Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
26Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Lohanul Nr. 07

Lohanul Nr. 07

Ratings: (0)|Views: 1,054|Likes:
Published by Lazar Florin
Revista cultural-stiintifica
Husi, jud. Vaslui, Romania
Revista cultural-stiintifica
Husi, jud. Vaslui, Romania

More info:

Published by: Lazar Florin on Dec 20, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/14/2013

pdf

text

original

 
Martie 2009
 
1
 
Despre originea traco-get
ă
a mitului hiperboreenilor
Prof. Monica Dasc
ă
lu
 
Ţ
ara hiperboreenilor este adesea pomenit
ă
în mitologia greac
ă
. Nimeni nu
ş
tie exact undese afl
ă
ea, dar se presupune c
ă
undeva în nordul extrem, f 
ă
ă
doar 
ş
i poate, dincolo chiar de
ţ
inutul dinspre care sufl
ă
Boreu, vântul de miaz
ă
noapte. Unii istorici consider 
ă
c
ă
pentru greciHiperboreea era un fel de paradis îndep
ă
rtat, de s
ă
la
ş
al Preaferici
ţ
ilor. Acolo era
ţ
ara viselor, atuturor prunciilor 
ş
i a vârstelor de aur. Apollo tr 
ă
ise acolo în tinere
ţ
e, tot acolo se n
ă
scuse Leto,mama lui
ş
i acolo se întoarce el dup
ă
fiecare ciclu astral de 19 ani. Se spune c
ă
unhiperboreean, pe nume Olen, ar fi întemeiat oracolul din Delfi, iar Pitagora trecea dreptreîncarnarea unui hiperborean. Hiperboreanul era considerat a fi un fel de supraom, caretr 
ă
ie
ş
te în fericire
ş
i în
ţ
elepciune
ş
i este înzestrat cu puteri magice.Poporul fabulos al hiperboreenilor tr 
ă
ia, dup
ă
cea mai mare parte a scriitorilor greci, într-un
ţ
inut situat la nordul Eladei. Se pare c
ă
Hesiod îi men
ţ
ioneaz
ă
pentru prima oar 
ă
, apoiepigonii lui Homer. Cât despre Herodot, acesta consider 
ă
tot ceea ce se poveste
ş
te despreHiperboreeni este o n
ă
scocire, justificând aceasta prin faptul c
ă
Sci
ţ
ii, care locuiau la nord deGrecia nu vorbesc despre ei
ş
i nu-i cunosc. În schimb, Herodot poveste
ş
te ce spun oamenii dinDelos privind Hiperboreenii. Mai târziu, ei sunt men
ţ
iona
ţ
i de Pausanias, Pindar, Hellenikos,apoi de Diodor din Sicilia, Pliniu cel B
ă
trân
ş
i Clement din Alexandria.Cât despre etimologia numelui lor, dup
ă
Antici, Hiperboreenii ar fi cei care locuiescdincolo de vântul din nord, Boreas,
ş
i dincolo de mun
ţ
ii Fipes (Phipees), mun
ţ
i fabulo
ş
i dinnordul Sci
ţ
iei, într-o
ţ
ar 
ă
cald
ă
. Etimologiile moderne nu par mai exacte. Dar legendele despreHiperboreeni difer 
ă
la templul din Delfi
ş
i la cel din Delos. La Delfi, se afirm
ă
c
ă
faimosuloracol a fost fondat de hiperboreeni, care l-au asociat cu Apollo,
ş
i c
ă
acesta c
ă
l
ă
torea în
ţ
arahiperboreenilor într-un car tras de lebede albe. Nimeni nu poate g
ă
si drumul care duce în
ţ
arahiperboreenilor, unde nu se poate ajunge nici pe p
ă
mânt, nici pe mare. Doar eroii
ş
i cei pe care
 
AAAnnnuuulllIIIIIIIII,,,nnnrrr...111(((777)))mmmaaarrrtttiiieee222000000999
 
eeevvviiisssttt
ăăă
cccuuullltttuuurrraaalll---
şşş
tttiiiiiinnn
ţţţ
iiiiiiccc
ăăă
FFFooonnndddaaatttooorrr:::VVViiicccuuuMMMeeerrrlllaaannn 
Din cuprins
Pagina 3Fenomenul geologic Sitoaia
 
Vicu MerlanPagina 3Fosile vii
 
Oana-Maria CiumacPagina 4Micii ecologi
ş
ti
 
Educ. Viorica Asimine,Nina GherasimPagina 5Un mediu curat – o via
ţă
 s
ă
n
ă
toas
ă
 
Instit. Laura MunteanuÎnv. S
ă
ndi
ţ
a AvramPagina 5Sensul existen
ţ
ei
ş
i cultura
 
Prof. dr. Doina Grigora
ş
 
Pagina 6
Istorie
ş
i prezent în crizelefinanciare
Ec. Aurel Corda
ş
 Pagina 8Vintil
ă
I. C. Br
ă
tianu – Scurt
ă
 biografieProf. Gic
ă
ScarlatPagina 11Gaura din... bio-bibliografie
 
Prof. Valeriu Ne
ş
tianPagina 12Pace pentru… suflet
 
Olariu ElenaPagina 16
Poezie
Ioana Fren
ţ
escuValentin Furtun
ă
 Teodora F
ă
lcianuProtosingher VeniaminIon MarcuDiana Dumitra
ş
cuÎnv. Corneliu Laz
ă
rProf. Nicolae Olariu 
 
Lohanul nr. 72
zeii îi îndr 
ă
gesc pot ajunge acolo. Hiperboreeni, se spune laDelfi, tr 
ă
iesc o mie de ani, mereu tineri, ferici
ţ
i
ş
i bucuro
ş
i, c
ă
ci nuexist
ă
la ei boal
ă
, oboseal
ă
sau b
ă
trâne
ţ
e. To
ţ
i cânt
ă
 
ş
i danseaz
ă
înonoarea lui Apollo, zeul luminii. În plus sunt vegetarieni, suntoameni pa
ş
nici, drep
ţ
i
ş
i prieteno
ş
i. Se spune c
ă
ei i-au ajutat pegreci s
ă
resping
ă
invazia Galilor în 279 î.e.n.Totu
ş
i la Delos se spuneau alte lucruri despre Hiperboreeni,care erau, dup
ă
preo
ţ
ii templului, ferici
ţ
i, mereu tineri, pio
ş
i, drep
ţ
i, pa
ş
nici
ş
i dota
ţ
i cu puteri miraculoase. Ei trimiteau la templul dinDelos daruri acoperite cu paie, prin vecinii lor sci
ţ
i. În aceletimpuri antice, aceste daruri soseau la templu aduse de fecioaresfinte înso
ţ
ite de cinci hiperboreeni. De altfel, dou
ă
din acestefecioare ar fi fost înmormântate la Delos. Un alt hiperboreean,Abasis, ar fi purtat o s
ă
geat
ă
în jurul p
ă
mântului f 
ă
ă
sa m
ă
nâncenimic în acest timp.Mitul hiperboreenilor e de aproape înrudit cu mitul vârstei deaur, a câmpiilor Elisee sau a Insulei Preaferici
ţ
ilor. Anticii auc
ă
utat s
ă
localizeze
ţ
ara hiperboreenilor în numeroase regiuni maimult sau mai pu
ţ
in îndep
ă
rtate: insula Thule, o alt
ă
insul
ă
situat
ă
 aproape de India, în Irlanda, într-o insul
ă
dincolo de Atlantic, într-oinsul
ă
aproape de Arabia, în Marea Mediteran
ă
, dincolo deHimalaya etc.Dar dincolo de toate, pove
ş
tile despre Hiperboreeni nu suntatât de fantastice
ş
i imposibil de admis cum cred unii istorici. Într-adev
ă
r, de ce nu ar fi posibil s
ă
fi existat la nord de Grecia grupuride oameni religio
ş
i care s
ă
semene prin multe tr 
ă
s
ă
turi cu ace
ş
tifabulo
ş
i oameni virtuo
ş
i, în
ţ
elep
ţ
i, pa
ş
nici, vegetarieni
ş
i celibatari?
Ş
i asta cu atât mai mult cu cât asemenea oameni au existat într-adev
ă
r, a
ş
a cum vom ar 
ă
ta în continuare, ei fiind chiar str 
ă
mo
ş
iino
ş
tri, dacii.De altfel, Iliada atest
ă
existen
ţ
a unor oameni foarte religio
ş
ila nordul Dun
ă
rii, în timpul r 
ă
zboiului troian. În cântul 8, versurile6-8 se spune: „Zeus contempla
ţ
ara tracilor, cavaleri pricepu
ţ
i: p
ă
mântul Misienilor, exper 
ţ
i în lupta corp la corp, cea aHippimolgilor,
ţ
ara Gallactofagilor, cea a Abioi-lor, cei mai drep
ţ
idintre oameni“. Termenul „Hippimolges“ înseamn
ă
„cei care mulgiepele“
ş
i „Galactophages“ sunt „cei care se hr 
ă
nesc cu lactate”.To
ţ
i ace
ş
tia sunt traci, de
ş
i Strabon afirm
ă
c
ă
cele trei popoaremen
ţ
ionate anterior apar 
ţ
in neamului Sci
ţ
ilor. Aceasta esteimposibil, pentru c
ă
Sci
ţ
ii au venit în Europa în secolul 7 î.e.n, iar 
ă
zboiul troian a avut loc în sec 13 sau 12 î.e.n. Deci aceste trei popoare men
ţ
ionate erau trace
ş
i locuiau la nordul Dun
ă
rii.Sensul denumirii de Abioi este mai greu de explicat, select
ă
mcâteva posibile variante: „cei f 
ă
ă
familie, care tr 
ă
iau f 
ă
ă
femei“sau „nomazi, oameni s
ă
raci, f 
ă
ă
arc”, sau „oameni lini
ş
ti
ţ
i, pa
ş
nici”, sau „cei care au via
ţ
a lung
ă
”. Textul lui Homer sus
ţ
ineideea c
ă
ace
ş
ti Abioi erau cei mai drep
ţ
i dintre oameni
ş
i numelelor indic
ă
faptul c
ă
sunt oameni religio
ş
i din moment ce tr 
ă
iau încelibat (ceea ce pentru lumea greac
ă
era un act eroic). Abioi-i sehr 
ă
neau cu lapte, erau vegetarieni
ş
i acest ascetism se datoreaz
ă
 doctrinelor religioase (de fapt, tehnicilor spirituale) pe care tracii le practicau, dup
ă
cum arat
ă
Posidonios, citat de Strabon.Unii istorici afirm
ă
c
ă
marele ini
ţ
iat dac Zalmoxis a fostcontemporan cu Pitagora (
ş
i chiar c
ă
ar fi fost discipolul lui,afirma
ţ
ie care, spune Vasile Lovinescu, trebuie atribuit
ă
 incredibilei seme
ţ
ii a grecilor. Vasile Pârvan consider 
ă
 
ş
i el aceast
ă
 ipotez
ă
ca fiind naiv
ă
 
ş
i citeaz
ă
diver 
ş
i istorici care men
ţ
ioneaz
ă
 faptul c
ă
de fapt Pitagora a fost un discipol spiritual al tracilor).Oricum ar sta lucrurile, este clar c
ă
spiritualitatea dacilor nu începecu Zalmoxis
ş
i nici vegetarianismul în cazul lor nu provine de la
ş
coala lui Pitagora, deoarece, repet
ă
m, acesta a tr 
ă
it în secolul 7î.e.n.Se presupune de altfel c
ă
ceea ce a adus nou Zalmoxis în practicile spirituale ale dacilor a fost folosirea camerelor subteranesau a grotelor pentru asceza spiritual
ă
, în scopul atingerii nemurii.Ace
ş
tia trebuiau s
ă
tr 
ă
iasc
ă
izola
ţ
i, departe de zgomotul satelor 
ş
ide locuitorii lor. Ei trebuiau s
ă
tr 
ă
iasc
ă
ascun
ş
i, de altfel locuiaudestul de mult în grote. Via
ţ
a misterioas
ă
a adep
ţ
ilor lui Zalmoxis,care tr 
ă
iau ascun
ş
i în pe
ş
terile lor, nu se c
ă
s
ă
toreau, erauvegetarieni
ş
i refuzau bunurile lume
ş
ti, poate cu siguran
ţă
s
ă
fi fostsursa istoric
ă
a mitului hiperboreenilor, din moment ce discipoliilui Zalmoxis tr 
ă
iau în mun
ţ
i unde se aflau pe
ş
teri, în Carpa
ţ
i, lanordul Dun
ă
rii
ş
i al Greciei.O viziune mai elaborat
ă
asupra mitului hiperporeenilor este prezentat
ă
de Vasile Lovinescu în lucrarea sa „Daciahiperboreean
ă
”, care ne prezint
ă
o abordare ini
ţ
iatic
ă
a istoriei,asociat
ă
cu o geografie sacr 
ă
a Planetei noastre. În aceast
ă
viziune, poporul ini
ţ
iat al hiperboreenilor migreaz
ă
în diferitele cicluriistorice în zone geografice cu o semnifica
ţ
ie sacr 
ă
aparte.
Ş
i, amcompleta noi, în aceste zone speciale se afl
ă
în diferitele etapeistorice proiec
ţ
ia în planul fizic a Shambalei, centrul spiritual al planetei. Una din etapele acestei migra
ţ
ii a hiperboreenilor a fost înDacia, iar tradi
ţ
ia spiritual
ă
dacic
ă
este „urma
ş
a“ culturii lor.(Insula
Ş
erpilor mai era numit
ă
 
ş
i Insula Alb
ă
sau Leuce,
ş
i templullui Apollo care a existat aici, ale c
ă
rui ruine exist
ă
 
ş
i azi, ca
ş
itoponimia din zon
ă
atest
ă
aceast
ă
conexiune). Muntele Omu, numitîn popor „Osia lumii“ sau „Buricul P
ă
mântului“ este axul central algeografiei sacre a României.
Originea poporului arian
 În tradi
ţ
ia oriental
ă
se arat
ă
c
ă
originea poporului ariantrebuie c
ă
utat
ă
în mun
ţ
ii Carpa
ţ
i, unde s-a aflat anterior zona de proiec
ţ
ie a Shambalei, zon
ă
care va redeveni centrul spiritual al planetei înaintea încheierii actualului ciclu planetar. O dovad
ă
 inedit
ă
a acestei origini este prezentat
ă
în lucrarea lui NicolaeMiulescu: „Dak 
ş
a,
ţ
ara Zeilor”, care din p
ă
cate este greoaie pentrucel care nu cunoa
ş
te mitologia indian
ă
 
ş
i epopeele istorice indiene.În esen
ţă
, Miulescu dovede
ş
te cu argumente lingvistice faptul c
ă
  principalele episoade ale acestor epopee/mituri s-au desf 
ăş
urat înDacia, prin faptul c
ă
numele localit
ăţ
ilor 
ş
i a personajelor sereg
ă
sesc în multe nume de localit
ăţ
i, mun
ţ
i sau râuri p
ă
strate pân
ă
 în prezent, iar acestea sunt
ş
i grupate conform miturilor sau povestirii respective.
 
Martie 2009
 
3
 
Fenomenul geologic Sitoaia
Vicu Merlan
Unul din cele mai interesante fenomene geologice dinPodi
ş
ul Central Moldovenesc, îl întâlnim la limita nord-estic
ă
a jude
ţ
ului Vaslui, în comuna Arsura. La 1 km de satul Râpile(Mihail Kog
ă
lniceanu), în partea de nord-vest
ş
i la 2 km sud deArsura, pe o por 
ţ
iune de circa 1 km se poate cerceta un fenomencarstic inedit pe un astfel de fundament.Pârâul Sitoaia ce î
ş
i are obâr 
ş
ia la N-NV de Arsura, dup
ă
cetraverseaz
ă
localitatea, meandrez
ă
alene pe o lungime de 500 demetri dup
ă
care dispare brusc din peisaj, ap
ă
rând în aval la circa700 metri de sub stratele de loess
ş
i calcar fosilifer sarma
ţ
ian (fostfund de mare - Marea Sarmatic
ă
ce se întindea pe aceste meleaguriacum peste 10 milioane de ani în urm
ă
). Explica
ţ
ia rezid
ă
înexisten
ţ
a unui strat gros de calcar, sub cel de cernoziom
ş
i loess (lacirca 5-7 m adâncime), care în acest segment geologic estedizolvat, g
ă
urit, fapt care face posibil
ă
coborârea apei în nivelulinferior. Apare la suprafa
ţă
în aval, acolo unde stratele de calcar apar la zi, în urma proceselor de erodare regresiv
ă
, ce au ca punctde plecare ravenele adânci din NV satului Râpile. Toponimul pârâului Sitoaia, provine de la acest fenomen geologic, f 
ă
cându-seanalogia cu o sit
ă
prin care apa trece nestingherit
ă
.Dup
ă
parcurgerea a peste 300 de metri în aval, pârâul Sitoaiaîntâlne
ş
te un strat mai rezistent de calcar recifal, pe care îlferestruie
ş
te, l
ă
sând în urm
ă
un microchei de tip…canion. Înaceast
ă
por 
ţ
iune se pot identifica numeroase praguri, mici cascade,marmite (scobituri concoidale în albia minor 
ă
) etc.Microcheiul d
ă
ltuit în calcar poate fi întâlnit în sectorulmijlociu al pârâului, pe o lungime maxim
ă
de circa 400 de metri.Partea cea mai abrupt
ă
se poate vedea în partea estic
ă
, unde peretele cochilifer este mai rezistent. Minicanionul este întâlnit peo lungime de circa 50 de metri, având o l
ăţ
ime cuprins
ă
între 2-5metri. Abruptul canionului nu este rectiliniu ci prezint
ă
erod
ă
riasem
ă
n
ă
tor unui ferestr 
ă
u, având în
ă
l
ţ
imea cuprins
ă
între 1-3 metri.Luciu de ap
ă
se adânce
ş
te, mai ales la nivelul pragurilor, la peste 1m.Calcarul recifal de la Râpile prezint
ă
un bogat materialfosilifer, alc
ă
tuit din valve de scoici (
Cardium fittoni
,
Congerii
,
Unionide
,
Melanopide
,
Mactra fabriana
etc), cochilii de melci etc.Fenomenul inedit de la Râpile, comuna Arsura, esteinteresant atât prin caracteristicile geologice de carst pe care ne-oetaleaz
ă
cât
ş
i prin bog
ăţ
ia faunistic
ă
paleontologic
ă
, fapt care cusiguran
ţă
va atrage în zon
ă
atât cercet
ă
tori cât
ş
i turi
ş
ti dornici decunoa
ş
terea diversit
ăţ
ii naturale înconjur 
ă
toare.
Fosile vii
Oana-Maria Ciumac
Cu mai bine de 220 de milioane de ani în urm
ă
, flora terestr 
ă
 era dominat
ă
de plante cu flori primitive. Printre ele se num
ă
ă
 
ş
i binele cunoscute conifere, arborele
Ginkgo biloba
,
Cycas revolute
 
ş
i cei mai mari arbori din lume, giganticii
Sequoia gigantea
. Timpde 120 de milioane de ani aceste plante au constituit vegeta
ţ
iadominant
ă
a P
ă
mântului.
Sequoia gigantea – arborele mamut
 Ace
ş
ti uria
ş
i ai regnului vegetal sunt reg
ă
si
ţ
i în num
ă
r mareîn California. Sequoia face parte dintr-o specie de gimnospermecare pot tr 
ă
i mii de ani iar la maturitate pot ajunge la 145 de metriîn
ă
l
ţ
ime, cu circumferin
ţ
a tulpinii pân
ă
la 38 de metri. Recorduloficial al m
ă
rimii este de
ţ
inut de un Sequoia numit „GeneralSharman“ ce se g
ă
se
ş
te în Parcul National Sequoia din California.Se ridic
ă
la 83,3 metri în
ă
l
ţ
ime
ş
i 31,1 metri la baz
ă
 
ş
i este cel maimare organism existent pe P
ă
mânt.De
ş
i pu
ţ
ini
ş
i la noi în
ţ
ar 
ă
putem g
ă
si câteva exemplare deSequoia gigantea, în Simeria în parcul dendrologic din Oradea, în
  N  N  a  a  a  t  t  t  u  u  u  r  r  r  a  a  a 

Activity (26)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
eu si atat liked this
Simona SB liked this
Fiterman Adrian liked this
amicacami liked this
zamf27 liked this
lasting liked this
Almayaya liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->