Professional Documents
Culture Documents
CARDIOVASCULAR
CIRCULAŢIA SANGUINĂ
CIRCULATIA SANGUINA
l Pericard
l Miocard
l Endocard
ANATOMIE
l Organ cavitar, tetracameral
l 2 camere superioare – atriile
l 2 camere inferioare- ventriculele
l Sistem valvular
l Bicuspide
l Tricuspide
l Corzile tendinoase- rol de sustinere şi
consolidare
l Septul-separă partea dreapta a inimii de cea
stangă
Vascularizaţia inimii
l Inima dispune de o
reţea proprie de
vase sanguine-
sistemul
coronarian
l Acesta asigura
aportul de oxigen
l Funcţionarea inimii
depinde de
permeabilitatea
acestuia
Scheletul cardiac
l Format din patru inele
fibroase, care
alcătuiesc “scheletul
cardiac” şi servesc
drept punct de
ataşare pentru
valvulele cardice şi
miocard
l Dispunerea fibrelor pe
mai multe straturi şi
cu orientări diferite
creşterea forţei de
ejecţie
Valvule si valve
l
l Valvulele realizează
controlul trecerii
sângelui intre diverse
compartiment
l Valvulele pulmonare,
aortice şi tricuspida
au trei valve
l Valvula mitrală are două
valve.
Rolul de pompă dublă al inimii
l Partea dreaptă
l Venele cave superioara
şi inferioară
colectează sângele
din venele sistemice
în atriul drept. De aici
el trece in ventriculul
drept şi mai departe
in arterele pulmonare.
În teritoriul pulmonar
are loc schimbul de
gaze.
l Partea stângă
l Venele pulmonare
transportă sângele
oxigenat în atriul
stâng. De aici el
trece în ventriculul
stâng şi este
pompat mai departe
în aortă si din ea în
arterele sistemice
Ciclul cardiac
l Diastola ventriculară – 0,53 sec
l Ventriculul se relaxează şi presiunea
intraventriculară scade. Atunci când
devine mai mică decât cea atrială, se
deschide mitrala, ceea ce permite
scurgerea sângelui în atriu. Pe masură
ce miocardul se relaxează, presiunea
scade, determinând un prim interval de
umplere rapidă a atriului, urmat de unul
mai lent, datorită scăderii gradientului
de presiune.
Manifestări ce însoţesc ciclul cardiac
l Sistemul
Purkinje
Potenţialul de acţiune
l Bătăile regulate ale cordului
sunt obţinute prin
intermediul unor impulsuri
electrice provenite din
nodul sinusal
l Ele se propaga prin atrii,
determinând contracţia lor
l după care ajung la nivelul
nodului atrio-ventricular
l După o pauză de 0,2 sec se
propaga de-a lungul căior
conducătoare pâna la
nivelul musculaturii
ventriculare, determinând
contractia acesteia
Electrocardiografia
l Activitatea electrică
a inimii se traduce
prin semnale
electrice care pot fi
colectate cu ajutrul
unor electozi
l Fiecare etapa a
activităţii cardiace
are manifestări
electrice specifice
Relaţia dintre activitatea electrică a
inimii şi manifestările EKG
Vectorul electric al inimii
l Activitatea electrică
generează sarcini
electrice pozitive şi
negative. Centrul lor
nu coincide, motiv
pentru care rezultanta
este un dipol
l Acesta este caracterizat
prin elementele unui
vector: marime,
direcţie şi sens
Electrocardiograma
l Einthoven (1903)- a
definit triunghiul
care îi poartă
numele
l Derivaţiile standard
lD I
l D II
l D III
Electrocardiograma normală
l Unda P – depolarizarea
atrială
l Complexul QRS
depolarizarea
musculaturii ventriculare
l Segmentul S-T
cvasitotalitatea
musculaturii inimii este
depolarizată, deci
activitatea electrică este
minimă
l Unda T – corespunde
repolarizării
Derivaţiile unipolare periferice
l Artere
l Vene
l Capilare
l Arteriale
l Venoase
l Vase limfatice
Arterele
l Structură
l Adventicea
l Limitanta elastică
externă
l Media
l Limitanta elastică
internă
l Intima
l Transportă sângele oxigenat
l Reprezintă elemente
rezistive, datorită mediei
bine reprezentate
Venele
l Vase capacitive
l Musculara mai slab
reprezentată
l Transportă sângele
sarac în oxigen
l Valvule – împiedică
reântoarcerea
venoasă ,
fragmentează coloana
de lichid, facilitează
circulaţia sanguină
împotriva gravitaţiei
Reţeaua de capilare
l La nivelul patului
capilar, circulaţia
sângelui se face
mai lent,
permiţând
schimburi de
substanţe intre
ţesuturi şi sânge
l
ELEMENTE DE PATOLOGIE
Afecţiuni coronariene
l Ateroscleroza
l Provocată de
depunerea
unei placi de
aterom
l Poate avea loc
la nivelui
oricări artere
coronare sau
al bifurcaţiilor
acestora
Angiografie