33 de argumente impotriva votului uninominal majoritar 

Va rog sa acordati o atentie deosebita urmatorului material, deoarece contine informatii

extrem de importante in legatura cu sistemul electoral propus de presedintele tarii la
referendumul din 2007, cu implicatii foarte importante asupra viitorului politic si
democratic al tarii. 

Dupa cum voi arata, adoptarea sistemului uninominal cu doua tururi de scrutin poate duce
la rezultate ale alegerilor parlamentare, si la alte implicatii, de natura foarte periculoasa
pentru dezvoltarea democratiei in Romania. Prin inechitabilitatea sa, pe care o voi
demonstra cu rezultate si analize ale alegerilor din tari care folosesc un asemenea sistem,
adoptarea sa ar schimba profund si intr-un mod periculos sistemul politic, existand un
pericol evident unei concentrari de putere necontrolata (posibila fiind alunecarea catre
autoritarism), o neimplicare tot mai mare a unei largi parti a populatiei fata de procesul
politic, acapararea puterii absolute pentru cel putin 4 ani de catre un singur partid politic
care nu reprezinta majoritatea populatiei, nereprezentarea in parlament a unei mari parti a
populatiei, cu toate consecintele aferente, fiind posibilz chiar pierederea alegerilor de
catre partidul care are cele mai multe voturi, si castigarea alegerilor de catre un partid
votat de mai putini alegatori.

Pericolul neinformarii cetatenilor 

Din pacate, pana acum, largi parti ale populatiei nu au fost informate de diferenta intre
sistemele electorale. Si fara a se discuta implicatiile diferitelor sisteme electorale, s-a
creat o falsa si periculoasa idee generalizata si simplificata: “Votul uninominal e bun. Ce
avem acum, sau altceva decat votul uninominal pur e rau”

Chiar si dupa initierea referendumului in mass-media:

 S-a discutat preponderent strategia presedintelui (de a se implica in campania

electorala, etc.)
 S-au amestecat in discutii sistemul propus in parlament si sistemul propus de
presedinte, ca si cum ar fi acelasi
 nu s-au discutat implicatiile sistemului propus la referendum

Toate aceste lucruri sunt deosebit de grave, deoarece legea electorala este cea mai
importanta lege dupa Constitutie, ea stabilind modul in care alegatorii sunt reprezentati in
parlament, organul legiuitor si cel care controleaza puterea executiva, serviciile secrete, si
alte institutii ale statului. 

Diferenta intre sistemul propus in parlament si sistemul propus de presedinte in

referendum 

Pe scurt si inainte de a prezenta pe larg dezavantajele si implicatiile periculoase ale

sistemului uninominal majoritar, iata diferenta principala dintre cele doua variante de
lege electorala : 
1. Sistemul propus in parlament si asumat de toate partidele parlamentare (!) inclusiv PD
si exclusiv PRM, si propus de Asociatia Pro Democractia (APD) care a studiat extensiv
subiectul:

-imbina alegerea parlamentarilor in colegii uninominale cu asigurarea reprezentarii

proportionale ale partidelor clasate peste pragul electoral

-este asemanator cu sistemul folosit in Germania, avand insa diferenta si avantajul fata de
sistemul german ca locurile redistribuite pentru a asigura proportionalitatea intre partidele
din parlament nu se face de pe listele partidelor, ci dintre candidatii cu cele mai multe
voturi din colegiile uninominale.

-Deja au inceput denigrari publice ale acestui sistem din partea a membrii sau apropiati
PD.

Se sustine ca nu ar fi un sistem uninominal sau ca nu este folosit nicaieri in lume.

Este un sistem uninominal prevazut insa cu un mecanism de eliminare a tuturor

dezavantajelor sistemului uninominal, iar in Germania, s-au facut experiente foarte bune
cu acest sistem.

Este asemanator sistemului german, singura diferenta fiind o imbunatatire fata de

sistemul german in sensul eliminarii oricarei liste de partid. Un sistem asemanator celui
german a fost propus si de catre comisia independenta pentru reforma electorala, care a
prezentat un raport Parlamentului Marii Britanii in 1998.

De vreme ce proiectul APD este o varianta imbunatatita a sisemului german este o grava
inducere in eroare a sustine ca nu este folosit nicaieri.

Acest sistem a fost adoptat prin asumarea in Parlament de catre Guvernul Tariceanu.

2. Sistemul uninominal majoritar, cu doua tururi de scrutin, este folosit in UE doar in

Franta si Ungaria, 22 de tari in afara Romaniei folosind sistemul proportional, fara ca
acesta sa duca la o compromitere a clasei politice din aceste tari.

Caracteristica principala este pierderea voturilor pentru toti candidatii necastigatori si o

reprezentare in parlament inechitabila, si in unele cazuri chiar arbitrara a intentiilor de vot
initiale ale alegatorilor.

In continuare voi folosi si exemple din SUA sau Marea Britanie, cu toate ca acolo se
foloseste sistemul uninominal majoritar cu un singur tur de scrutin, si nu cu doua tururi
de scrutin cum este propus in referendum. Voi folosi si aceste exemple pentru ca
sistemele uninominale cu un singur tur de scrutin au in comun cu sistemul cu doua tururi
aceasta mai sus mentionata caracteristica principala si fundamentala a sistemului
uninominal majoritar! 

Implicatiile sistemului uninominal majoritar cu doua tururi de scrutin  

1. Unul dintre principiile fundamentale ale democratiei este: un om – un vot. Votul

fiecarui alegator trebuie sa aiba aceasi valoare, aceasi putere. In sistemul uninominal
majoritar votul alegatorilor nu are aceasi valoare, pondere sau rezultat, fiind alegatori ale
caror voturi sunt reprezentate supraproportional, altii care sunt reprezentati inferior
numarului lor iar o proportie considerabila de alegatori nefiind reprezentata deloc in
parlament.

Ca sa fie clar din start, votul uninominal majoritar este singura cale pentru se ajunge la un
asemenea sau asemanator rezultat:

Un partid A care este sprijinit initial de (numai) ca. 35% din electorat sa ajunga la cca.
60% din parlamentari si majoritate absoluta timp de 4 ani, in acelasi timp un partid B
sprijinit initial de 30% (aproape la fel de multi alegatori ca partidul A) sa ajunga la 25%
dintre parlamentari (mai putin decat jumatate decat partidul A), un partid C sprijinit de
20% dintre alegatori sa ajunga la doar 10% dintre parlamentari iar 15% suta dintre
alegatori sa nu fie reprezentati de nici un singur parlamentar. 

2.Sistemul uninominal in general este inca folosit preponderent in tarile-mama ale

democratiei (SUA, Marea Britanie, Franta). Sunt tari cu o lunga traditie democratica, cu
institutii democracite puternice si dezvoltate in timp de secole  (justitie independenta, un
sistem de partide politice consolidat, traditie, cultura si educatia politica a cetatenilor, o
opinie publica puternica, etc.) capabile sa compenseze si sa corecteze cand e nevoie
puterea cand ea se afla in mainile unui singur partid cu majoritate absoluta in parlament.
In Romania insa aceste institutii nu sunt inca consolidate si nu pot oferi un echilibru de
corectura pentru puterea absoluta concentrata in mainile unui singur partid si nici pentru
subreprezentarea sau nereprezentarea in parlament a optiunilor politice a unei mari 
proportii de alegatori. Acest lucru s-a demostrat si in guvernarea 2000-2004 PSD. 

Cu toate acestea si in aceste tari exista demersuri de reformare a sistemului electoral catre
asigurarea proportionalitatii in reprezentare, tocmai pentru a inlatura inechitatea
sistemelor uninominale (care provin din inceputurile predeomcratice ale Camerei
Comunelor din Marea Britanie, cand dreptul de vot era foarte restrans). In Marea Britanie
introducerea “proportinal represantation” (PR ) este un demers care pana acum a avut ca
reusite introducerea PR in alegerile pentru parlamentele Scotiei si Tarii Galilor.

In 1998 o comisie parlamentara independenta a Camerei Comunelor a recomandat

trecerea de la sistemul uninominal majoritar la un sistem mixt care sa asigure
reprezentarea proportionala (sursa: http://www.archive.official-
documents.co.uk/document/cm40/4090/4090.htm) 
In SUA in tot mai multe state (de exemplu (California) se fac demersul pentru abolirea
principiului “the winner takes it all” pentru desemnarea electorilor in alegerile
prezidentiale. Pentru ca, pana acum chiar daca 51% voteaza pentru candidatul X, si 49%
pentru candidatul Y, 100% din electorii prezidentiali din California sunt sustinatorii
candidatului X.

In schimb in nici una dintre tarile care nu folosesc sistemul uninominal majoritar(in afara
Romaniei) nu se discuta introducerea acestuia, nici intre tarile cu o lunga traditie
democratica (Olanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) nici intre tarile cu o democratie mai
tanara (Germania, Italia, Spania, Portugalia). 

3. Se foloseste cu insistenta de catre sustinatorii sistemului uninominal majoritar, in

frunte cu presedintele, idea ca votul uninominal majoritar ar duce la reformarea clasei
politice si primenirea ei. Avand in vedere ca 22 din cele 27 de tari ale UE, nu folosesc si
nici nu au intentia sa introduca sistemul uninominal majoritar, a sustine acest argument
inseamna a sustine ca 22 din 27 state ale UE au o clasa politica nereformata. Ceea ce este
mult mai mult decat o simpla eroare si un fals argument. Este o inducere in eroare rau
intentionata!

Niciodata un sistem electoral nu poate duce la reformarea clasei politice si imbunatatirea

sistemului de vot, doar construirea si consolidarea tuturor institutiilor democratice si
respectarea legililor in frunte cu Constitutia, pedepsirea incalcarii legilor si a Constitutiei,
o justitie cu adevarat independenta, etc. pot duce la reformarea clasei politice.

Primarii sunt alesi cu sistem uninominal majoritar in doua tururi de scrutin. Asta nu a
impiedicat ca aproximativ 80% din dosarele DNA sa privesca primarii, dupa cum sustine
Cosmin Gusa, presedintele PIN. Iar ei sunt controlati de consiliile locale alese prin vot
proportional ( alegerea consilierilor locali prin vot uninominal fiind un lucru bsolut de
negandit). In orice caz, a spune ca “votul uninominal majoritar este singura(!) cale de a
reforma clasa politica” este o mare eroare si inducere in eroare.

Un sistem electoral stabileste repartizarea scaunelor parlamentare, si implicit al puterii

legislative si executive! Nimic mai mult si nimic mai putin. 

4. Se sustine ca sistemul uninominal majoritar asigura o legitimizare superioara a

candidatului, el fiind votat de o majoritate in al doilea tur de scrutin. Insa simpla si
principala caracterisca a sistemului uninominal majoritar, asa cum este el propus si in
referendum, aceea ca o circumscriptie electorala trimite un singur ales in parlament
,contrazice din start acest argument al legitimizarii. Pentru ca niciodata optiunile politice 
nu sunt  uniforme intr-o circumscriptie.

Este posibil ca spre 51% din electoratul unei circumscriptii sa doresca marirea
impozitelor si suplimentarea pensiilor, salariilor bugetare, ajutoarelor sociale, pe cand
49% sa doreasca contrariul, scaderea impozitelor si beneficiilor bugetare. Totusi cei 49%
nu  vor avea reprezentare parlamentara, cu toate ca sunt (aproape) la fel de numerosi ca si
cei 51% la suta. La o scara nationala si cu o coincidenta in repartizarea voturilor acest
lucru poate duce la nereprezentarea unei mari parti a alegatorilor, chiar a peste 50%
dintre alegatorii initiali. 

5. Nici votul uninominal in doua tururi de scrutin nu elimina acest neajuns al pierderii
voturilor. Votul uninominal in doua tururi de scrutin insemna doar (si nici mai mult nici
mai putin) eliminarea din competitie a tuturor candidatilor care nu se afla clasati pe
primele doua locuri.

Iar optiunea de vot initiala si adevarata a alegatorilor este reprezentata doar de rezultatul
primului tur de scutin. Alegatorii care au votat candidatii de la locul 3 in jos se afla
inaintea turului 2 de scrutin in situatia de a alege “raul mai mic”, nicidecum de a alege
candidatul lor favorit. O parte dintre ei pur si simplu absenteaza la turul 2 de scrutin!
Datele istorice din Franta arata ca in cele mai multe cazuri prezenta la vot in turul 2 de
scrutin a fost mai mica decat la primul tur. Iar cei care se prezinta nu aleg candidatul lor
favorit, ci cum spuneam “raul mai mic”.

In nici un caz nu se poate spune ca acel candidat care castiga are o legitimitate foarte
mare, sau ca ar reprezenta alegerea unei majoritati a alegatorilor. 

6. Se mai sustine ca votul uninominal majoritar va reduce influenta partidelor in alegerea

candidatilor si in final al alesilor care compun parlamentul. Dar cine stabileste candidatii
pentru circumscriptiile si colegiile uninominale?? Tot partidele! Iar avand in vedere
tendinta constanta de vot in unele regiuni de a da majoritatea voturilor unui anume partid
(cum a fost pana acum in Moldova, Muntenia si Oltenia pentru PSD), vor exista destule
colegii “sigure” pentru oricare candidat va fi numit pentru o asemenea circumscriptie.
Eliminarea puterii partidelor de a-si nominaliza candidatii se poate face doar printr-un
sistem de pre-alegeri ale canddatilor, ca si “primaries”, campania electorala pentru
desemnarea candidatului la presedentie din SUA din partea unui partid. Sau printr-un
sistem care ar permite mai multi candidati a aceluiasi partid intr-o singura circumscriptie
uninominala (ceea ce nu este nici prevazut nici dorit in proiectul supus referendumului) 

7. Cum spuneam sistemul uninominal majoritar se foloseste in unele dintre tarile cu cea
mai lunga traditie democratica din lume. In aceste tari sistemul partidelor politice s-a
dezvoltat in decurs de secole catre partide cu o clara doctrina ideologica si programatica.
In Romania insa inca anul trecut unul dintre principalele partide a trecut “peste noapte”
de la doctrina social democrata la doctrina populara (adica la partea contrara a esicherului
politic). Patru partide pretind a avea o doctrina populara. In nici un caz nu poate fi vorba
de o consolidare a sistemului partidelor politice in Romania. Asa cum si in tari cu traditie
democratica mai lunga inca mai apar sau dispar partide (partide noi ecologiste, de dreapta
sau de stanga), si in Romania sistemul partidelor mai trebuie sa evolueze. Sistemul
uninomial majoritar ingheata dezvoltarea de noi partide, si le pune in fata un obtacol
imposibil de trecut, conservand doar partidele mari din momentul de fata. 

8. De actualitate este si o alta implicatie, care se poate vedea in lunile acestea in Ungaria
(tara in care exista vot uninominal majoritar): mutarea luptei politice in strada,
acompaniata de distrugeri, victime si deteriorarea imaginii tarii.
Intr-un sistem in care se asigura reprezentarea proportionala a partidelor (cel actual sau
proiectul APD), foarte rar se intampla ca un singur partid sa dispuna de o majoritate
absoluta in Parlament. Guvernele se bazeaza pe coalitii, sau sunt minoritare, si
intotdeauna exista teoretic sansa ca un guvern sa fie doborit in parlament cu o motiune de
cenzura. Sistemul uninominal majoritar asigura insa in foarte dese randuri unui singur
partid majoritatea absoluta, iar posibilitatea ca o motiune de cenzura sa aiba succes tinde
catre zero (nicaieri in lume parlamentarii propriului partid, dispunand de o majoritatea
absoluta nu au votat o motiune de cenzura impotriva propiului guvern).

Oricat de dezastroasa ar fi politica unui guvern, el nu poate fi doborit pe cai parlamentare.

Opozitia se radicalizeaza si nu mai are la indemana decat presiunea strazii, cu
consecintele care se pot urmari in momentul de fata in Ungaria, singura tanara democratie
care foloseste votul uninominal majoritar, unde neo-nazisti, si alte grupari radicalizate de
inertia sistemului duc lupte de strada cu fortele de ordine. 

9. Sistemul uninominal majoritar poate permite unui partid care este votat constant la mai
multe alegeri consecutive de (numai) 35-40%  sa dispuna de fiecare data de o majoritate
absoluta in Parlament.

In tari ca Marea Britanie, Franta, unde sistemele democratice sunt consolidate si

contrabalanseaza o putere chiar daca timp de mai multe legislative este exercitata de un
singur partid. In Romania insa??

Exemple istorice:

Marea Britanie 1979-1997: 18 ani de guvernare neintrerupta conservatoare cu majoritate

absoluta in Parlament.

Marea Britanie: 1997-? : cel putin 11 ani de guvernare neintrerupta laburista.

Franta: 1959-1981: 22 de ani de guvernare neintrerupta de centru-dreapta (gaullist-

liberala)

Cum ar arata Romania dupa 8 ani (nu 10, 18, 22) de guvenare a unui unic partid?? Faptul
ca un singur partid sa detina puterea aboluta timp de 8 sau 12 ani nu poate duce decat la
clientelarism politic accentuat, cresterea abuzurilor si coruptiei, o justitie in si mai mare
masura afiliata politic, controlul multor instituii ale statului in mana puterii, pe scurt o
alunecare periculoasa catre autoritarism. 

10. Franta, alegeri 1969, exemplu supra-/sub-reprezentare:

Partidul UDR:

      - procentaj de voturi in primul tur de scrutin: 43,65%

- procentaj scaune parlamentare : 60,57%

Alte partide:

- procentaj de vot in primul tur de scrutin: 57,35%

- procentaj de scaune parlamentare : 39,43%

Un partid, preferat de o minoritate de alegatori are o majoritate absoluta confortabila,

optiunile unei majoritati se afla in minoritate in parlament. 

11. Franta, alegeri 1981, exemplu supra-/sub-reprezentare

Partidul Socialist:

- procentaj de voturi in primul tur de scrutin: 37,52%

- procentaj de scaune parlamentare castigate : 54,79%

Alte partide:

- procentaj de voturi 62,48%

- procentaj de scaune parlamentare: 45,21%

Partidul ales initial de o minoritate a alegatorilor are singur o majoritate absoluta in

parlament,

optiunile initiale a aproape 2/3 a alegatorilor in minoritate in parlament. 

12. Franta, alegeri 1993, exemplu supra-/sub-/ne-reprezentare

Partid / Procentaj voturi primul tur/ procentaj parlamentari 

RPR :  20,39%voturi – 42,80% parlamentari

UDF:  19,08%voturi – 36,91% parlamentari

PS:      17,59%voturi – 9,36% parlamentari

Alte partide: 42,94%voturi -  10,93%parlamentari!!! 

Deci doua partide (aliate) care impreuna reprezinta 39,47% din preferintele electoratului
ajung sa dispuna impreuna de  79,71% dintre parlamentari!!

Restul de 61,53% dintre alegatori sunt reprezentati de 20,29% dintre parlamentari!!

Un partid a obtinut 12,53% din voturi in primul tur, si totusi nu a avut nici un
reprezentant in parlament. 

Sistemul uninominal majoritar duce la o repartizare absolut arbitrara si inechitabila a

voturilor alegatorilor!! 

13. Impracticabilitatea sistemului si pierderea practica a dreptului de vot a sute de mii sau
milioane de alegatori: 

Avand in vedere ca milioane de cetateni romani au domiciliul stabilit in afara Romaniei

survine urmatoarea problema: in care colegii electorale isi vor exercita dreptul lor de vot?

a. in colegiile din ultima localitate de resedinta din Romania

b. in colegiile bucurestene ca pana acum (de parca toti ar fi bucuresteni)
c. in colegii speciale pentru romanii stabiliti in strainatate

a.) Pentru a putea vota ei ar trebui sa se inregistreze inainte de fiecare alegere in tara in
ultima localitate de resedinta. Iar in fiecare ambasada sau consulat roman trebuie sa se
afle in ziua alegerilor buletine de vot din toate cele peste 400 de circumscriptii
uninomiale in cantitate suficienta(!!) pentru ca nu se poate stie d-inainte unde, in care
ambasada vor vota cetatenii stabiliti in strainatate.

Vor calatori ei in Romania special pentru a se inregistra? O mare parte nu, astfel ei
pierzand dreptul de vot.

Cum vor cunoaste ei candidatii din circumscriptia lor electorala?

Iar pentru ca votarea in Romania in gari, aeropoarte, nu va mai fi posibila, ci fiecare

trebuie sa voteze in circumscriptia de resedinta:

-pentru a stabili listele cu alegatori corecte este practic necesara efectuarea unui
recensamant inaintea fiecarai alegeri (!!). Si ce se intampla in cazul unor alegeri
anticipate?? Se face repede un recensamant si o chemare in tara pentru inregistrare a
tuturor romanilor cu domiciliul in strainatate??

Pentru ca in cazul in care listele de alegatori nu sunt corecte mii de alegatori nu pot vota
si nu-si pot exercita dreptul de vot. 

b.) Daca se continua practica actuala ca cetatenii romani cu domiciliul in strainatate sa

voteze pentru parlamentarii bucuresteni (de parca toti romanii stabiliti in strainatate ar fi
bucuresteni!):
- Cum vor fi repartizate voturile lor pe circumscriptiile (care vor fi mai multe in
Bucuresti, in cazul votului uninominal majoritar)??? Decide cineva: voturile din Spania
merg la colegiul sector 1, voturile din SUA merg la colegiul Berceni? Cum se face
repartizarea??

Acest sistem este impracticabil

- Este deja posibil ca in momentul de fata sa se afle mai multi cetateni Romani stabiliti in
strainatate decat alegatori in Bucuresti. Atunci romanii stabiliti in strainatate si care in
mare parte nici nu provin din Bucuresti decid rezultatul alegerilor si cine sunt
parlamentarii bucurestenilor!  

c.) Se creaza colegii electorale uninominale extrateritoriale, care sa fie ca marime egale
cu cele din Romania.

In acest caz ar trebui sa se creeze colegii uninominale de genul: colegiul Italia centrala,
colegiul SUA-Coasta de Est, colegiul Benelux-Germania de Nord, colegiul Catalonia,
etc.

Cum se va stabili numarul romanilor si impartirea lor in teritoriu, cine vor fi candidatii
pentru aceste colegii?? 

Sistemul uninominal majoritar este impracticabil fara a lasa milioane de romani (cei
stabiliti in strainatate, dar si cei ramasi sau reveniti in tara daca nu se afla pe listele de
alegatori) direct sau indirect fara posibilitatea de a-si exercita votul si practic fara drept de
vot!! 

Mai este de adaugat ca marea majoritate a Romanilor stabiliti in afara Romaniei oricum
trebuie sa se deplaseze la distante mari de resedinta lor pentru a vota (la cea mai apropiata
ambasada sau consulat). Cei care o fac suporta cheltuieli pentru a vota. Daca insa acum
orice alegere are doua tururi de scrutin, multi dintre ei, din motive economice sau de
timp, nu vor mai putea face o a doua deplasare la ambasada, si iarasi nu-si vor putea
exercita dreptul de vot. 

Poate fi satisfacator ca un sistem electoral sa lase practic sute de mii sau milioane de
cetateni fara unul cel mai de baza drept al unui cetatean intr-o democratie: acela de a
vota?? 

14. Exemplu supra-/sub-reprezentare, Marea Britanie, ultimele alegeri (2005) 

Partid             %voturi          %parlamentari

Labour           35,3%                55,2%

Conserv.         32,3%                30,5%

Liberal            22%                   9,6%

Alte                 10,4%                4,7% 

Diferenta intre procentajul voturilor pentru Labour si pentru Conservatori este de doar
3%. Diferenta intre procentajul parlamentarilor Labour fata de Conservatori: 24,7% !! 

65% dintre alegatorii britanici, 65% deci doua treimi (!!), nu au votat Labour. Totusi ei
toti sunt in opozitie iar partidul votat de doar 35% isi poate face de cap timp de 5 ani.  

Rezultate asemanatoare sunt posibile si in sistemul cu doua tururi de scrutin, cum am

aratat in exemplele din Franta!! 

Un sistem electoral care da asemenea rezultate sa fie salvarea Romaniei??

Departe de asta, sistemul uninominal majoritar este un sistem care asigura unei minoritati
o majoritate parlamentara si o putere absoluta, iar in cazul Romaniei necontrolata!

Pentru ca dupa experientele de pana acum in Romania este o clasa politica neconsolidata
in care dupa alegeri se trece la castigatori (primari/parlamentari care trec de la un partid
la altul pentru a ramane intr-un partid care se afla la putere). Asa ca de la majoritate de
55-60% in parlament se poate ajunge repede la o majoritate de 70% (aleasa de 35%). 

15. Exemplu subreprezentare Marea Britanie:

Partidul liberal-democrat, un partid care timp de decenii este votat de 15-25% din
alegatori este mentinut de sistemul electoral la 5 pana maximal 9%din parlamentari.  

16. Rezultat invers fata de procentajul si numarul voturilor la nivel national :

Sistemul uninominal majoritar (chiar si cel cu doua tururi de scrutin) este intr-atat de
inechitabil incat este posibil ca acel partid care este votat de cei mai multi alegatori la
nivel national sa fie in minoritate in parlament si sa piarda alegerile!!!

Acest lucru este posibil deoarece ca nu mai conteaza totalul voturilor ci doar numarul
circumscriptiilor castigate. Diferenta de voturi intre candidati nu conteaza in final. 

17. Exemple (rezultat invers):  

a.) sa presupunem ca o tara fictiva numita Romania-uninominala ar avea numai 5 colegii

uninominale si deci 5 parlamentari si 2 partide (pentru simplificare).

Presupunand urmatoarele rezultate: 

Colegiu  / Nr de voturi partid A, /Nr de voturi partid B 

Colegiul 1: partidA 1.010 voturi; partidB 990 de voturi; castigator: candidat partid A;

Colegiul 2: partid A 1.010 voturi; partidB 990 de voturi; castigator: candidat partid A;

Colegiul 3: partid A 1.010 voturi; partidB 990 de voturi; castigator: candidat partid A;

Colegiul 4: partid A 500 de voturi; partid B 1.500 de voturi ; castigator: candidat partid
B;

Colegiul 5: partid A 300 de voturi; partid B 1.700 de voturi; castigator: candidat partid
B; 

Numarul de voturi exprimate la nivel national: 5 x 2.000 = 10.000

La nivel national partidul A a fost votat de 3.830 alegatori deci 38,35%.

Partidul B a fost votat de catre 6.170 de alegatori deci de 61,7%.

Cu toate acestea partidul A castiga detasat alegerile acand o majoritate de 60% in

parlament comparatacu 40% cat este minoritatea parlamentara a partidului B (cel care
reprezinta pe cei mai multi cetateni). Asta inseamna votul uninominal majoritar. 

b.) Un celebru rezultat al sistemului uninominal majoritar,

Alegerile prezidentiale SUA in anul 2000 (rezultate oficiale):

1.Al Gore 50,999,897 voturi, 48,38% (chiar fara voturile nevalidate din Florida)

2. Bush 50,456,002 voturi, 47,87%

Castigator : George W. Bush   

c.) Marea Britanie, alegeri Camera Comunelor 1974:

Partid              Voturi la nivel national    %voturi     parlamentari  %parlamentari

1.Conservator  11.872.180                       37,9%         297                 46,8%

2.Labour           11.645.616                      37,2%          301                47,4%

3.Liberal             6.059.517                      19,3%           14(!)              2,2% 

De remarcat nu doar ca partidul care a obtinut cele mai multe voturi la nivel national a
pierdut alegerile si a ramas in opozitie, ci si mai ales faptul ca partidul al treilea clasat,
votat de peste 6 milioane de alegatori (19,3%, mai mult decat jumate din alegatorii
Labour sau Conservatori) a obtinut doar 14 parlamentari (o pondere de 2,2% in
parlament)!! 

Proportia dintre numarul de voturi impartit la numarul de parlamentari:

Labour: in medie a fost nevoie de 38.690  de voturi pentru alege 1 parlamentar

Liberal: in medie a fost nevoie de 432.823 de voturi pentru a alege 1 parlamentar

Acest lucru inseamna ca un vot pentru Labour a avut acelasi efect ca 11 voturi pentru
liberali!

Sau ca 5.500.000 de oameni (alegatori liberali) au votat absolut deageaba, voturile lor
pierzandu-se. 

Atentie: rezultate asemanatoare sunt posibile si in sistemul cu doua tururi de scrutin

pentru ca primul clasat castiga tot indiferent de diferenta intre locul 1 si doi, iar toate
celelalte voturi se pierd ca si cum n-ar fi votat nimeni. 

18. Analiza electorala a alegerilor din Marea Britanie 2005:

Citat din prestigiosul saptamanal "The Economist" intr-o analiza a alagerilor din Marea
Britanie din 2005 si a sistemului electoral din aceasta tara: "Overall it took Labour only
26.872 votes to elect an MP (MP = member of parliament), the Conservatives 44.531 and
the Lib Dems 96.485". Cu alte cuvinte 1 om care voteaza Labour face cat 2 oameni care
voteaza Con si face cat 4 oameni care voteaza Lib. 

19. Din aceasi analiza publicata in “The Economist”:

"John Curtice of the Strathclyde University says that... the Conservatives will need a lead
of 8 to 9 percentege points over Labour to gain a majority". 

Asta inseamana urmatorul lucru: Partidul Conservator chiar daca otine voturile mai
multor alegatori la nivel national decat partidul Laburist nu castiga alegerile, decat daca
reuseste sa castige un procentaj cu 8-9% mai mult din totalul voturilor decat Labour. De
ce? Pentru ca Labour chiar avand mai putini alegatori castiga multe circumscriptii la o
diferenta relativ mica fata de partidul Conservator. In schimb partidul Conservator, poate
avea mai multi alegatori deageaba, pentru ca are ghinionul sa castige circumscriptiile sale
la o diferenta mai mare fata Labour. Insa diferenta de voturi nu conteaza, ci doar numarul
circumscriptiilor castigate. 

Cu alte cuvinte: daca partidul A, Conservatorii, vor sa castige o majoritate parlamentara

si sa ajunga la putere au nevoie de un procentaj din voturile totale cu 8 sau 9 procente mai
mare decat Labour. Curat democratie! Adica partidul B – cu 35% din voturi  are
majoritate absoluta in parlament; Partidul A Conservatorii – cu 40% din voturi inseamna
pentru ei (pofta in cui putere) treceti in opozitie, numai daca ar avea un scor de 45% ar
intrece partidul B si ar ajunge la putere. Asta este votul uninominal majoritar cu unul sau
doua tururi de scrutin 

20. "Scrutinul uninominal - intre mit si realitate": O analiza la BBC a lui Petru Clej
despre cererea facuta marti in Parlament de catre presedintele Traian Basescu pentru
organizarea unui referendum avand ca subiect votul uninominal (publicata in februarie
2007).

"Totusi, desi este un scrutin mai simplu in teorie, implicatiile sale sunt mult mai
complicate decat lasa sa se inteleaga declaratiile categorice de sustinere ale majoritatii
clasei politice ", spune jurnalistul de la sectia romana a BBC-ului. Scrutinul majoritar
uninominal prevede alegerea unui singur deputat intr-o circumscriptie, candidatul care
intruneste cel mai ridicat numar de voturi. El poate avea loc intr-un singur tur, ca in
Marea Britanie sau în doua tururi, ca in Franta, modul de alegere fiind similar cu cel de la
scrutinul de primar in Romania.Putini stiu insa, iar politicienii din Romania nu o spun
niciodata, cele doua tari mentionate, Marea Britanie si Franta, sunt singurele din Europa
care intrebuinteaza exclusiv acest mod de scrutin la alegerea parlamentului. "Unul dintre
miturile despre scrutinul uninominal este ca cetateanul are posibilitatea sa aleaga
persoana pe care o doreste în parlament. Afirmatia e doar partial adevarata, deoarece
marea majoritate a candidatilor cu sansa au investitura unui partid"", mai atrage atentia
Petru Clej. Faptul ca un singur deputat in circumscriptie e ales, duce la situatii în care
majoritatea alegatorilor din circumscriptie raman nereprezentati, in conditiile obtinerii
unui scor de sub 50 la suta de catre castigator.Pe plan national, efectele scrutinului
majoritar uninominal sunt dramatice in favoarea partidului clasat pe primul loc.Astfel, in
alegerile parlamentare din Marea Britanie din 2005, Partidul Laburist s-a situat pe primul
loc cu 35 la suta din voturi, dar a obţinut 55 la suta dintre mandatele de deputati, adica s-a
situat pe primul loc in 55 la suta dintre circumscriptii. Un alt mit al scutinului uninominal
este ca se voteaza persoane, nu partide. O privire asupra compozitiei Camerei Comunelor
din Marea Britanie si Adunarii Nationale a Frantei spulbera imediat acest mit. Din 646 de
deputati britanic unul singur este independent, iar din cei 577 de deptati francezi niciunul
nu este independent.Chiar si în Congresul Statelor Unite, unde personalitatea candidatilor
conteaza mai mult in alegeri sunt doar 2 independenti din 535 de parlamentari, restul de
533 apartinand celor doua mari partide, Republican si Democrat.

21. Sistemul uninominal majoritar si impartialitatea institutiilor statului

Sistemul uninominal majoritar face posibil pe fondul absenteismului in turul doi de

scrutin ca un partid care intruneste (doar) ca. 30% din voturile in primul tur de scrutin, sa
dispuna de o majoritate absoluta (peste 50%) in parlament. Partidul “unic” poate 
schimba dupa bunul plac legile de functionare si influenta componenta conducerii lor.
Spre exemplu toti cei 9 judecatori ai Curtii Constitutionale vor fi numiti de aceasi forta
politica.

22. Istoria si sociologia arata ca deciziile luate pe calea consensului prin compromis (de
mai multe partide) sunt mai durabile si mai acceptate. Deciziile luate pe cale conflictiva
sau unilateral (cand un singur partid detine puterea absoluta) nasc conflicte, sunt de scurta
durata si schimbate chiar radical cand intr-un final, dupa 4, 8, 12 sau 16 ani, cand opozitia
ajunge in sfarsit la putere. Reprezentativitatea proportionala in parlament (asigurata si de
proiectul PNL-PD-PSD-PC-APD) este singurul care asigura ca mai multe partide (care
reprezinta vointa unei proportii mari de alegatori) sa poata participa la negocierile si
deciziile legislative sau executive, sa se echilibreze si sa se controleze reciproc. Daca un
singur partid (care reprezinta o proportie mai mica a populatiei) ia singur toate deciziile
se ajunge foarte repede ca un singur om, un singur lider de partid, sa poata decida dupa
bunul plac in toate domeniile politice. 

23. Scutinul uninominal majoritar face posibil ca un partid care reprezinta un procentaj
mare al alegatorilor (in Franta s-a intamplat in mai multe randuri cu Partide care au aavut
un rezultat de peste 10% din voturi la nivel national) sa nu aiba nici un singur(!)
reprezentant in parlament.  Parlamentul trebuie sa reprezinte optiunile politice ale
alegatorilor, nu sa lase nereprezentate mari proportii ale societatii.

Caci democratie inseamna (intre altele) si "un om – un vot". Votul uninominal majoritar
inseamna "oameni putini: votul vostru conteza; oameni multi: votul si opinia voastra
contaza mai putin sau deloc". 

24. Chiar unul dintre presupusele avantaje al sistemului uninominal majoritar devine unul
dintre marele dezavantaje: Personalizarea campaniei electorale. 

In circumscriptii electorale uninominale ( a se vedea exemplul Statelor Unite) nu se mai

compara ceea ce e intr-adevar esential: ce program are partidul A sau partidul B, ce legi
ca sustine sau nu va sustine. Foarte repede se ajunge la compararea CV-urilor si la
chestiuni de genul: care candidat arata mai bine, care candidat prinde mai bine la femei,
care vorbeste mai bine, care e insurat sau de ce nu e insurat, cat de bine arata sotia sau
prietena, ce a facut sau n-a facut cand era adolescent, apartine sau nu unei minoritati
etnice, e religios sau nu, etc., etc.

Cand nici una dintre aceste chestiuni este cu adevarat importanta, ci doar politica si legile
pe care le va sustine, daca sunt ele bune sau nu. 

25. Imposibilitatea revenirii de la sistemul electoral uninominal majoritar la unul

proportonal. 

O alta implicatie deosebit de importanta a votului uninominal majoritar este urmatoarea:

nu mai exista cale intoarsa!

Cu toate se sustine pe alocuri idea “incercam si votul uninominal, si daca n-o fi cine stie
ce schimbam iara sistemul”. Este imposibil pentru ca – atentie mare – odata ce un partid
are majoritate absoluta in parlament, chiar daca reprezinta cu mult sub 50% din alegatori,
niciodata acel partid nu va schimba legea electorala din altruism. Nici cand doua partide
alterneaza la guvernare nu vor schimba niciodata sistemul de dragul unei reprezentari mai
echitabile a adversarilor politici
Ca dovada rezistenta extraordinara, si care dureaza de secole, a sistemelor elctorale
uninominale din Marea Britanie si Statele Unite, in ciuda tuturor neajunsurilor, sisteme
care n-au fost modificate cu toate ca provin din vremea epocii de piatra a democratiei.

Singura sansa care se intrevede de exemplu in Marea Britanie pentru introducerea

reprezentarii proportionale este evenimentul foarte improbabil (si care se intampla
statistic cam o data in 100 de ani) cand nici unul dintre primele doua partide nu reuseste
sa castige o majoritate absoluta in parlament si este nevoit sa faca o coalitie cu al treilea
partid pentru a guverna. Este posibil ca acest eveniment sa se intample in mod
exceptional la una dintre urmatoarele alegeri in Marea Britanie, datorita cresterii ponderii
partidului “al treilea” Liberal-Democrat. Atunci chiar Marea Britanie va isi va schimba
sistemul electoral catre un sistem cu reprezentare proportionala. 

26. De cate voturi va fi nevoie pentru ca castiga un post de parlamentar intr-o

circumscriptie uninominala? 

Pornind de la o populatie de 20 de milioane si 400 de circumscriptii uninominale (pentru

simplificare) se ajunge la marimea circumscriptiilor uninominale de 50.000 de locuitori
per circumscriptie.

Copiii si tinerii sub 18 ani neavand drept de vot si insumand aprox. 20% din populatie se
ajunge la 40.000 de cetateni cu drept de vot pentru fiecare circumscriptie.

Daca consideram o prezenta la vot de 75% (ceea ce este o prezumtie foarte optimista) se
ajunge la 30.000 de alegatori pe circumscriptie.

Cum am vazut este indeajuns de a avea 30-35% din voturi in primul tur de scrutin pentru
a castiga circumscriptia. Practic asta inseamna ca a convinge prin oricare metoda
(populism, promisiuni imposibil de realizat, impartire de cadouri electorale, reclama
platita,  etc.) doar 10.000 de alegatori intr-o circumscriptie cu 40.000 de alegatori duce
deja la castigarea circumscriptiei.

Este clar: Cu cat va fi un candidat mai bogat pentru a-si face reclama cu atat va castiga a
mai usor. Patron de firma "marinimos", Becali in miniatura, prefacuti crestini, ei vor fi,
cei care vor castiga, doar 10 mii de oameni din 40 de mii trebuie convinsi.

Orice milionar isi va putea “cumpara” un loc in parlament daca se preface generos si
popular.

Am fi martorii unei feudalizari si mai accentuate a sitemului politic in care banii si

bogatia candidatului vor conta mai mult ca niciodata. 

27. Pentru ca votul uninominal majoritate sa nu fie in absolut injust si inechitabil ci doar
in proportie de 90% injust si inechitabil (pt ca mai echitabil nu se poate fi cum am vazut)
numarul alegatorilor din fiecare circumscriptie electorala trebuie sa fie aproximativ egal.
Pentru ca ar fi absolut injust ca o circumscriptie sa aiba 50.000 de alegatori iar alta
100.000, si astfel intr-o circumscritie mica poate fi ales X cu mult mai putine voturi decat
parlamentarul Y dintr-o circumscritie electorala mai mare. Prin urmare ar trebui facuta o
impartire administrativ electorala noua cu circumscriptii electorale aproximativ egale ca
numar de de alegatori, dar mult mai mici decat actualele judete.  

O veche zicala suna asa “Cine imparte parte-si face”. Cine va face aceasta imparteala?
Dupa ce criterii se va face?  

Este clar : numai o institutie noua si absolut independenta din punct de vedere politic ar
avea raspunderea de a : trasa granitele circumscriptiilor electorale, de a asigura
corectitudinea si exactitatea listelor de alegatori. Intrebarea 1: cate institutii independente
si absolut impartiale din punct de vedere politic exista momentan in Romania?

Intrebarea 2: cu cat mai independente si impartiale din punct de vedere politic vor fi
institutiile statului cand, conform experientei cu votul uninominal majoritar in alte tari, un
singur partid va detine majoritatea si puterea absouta timp de 4, 8 sau 12 ani? 

28. Aceste noi unitati adminstrative nu doar trebuie create, ci si de-a lungul vremii
pastrate in dimensiuni (masurate in numarul alegatorilor) constante si egale intre ele.
Cum insa populatia migreaza (de la sat la oras, din est spre vest, din tara in strainatate si
inapoi, etc). la fiecare 4 ani aceste circumscriptii rajustate, ca numarul alegatorilor sa fie
aproximativ acelasi in toate circumscriptiile. Reajustare inseamna: satul A voteaza odata
in circumscritia X, dupa patru ani la circumscriptia Y, strada B dintr-un oras mai mare la
fel isi schimba apartenenta. Cine face aceasta reajustare? Dupa ce criterii? Cine decide ca
tocmai satul A e mutat din circumscriptia X in circumscritia Y, si nu satul B? Minisetrul
Administratiei si Internelor decide? Al partidului cu majoritate absoluta (votat de doar
35% din populatie)?  Sistemul uninominal majoritar are implicatii deosebit de profunde si
complicate. Acest lucru ar fi in parte valabil si pentru proiectul APD, insa acesta
asigurand reprezantivitatea proportionala conform voturilor la nivel national, marimea si
reajustarea circumscriptiilor nu ar fi la fel de imperativa.

Ce este limpede e ca va ar fi nevoie de o ciopartire mai mult sau mai putin arbitrara a
unitatilor administrative in circumscriptii electorale mai mici, ciopartire care trebuie
reajustata inaintea oricarui nou scrutin.

Atentie: nici macar in Statele Unite nu exista o institutie independenta care sa

supervizeze in mod echidistant forma, dimensiunile si ajustarea corecta a
circumscriptiilor electorale.

29. Votul uninominal majoritar inseamna "gerrymandering", "safe seats" si "contested

seats".

Daca in SUA el are aceste consecinte, cu atat mai mult le va avea in Romania.  
 

"Gerrymandering" (vezi harta circumscriptiilor electorale din SUA) este un termen

englez care desemneaza crearea dupa bunul plac si in mod absolut arbitrar si irational a
circumscriptiilor electorale. Partidul “unic” cel cu majoritatea absoluta, sau cele doua
partide atotputernice timp de 4 sau 8 ani fiecare, vor incerca negresit cu ocazia ajustarii
marimii circumscriptiilor electorale sa creeze cat mai multe circumscriptii “sigure” (“safe
seats”). Circumscriptiile sigure sunt acelea care de-a lungul timpului intotdeauna sau
aproape intotdeauna au trimis candidatul aceluiasi partid (partidul lor) in parlament. In
acest sens vor incerca sa "croiasca" circumscriptii electorale care sa uneasca localitati,
cartiere etc. care voteaza majoritar cu partidul lor. Rezultatul este: circumscriptii
electorale cu forme hilare, lunguiete, incolacite, incarligate,  intretaiate (a se vedea, repet,
harta circumscriptiilor electorale pentru Camera Reprezentantilor din SUA). Sau altfel
spus: localitatea A care se afla la foarte mare distanta de localitatea B, ele sunt insa
impreuna in circumscriptia X. localitatea C, lipita de localitatea A, dar in circumscriptia
electorala Y.  

30. Circumscriptiile sigure, "safe seats":

Si fara ajustarea circumscriptiilor electorale, dar mai ales dupa ajustare vor exista
"circumscriptii sigure". Exemplu: aproape toate circumscriptiile din Moldova, Oltenia si
Muntenia (in afara Bucurestiului si eventual unu sau doua alte orase) au fost pana acum si
vor fi probabil si in viitor, circumscriptii sigure pentru PSD, sau pentru PSD in alianta cu
PRM. Acolo oricine va fi pus candidat va castiga. Iar acolo "baietii destepti" isi vor
cumpara un loc in parlament, caci tot partidele decid cine si unde va fi candidatul lor. Nu
vom avea mai putini baroni locali, ci mai multi, nu numai baroni, ci si conti, marchizi,
duci si boieri locali.

Un istoric francez despre sistemul electoral englez: “daca un partid si-ar desemna ca si
candidat o maimuta, int-un “safe seat” pana si o maimuta ar fi aleasa deputat in
parlament.

De aceea de exemplu in Anglia, candidatii strategici sunt plasati in circumscriptii care

timp de decenii si secole aproape au dat ca si castigator mereu candidatii aceluiasi partid. 

31. Se vehiculeaza pe alocuri idea si preocupaea ca votul uninominal majoritar ar

defavoriza zonele rurale. Din contra; votul uninominal inseamana: o circumscriptie - un
singur deputat. Circumscriptiile vor fi mult mai mici decat actualele judete, fiecare judet
avand de la 4 la 7 circumscriptii. Daca pana acum voturile erau sumate la nivel de judet,
sate si orase impreuna, votul uninominal majoritar ar insemna ca orasele, mai ales cele
mari, au circumscriptia lor, iar zonele rurale au circumscriptii fara nici un mare oras.
Practic asta inseamna ca marea majoritate a circumscriptiilor uninominale vor fi ori rurale
ori semirurale (orase mici si cartiere periferice ale oraselor mari). A duce cu zaharelul
populatia rurala mai putin informata si educata politic prin: populism, “cadouri
electorale”, promisiuni nerealizabile, si alte forme fara fond, va fi sportul national al
politicienilor romani.  

De aici reiese cat de gresita este idea conform careia odata cu votul uninominal vor
disparea baronii locali si “clasa politica nereformata” din parlament. Nimic mai gresit.
Baietii destepti ori isi vor cumpara ei singuri locul, ori il vor cumpara pentru o persoana
apropiata lor. Coruptia este un delict, iar de delicte trebuie sa se ocupe justitia si politia.
Niciodata un sistem electoral, oricare ar fi nu poate ajuta la "prevenirea" coruptiei.  

32. "Contested seats"

Dupa ce in 50-60% (procentajul creste pe masura ce trece timpul) din circumscriptii este
mai mult sau mai putin clar inca d-inaintea alegerilor cine va castiga lupta electorala se ca
duce exclusiv in restul circumscriptiilor. Tot arsenalul, bani, publicitate etc. se va
concentra acolo. Acest fenomen se poate observa in SUA, unde de exemplu republicanii
nici nu mai incearca sa castige “state democrate” ca Massachusetts. Dupa decenii si
secole de vot uninominal in Anglia sau SUA s-a ajuns atat de departe incat alegatorii
schimbatori "swing voters" din circumscriptiile disputate (contested seats), adica o
fractiune mica facand parte din alta fractiune mica , ajung sa decida rezultatul alegerilor
la nivel national. 5-10% din alegatori decid de fapt tot scrutinul, si doar ei sunt curtati de
programele si campaniile electorale ale partidelor.

Asta va avea ca urmare si o un proces de dezinteresare si resemnare si neimplicare a

populatiei fata de procesul politic.

33. Votul uninominal majoritar, discursul antiparlamentar, si pericolul alunecarii catre

autoritarism 

Votul uninominal majoritar este folosit adeseori de catre actori politici care practica un
discurs anti-parlamentar, si insinueaza permanent o imagine negativa a aparlamentului.

Chiar daca parlamentul nu a functionat deloc perfect pana acum (dar care institutie a
facut-o?), parlamentul este si trebuie sa fie institutia cheie a democratiilor europene,
institutia legiuitoare, si controlorul puterii executive si a altor institutii ale statului. 

Intr-o tara cu un sistem politic inca neconsolidat ca si Romania exista pericolul ca un

parlament in care un singur partid dispune de majoritati absolute timp de 4, 8 sau 12 ani
sa:

-neglijeze controlul guvernului si a institutiilor statului

-sa permita abuzuri greu de sanctionat avand in vedere majoritatea absoluta si

imposibilitatea trecerii de motiuni de cenzura sau legi impotriva vointei guvernului
-este posibila alunecare catre un sistem in care liderul partidului de guvernamant (fie el
presedinte sau sef de guvern) acapareaza o putere decizionala din ce in ce mai ampla si
necontrolata

-este posibila modificarea constitutiei catre un sistem in care parlamentul joaca un rol
mult mai mic, o republica prezidential

Republica parlamentara este insa forma consacrata a democratiei europene. Intotdeauna

cand Romania s-a indepartat de-a lungul istoriei de modelele democratice europene
consecintele au fost tragice si dezastroase. De aceea este pentru binele Romaniei sa
urmeze modelele democratice europene, caracterizate de republici sau monarhii
parlamentare cu reprezentare proportionala in parlament.

O republica prezidentiala sau in general o diminuare a rolului parlamentului ar duce la un

sistem politic asemanator cu cel al Rusiei, in care un presedinte si partidul lui detine timp
de 4, 8, 12 sau 16 ani puterea absoluta in tara, cu toate consecintele negative.

Concluzie

 Sistemul uninominal majoritar are mari neajunsuri. El este o exceptie in democratiile

occidentale si folosit aproape numai in tari cu o larga traditie democratica, cu institutii ale
statului functionale si independente. Fara acestea, sistemul uninominal majoritar duce
intre altele la concentrarea puterii in mainile unui singur partid si la amplificarea
abuzurilor de putere dar si la congelarea unui sistemului de partide politice inca
neconsolidat si limpezit intr-o democratie inca tanara. Si in orice caz nu este un
instrument (cu atat mai putin “singurul instrument”) pentru reformarea clasei politice. Ca
orice sistem care nu asigura reprezentarea proportionala si echitabila in parlament a
optiunilor alegatorilor nu poate fi un sistem bun.

In opinia mea sistemul uninominal majoritar trebuie respins in referendum si in campania

electorala premergatoare acestuia. 

Proiectul de sistem electoral  proportional in colegii uninominale (propus de PNL-PD-

PSD-PC-UDMR-APD) este un sistem foarte bun, deorece imbina avantajele sistemelor
proportionale si uninominale, evitand in mare masura dezavantajele fiecaruia.

Insa nici macar trecerea la acest sistem nu poate fi facuta in graba sau fara pregatire, fiind
in mod imperativ necesara crearea unei noi institutii absolut independente din punct de
vedere politic care sa asigure: trasarea si reajustarea permanenta a dimensiunilor
circumscriptiilor uninominale, corectitudinea si actualitatea listelor de alegatori (inclusiv
recensaminte), rezolvare problemei circumscriptiilor pentru romanilor stabiliti in afara
Romaniei.