; al celor ce cred ºi al celor ce nucred; al celor drepþi ºi nedrepþi; al celorcinstitori de Dumnezeu ºi necinstitori; alcelor nepãtimaºi ºi pãtimaºi; al cãlugãrilorºi mirenilor; al înþelepþilor ºi al celorneînvãþaþi; al celor sãnãtoºi ºi al celorbolnavi, al tinerilor ºi al vârstnicilor”(Filocalia, vol. IX, Editura InstitutuluiBiblic ºi de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomâne, Bucureºti, 1980, pag. 45).„Creºtin este cel ce urmeazã lui Hristospe cât este cu putinþã oamenilor prin cuvinteºi fapte ºi crede cu o cugetare dreaptã ºineprihãnitã în Sfânta Treime” (pag. 46).
Cuvântul II: Despre despãtimire.
„Acei tineri care sunt împãtimiþi dedragostea trupeascã ºi de desfãtãri, darvoiesc sã ia asupra lor vieþuireacãlugãreascã, sã se sârguiascã a se nevoi cutoatã trezvia ºi luarea aminte ºi sã sesileascã sã se înfrâneze de la toatãdesfãtarea ºi de la toatã rãutatea, ca nucumva «sã fie cele din urmã mai rele ca celedintâi».” (Matei 12, 45).
Cuvântul III
:
Despre înstrãinare.
„Când diavolii, sau ºi semenii noºtri, nelaudã pentru marea faptã a
 înstrãinãrii
, sã neducem cu gândul la Cel ce pentru noi S-a înstrãinat, coborând din cer pe pãmânt, ºi nevom afla pe noi neputând împlini deplinaceastã faptã în veacul veacului” (pag. 74).
Cuvântul IV: Despre fericita ºi purureapomenita ascultare.
„Când gândul te sfãtuieºte sã judeci, sau sãosândeºti pe întâistãtãtor, sari ca din curvie. Sãnu dai ºarpelui îngãduinþã: nici loc, nici intrare,nici început. Zi cãtre balaurul acesta: o, înºelãtorule, nu eu am primit sã fac judecatãpovãþuitorului meu, ci el pe a mea. Nu eu amfost fãcut judecãtor lui, ci el al meu.” (pag. 82).
Cuvântul V: Despre pocãinþa cea fãcutãcu grijã
.„Sã ne luptãm înainte de toate cu
dracul întristãrii.
Cãci acesta, venind lângã noi învremea rugãciunii ºi aducându-ne aminte de îndrãznirea noastrã de mai înainte, voieºte sãne oprim din rugãciune” (pag. 151).
Cuvântul VI: Despre pomenirea morþii!
„Aducerea aminte de moarte este o moarte în fiecare zi. Aducerea aminte de moarte esteun suspin de fiecare ceas. Frica de moarte esteo însuºire a firii, intratã în ea prin neascultare.Iar tremurarea de moarte este semnul pãcatelornepocãite.” (pag. 156).
Cuvântul VII: Despre plânsul de bucuriefãcãtor!
Adunã-þi mintea,
nu iubi sã fii vãzut; fiiieºit spre inima ta. Cãci dracii se tem de
adunarea minþii,
cum se tem hoþii de câini!”(pag. 169).
Cuvântul VIII: Despre nemâniere ºiblândeþe!
„Mânia este izbucnirea urii ascunse, aþinerii de minte a rãului. Mânia este pofta de aface rãu celui ce te-a supãrat.” (pag. 186).
Cuvântul IX: Despre þinerea de minte arãului!„Cel ce a dobândit iubirea s-a înstrãinatde nebunia mâniei. Iar cel ce duºmãneºte îºi îngrãmãdeºte dureri fãrã rost” (pag. 196).Cuvântul X: Despre clevetire!„A judeca înseamnã a rãpi cu obrãznicieun drept al lui Dumnezeu. Dar a osândi înseamnã a-ºi pierde cineva sufletul” (pag.203).Cuvântul XI: Despre multa vorbire ºidespre tãcere„Cel ce iubeºte liniºtea ºi-a pus lacãt lagurã. Iar cel ce doreºte sã dea ocol lumii estealungat din chilie” (pag. 206).Cuvântul XII: Despre minciunã!
„Focul se naºte din piatrã ºi fier. Minciunadin vorbã multã ºi din glumã prosteascã.Minciuna înseamnã pieirea dragostei, iar jurãmântul mincinos tãgãduirea luiDumnezeu” (pag. 206).
Cuvântul XIII: Despre lenea sufleteascã!„Bãrbatul ascultãtor nu cunoaºtelâncezeala sufletului. Cãci prin cele alesimþurilor înfãptuieºte cele ale gândirii”(pag. 209).Cuvântul XIV: Despre pânteceleatotlãudat ºi tiran!„De este cu putinþã, dã pântecelui hranacare-l umple ºi este uºor de mistuit, ca prinsãturare sã sãturãm pofta lui, iar prinmistuire grabnicã sã ne izbãvim deaprindere ca de bici. Sã cercetãm ºimâncãrile care fac vânturi ºi vom afla cã elemiºcã ºi poftele!” (pag. 215).Cuvântul XV: Despre curãþie ºineprihãnire (castitate).„Fericit cu adevãrat este cel ce a câºtigato desãvârºitã nesimþire faþã de orice trup,culoare ºi frumuseþe!” (pag. 223).Cuvântul XVI: Despre iubirea dearginþi!„Cel ce dispreþuieºte bunurile materiale,s-a izbãvit de judecãþi ºi de certuri. Dariubitorul de agonisealã se luptã pânã lamoarte pentru un ac!” (pag. 253).Cuvântul XVII: Despre nesimþire,adicã despre moartea sufletului înainte demoartea trupului.
„Pe cei de care s-a ascuns frica deDumnezeu i-a legat nesimþirea în obezi.Mintea înecatã în murdãrii nu poate scãpa deuitare ºi înþelepciunea nu-ºi poate deschideei uºa sa” (pag. 257).
Cuvântul XVIII: Despre somn ºidespre rugãciune ºi despre cântarea înobºte.
„Somnul este în oricare fel o stare a firii,un chip al morþii, o oprire a simþurilor.Somnul este unul, dar ca ºi pofta, are multepricini ºi feluri. E din fire, din mâncãri, de ladraci, sau poate ºi dintr-o postire prelungitãºi dusã pânã la capãt, de care trupul, slãbind,voieºte sã se întãreascã prin somn.”
Cuvântul XIX: Despre priveghereatrupeascã ºi cum trebuie fãcutã aceasta.
„Aºteaptã dupã rugãciune în stare deveghe. ªi atunci vei vedea cârduri de draci.Fiindcã au fost rãzboiþi de noi, dupãrugãciune încearcã sã ne supere cu nãlucirinecuvenite. ªezând, ia seama, ºi vei vedea pecei obiºnuiþi sã prade pârga sufletului” (pag.263).
Cuvântul XX: Despre frica laºã saunebãrbãteascã.
„Cel ce s-a fãcut rob Domnului nu se vateme decât numai de Stãpânul sãu. Dar cel cenu se teme încã de Acesta se teme ºi de umbrasa. Trupul se înfricoºeazã când stã lângã noi închip nevãzut un duh; dar când sufletul seveseleºte, smerindu-se, stã de faþã un înger. Deaceea, cunoscând din lucrare starea de faþã aacestuia, sã sãrim mai repede la rugãciune, cãcibunul nostru pãzitor a venit sã se roage împreunã cu noi!” (pag. 266).
Cuvântul XXI: Despre slava deºartã ceacu multe chipuri.
„Iubitorul de slavã deºartã este un închinãtor la idoli. Pãrând cã mãreºte peDumnezeu, voieºte sã placã oamenilor ºi nu luiDumnezeu. Tot cel iubitor de arãtare esteiubitor de slavã deºartã.
Postul
iubitorului deslavã deºartã este nerãsplãtit ºi rugãciunea luineavenitã. Cãci pe amândouã le lucreazãpentru lauda oamenilor. Nevoitorul iubitor deslavã deºartã pierde îndoit: îºi topeºte ºi trupulºi nici nu ia vreo rãsplatã!” (pag. 270).
Cuvântul XXII: Despre mândria cea fãrãde minte (fãrã stãpânire).
„Începutul mândriei este sfârºitul slaveideºarte. Mijlocul ei este
dispreþuirea
Arg
 
eºul Ortodox
 2
C
 
olegiul de r 
 
edacþ 
 
ie
FONDATOR:† Prea Sfinþitul
Episcop
CALINICal
Argeºului ºi Muscelului
Adresa: Strada Þepeº Vodã nr. 17 Tel/fax: 0248/217629e-mail: argesulortodox@yahoo.com Sãptãmânal tipãrit de cotidianul ARGEªUL
Responsabil:
Diacon Daniel Gligore- consilier cultural
Redactor ºef:
Diacon Prof. Cornel Dragoº
Redacþia:
Gabriela Safta (secretar de redacþie),preot Napoleon Dabu,
preot Florin Iordache,
Raluca Marin.
Colaboratori:
prof. Alexandru Brichiuº,, Bogdan Ionescu, FlorinNeblea, Roberto-Cristian Viºan,
LaurenþiuDumitru,Roxana Dragoº
, AmaliaConstantinescu, Amalia Cornãþeanu,
OctavianDãrmãnescu
.
Art designer:
i
 
n
 
g. Bog
 
dan Ci
 
o
 
c
 
 î 
 
rlan
ISSN: 1583-2643
Responsabilitatea fiecãrui articol publicat îi revine autorului 
 
PlânsurileSfântuluiEfrem Sirul
Plânsul de Luni seara
Cine va da capului meu apãmult-nepovestitã ºi ochilor meiizvoare de lacrimi, ca sã izvorascãde-a pururi lacrimi ºi sã plângtotdeauna cãtre înduratul Dumnezeuca sã trimitã Darul Sãu mie,pãcãtosului, ºi din marea cea înnebunitã – care cu valurilepãcatelor se înviforeazã cu furtuni în fiecare ceas – sã tragã sufletulmeu? Cãci voile mele au biruitrãnile, care nicidecum nu primescoblojiri de vindecare. Muiereaaceea, curva, deodatã întreg- înþeleaptã s-a arãtat, fiindcã s-aspãimântat ºi s-a sârguit, de vremece a urât lucrurile pãcatului celuiruºinos, aducându-ºi aminte deruºinea cea veºnicã ce va sã fie ºi dechinuirea cea nesuferitã a muncii.Iar eu, pentru patimile pãcatului înfiecare zi rugându-mã, nu mã îndepãrtez de acestea, ci rãmân de-apururi, nebunul, întru obiceiul meucel rãu. Spre nãdejde de pocãinþã îmi este aºteptarea mea, mie, caremã fur întru deºartã fãgãduinþã a ei.De-a pururi zicând sã mã pocãiesc,niciodatã nu mã pocãiesc. Numai cugraiurile mã pocãiesc cu sârguinþã,iar cu lucrurile la mare depãrtarestau de pocãinþã. Iar dacã sunt întruodihnã, îmi uit ºi firea mea, cã fac întru cunoºtinþã rãul ºi spre urgisirepãcãtuiesc.
Duminica a patra din Post
 
ã
 
ã
 
 
ã
 
ã
 
â
 
â
 
a
 
a
 
 
â
 
â
 
 
 
 
 
 
 
 
a
 
a
 
 
 
ã
 
ã
 
a
 
a
 
 
 
 
Argeºul Ortodox
aproapelui, vestirea neruºinatã aostenelilor proprii, lauda de sine îninimã, ura mustrãrii.
Iar sfârºitul ei este
tãgãduirea ajutorului lui Dumnezeu,fãlire cu râvna sa, nãrav drãcesc”
(pag.279).„E ruºine sã se mândreascã cineva cupodoabã strãinã, dar e nebunia cea mai depe urmã sã se fãleascã, prin închipuirea desine, cu darurile lui Dumnezeu. Fãleºte-tenumai cu înfãptuirile tale dinainte denaºtere. Cãci cele de dupã naºtereDumnezeu þi le-a dãruit, ca ºi naºterea însãºi” (pag. 281).
Cuvântul XXIII: Despre gândurilenegrãite ale hulei.
„Cel ce este chinuit de duhul hulei ºivoieºte sã se izbãveascã de el, sã ºtie sigurcã nu sufletul lui e pricina acestor fel degânduri, ci dracul necurat, care a zisodinioarã cãtre Domnul: „Acestea toate levoi da Þie, dacã Te vei închina mie.”(Matei 4, 9). De aceea, dispreþuindu-l peel ºi neluând nicidecum cele spuse de el camãsurã, sã zicem: „Mergi înapoia Mea,satano! Domnului Dumnezeului tãu sã te închini ºi Lui singur sã-I slujeºti” (Matei4, 10) ºi durerea sã se întoarcã asupracapului tãu; ºi asupra creºtetului tãu sã sepogoare hula ta în veacul de acum ºi în celviitor. Amin. (pag. 288)
Cuvântul XXIV: Despre blândeþe,simplitate ºi rãutate, agonisite prinsârguinþa înþeleaptã ºi nu naturale ºidespre viclenie.
„Sufletul blând este tronul simplitãþii.Iar mintea mânioasã este pricinuitoarearãutãþii. În sufletul lin va încãpea cuvântul înþelepciunii: „Domnul va povãþui pe ceiblânzi întru judecatã” (Psalmul 24, 10),mai bine zis în lucrarea deosebirii (drepteisocotinþe). Sufletul drept este soþulsmereniei. Iar cel viclean este slujitorulmândriei. Sufletele celor blânzi se vor îmbogãþi întru cunoºtinþã; iar minteastãpânitã de iuþime locuieºte împreunã cu întunericul ºi neºtiinþa.
Mâniosul
ºi
fãþarnicul
s-au întâlnit ºinu se putea afla cuvânt sincer înconvorbirea lor. Dacã vei cerceta inimacelui dintâi, vei afla nebunia; dacã veicerceta sufletul celui de al doilea, veivedea viclenie” (pag. 291).
Cuvântul XXV: Despre prea înaltasmeritã – cugetare, pierzãtoareapatimilor, ce se naºte în simþireanevãzutã.
„N-am postit, n-am privegheat, num-am culcat pe jos, ci „m-am smerit, zice,ºi m-a mântuit Domnul degrabã.” (Psalm114, 6) (pag. 302).„Dacã
mândria
a fãcut pe unii, din îngeri, draci, negreºit smerenia poate faceºi din draci, îngeri. Drept aceea sã îndrãzneascã cei ce au cãzut!” (pag. 315).
Cuvântul XXVI: Despre deosebireagândurilor, patimilor ºi virtuþilor.
„Existã o boalã pentru curãþirea depãcate; ºi existã o alta, pentru smerireacugetului. Bunul ºi Preabunul nostruDomn ºi Stãpân, când vede pe unii mai
trândavi
 în
nevoinþã
, smereºte trupul lorprin boalã, ca printr-o nevoinþã mainedureroasã. Dar uneori ea vine ºi pentrua curãþi sufletul de gânduri rele, sau depatimi” (pag. 330).
Cuvântul XXVII: Despre sfinþitaliniºtire a trupului ºi a sufletului.
„Rari sunt cei ce au învãþat pânã lacapãt filozofia privitoare la lume. Iar euspun cã mai puþini sunt cei ce cunosc cuadevãrat
filozofia liniºtirii celei dupãDumnezeu.
Cel ce nu cunoaºte încã peDumnezeu, nu este pregãtit pentru liniºtireºi se supune multor primejdii. Liniºtea îi înãbuºã pe cei necercaþi. Cãci, negustânddulceaþa lui Dumnezeu, îºi pierd vremea în
robiri
, în
 împrãºtieri
, în
trândãvii
ºirisipiri” (pag. 393).
Cuvântul XXVIII: Despre fericitarugãciune, sfinþitã maicã a tuturorvirtuþilor.
„Când porneºti sã te înfãþiºezi înainteaDomnului, sã-þi fie haina sufletului þesutã întreagã din firele, mai bine zis din zalele
nepomenirii rãului
, cãci de nu, cu nimicnu te vei folosi. Sã-þi fie þesãtura cereriitale simplã, neîmpestriþatã în chip felurit.Cãci, cu un singur cuvânt, vameºul ºi fiulrisipitor l-au împãcat pe Dumnezeu cu ei”(pag. 404).
Cuvântul XXIX: Despre nepãtimiresau cerul pãmântesc ºi despredesãvârºirea ºi învierea sufletului înainte de învierea cea de obºte.
„Nepãtimitor este ºi se cunoaºtepropriu-zis cel ce ºi-a fãcut
trupulnestricãcios,
ºi-a înãlþat mintea deasuprazidirii ºi toate simþurile ºi le-a supusminþii, iar sufletul ºi l-a pus în faþaDomnului. Prin aceasta se întinde spre Elpeste puterea sa. Unii iarãºi spun cã
nepãtimirea
este învierea sufletului înainte de cea a trupului. Iar alþii, cã este adoua, dupã a îngerilor, cunoºtinþadesãvârºitã a lui Dumnezeu” (pag. 419).
Cuvântul XXX: Despre legãturatreimii virtuþilor, a dragostei, a nãdejdiiºi a credinþei.
„Dacã faþa celui iubit ne preschimbã închip vãzut pe toþi ºi ne face luminoºi,veseli ºi neîntristaþi, ce nu poate face faþaStãpânului, când vine în chip nevãzut însuflet curat?” (pag. 427).Iertaþi lungimea „scãrii” ºi nu vãsupãraþi pe Sfântul Ioan Scãrarul care necheamã din rãsputeri, zicând:„Urcaþi, urcaþi, fraþilor, punând curâvnã suiºuri în inimã. Auziþi pe cel cespune: „Veniþi sã ne suim la munteleDomnului ºi la Casa Dumnezeuluinostru” (Isaia 2, 3); „a Celui ce a întocmit picioarele noastre ca alecerbului ºi ne-a pus pe noi peste cele înalte pentru a birui în calea Lui”(Psalmi 17, 36).Alergaþi, rogu-vã, cu cel ce zice: „Sãne sârguim, pânã vom ajunge toþi la
unitatea credinþei
ºi la cunoºtinþa luiDumnezeu, la bãrbatul desãvârºit, lavârsta plinãtãþii lui Hristos.” (Efeseni 4,13), Care botezându-Se la 30 de ani,dupã vârsta vãzutã, a avut desãvârºitatreaptã a treizecea, în
scara cea înþelegãtoare,
adicã, iubirea esteDumnezeu. Cãruia I se cuvine cântarea,stãpânirea, întru Care este puterea, întruCare este, era ºi va fi pricina cea una atuturor bunãtãþilor în veacuri fãrã hotare.Amin.” (pag. 432).
Episcop al Argeºului ºi Muscelului
 Interviu cu pãrintele Ionuþ-Codruþ Soveja, parohul bisericii„Sfântul Ierarh Nicolae ºi Sfântul Ierarh Nectarie“
O nouã parohiepe Calea Bascovului din Piteºti
Prea Cucernice Pãrinte, când s-a sfinþit locaºul de cult în care slujiþi ºi, deci, de când existãaceastã nouã parohie al cãrei pãstor duhovnicesc sunteþi?
Cu binecuvântarea ºi purtarea de grijã a Episcopiei Argeºului ºi Muscelului, în anul 2006, pe datade 3 decembrie, s-a sfinþit acest paraclis cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae ºi Sfântul Ierarh Nectarie”din cuprinsul noii parohii situatã în partea de jos a oraºului Piteºti (lângã C.N.C.D) pentru nevoilespirituale ale enoriaºilor din zonã. Pentru aceastã lucrare deosebit de importantã pentru cetãþeniiurbei noastre, trebuie sã ne rugãm ºi sã pomenim drept ctitori ai binecuvântatei lucrãri pe care am început-o pe membrii familiei Ghiordunescu, pentru suprafaþa de teren acordatã. Ca parohie ºicomunitate ne considerãm fericiþi sã avem ocrotitori ºi ajutãtori doi mari sfinþi bineplãcuþi luiDumnezeu: Sfântul Nicolae ºi Sfântul Nectarie de la Eghina. Întrucât acest mic paraclis nu estesuficient pentru necesitãþile credincioºilor, avem binecuvântarea construirii unui nou lãcaº de cultmai spaþios ºi cu caracter definitiv ºi rugãm pe aceºti sfinþi fãcãtori de minuni sã ne ajute îndesãvârºirea sfintei lucrãri la care am purces.
 Pentru cei care doresc sã ne sprijine în demersul nostru, oferim Nr. Cont. B.C.R: RO28RNCB1300000775150001
Pãrinte, de ce aþi ales pe aceºti doi sfinþi drept ocrotitori?
Datoritã vieþii lor deosebite ºi datoritã cinstirii de care se bucurã amândoi în rândul credincioºilor.Dupã cum se ºtie, Sfântul Nicolae este ocrotitorul copiilor, dar totodatã el este ºi ocrotitorulmarinarilor, al brutarilor, al fetelor fãrã zestre sau chiar al victimelor sistemului judiciar… SfântulNicolae este serbat atât de Biserica Ortodoxã, cât ºi de cea Catolicã, pe data de 6 decembrie. SfântulNectarie, fãcãtorul de minuni de la Eghina (Grecia), este tot mai des primit în casele românilor, cudragoste, bucurie ºi recunoºtintã pentru darurile revãrsate asupra tuturor celor care îi cautã ajutorul.Despre el se cunoaºte faptul cã s-a nãscut în orãºelul Silivria din Tracia la 1 octombrie 1846, fiindcrescut împreunã cu cei ºase fraþi ai sãi, în dreapta credinþã. Dupã trecerea la cele veºnice, trupulsfântului a rãmas prin minune dumnezeiascã nealterat de trecerea timpului mai mult de 20 de ani,degajând o mireasmã cereascã. De atunci nu a încetat sã bucure ºi sã fie de ajutor credincioºilor carese apropie cu credinþã de aceste preþioase moaºte. Este un sfânt foarte cunoscut pentru vindecãrilesale de cancer ºi, în general, de orice boalã incurabilã.
Interviul va apãrea în preajma Duminicii a patra din Postul Mare, închinatã Sfântului IoanScãrarul, sãrbãtorit pe 30 martie, ziua în care noi tocmai realizãm acest dialog. Ce ne puteþispune despre cartea scrisã de acest mare trãitor al Bisericii noastre?
Într-adevãr, sfânta noastrã Bisericã ne aduce înainte în aceastã duminicã modelul de trãire aacestui mare ascet ºi mare rugãtor, autorul unui „tratat- manual“ intitulat
Scara
pentru care a rãmascelebru în istoria creºtinismului ºi de la care i s-a adãugat ºi supranumele de
Scãrarul
.
Scara
este ocarte scrisã în 30 de capitole, ce reprezintã trepte ale devenirii în desãvârºire. Din lecturarea ei reiesecã este nevoie de o pregãtire crescândã, de o învãþare treptatã a cãii. Pentru cei care nu pot urca la„virtutea cea mare“ dintr-o datã, trebuie sã le exerseze pe celelalte mai mici: ascultarea, postul,rãbdarea, rugãciunea, „dar nici atunci pe acestea toate pe rând, ci pe toate odatã“.
De când este cunoscutã ortodoxiei româneºti aceastã deosebitã lucrare?
Cartea a intrat ºi în zestrea spiritualitãþii ortodoxe româneºti din momentul în care sfântul ierarhcãrturar Varlaam a tradus-o în limba noastrã. ªi, pe drept cuvânt, se poate spune cã existã multe cãrþide îndrumare creºtinã spre o vieþuire virtuoasã, dar „Scara“ este printre cele mai populare, printrecele mai cunoscute ºi printre cele mai îndrãgite de cãtre credincioºi, de cãtre clerici ºi, mai ales, decãtre monahii ºi monahiile noastre.
Aºa este, iar simbolul „scãrii“ a cunoscut de-a lungul vremii un model de urmat în maimulte domenii, nu-i aºa?
Da, acest simbol a „generat“ un model de urmat mai ales în literaturã, în picturã, în artã în general.Cel mai reprezentativ exemplu este „Coloana Infinitului“ sculptatã de genialul Constantin Brâncuºi.
În încheiere, pãrinte, am dori sã transmiteþi câteva gânduri cititorilor noºtri…
Sã ne ajute Bunul Dumnezeu ca toatã lucrarea ºi misiunea din parohia noastrã sã se desãvârºeascãºi sã-ºi atingã scopul la fel ca parcursul duhovnicesc din cartea Sfântului Ioan Scãrarul pe care,alãturi de ceilalþi doi sfinþi foarte dragi enoriaºilor, Sfântul Nicolae ºi Sfântul Nectarie, îl chemãm înrugãciunile noastre. ªi, fãcând referire la pericopa evanghelicã închinatã Sfântului Ioan Sinaitul, cummai era el cunoscut, sã ne închipuim cã suntem, ca prin minune, înaintea Mântuitorului la Predica depe Munte, unde ne mângâie ºi ne îndeamnã: „Bucuraþi-vã ºi vã veseliþi, cã plata voastrã multã este în ceruri!“.
A consemnat preot Florin IORDACHE
 
3
 
PlânsurileSfântuluiEfrem Sirul
Plânsul de Marþi seara
Vai mie, în ce fel de osândã stau, în ce fel de ruºine zac? Nu este omulmeu cel ascuns precum cel vãzut.Pentru nepãtimire vorbind eu,cugetarea ruºinoaselor patimi întrumine este ziua ºi noaptea. Pentrucurãþenie grãind ºi scoþând cuvintele,pentru desfrânare gândesc. Vai mie,ce fel de cercare îmi este mie gãtitã!Cu adevãrat, cu chipul bunei-credinþe sunt îmbrãcat, iar nu cuputerea. Cu ce faþã mã voi apropia laDomnul Dumnezeu, Cel ce cunoaºtecele ascunse ale inimii mele? Atâtorrãutãþi vinovat fiind, mã tem, stândla rugãciune, sã nu se pogoare focdin Cer ºi sã mã ardã pe mine,precum oarecând pe cei ce au adusfoc strãin în pustie, ieºind foc de laDomnul, i-a ars pe dânºii.

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
dumbrava_costel liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->