Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
36Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Manastiri si Sihastrii Ortodoxe

Manastiri si Sihastrii Ortodoxe

Ratings:

4.33

(3)
|Views: 20,306|Likes:
Published by argatu
Mr.Someone,

Who are me to present this topic.I am not turistic guide.Sorry!
Mr.Someone,

Who are me to present this topic.I am not turistic guide.Sorry!

More info:

Published by: argatu on Apr 06, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/27/2012

pdf

text

original

 
Inceputurile Monahismului Romanesc
Monahismul a fost de la inceput prezent in viata bisericeasca a romanilor.Precum s-a mai aratat, formarea poporului roman si a limbii romane inceput insecolul II s-a desavarsit si incheiat catre sfarsitul seclului VI. In aceeasiperioada s-a petrecut si crestinarea acestui popor nou, incat putem spune caau avut loc doua procese paralele: romanizarea populatiei daco-romane dinDacia si crestinarea ei. Tot asa de vechi este si monahislul de facturarasariteana de pe teritoriul fostei Dacii, adica al Romaniei de azi. Inca dinsecolele V-VI sunt amintiti “calucarii sciti” din Scythia Minor – Dobrogea de azi:Ioan Maxentiu, Leontiu, Ahile, Mauriciu, care au provocat anumite discutiiteologice la Constantinopol si Roma, prin anii 519-520.Inainte de acestia insa avem stiri despre Sf. Ioan Casian (c. 360 – c. 435), autorde lucrari teologice, cinstit atat in Biserica Rasariteana, cat si in cea Apuseana.Era originar din Dobrogea, calugarit intr-una din asezarile monahale de aici,plecat apoi se viziteze calugarii din pustiurile Tarii Sfinte si ale Egiptului, de laConstantinopol (unde a fost hirotonit diacon de prietenul sau. Sf. Ioan Gura deAur) si de la Roma. A ajuns in cele din urma la Marisilia, in Franta de azi, undea intemeiat doua manastiri, una de calugari si alta de calugarite, carora le-adat randuieli de viata monahala intocmite de Sf. Vasile cel Mare.Dionisie Exiguus, sau “cel Mic” (c. 470 – c. 545), un alt teolog originar dinDobrogea, calugarit la Constantinopol, s-a stabilit intr-o manastire din Roma.Este autor de lucrari telogice si traducator din literatura patristica greaca incea latina si este cel care a stabilit “era crestina”, cu numararea anilor de lanasterea lui Hristos, sistem cronologic folosit azi in toata lumea.Existenta unei Episcopii la Tomis, inca de la inceputul secolului IV, cu pestezece titulari cunoscuti, ca si alte 14 scaune episcopale in Dobrogea, atestatedocumentar in secolul VI, sunt inca o dovada ca in aceasta provincie existau simanastiri, caci carmuitorii acestor episcopii se recrutau, de regula, dintremonahi. In 1957 au fost descoperite – iar in anii urmatori studiate – sasebisericute rupestre (cu mai multe incaperi si galerii funerare), intr-o cariera de
1
 
calcar in localitatea Basarabi, la aproximativ 20 km de Constanta, despre carese crede ca au format o asezare monahala, in genul pesterilor din marileasezari monahala, in genul pesterilor din marile asezari monahale aleRasaritului crestin. Acest complex monahal a avut o existenta neintrerupta –dupa unii cercetatori din secolul IV – pana catre sfarsitul secolului X sauinceputul celui urmator.O noua perioada in istoria monahismului romanesc incepe din secolul VII, panape la mijlocul celui de al XIV-lea. Atestarile documentare evidentiazacontinuitatea vietii monahale pe pamantul romanesc si in aceasta perioada,desi ea a fost framantata de navaliri barbare devastatoare. Un izvor istoricmedieval, Vita Sancti Gerhardi – episcopul latin al Morisenei, ne informeazadespre existenta manastirii ortodoxe cu hramul Sf. Ioan Botezatorul dinMorisena (azi Cenad, pe Mures, in jud. Timis), ridicata de voievodul Ahtum(Ohtum), indata dupa anul 1000. Aici au fost adus “calugari greci”, adicaortodocsi, iar dupa anii 1028-1030 este mentionata manastirea Sf. Gheorghedin Oroslanusz (azi Maidan, in Iugoslavia, in apropiere de granita romano-iugoslava), ridicata de noul conducator al cetatii si tinutului inconjuratorCinandinus. In secolul urmator sunt atestate documentar manastirile: Meses,jud. Salaj (1165), Hodos, jud. Arad (117), Kenez (1192), adica “a cneazului”,desigur numele vreunui conducator roman local, iar in anul 1204, intr-oscrisoare a papei Inocentiu III catre episcopul latin de Oradea, erau amintite“bisericile calugarilor greci” (ortodocsi n.n) din zona respectiva.Fara indoiala ca, in afara de aceste asezari monahale atestate documentar, auexistat si altele. Multi pustnici sau sihastri de neam roman vor fi trait prinlocuri retrase, prin pesteri, prin poienile ascunse ale codrilor, respectandpravila vietii calugaresti, dupa cum ne spun multe nume de poieni, de dealuri,de munti care si-au luat numele dupa cele ale pustnicilor ce au trait pe acolo.Bisericutele rupestre din Judetul Salaj (Moigrad, Jac, Greaca, Brebi),descoperite in anii din urma, pestera lui Nicodim de la Tismana, chilia saupestera lui Daniil Sihastrul de la Putna, pestera lui Ioan de la Prislop, pesterilesau sihastriile din Muntii Neamtului, din Muntii Buzaului (schitul Fundatura,schitul Alunisul, schitul lui Agafton), din Muntii Vilcii si din atatea alte parti aletarii sunt marturii de necontestat despre existenta unor stravechi asezarisihastresti. De notat ca insusi cuvantul romanesc “sihastrie”, provenit dingrecescul = loc de liniste, de retragere, constituie o marturie ca miscareaisihasta ( = liniste), dezvoltata indeosebi la Athos in secolui XIV (prin marii eireprezentanti, Sfintii Grigorie Palama si Grigorie Sinaitul, urmati dearhiepiscopii Tesalonicului Nil Cabasila, Simeon s.a.), a fost cunoscuta si deromani si ca a influentat viata monahala din tarile lor. De altefel, s-a doveditca intre calugarii care au facut ucenicie pe langa Sf. Grigorie Sinaitul († 1346)in asezarea isihasta de la Paroria, langa Adrianopol, erau si romani.Manastirea Vodita – din secolul XIV – era ridicata pe locul unei asezarimanastiresti mai vechi, de prin secolul XIII. O insemnare, descoperita recent pe
2
 
un manuscris grecesc aflat la Muntele Athos, consemneaza existenta manastiriiBolintin (azi disparuta) pe timpul lui Basarab I (c. 1310-1352).Confirma existenta calugarilor si a manastirilor si o serie de argumente de ordintoponimic. Multe nume de locuri si de sate – unele atestate documentar inca dela sfarsitul secolului XIV – sunt legate de viata monahala: Calugareni (peste 15),Calugaru, Calugarita, Poiana Calugarite, Chilia, Chilioara, Schitu s.a. Toateaceste marturii arata ca monahismul ortodox roman este cu mult mai vechidecat al popoarelor ortodoxe din jurul nostru. Astfel prima mare manastire dela Athos, Lavra Sf. Atanasie, dateaza din anul 963; Ioan de Rila, in Bulgaria, atrait in secolul X, desi o viata monahala bulgara pe deplin consolidata incepeabia in secolul XIII; Lavra Pesterilor din Kiev a fost intemeiata in secolul XI, deAntonie, parintele monahismului rusesc, iar monahismul sarb incepe din a douajumatate a secolului al XII-lea.Din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, odata cu organizarea statelorromanesti indepedente, Tara Romaneasca si Moldova (alaturi de Transilvania,aflata intr-o situatie politica diferita), si odata cu organizarea cononica aBisericii Ortodoxe din aceste trei tari, incepe a treia perioada din istoriamonahismului romanesc, perioada care poate fi numita: “perioada clasica” sau“epoca de aur”. Aceasta dureaza pana la inceputul secolului al XIX-lea. Eacorespunde cu “epoca medievala”sau cu “evul mediu” romanesc.In aceasta perioada, care cuprande aproape jumatete de mileniu, numai inTara Romaneasca si Moldova s-au ridicat aproximativ 2000 de manastiri. Ele aufost ctitorite fie de catre domnii tarii, fie de catre marii dergatori. Cele maimulte exista pana astazi. La acestea trebuie sa mai adaugam alte peste o sutade schituri, ridicate prin jertfele materiale ale unor calucari cu viata aleasa,ajutati de preoti de mir si de credinciosii satelor noastre.Un rol insemnat in reorganizarea vietii calugaresti de la noi, chiar la inceputulperioadei de care ne ocupam, a revenit Sfantului Nicodim, zis de la Tismana,un macedo-roman din Prilep (Serbia), calugarit la Athos, probabil la Hilandar,dupa care a trait o vreme in sudul Dunarii, in tinutul Cladova, unde a pusbazele unor asezari monahale, apoi a venit pe pamant romanesc. Aici a ridicatmanastirile Vodita, langa cetatea Severin (c. 1372), pe locul unei asezari maivechi, cu ajutorul domnitorului Vladislav I (Vlaicu Voda), apoi Tismana, injudetul Gorj, cu ajutorul lui Radu I (c. 1377-1383), conducandu-le pana lamoarte († 26 decembrie 1406). Tot lui i se atribuie si intemeierea manastiriiPrislop din tinutul Hategului, iar ucenicilor lui, manastirea Neamtu dinMoldova. In aceeasi perioada s-au ridicat manastirile Cozia, pe valea Oltului, siCotmeana – jud. Arges, ctitoriile lui Mircea cel Mare (1386-1418), iar inMoldova, cum am mai spus, manastriea Neamtu, in vremea lui Petru Musat (c.1375-1391), pe locul uneia mai vechi.
3

Activity (36)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Mariana Sontea liked this
Anne Ritutza liked this
leator liked this
Dr K22 liked this
Barna Gheorghe liked this
lalucabc liked this
lucian_vatamanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->