Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
15Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Vatra veche 1-2010

Vatra veche 1-2010

Ratings: (0)|Views: 1,433|Likes:
Published by poesianonmuore

More info:

Published by: poesianonmuore on Dec 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/21/2013

pdf

text

original

 
1
Lunar de cultur
ă
* Serie veche nou
ă
* Anul I, nr. 1 (13), ianuarie 2010 *ISSN 2066-0952
 
VATRA, Foaie ilustrat
ă
pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Co
ş
bucVATRA, 1971 *Redactor-
ş
ef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-
ş
ef Nicolae B
ă
ciu
ţ
  _____________________________________________________________________________________________ 
Ilustra
ţ
iile num
ă
rului – MARCEL NASTE
 
 2 
Coresponden
ţă
din Israel
Am participat nu demult la o sear 
ă
literar 
ă
 deosebit
ă
de ceea ce suntem în general obi
ş
nui
ţ
i, subauspiciile filialei Haifa
ş
i nordul
ţă
rii, a UniuniiScriitorilor Ebraici.De data aceasta subiectul a fost "Modul de predare a limbii ebraice în licee" , discu
ţ
iile fiind purtate de trei profesori de literatur 
ă
ebraic
ă
în liceedin Haifa
ş
i Tel Aviv, sub "conducerea" (nu-mi place cuvântul"moderator") binecunoscutului omal televiziunii, GilSadan. Pân
ă
laurm
ă
, s-auantrenat
ş
i
ţ
iva profesori
ş
i elevidin clasele mari,afla
ţ
i în sal
ă
,disputa fiind în jurul celor su
ţ
tinute de dr. Nomi De-Malah,unul dintrecadrele pedagogice demai sus, autoare aunei recent ap
ă
rute c
ă
ţ
i intitulat
ă
"Lo al hayofilevado" ("Nu despre frumuse
ţ
ea în sine") care acondus, pe nesim
ţ
ite, la diversificarea p
ă
rerilor celorlal
ţ
i invita
ţ
i
ş
i a celor intervenind din sal
ă
.Axioma care a declan
ş
at necesitatea acestei c
ă
ţ
i,este incontestabilul fapt c
ă
predarea literaturii înlicee este un act de curaj care
ţ
ine
ş
i de maturitatea profesional
ă
dar 
ş
i de cea conceptual
ă
a dasc
ă
lului pus s
ă
înfrunte noua genera
ţ
ie, care, ca orice nou
ă
 genera
ţ
ie,
ş
tie totul despre tot. În paralel, cel de lacatedr 
ă
trebuie s
ă
 
ţ
in
ă
cont c
ă
internetul a înlocuitdeja în mare parte, spre regretul nostru, cititulc
ă
ţ
ilor.
Ş
tiin
ţ
a cititului. Arta cititului. Gustulcititului. Sim
ţ
irea întoarcerii paginii cu degetulumezit, care în niciun caz nu poate fi înlocuit
ă
cu"paginarea" electronic
ă
de pe ecranul cenu
ş
iu. Dac
ă
 ar fi s
ă
rezum cele discutate
ş
i acceptate ca acteobligatorii în aceast
ă
epoc
ă
atât de instabil
ă
, în careliteratura în genere
ş
i predarea literaturii în special,trec printr-o criz
ă
care le pericliteaz
ă
fundamentele,ideile de baz
ă
, viitorul – a
ş
remarca urm
ă
toarele fazecare se cer atinse, dezvoltate, tratate.Prima faz
ă
este aceea a preg
ă
ti elevul s
ă
citeasc
ă
,a-l înv
ăţ
a s
ă
citeasc
ă
, s
ă
st
ă
 pâneasc
ă
opera preg
ă
tit
ă
  pentru citit
ş
i analiz
ă
. Adic
ă
s
ă
-i plac
ă
cititul.Aceast
ă
faz
ă
este o munc
ă
asidu
ă
comun
ă
adasc
ă
lului
ş
i a p
ă
rin
ţ
ilor. S-a remarcat c
ă
ar trebui ca profesorii de literatur 
ă
(
ş
i nu numai) s
ă
înve
ţ
e (
ş
i s
ă
 îi înve
ţ
e pe elevi) utilizarea pozitiv
ă
a internetului, prin preg
ă
tirea unor lucr 
ă
ri de sintez
ă
care, pevremea noastr 
ă
, impuneau conspecte
ş
i nesfâr 
ş
ite ore prin biblioteci.Elementul al doilea este predarea pedagogic
ă
  bazat
ă
pe analiz
ă
, adic
ă
încurajarea
ş
i nu înecareasim
ţ
ului critic autonom, original al elevilor, legat deopera analizat
ă
, chiar dac
ă
aceasta apar 
ţ
ine unui"nume" echivalent cu o statuie. Aici s-a pus problema adapt
ă
rii"legii" de mai sus,în func
ţ
ie decaracteristicageopolitic
ă
aclaselor de elevi,remarc
ă
anulat
ă
 imediat cuargumentul c
ă
nu se pot face programeanalitice separate pentru Dimona
ş
inordul TelAvivului. Al treileaelement, predarea politic
ă
, a declan
ş
at p
ă
reri contrare,dup
ă
orientarea profesorului respectiv. Esen
ţ
a îns
ă
a constat încerin
ţ
a ca evaluarea, analiza literar 
ă
a unei opere s
ă
 nu fie influen
ţ
ate de vederile politice ale autorului.Desigur,
ş
i aici s-a auzit remarca cinica sub formaîntreb
ă
rii dac
ă
la Um El-Fahem se va înv
ăţ
a Bialik sau Darwish? Acest am
ă
nunt mi-a amintit c
ă
prinanii '60, anii deschiderii, iar 
ăş
i se înv
ăţ
a Goga, de
ş
iorientarea sa politic
ă
era prea bine cunoscut
ă
. Ca s
ă
 nu vorbim de eliminarea din c
ă
ţ
ile de
ş
coal
ă
a unor gigan
ţ
i ca Blaga sau Barbu, doar pentru filozofia lor incompatibil
ă
materialismului. Pentru reu
ş
ita
ş
ireînviorarea, rena
ş
terea pred
ă
rii literaturii, mai enevoie, dup
ă
cum afirma unul dintre invita
ţ
ii de pescen
ă
,
ş
i de o înalt
ă
profesionalitate a inspectorilor din cadrul Ministerului Înv
ăţă
mântului, în alc
ă
tuirea programelor analitice, a titlurilor obligatorii pentru bacalaureat
ş
i altele. Este de neconceput ca acesteas
ă
fie la cheremul unor inspectori care nu au cititnimic din ceea ce ei în
ş
i
ş
i impun (sau taie) ca lectur 
ă
 obligatorie. O sear 
ă
distins
ă
, care mi-a l
ă
sat un gustde "înc
ă
", o relativ
ă
lini
ş
tire, o dovad
ă
c
ă
exist
ă
 
ş
anse pentru ca genera
ţ
iile viitoare s
ă
considereliteratura
ş
i predarea ei, ca o misiune na
ţ
ional
ă
.
 
ANDREI FISCHOF
 
 3
VATRA VECHEDIALOGcuMIRCEA C
Ă
RT
Ă
RESCU
„Cartea nu pare s
ă
mai fie centrulpsihologic
ş
i intelectual al vie
ţ
ii”
-Stimate Mircea C
ă
rt
ă
rescu, în ce m
ă
sur
ă
 crede
ţ
i c
ă
via
ţ
a literar
ă
de azi are termometrebune în ceea ce prive
ş
te propriile ei valori? Cât"
ai talent 
 ş
i Dumnezeu cu mila...vor vedea dac
ă
ai s
ă
însemni ceva
" exist
ă
 
ş
i câte criterii lipsite devulnerabilitate ale criticilor? Cât
ă
just
ă
mân
ă
defier?
-Nu
ş
tiu dac
ă
o mân
ă
de fier, fie
ş
i întreghilimele, e vreodata just
ă
... Via
ţ
a literar 
ă
de la noi,ca
ş
i cea de peste tot, face cu greu fa
ţă
unei crizeculturale majore. Ea
ţ
ine de noi gadgeturitehnologice, noi habitudini
ş
i un nou stil de via
ţă
.Cartea nu pare s
ă
mai fie centrul psihologic
ş
iintelectual al vie
ţ
ii. Paternitatea literar 
ă
– artistic
ă
îngeneral – e pus
ă
-n discu
ţ
ie prima dat
ă
dup
ă
secole-ntregi. Ar putea urma o întoarcere, pe-o alt
ă
spir 
ă
, lanescripturalul din proto-istorie. Între timp îns
ă
, noi, poate ultimii scriitori, ne facem treaba mai departe,nu f 
ă
ă
pu
ţ
in
ă
melancolie. Nu mai credem nici noi în posteritatea literar 
ă
, în judecata viitorului. Probabilc
ă
nu va mai fi nicio judecat
ă
, doar o execu
ţ
iesumar 
ă
. Critica, absolut evident,
ş
i-a pierdut aura
ş
isiguran
ţ
a de sine. Chiar 
ş
i cea matur 
ă
 
ş
i inteligent
ă
edep
ăş
it
ă
, ca surs
ă
de validare, de vânz
ă
ri si desemnal
ă
rile din presa general
ă
 
ş
i din medii. De aici, poate, descurajarea, lipsa de proiect a celor mai bunidintre critici. Critica de blog nu e o solu
ţ
ie, ci partedin problem
ă
. Ea de fapt e purtat
ă
pe aripile crizeidespre care vorbeam.
-Care sunt bolile tinerilor? Neplecarea dincuib sau picajul datorat faptului c
ă
p
ă
rin
ţ
ii nu i-au înv
ăţ
at s
ă
zboare?
-Boala tinere
ţ
ii este arogan
ţ
a. Ea este
ş
i semnulcelor mai buni, c
ă
ci arogan
ţ
a nu este propriu-zis o boal
ă
, ci mai curând un stadiu febril al afirm
ă
rii desine, o mic
ă
genialitate de multe ori trec
ă
toare. Dar,mic
ă
sau mare, aceast
ă
febrilitate este semnulscriitorului de mai tarziu. Eu nu-i pot suporta pearogan
ţ
ii trecu
ţ
i de treizeci de ani, dar o rabd la unom mai tân
ă
r: e acolo ceva fertil, ceva viu.
-Viciile lumii literare sunt mai d
ă
un
ă
toaredecât viciile c
ă
r
ţ
ilor bune sau nu?
 -Lumea literar 
ă
este viciul însu
ş
i, c
ă
ci e alc
ă
tuit
ă
 în marea ei majoritate din orgolii, absen
ţ
i
ş
i fe
ţ
e alet
ă
cerii, ca s
ă
spun asa... M
ă
feresc de ea din toate puterile, fiindc
ă
în lumea literar 
ă
, a
ş
a cum o cunosceu, principala preocupare este decapitarea tuturor cas
ă
-i aduci la în
ă
l
ţ
imea ta.-
Sunte
ţ
i profesor la Facultatea de Litere dinBucure
ş
ti. Cum v
ă
vede
ţ
i studen
ţ
ii? A
ţ
i v
ă
zut între ei posibili viitori scriitori?
 -Eu am mare grij
ă
s
ă
deosebesc scrisul de predare, de jurnalistic
ă
 
ş
i mai ales de via
ţ
a mea personal
ă
. Când sunt la facultate, sunt doar profesor 
ş
i uit c
ă
am scris fie
ş
i o liter 
ă
. Studen
ţ
ii mei de laBucure
ş
ti nu se deosebesc de cei pe care-i am acumla Berlin: foarte genuini, foarte inteligen
ţ
i, foarteneciti
ţ
i. Îmi sunt cu to
ţ
ii dragi, de fapt sunt singuriioameni între care m
ă
simt cu adev
ă
rat bine.-
Cum vede
ţ
i literatura, raportând-o
ş
i lacontemporaneitate, dar
ş
i la universalitate. E unechilibru între stil
ş
i tehnic
ă
sau între destin
ş
italent brut?
 -Literatura brut
ă
e o meserie, când devinecon
ş
tient
ă
de sine ajunge o art
ă
, iar când cap
ă
t
ă
unfel de hiperluciditate profetic
ă
e un miracol, dar astase întâmpl
ă
în pu
ţ
ine pagini, ale pu
ţ
inor scriitori.Oricum, nici atunci ea nu înceteaz
ă
s
ă
fie o meserie
ş
i o art
ă
.-
Crede
ţ
i într-un destin mic al literaturiiromâne? V
ă
întreb asta
ş
i în contextul în care,din nefericire,
ni 
s-a refuzat sau
vi 
s-a refuzatPremiul Nobel.
 Ni 
s-a refuzat sau
vi 
s-a refuzat?Sau, Doamne, iart
ă
-ne!,
ni 
l-
am
refuzat? Nu ar fiprima dat
ă
...
 -Literatura român
ă
are demnitatea ei, e o lumecu mari scriitori
ş
i cu nenum
ă
rate scrieri interesante,imposibile în alte limbi. Nu trebuie s
ă
vedem totul înfunc
ţ
ie de premii
ş
i recunoa
ş
teri interna
ţ
ionale. Câtdespre premiul Nobel, el n-a fost refuzat nim
ă
nui,niciodat
ă
. Pentru ca nu ”se cuvine”, de drept,nim
ă
nui. Premiul Nobel nu consfin
ţ
e
ş
te valoareaunui scriitor 
ş
i cu atât mai pu
ţ
in a unei literaturi

Activity (15)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
lamasanu cezar liked this
lazarjan liked this
reardoctor liked this
AlinaPersa liked this
temeloasa liked this
Vlad Giurcanu liked this
lazarjan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->