Professional Documents
Culture Documents
10
septembrie – octombrie - noiembrie 2009
ISSN 1843 – 6757
- revistă on-line -
1
Mămici, tătici, bunici, vă invităm să citiţi revista noastră!
Minunatele ei pagini vă aşteaptă!
-revistă dedicată copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi
deopotrivă frăţiorii mai mari, părinţii şi de ce nu, bunicii-
Din cuprins :
1. Glas de anotimp
2. Părinţii trebuie să ştie !
3. Activitate mare...
4. Educator, învăţător, profesor
5. Creaţie în...recreaţie
6. Jocuri deosebite
7. Harta inimii
8. Ţara noastră aur poartă...
9. Musafirii povestesc
10. Ecologie şi armonie
11. Pagina din jurnal
12. Din activităţile noastre
13. Drumuri de poveste
14. Hai să colorăm !
15. Supliment la aniversare
,,-Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată !”
Ion Creangă
Sigla noastră
Culorile copilăriei
2
Cum se joacă culorile toamna?
Din cercul culorilor îşi dau întâlnire cele mai năstruşnice combinaţii posibile de culori,
astfel încât să încânte ochiul oricui, astfel ca toamna să nu mai plouă cu nori gri, ci cu
senin de frunze arămii.
Copii toţi aleargă veseli să calce pentru a câta oară pe foşnetul covorului tomnatic, în
culori parfumate de fructele toamnei nespus de darnice.
Iată cum se joacă culorile toamna, iată ce minunăţii ivesc din joaca lor înmiresmată de
parfum de struguri copţi, de foi de porumb abia tăiate, de scârţâit vechi de căruţe obosite,
încărcate cu dovleci portocalii, aşa de copţi de stau gata să pleznească...Iată cum se joacă
toamna culorile... Dau fuga prin grădini, adună belşug de legume şi-apoi se-nghesuie
nestingherite în borcanele cu zacuscă, în cămările harnicelor gospodine....Iată cum se
joacă toamna culorile...împletindu-se în compoturi dulci de mere şi pere, în siropuri de
gutui galbene, în ultimele frunze ce abia se mai ţin de crengile îmbătrânite ale copacilor...
Greieraşul îşi uneşte melodia cu foşnetul suav al frunzelor, iar ploaia bate ca un refren,
uneori plictisitor. Umbrelele o opresc asemeni tobelor, care apasă şi spun bis melodiei
abia terminate...
Da, aşa se joacă toamna culorile...iar noi, uneori, nici nu le vedem...
Haideţi cu toţii să privim pentru o clipă bogăţia de culori din fiecare anotimp. Opriţi-vă
toamna să-i admiraţi culorile...
Inst.ed. Nicoletta Huştiuc,
G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba
Toamna
plouă
cu
frunze
colorate!!!
3
Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie (THDA, ADHD)
În 1902, Still descria tulburarea într-o modalitate care poate fi considerată foarte adecvată astăzi
„copiii aveau defecte ale controlului motor aceştia erau hiperactivi, incapabili de a se concentra, cu
dificultăţi de învăţare şi probleme de conduită” .
Prevalenţă şi evoluţie :
Tulburarea hiperkinetică este una dintre cele mai frecvente afecţiuni comportamentale întâlnite la
copii şi adolescenţi. Studiile arată că un procent de 5% din copiii de vârstă şcolară prezintă simptomele
acestei tulburări (1-2 din copiii dintr-o clasă de 30). Este mai des întâlnită la indivizii cu precedent în
tulburările de conduită, dificultăţi de învăţare, ticuri, sindrom Tourette etc. Tulburarea debutează în 50%
din cazuri înainte de 4 ani, dar de cele mai multe ori nu este recunoscută până la începerea şcolii. Mai târziu
pot să apară şi opoziţionismul provocator şi tulburările de conduită.
Diagnostic :
Aceasta afecţiune se poate manifesta la preşcolari, şcolari şi adolescenţi.
Conform DSM IV simptomele THDA sunt:
Simptomele de inatenţie : şase (sau mai multe) dintre următoarele simptome de inatenţie au persistat cel
puţin 6 luni într -un grad care este dezadaptativ şi discrepant în raport cu nivelul de dezvoltare:
• Adeseori ignoră detaliile; greşeşte din neglijenţă.
• Adeseori îşi menţine cu greutate concentrarea la lucru sau la joacă.
• Adeseori pare să nu asculte atunci când cineva i se adresează direct.
• Adeseori nu respectă instrucţiunile, nu termină ceea ce a început.
• Adeseori are dificultăţi în a-şi organiza sarcinile şi activităţile.
• Adeseori evită activităţile care necesită efort intelectual susţinut.
• Adeseori pierde lucruri de care are nevoie.
• Adeseori este distras de zgomote exterioare.
• Adeseori este uituc în activităţile lui.
Simptomele de hiperactivitate-impulsivitate: şase (sau mai multe) dintre următoarele simptome de
hiperactivitate-impulsivitate au persistat cel puţin 6 luni într -un grad care este dezadaptativ şi discrepant în
raport cu nivelul de dezvoltare:
Hiperactivitatea
• Adeseori aleargă sau se caţără atunci când nu ar trebui.
• Adeseori vorbeşte excesiv.
• Adeseori se agită sau se foieşte.
• Adeseori trebuie să se ridice de pe scaun.
• Adeseori are dificultăţi în desfăşurarea activităţilor de timp liber nezgomotoase.
• Adeseori este în mişcare, parcă ar fi animat de un motor.
Impulsivitatea
• Adeseori răspunde înainte ca întrebările să fie complete.
• Adeseori are dificultăţi în a-şi aştepta rândul.
• Adeseori întrerupe sau deranjează alte persoane.
Deoarece toţi copiii se comportă uneori astfel, diagnosticul de THDA poate fi stabilit unui copil numai
de către un specialist.
Sunt prezente următoarele tipuri de THDA:
- tipul combinat : deficit de atenţie şi hiperactivitate;
- tipul predominant cu neatenţie;
- tipul predominant impulsiv hiperactiv.
Tratamentul THDA:
- intervenţie psihoterapeutica:
- psihoterapia familiei ;
- psihoterapia individuală;
- psihoterapia de grup;
- intervenţie medicamentoasă.
4
Consilierea copiilor preşcolari - mijloc socio-afectiv de integrare
Preşcolaritatea sau cea de-a doua copilărie se caracterizează printr-o deosebită receptivitate la influenţele
mediului şi prin ritmuri accelerate de dezvoltare psihică.
Parafrazându-l pe Jean Jack Rousseau, încercam să înţelegem şi să găsim modalităţi eficiente de exprimare
a sentimentelor faţă de copii, totodată înţelegându-i: ,,… căutaţi să vă înţelegeţi mai bine copiii, deoarece
cu siguranţă
nu-i cunoaşteţi; este bine să acţionaţi cu calm şi prudenta atunci când copilul are o problemă, iar atunci
când apar conflictele, trebuie depus un efort în plus pentru a stăpâni situaţia, cerând să fie respectaţi, dar în
acelaşi timp acordând copilului respectul pe care el îl solicită şi la care el are tot dreptul".
Educaţia făcută de părinţi cât şi cea a grădiniţei se răsfrânge asupra tuturor laturilor personalităţii copilului.
Pe măsură ce copilul se dezvoltă, cresc şi trebuinţele şi dorinţele lui.
Oare îi înţelegem pe deplin aceste trebuinţe ale lui?
Oare ne simţim aproape de sufletul lui deseori atât de zbuciumat din diverse cauze?
Apropierea de copil presupune existenţa unor relaţii noi între copil-educatoare şi educatoare-copil, bazate
pe încredere, preţuire, siguranţă, care să-i dea copilului certitudinea că educatoarea este fiinţă căreia îi poate
încredinţa ,,tainele sufletului”, spre păstrare.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, este necesar să-i dai copilului posibilitatea să-ţi deschidă calea spre
lumea lui interioară sau să-i dai puterea de a înţelege că tu eşti busola în marea lume a lui de multe ori
neînţeleasă de noi, ca adulţi.
El simte când este privit cu încredere, cu afecţiune şi când nu – reacţia copilului faţă de tine este diferită, se
închide într-o carapace, greu ,,de spart”.
Un copil jignit, neînţeles, bruscat, neluat în serios, se va îndepărta de educatoare, oricât am încerca să
stabilim climatul anterior, nu vom reuşi.
Ne vom izbi mereu de opoziţia lui ca de un zid şi va fi înclinat să creadă că, la prima reacţie a lui, iar va fi
respins, considerându-se astfel într-un mare pericol.
Legătura cu copilul trebuie să fie solidă, sinceritatea şi încrederea să ducă la o confidenţă a copilului,
copilul încredinţându-ne pentru păstrare toate gândurile şi intimităţile sale.
,,Fericit este copilul care găseşte în fiecare etapă a drumului sau pe educatorul capabil să-i insufle
treptat forţa şi elanul necesare împlinirii destinului său ca OM".
5
Activitate mare...
doar într-o scrisoare !
Călătorii de vacanţă
2. Pe lângă localitatea Vinerea, în care locuiesc, trece râul Cugir. Vara, copiii se adună pe
malul apei şi se împart în două echipe şi se joacă de-a ,,piraţii”, atacă echipa de pe mal
folosind ,,săbii” din papură şi duc prizonierii în tabăra lor, pedepsindu-i în diferite
moduri.
4. Hotelul meu preferat este ,,Malibu” din Mamaia. Are forma unei piramide şi pe fiecare
etaj are plantaţi palmieri. La fiecare cameră este pus câte un bec care se aprinde seara, iar
lumina se schimbă în toate culorile curcubeului.
5. Pentru copii, cel mai plăcut muzeu este cel de ,,Ştiinţe ale Naturii”. Aici copiii
pot afla lucruri foarte interesante despre plante şi animale care trăiesc şi au trăit pe
pământ. Sunt expuse fosile şi animale împăiate.
Parcul de distracţii este un loc plăcut copiilor deoarece sunt diferite modalităţi de a-ţi
petrece timpul : cu roata mare, cu trenuleţul vacanţei, la rodeo, cu maşinuţele.
Mie îmi place restaurantul Mac Donald s pentru că acolo se servesc hamburgeri şi
cartofi prăjiţi şi multe alte feluri de mâncare frumos aranjate.
Inst.ed. Nicoletta Huştiuc,
G.P.N. Vinerea, Cugir, jud. Alba
6
Metode interactive de grup în gradiniţă
Acest nou tip de metodă de predare – învăţare este un joc în sine. Copiii se împart în şase grupe – pentru
şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat.
Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul didactic să fie bogat, iar cele şase pălării să
fie frumos colorate, să-i atragă pe elevi.
Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde,
albastru şi negru. Bineînţeles că rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să spună ce gândesc, dar să
fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Fiecare culoare reprezintă un rol.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul:
Pălăria albă:
este obiectivă asupra informaţiilor;
este neutră;
Pălăria roşie:
lasă liber imaginaţiei şi sentimentelor;
este impulsivă;
poate însemna şi supărare sau furie;
reprezintă o bogată paletă a stările afective;
Pălăria neagră:
exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata;
oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie;
reprezintă perspectiva gândirii negative, pesimiste;
Pălăria galbenă:
oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei;
culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea,optimismul;
este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic;
Pălăria verde:
exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;
este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare;
Pălăria albastră:
exprimă controlul procesului de gândire;
albastru a rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor,atotvăzător şi atotcunoscător;
supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii;
este preocuparea de a controla şi de a organiza;
Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi
pregătească ideile.
Pălăria poate fi purtată individual sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi pălărie, fiind conştienţi de
faptul că:
- pălăria albastră - clarifică
- pălăria albă - informează
- pălăria verde - generează ideile noi
- pălăria galbenă - aduce beneficii
- pălăria neagră - identifică greşelile
- pălăria roşie - spune ce simte despre
Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi:
pălăria albă – pălăria roşie
pălăria neagră – pălăria galbenă
pălăria verde – pălăria albastră
Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informaţiilor,
sentimentelor, judecăţilor, atitudinii pozitive, creativităţii, controlului.
- continuare în numărul 11-
Inst. ed. Elena Comănescu, G.P.p. nr. 1, Buzău
7
Grădiniţa Ariciul
Mă aşteaptă păpuşica
Şi răţoiul bucătar, Speriată de- arătare,
Să le servesc fripturica M-am ferit să nu mă vadă,
În sos de muştar. El o luă-ncet pe cărare,
Spre căsuţa-i din livadă,
Unde-aşteaptă temători
Mama şi doi puişori.
Vine toamna
8
Frunza
9
Mărul buclucaş
Unde e toamna?
10
Jocuri deosebite
continuare
Exerciţii de încălzire:
a) Jocul bomboanelor
Nivel de dificultate: mediu
Grup ţintă: întregul grup
Rezultate aşteptate: destindere, relaxare şi distracţie
Descriere:
Liderul va cere participanţilor să se aşeze pe scaune, în cerc. El va lega pe unii
dintre ei la ochi, pe alţii îi va lega de scaun, altora le va lega piciorul de piciorul
scaunului, pe doi vecini îi va uni prin legarea mâinii unuia de mâna celuilalt etc, iar câţiva
vor rămâne liberi.
În mijloc, vor fi puse apoi bomboane. Liderul îi anunţă că în mijlocul cercului
sunt aceste recompense şi că ei trebuie să găsească o modalitate de a le lua.
La sfârşitul jocului, fiecare va spune ce a simţit în timpul jocului, ce sentimente a
avut, cum s-a simţit în postura respectivă etc.
Precizare:
Pentru desfăşurarea în siguranţă a jocului este indicat ca preşcolarii să nu fie
legaţi de piciorul scaunului, pentru a se evita eventualele accidente.
11
Desenează prenumele tău
Desenează prenumele tău pe albul norilor
Ploaia îl va spăla cu următoarea rafală...
12
Străvechea poveste a Slănicului prahovean
Ţara noastră
aur poartă...
13
Activităţi extracurriculare-excursia şcolară
14
Cum tratǎm situaţiile de absenteism la şcolarul mic?
15
Câte frunze se ascund
în acest covor de toamnă ?
Coloraţi!
16
VIS DE COPIL - PRINŢESA
Adelina Pinţoiu
Sunt copil şi, ca orice copil, visez uneori cu ochii deschişi. Visez la tot ceea ce
e mai bun şi mai frumos pentru mine şi pentru cei dragi mie.
Visez să ajung pe un tărâm fermecat, pe tărâmul poveştilor, acolo unde
trăiesc prinţi şi prinţese în castele fermecate. Dar iată că bagheta magică a
Cenuşăresei a fost cuprinsă de vrajă şi a început să facă minuni. Camera mea s-a
transformat într-un palat iar garderoba mea este exact ca a unei prinţese. Rochiile
de mătase şi dantelă stau aliniate pe umeraşe, gata să fie îmbrăcate, diademe cu
pietre preţioase abia aşteaptă să se aşeze în părul meu…
Îmi frec ochii cu mâinile amândouă şi nu-mi vine să cred că eu însămi sunt o
prinţesă. Păpuşile mele au căpătat viaţă şi sunt acum gata să mă servească cu tot
ceea ce am nevoie, iar căţeluşul meu de pluş a devenit acum un paznic devotat. Este
clar: sunt prinţesă şi am tot ceea ce îmi doresc! Dar trebuie să fac ceva şi pentru
supuşii mei! Tuturor le voi da tot ce-şi doresc. Fiecare va veni la mine şi eu, ca o
adevărată prinţesă, îi voi îndeplini măcar câte o dorinţă cu ajutorul baghetei mele
fermecate.
- Cu cine să încep? Am atâtea de făcut! Cu sora mea voi începe şi o voi ajuta
să crească mare cât mine ca să pot să mă joc mai bine cu ea…Apoi mamei o să-i dau
mult timp liber, tatei multă dragoste şi la amândoi toată fericirea din lume ca să nu
îi mai văd trişti niciodată.
Şi apoi, voi continua cu…..Dar vraja se rupe atunci când razele strălucitoare
şi calde îmi înviorează camera şi mă mângâie uşor pe obraji.
- Adelina, scoală-te! E timpul să mergem la şcoală!
- Ce se întâmplă? Unde-mi sunt supuşii? Am visat… da, am visat…sunt în
camera mea roz, cu păpuşile aşezate frumos fiecare în colţişorul ei.
- Ce păcat…de-ai şti, mami, ce frumos am visat…
De un lucru sunt sigură: nu sunt prinţesă, nu am o baghetă magică, dar pot
să le ofer tuturor celor dragi mie, toată dragostea mea şi , astfel, să-i fac fericiţi.
17
Un tipograf poznaş a
încurcat titlurile celor douăsprezece proverbe pe care trebuia să le culeagă,
astfel că s-au alcătuit nişte fraze absurde şi pe alocuri caraghioase:
18
Atelier de vară la Zlatna, 29 iunie- 10 iulie 2009
Zlatna, 29 iunie. Vacanţă. O dimineaţă limpede de vară, plină de taine, plutind deasupra micului oraş
tăcut...
Glasuri cristaline, neaşteptate, au rupt vraja tăcerii, într-un loc care doar vara se umple de-o linişte
nefirească, ameţitoare: şcoală, râsete, voioşie, curiozitate au lovit cu ecouri de betoane coridoarele înalte şi
răcoroase. A început Atelierul de vară!
Nedumeriţi, copiii claselor I şi a III-a, s-au străduit să sară corect Şotronul colorat, care le-a permis
intrarea în sala de clasă, unde timp de două săptămâni au păşit într-o lume necunoscută de ei până acum:
Atelierul de vară. Îi aşteptau cu drag doamnele învăţătoare Mariana Caş şi Mirela Surugiu.
Stângăcia cu care s-au apropiat, a pierit ca prin farmec în clipa în care au făcut cunoştinţă cu o omidă
mâncăcioasă, adusă într-o carte nemaipomenită de doamna coordonatoare Liliana Mursa. Privirile uimite şi
şugubeţe încercau să înţeleagă ce doreşte să le comunice omida, dincolo de povestea spusă atât de frumos
de glasul molcom al învăţătoarei.
S-au trezit din vraja poveştii (oare?), auzind în mintea lor fâlfâirile mătăsoase ale unui fluture
fantastic, care a început să zboare odată cu imaginaţia lor care a prins şi ea aripi. Încetul cu încetul s-au
dumirit. Aici au avut de toate: un CALENDAR ca să dea un sens timpului; RESURSE cu care să-şi
construiască universul; un SPAŢIU VERDE în care să-şi purifice respiraţia; o MINIBIBLIOTECĂ şi
HĂRŢI pentru cunoaştere; o BANCĂ DE CUVINTE în care să-şi armonizeze gândurile şi trăirile; un
MUZEU TEMATIC în care să-şi păstreze frumuseţea cunoaşterii; un COLŢ cu JOCURI Şi JUCĂRII
pentru că sunt doar copii; ferestre şi uşi deschise spre curtea şi natura îmbietoare şi o AGENDĂ organizată
şi bine planificată de Albiniţa Zum - Zum, mascota care le-a ghidat fiecare activitate în ,,Lumea insectelor”.
Şi astfel au început o călătorie fabuloasă. Mai întâi au învăţat ce este o insectă, împrietenându-se cu
gărgăriţa cea aducătoare de noroc, au colindat pădurea ca să o întâlnescă pe neobosita furnică, au ascultat
prin fâneţe cântecul vibrant al greieraşului, au învăţat lecţia de muncă de la harnica albină, gustând dulceaţa
soarelui de vară, strânsă în aurul mierii, dăruită cu generozitate de nea Adam prisăcarul.
Au învăţat că oricât de măruntă şi de neînsemnată ar fi o vietate, ea este o forţă a vieţii la care suntem
toţi părtaşi. Au învăţat să fie liberi, să cunoască şi să se cunoască, să caute şi să găsească, să creadă şi să se
încreadă în frumuseţea şi bogăţia naturii.
În cele două săptămâni, universul în care au intrat împreună cu albiniţa Zum-Zum, a fost reconstruit
după măsura muncii încărcate de bucurie şi de iubire. Pereţii clasei râdeau în hohote de culoare şi de
împlinire...şi încă nu se săturau. Îşi mai doreau să strângă tot mai mult ca albina, ca furnica, şi-abia atunci
şi-au amintit de omida flămândă care, de-atâta plinătate şi fericire, a prins aripi miraculoase,
metamorfozându-se într-un minunat fluture.
Se întrebau, fiecare, în marea lor candoare: Oare se văd aripile cu care simt că mă înalţ în soarele acestei
vacanţe? Oare mă voi putea întoarce şi altădată în locurile acestea fermecate să mai culeg din seva dulce a
învăţăturii?
Oraşul şi-a reluat tăcerea zilelor toride, dar dacă asculţi cu inima deschisă, auzi ecourile glasurilor de
copii, şoptind a fericire: ,,Ce minunat e în Atelierul de Vară!...”
înv. Mirela Surugiu, Mariana Caş,
Şcoala Zlatna, jud. Alba
19
Educaţia ecologică materializată prin proiecte de mediu
20
Din nou e toamnă...
Inv.Pătru Margareta,
Şcoala G.D Teusch, Agnita, jud. Sibiu
21
STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR
2009-2010
SEMESTRUL I
CURSURI: Luni 14.09.2009- vineri 18 .12.2009
VACANŢA: 02.11.2009 - 08.11.2009
19.12.2009 – 03.01.2010
CURSURI :Luni 04.01.2010 –vineri 29.01.2010
SEMESTRUL II
CURSURI: Luni 08.02.2010- 02.04.2010
VACANŢA: 03.04.2010 – 11.04.2010
CURSURI : Luni 12.04.2010 –vineri 11.06.2010
22
A fi cadru didactic
23
,,Anotimpuri din copilărie", antologia anotimpurilor, coordonator
-cartea conţine creatii originale pentru fiecare anotimp, creaţii ale celor 12 cadre didactice
participante la editarea cărţii, asemeni celor 12 luni dintr-un an, 6 serbări, dintre care una
are şi CD cu negativele şi pozitivele cântecelelor
Noi deja o şi folosim la activităţile noastre! Extras din carte la pagina 28 din revistă!!!
24
HĂRNICUŢA
25
O zi de toamnă
26
Mesajele copiilor către cei mari
27
Din activităţile noastre
G.P.N. Vinerea
Grupa mijlocie
,,Prietenia, floare rară”-proiect de parteneriat cu grupa ed. Niculina Mureşan, G.P.P. nr.
11 Alba Iulia
http://parteneriatprietenia.webs.com/
http://www.proiectulimpreuna.piczo.com/?cr=7
28
Strop
din frumuseţile
ţării !
GRUPA VOINICII
G.P.N Nr.2 „LIZUCA” FĂLTICENI
SUNTEM 32 DE COPII
29
PREZENTAREA GRUPEI DE COPII
30
Să ne cunoaştem mai bine!
31
Prietenii şi duşmanii provin din Cât timp vei fi fericit
interes. vei număra mulţi prieteni.
Mahabharata Ovidiu Ovidiu
Prietenia este închisoarea sufletului de bună voie Prin fire, suntem foarte aproape unii de alţii, dar
în trup străin. prin obiceiurile noastre suntem foarte depărtaţi.
Dimitrie Cantemir Confucius
Prietenia este la fel ca banii, este mai uşor de făcut Nu poţi pierde decât ceea
decât de păstrat. ce nu ai avut.
Prietenia este întotdeauna o responsabilitate Borges
plăcută, niciodată o oportunitate. -
Kahlil Gibran Când prietenii mei nu au
decât un ochi, ii privesc din profil.
Joseph Jouberf
Pagină realizată
de înv. Maricica Popov
Şcoala Gimnazială nr. 18
-Galaţi-
32
Cum comunicăm în grup?
Sunt multe persoane care se văd zilnic dar nu comunică. Chiar dacă se văd mereu,
comunicarea dintre ele poate reprezenta o problemă. Câteodată şi cei care fac parte dintr-
un grup formativ, pot să nu audă, să nu asculte şi să nu înţeleagă ceea ce se comunică în
grup. Cum să depăşim această dificultate?
Comunicarea şi dialogul reprezintă doar punctul de plecare în viaţa unui grup, iar
atunci când acestea se realizează şi înaintează cu succes, se pot deschide porţile multor
experienţe pozitive care pot fi trăite împreună. Chiar şi grupurile cu multă experienţă,
pentru a putea “supravieţui”, continuă fără încetare să menţină şi să favorizeze o
33
comunicare autentică între membrii acestuia. Pentru a ne ajuta în realizarea unei
comunicări de grup cât mai bune putem verifica împreună dacă:
Comunicarea, de orice fel ar fi ea, poate provoca atât sentimente pozitive cât şi
negative în interiorul unui grup. Înainte de a aprofunda aceste aspecte să descoperim mai
întâi acele căi ce ne pot conduce spre o comunicare cât mai sinceră.
34
Tulburările de alimentaţie la copiii preşcolari
Orice părinte s-a confruntat cel puţin odată în viaţa cu refuzul copilului de a mânca.
Uneori a fost un episod trecător, alteori a dus la motive serioase de îngrijorare pentru sănătatea
copilului.
Cauzele lipsei poftei de mâncare la copii pot fi multiple şi apar la diferite vârste. Bolile
infecţioase şi cele generale-infecţiile virale: gripa, rujeola, rubeola, rino-faringitele, otitele,
infecţiile bacteriene: urinare, digestive, pulmonare, bolile generale rare însă grave: bolile de
sistem, toate duc la pierderea apetitului . Tot la fel regimul alimentar: un regim excesiv cu lapte
sau produse făinoase şi excesul de hrană pot duce în timp la instalarea lipsei poftei de mâncare.
Cauzele psihologice sunt în realitate cel mai des întâlnite în ce priveşte refuzul copilului de a mai
mânca. Din păcate de cele mai multe ori tensiunea din familie, problemele şi dificultăţile soţilor
nu rămân neresimţite de copil, oricât de mic ar fi el, iar lipsa poftei de mâncare fiind unul dintre
modalităţile prin care el îşi manifestă trăirile. De multe ori un astfel de comportament nu este
considerat de părinţi ca având legătură cu problemele familiei : un deces, o sarcină, o separare, o
boală sau o supărare a unui părinte etc.
Există şi situaţii în care mama forţează copilul să mănânce prin diferite metode , ceea ce
nu este indicat deoarece consecinţele pe termen pot fi deosebit de grave. Vorbim de anorexie ca o
boală care îşi are debutul în copilăria mică datorită lipsei de pricepere a părinţilor. Fie că se
datorează unei boli fiziologice sau unor motive psihice care pornesc din conflictele familiale,
lipsa poftei de mâncare trebuie tratată de părinţi cu maximă seriozitate, dar mai ales tenacitate.
Un prim semn de exclamare este să nu forţăm copilul să mănânce. Cunoaştem psihologia
copilului care cu cât insistăm şi îl forţăm mai mult tinde să refuze. Este indicat în această situaţie
folosirea altor metode pornind de la ideea de a-i forma copilului în timpul mesei o deprindere
normală şi a atmosferă în care să se simtă în siguranţă şi care să-i facă plăcere. Dacă luarea mesei
este asociată de copil cu sentimente negative, nu ne aflăm pe drumul cel bun. Copilul nu trebuie
nici ameninţat, dar nici recompensat, iar părinţii ar trebui să mănânce împreună cu el. Masa să nu
dureze mult, să i se ofere alimente diversificate, astfel încât acesta să aleagă ce doreşte în acel
moment. Studiile de specialitate au arătat că un copil mic, care deja poate mânca singur, dacă are
posibilitatea de a alege dintre mai multe feluri de mâncare, va alege în aşa fel încât să-şi asigure
necesarul de substanţe nutritive exact în procentul în care are nevoie organismul său, fără a
exagera să consume mai multe dulciuri sau alt fel de mâncare. De asemenea, copiii sunt curioşi să
guste ceea ce mănâncă adulţii sau alţi copii. Aceasta este o modalitate bună de a-i stimula pofta
de mâncare. Nu sunt indicate deci ameninţările sau sperieturile şi nici păcălelile.
Cooptarea copilului în pregătirea mesei, aranjatul mesei sau ornarea prăjiturilor, în
funcţie de vârsta copilului poate forma atitudini pozitive faţă hrană
Este necesar şi a se respecta cu stricteţe pauzele între prânzuri, a se pune accent pe unele
deprinderi înaintea meselor, cum ar fi, de exemplu, spălarea mâinilor, a se menţine o atmosferă de
calm şi înţelegere, de voioşie şi optimism, de dragoste reţinută şi de autoritate blândă, de unitate
de vedere şi atitudine din partea familiei.
Lipsa poftei de mâncare trebuie tratată din timp, iar dacă acest comportament persistă ,
este necesară consultarea unui specialist în domeniu.
35
Imnul insectelor
36
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu
Programul internaţional ENO TREE PLANTING 2009-2010
37
Şi noi am participat, deşi mici, Grupa Mijlocie Albinuţele conduşi de doamna ed.
Nicoletta Huştiuc, toţi am purtat în piept insigna ,,Pomişorul verde”, am plantat
mici pomişori, i-am udat apoi, să crească mari ca şi noi.
38
Jos pălăria la conferinţa de bune practice de la Roşia Montană
Ne-am scos pălăria în faţa dascălilor veniţi să-şi prezinte activitatea din atelierele
de vară, au fost premiaţi voluntarii care în „Luna Educaţiei” au fost dascăli pentru o zi şi
am participat la un atelier interactiv condus de Simona –Elena Bernat, Cluj Napoca. Am
învăţat că e OK să fii diferit , să ai nevoie de ajutor, să porţi culori şi pălării diferite.
Am simţit în aer acea magie a lucrului bine făcut în numele copiilor şi a educaţiei
, a „Şcolii care te face mare”.
Jos pălăria dragi colegi şi colaboratori!
Au participat la conferinţă echipa OVR Bucureşti, dascăli din Potlogi, DB, din Horezu-
Dolj care au prezentat Concursul naţional „Cea mai frumoasă şcoală de vară” la care
atelierele noastre au luat 4 premii, dascăli de la Şcoala Internaţională Cluj Napoca ,
dascăli din cele 22 de ateliere desfăşurate în cadrul parteneriatului.
39
INTELIGENŢA NATURALISTĂ, INTELIGENŢA a OPT-a ?
Conform ultimilor publicaţii ale Profesorul Howard Gardner, ar exista o inteligenţă a opt-a
(inteligenţă naturalistă) pe care a adugat-o la Multiple Intelligence. Teoria a fost publicitată pentru prima
dată în cartea sa revoluţionară, cu privire la redefinirea inteligenţei umane, Rame de Mind, în 1983. Dacă
există un astfel de lucru ca „ inteligenţă naturalistă”, cum se manifestă şi cum vom putea să o dezvoltăm în
rândul populaţiei şcolare urbane? Ar fi o o inteligenţă mai expansivă? Ar putea fi oamenii capabili de a
recunoaşte şi de a discerne modele de subtil şi cu semnificaţie clinică în activitatea speciilor şi a omului în
natură? Sau ar putea include o conştientizare de schimbări profunde ale universului şi posibilitatea
spirituală de a face conexiuni cosmice. Dar oricum o vom interpreta, ştim sigur că această inteligenţă
defineşte legatura omului cu Natura şi Cosmosul. Nu suntem nici oameni de ştiinţă şi nici experţi pentru a
emite teorii, dar privind cunoaşterea capacităţii "nature smarts" a elevilor noştri, putem să oferim
oportunităţi prin care să ajunga la modelare, dezvoltare şi perfecţionare. Căutăm subiecte şi teme care
pentru ei pot prezenta interes neobişnuit, identificăm situaţii care să-i determine să fie conştienţi de
schimbările survenite în mediul lor natural.
Un mod simplu de a încuraja Intelligence Naturalist este de a-i determina pe elevi să iasă din clasă
pentru a explora comunitatea lor şcolară. Observarea atentă va găsi buruienile din tufişuri şi gunoaiele pe
orice suprafaţă de teren de joacă. Acest lucru ne-a determinat să elaborăm şi să dezvoltăm un Proiect
Educaţional Municipal“Şcoala Arborilor”, în care să implicăm alături de copii, părinţi, bunici, diferiţi
factori educaţionali şi comunitatea locală. Considerăm că în şcoală un rol important îl are implicarea
copiilor în acţiunile orientate spre înţelegerea, apărarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurătoare. Având ca
scop al proiectului: cultivarea interesului faţă de menţinerea unui mediu natural, sănătos şi echilibrat, a unui
comportament favorabil ameliorării relaţiilor dintre om şi natură.Tema din acest an este: Povestea
copacului nostru. Clasele participante plantează câte un copac în grădina şcolii şi vor înregistra date şi
informaţii despre viaţa acestuia. Produsul final va fi o cărticică în care copiii implicaţi în acţiunile
proiectului, descriu în proză, versuri sau pictură(sau imortalizând fotografic), cele mai importante
evenimente din viaţa copăcelului lor, în fiecare anotimp al acestui an. Aceste experienţe avute în afara
orelor de curs oferă un alt mediu de învăţare care va duce la formarea unor caractere cu spirit ecologic.
Noi trebuie să oferim oportunităţi mai bune într-un cadru educaţional de învăţare pentru
Intelligence Naturalist. De aceea am gândit că activităţile din cadrul proiectului se pot incheie cu succes
prin organizarea celui de- Al patrulea Seminar de educaţie ecologică pentru învăţământul primar cu
tema “Pentru un mediu mai curat”.
Dezvoltarea Intelligence Naturalist nu este diferită de predare la matematica sau de formare a
abilităţilor de lectură. Există tehnici, modalităţi şi forme prin care putem exersa învăţarea prin
experimentare dar studiile din teren şi aplicaţiile practice dezvoltă capacitatea de înţelegere ca apoi să
aplice cunoştinţele în situaţii noi.
Suntem toţi responsabili în a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în procesul de
protejare a naturii, fiind esenţial ca omul să fie educat în spiritul respectului faţă de mediu. Sentimentele şi
atitudinile copiilor faţă de natură tebuie să fie de respect şi grijă având în permanenţă convingerea că
oamenii sunt parte integrantă din natură şi nicidecum superiorii acesteia. Abilităţile ştiinţifice de explorare
a mediului înconjurător, modalităţile de organizare a activităţilor de educaţie ecologică oferă libertatea de
desfăşurare a acestora atât ca activităţi opţionale cât şi ca activităţi integrate tuturor domeniilor de activitate
din şcoală şi lasă la latitudinea cadrelor didactice proiectarea acestora în funcţie de posibilităţile copiilor, de
necesităţi şi alţi factori.
Calitatea vieţii de pe această planetă necesită ca elevii noştri să aibe o experienţă cu Natura. De
aceea este necesar să le lăsaţi posibilitatea să găsească soluţii de cercetare pentru problemele cu care se pot
identifica, să le permiteţi să facă un plan de acţiune, un proiect de protejarea Mediului bazat pe anumite
criterii şi apoi punerea în aplicare a acestuia.
„Tot ce se află pe faţa Pământului se transformă necontenit, fiindcă Pământul e viu; şi are şi
suflet. Noi facem parte din acest suflet şi rareori ne dăm seama că el lucrează totdeauna spre binele
nostru.“ PABLO COELHO!
40
Disciplina şcolară
41
PENTRU PĂRINŢI !!!
Mă întâlnesc des cu oameni care îmi reproşeaza într-un fel că ,,pe mine nu a avut cine
să mă pună să învăţ” sau ,,eu nu am avut părinţi învăţaţi şi ca atare nu a avut cine să mă
împingă de la spate”.
Sau mă văd cu părinţi care îmi motivează lipsa de interes intelectual al copilului cu ,,din
păcate eu nu am ştiut să le arăt, căci mă depăşeste materia…dacă aş fi ştiut….”.
Bun.
Să fie clar.
La clasa I ştie toată lumea să arate copilului. E atât de greu să-l pui o dată, de două ori pe
săptămână să citească cu glas tare dintr-un basm şi tu să îl asculţi?
E atât de greu să-l pui să scrie cifrele de la 1 la 10 sau să îl pui să facă adunări şi scăderi
simple?
Contează atat de mult acel an întâi din învăţământul primar…Conteaza cum îi arăţi,
ce îl pui să faca…cum îi explici….Aceste lucruri sunt decisive pentru micul învăţăcel.
Acum trebuie ,,şcolerul “ să înţeleagă faptul că şcoala îi va face viaţa mai uşoară când
va fi mare şi că în general ,,...dacă ai carte, ai parte”. Acum trebuie să înveţe să iubească,
să facă bine celor din jur, să urmeze modelele pozitive din viaţa lui….
Şi toate astea le vede la părinţi. La mama. La tata. La bunici sau la fraţii mai mari. La
şcoală. Dar la şcoala prea puţin învaţă să deprindă unele lucruri frumoase, în general aici
dezvoltă ceea ce a învăţat acasă….plus că mediul formal în ţară la noi..este mult prea
formal.
Cred însă şi în autoeducaţie. Aşa cum s-au autoeducat scritorii noştri, cei care citeau la
lumina lămpii sau a lumânării. Însă aceştia au avut fie un ,,Domnu’ Trandafir, fie un alt
dascăl de suflet care i-a ghidat şi indrumat. Câţi dascăli de genul acela mai avem noi
astăzi?
Pentu părinţii care speră că şcoala o să-i educe copilul..
42
PARTENERIAT LOCAL PENTRU EDUCAŢIE
ATELIER DE VARĂ 2009-G.P.N. GURA-MINEI, ROŞIA MONTANĂ
Din dragoste pentru copii, pentru a treia oară, am organizat la Roşia Montană alături de colegele
învăţătoare în perioada 17-29 august atelier de vară. Timp de 2 săptămăni împreună cu copiii am avut parte
de o experienţă foarte plăcută, de data aceeasta parcurgând ca temă de studiu Prietena mea–Natura .
Şi anul acesta am fost impresionată de interesul crescut al copiilor pentru atelierul de vară. În
fiecare dimineaţă aşteptau nerăbdători şi curioşi activităţile, deoarece ştiau că urmează să înveţe ceva nou şi
asta într-un mod plăcut de ei, îmbogaţindu-şi cunoştinţele şi explorând lumea din jurul lor prin joc. Nu se
compară cu nimic bucuria de pe chipul copiilor atunci cand se joacă. Timp de 2 săptămâni, am văzut
această bucurie pe chipul lor în fiecare zi, iar ei cu zâmbetul lor au reuşit să ne ducă şi pe noi în universul
jocului, lipsit de griji, plin de vise şi speranţe.
Având ca temă natura, am urmărit ca multe activităţi să se desfaşoare în aer liber şi să-i lipsim pe
copii de spaţiul închis în care sunt obişnuiţi în timpul şcolii. Am realizat o excursie prin localitate unde au
observat mediul înconjurător, au colecţionat materiale din natură (plante, pietre, frunze, ramuri), pe care le-
au folosit la muzeul tematic şi la întocmirea unui ierbar, iar alături de membrii asociaţiei Parteneriatul
pentru mediu Roşia Montană, echipaţi corespunzător, am realizat o acţiune de ecologizare a zonei Brazi,
acţiune foarte agreată de ei unde au participat şi la diverse concursuri pe teme ecologice şi o serie de jocuri
în aer liber. Ecologizare zona BRAZI
43
Ed. MARIANA BĂDULESCU
G.P.N. NR.1 SLĂNIC PRAHOVA
44
Împărăţia florilor
Trist, dar îmbărbătat de aceste ultime cuvinte, a pornit din nou la drum. În
sfârşit a înţeles că peste el trecuseră anotimpuri. Acum era vremea când
primăvara se îngâna cu vara şi trebuia neapărat să găsească ceea ce căuta.
Şi-a amintit de nunta la care luase parte : Ghiocelul s-a căsătorit cu
Lăcrămioara, iar invitaţii erau toţi perechi : Panseaua cu Toporaşul,
Muşcata cu Bujorul, Crinul cu Laleaua, Orhideea cu Irisul,iar Garofiţa,
Gerbera şi Frezia erau frumoasele domnişoare de onoare. Regina nopţii
fusese şi ea invitată , iar el, viteazul voinic pe care toţi îl admirau, fusese
prezent.Mergea acum înapoi spre casă, însufleţit de o nouă speranţă.
Era în apropierea casei, când de după un gard viu i-a surâs o floare
sublimă şi
i-a şoptit câteva vorbe parfumate :
-De când te-aştept ! O, cât mă bucură roşul tău mirositor! Ce bine că în
sfârşit ai sosit ! Acum intr-adevăr eşti cel vrednic să urmezi la tron. Tatăl
tău este bătrân, după cum vezi.
-Ce frumos vorbeşti ! Dar ce frumoasă eşti !şopti atunci tânărul viteaz.
45
Cine suntem?
Suntem un colectiv format din 18 elevi din clasa a II-a A, ce învaţă la Scoala cu
cls I-VIII nr 9 Baia Mare, judeţ Maramureş, sub îndrumarea domnişoarei învăţătoare
Căprar Antonela.
Ne bucurãm foarte mult de cãlãtoria pe care o vom face împreunã, deoarece ne
vom face mulţi prieteni.
Aşteptãm cu nerãbdare sã realizãm activitãţi comune şi sã ne cunoaştem!
Şc. Nr. 9 Baia Mare, înv. Antonela Căprar
...
Să ne prezentăm
Suntem elevii claselor simultane conduse de
doamna institutoare Pintea Daniela şi învăţăm
într-o şcoala foarte frumoasă.
Vă invităm să ne cunoaşteţi prin lucrările noastre.
Dorim ca printre voi toţi să ne găsim prieteni.
Haideţi cu noi în ,,Călătorie prin ţara” noastră.
Vă aşteptăm cu drag să ne vizitaţi la Şcoala cu cls. I-IV Tărtăria, unitate aparţinătoare
Şcolii cu cls. I-VIII ,,David Prodan” Săliştea.
46
Supliment la număr aniversar, nr. 10 al revistei noastre
on – line ,,Primăvara copilăriei”
47
Invitat de onoare dir.ed. Maria Ştefănescu, Grădiniţa ,,Prichindel”, Cugir
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETǍRII ŞI INOVĂRII
PROIECT DE DEZVOLTARE
INSTITUŢIONALĂ
DIRECTOR:
ŞTEFĂNESCU MARIA
1. INTRODUCERE
Grădiniţa cu Program Prelungit PRICHINDEL îşi desfăşoară activitatea în localitatea Cugir, str.
N.Bălcescu Nr.10.
Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară respectând Legea Învăţământului 84/1995 cu
modificările şi completările ulterioare, Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic,
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, Regulamentul de
ordine interioară al unităţii şcolare, Documentele pentru care ministrul educaţiei a emis ordine
(regulamente, metodologii), Notificările şi Notele emise de Secretarul de Stat, Deciziile şi Dispoziţiile
emise de Ministerul Ecucaţiei şi Cercetării şi de inspectorii generali ai Inspectoratului şcolar.
În prezent unitatea funcţionează cu 8 grupe program prelungit.
Conducerea unităţii este asigurată de director şi consiliul de administraţie, colaborarea dintre aceştia şi
subordonarea celorlalte structuri organizatorice din grădiniţă, reieşind din organigrama grădiniţei.
(Anexa 1)
1.2. Evoluţia instituţiei
Înfiinţată în anul 1974 grădiniţa a funcţionat sub patronatul I.M.CUGIR, iar din anul 2000 a fost
preluată de Primăria oraşului Cugir în baza OG 30/2000. În anul 1982 Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.6
Cugir s-a despărţit în două unităţi de învăţământ:
- Grădiniţa cu Program Normal Nr.8;
- Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.6;
iar din anul şcolar 2000-2001 s-au unificat.
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.4 Cugir a funcţionat o perioadă atât cu grupe de program
prelungit, cât şi cu grupe de program normal. Datorită creşterii solicitărilor pentru program prelungit
grădiniţa A funcţionat cu 7 grupe de program prelungit, cu peste 140 de copii iar din 2007-2009
functioneaza cu 8 grupe cu peste 199 copii.
În anul 2004 la data de 4 noiembrie s-a sărbătorit într-un mod festiv 30 de ani de la înfiinţarea
unităţii 1974-2004.
Situată în mediul urban Grădiniţa cu Program Prelungit PRICHINDEL, Cugir, are în efectivul ei
preşcolari de pe toată raza oraşului. Gradul de solicitare este din ce în ce mai mare datorită reputaţiei pe
care instituţia a obţinut-o de-a lungul celor 31 de ani de existenţă.
Copiii provin din familii puţin numeroase (1-2 copii), formate în cea mai mare parte din muncitori,
tehnicieni, ingineri. Oraşul a fost populat în special cu oameni veniţi din satele aferente lui, mai ales în
perioada în care Uzina Mecanică funcţiona la parametrii maximi. Astăzi numărul celor angajaţi este din ce
în ce mai mic, şomajul obligându-i să părăsească localitatea, să plece în străinătate, copiii rămânând în
îngrijirea unuia dintre părinţi sau a bunicilor. Grădiniţa cu Program Prelungit PRICHINDEL vine în
sprijinul acestora ajutându-i în educarea şi creştera copiilor, aceasta oferind sprijinul educaţional şi uman
pentru fiecare etapă a dezvoltării copiilor între 3-6/7 ani.
În acest context social grădiniţa are misiunea:
- furnizarea educaţiei de calitate;
- asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea normală şi deplină a copilului preşcolar;
- extinderea frontierelor cunoaşterii;
- formarea continuă a educatoarelor;
- stabilirea valorilor;
- comunicarea formală şi informală;
- slujirea intereselor educaţionale.
Doresc transformarea grădiniţei într-o instituţie modernă, cu săli de grupă curate, îngrijite, dotate
cu multe jucării, cu o curte de joacă adecvată vârstei preşcolare, cu un personal didactic interesat de tot ce
este nou, flexibil, creativ cu un mare grad de responsabilitate.
49
- creşterea calităţii procesului instructiv-educativ, a activităţiilor extraşcolare şi extracurriculare;
- formarea corpului de educatoare pentru aplicarea noilor metode active de grup (proiectarea
tematică);
- introducerea unor inovaţii didactice în predarea cunoştinţelor;
- programe educaţionale: educaţia ecologică, educaţia pentru sănătate, Să citim pentru mileniu;
- diversificarea ofertei educaţionale prin consultaţii şi consiliere în pregătirea preşcolarilor;
- perfecţionarea ştiinţifică şi pedagogică a educatoarelor;
- dezvoltarea activităţii metodice şi de cercetare ştiinţifică a educatoarelor;
- amenajarea spaţiului educaţional în unitate;
- amenajarea modernă a spaţiului de învăţământ (dotarea centrului metodic, C.D.I. în unitate);
- respectarea legislaţiei de specialitate şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor
de învăţământ preşcolar în organizarea şi planificarea activităţii din grădiniţă;
- asigurarea respectării legalităţii în întreaga activitate contabilă;
- extinderea şi diversificarea relaţiilor de cooperare şi parteneriate cu alte grădiniţe, şcoli, instituţii
de cultură inclusiv pe plan internaţional prin programul Socrates;
- motivarea întregului colectiv pentru a contribui la creşterea prestigiului şi promovarea imaginii
grădiniţei;
- promovarea în continuare a unui management de calitate în conducerea unităţii.
a) În domeniul învăţământului.
Legea Calităţii impune reconsiderarea poziţiei grădiniţei în sistemul de învăţământ prin raportarea
la standardele de calitate:
- având la bază noua programă se vor elabora planificările calendaristice în concordanţă
cu noile cerinţe ţinându-se cont de nivelul de vârstă, planul de învăţământ şi specificul grupei;
- acordarea unei atenţii deosebite pentru amenajarea corespunzătoare a mediului
educaţional al grădiniţei şi al grupelor;
- preocuparea permanentă a educatoarelor pentru îngrijirea şi împrospătarea periodică,
pentru estetica mediului şi pentru mesajul educativ;
- stabilirea unui raport echilibrat între îndrumare, libertate şi creativitate;
- acordarea atenţiei în timpul activităţii de predare învăţare-evaluare, ritmului de învăţare
a fiecărui copil, particularităţilor individuale şi în acest sens îmbinării frontale cu cea pe grupe şi
individuale;
- păstrarea unui climat socio-afectiv şi moral optim în colectivul de preşcolari şi
educatoare;
- valorificarea eficientă a tuturor posibilităţilor de educaţie morală, estetică, afectivă într-
un cadru educaţional optim al grădiniţei;
- dezvoltarea unor programe pilot de integrare a copiilor cu vârstă între 2-3 ani în
grădiniţă.
50
- Se va urmări realizarea activităţii de perfecţionare, formare continuă a educatoarelor urmând
cursurile organizate de Casa Corpului Didactic;
- Stimularea studiului individual.
Pentru o mai bună comunicare, cooperare şi colaborare se impune o cunoaştere mai bună a
compartimentelor de activitate şi a relaţiilor funcţionale dintre ele :
- se va stabili care sunt compartimentele din grădiniţă, elementele esenţiale specifice fiecărui
compartiment, relaţiile funcţionale dintre compartimente “pe verticală sau orizontală” ;
- compartimentele de decizie şi executive vor realiza relaţiile cu exteriorul, relaţii de cooperare,
coordonare;
- se va alcătui un tablou centralizat cu datele şi acţiunile din fiecare compartiment ;
- se vor folosi toate ocaziile pentru realizarea transferului de experienţă pozitivă;
- se vor acorda calificative pe baza autoevaluării şi pe baza evaluării făcute de director ;
- în întreaga activitate a grădiniţei se va ţine cont de legislaţia în viguare ;
se vor organiza acţiuni în colaborare cu comitetul de părinţi.
- Se vor întocmi studii de caz şi referate pentru dotări, reparaţii care se vor discuta în Consiliul de
administraţie şi Consiliul educatoarelor existând o transparenţă totală;
- Efectuarea la timp a reparaţiilor curente;
- Depistarea cerinţelor de dotare şi stabilirea direcţiilor de acţionare în scopul ridicări calităţii,
dotării;
- Analiza bazei materiale în vederea întocmirii planului de repartiţii
curente/capitale pentru anul şcolar următor;
- Se vor achiziţiona cărţi în limita fondurilor în vederea organizării C.D.I. în grădiniţă.
f) În domeniul finanţării.
51
h) În domeniul informaţiei.
3. RESURSE UMANE
În ultimii ani se constată o scădere drastică a numărului de copii datorată atât scăderii natalităţii
cât şi a situaţiei economice a oraşului Cugir.
Datorită unei preocupări permanente pentru ridicarea calităţii procesului instructiv-educativ dar şi
a creşterii serviciilor de îngrijire, grădiniţa noastră vine în serviciul tinerelor mame de a le ajuta în creşterea
şi educarea copiilor. Acest lucru a dus la creşterea numărul de copii înscrişi în unitatea noastră. Astfel în
anul şcolar 2009-2010 funcţionăm cu 8 grupe cu program prelungit.
Frecvenţa preşcolarilor este foarte bună la grupele mari, mari pregătitoare şi bună la grupele de 3-4
ani.
3.2. Educatorele.
52
Curriculum-ul reprezintă un concept cheie atât în ştiinţele educaţiei cât şi în cadrul practicilor
educaţionale contemporane, “Întregul efort al şcolii, de a creea, de a atinge rezultatele dorite în şcoală şi în
afara şcolii”.
Prin aplicarea noului curriculum naţional se urmăreşte pentru învăţământul preşcolar:
- asigurarea dezvoltării normale şi depline a copilului preşcolar, valorificând potenţialul fizic,
psihic al fiecăruia, ţinând cont de ritmul propriu al fiecărui copil, de nevoile sale afective şi de activitatea sa
fundamentală – JOCUL;
- îmbogăţirea capacităţii copilului preşcolar de a intra în relaţii cu ceilalţi copii şi cu adulţii, de a
interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stăpâni prin explorări, exerciţii, încercări, experimentări;
- descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive;
- sprijinirea copilului preşcolar pentru a dobândi cunoştinţe, capacităţi şi atitudini necesare
activităţii viitoare în şcoală, precum şi vieţii sale ulterioare în societate.
În abordarea de noii programe am avut în vedere modalităţile de armonizare a politicii
educaţionale cu cerinţele şi nevoile comunităţi locale.
Grădiniţa trebuie să aibe în vedere schimbările sociale generale precum şi cele cu caracter local –
şomajul, dar şi apariţia de noi profesii, impactul tehnologiilor moderne, creşterea diversităţii culturale în
cadrul societăţii, dezvoltarea culturilor minoritare, cât şi aspectele sociale care să nu diminueze cu nimic
atenţia acordată copilului preşcolar.
Elementele fundamentale care trebuie să ghideze comportamentul didactic şi managerial sunt:
- considerarea copilului în evoluţia sa specific individuală şi oferirea sprijinului educaţional, dar şi
uman în fiecare etapă a dezvoltării sale;
- flexibilitatea şi creativitatea în abordarea situaţiilor didactice, evitarea rutinei şi acţionarea în
direcţia transformării învăţământului bazat pe informaţie şi reproducerea ei într-un învăţământ global,
integrat şi creativ care are la bază educaţia.
În unitatea noastră se respectă Metodologia de aplicare a Planului pentru învăţământul preşcolar –
care prezintă o abordare sistematică în vederea asigurării continuităţii în cadrul aceluiaşi ciclu curricular, a
interdependenţei dintre disciplinele şcolare şi categoriile de activităţi din învăţământul preşcolar şi totodată
a deschiderii spre module opţionale de instruire.
Orarul grupei este aprobat în Consiliul de administraţie, la care se adaugă şi activităţile opţionale
aprobate de părinţi.
Mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ din grădiniţă sunt: jocul, ca joc
liber, dirijat sau didactic, activităţi didactice, alese şi comune.
În cazul grupelor de 3-5 ani predomină activităţile de socializare iar la grupele de 5-7 ani accentul se
deplasează pe pregătirea pentru şcoală.
53
5. ACTIVITATEA PEDAGOGICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ
Activitatea desfăşurată în cadrul comisiei metodice are un rol deosebit în creşterea calităţii
învăţământului:
- temele puse în dezbatere să se dovedească a fi de importanţă majoră în vederea perfecţionării
procesului de învăţare, a ridicării calităţii procesului instructiv-educativ, a formării de specialitate, metodică
şi pedagogică a cadrelor didactice;
perfecţionarea în permanenţă a modului de comunicare: educatoare-copil, copil-educatoare în scopul unei
învăţări eficiente.
a) Obiective concrete:
- eficienţa demersului didactic prin îmbunătăţirea stilului de lucru, printr-un menegment modern al
activităţii;
- achiziţionarea de noi competenţe în conducerea demersului didactic;
- reglarea metodologiei didactice pe baza rezultatelor evaluării şi determinarea progresului
preşcolarului.
Colectivul de educatoare din unitatea noastră se evidenţiază printr-o participare bogată la diferite
simpozioane la nivel local şi judeţean:
Simpozionul de didactică modernă – 2005-2006 Şcoala cu clasele I-VIII Nr.4 Cugir;
Simpozionul judeţean “Educaţia la ora adevărului” (în fiecare an începând cu anul 2000).
b) Cercetarea ştiinţifică:
Colectivul de educatoare din unitatea noastră nu a neglijat nici cercetarea, dar acţiunile de
promovare şi valorificare ştiinţifică au fost mai timide. Au fost publicate articole în: Ziarul “Unirea”;
“Alternative în didactica modernă”, Editura “Universul Şcolii” a Casei Corpului Didactic Alba, 2006.
Indicatorii care stau la baza proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli sunt următorii:
- număr de posturi aprobate (număr de norme didactice, nedidactice şi didactice auxiliare);
- număr de clădiri, suprafeţe, număr de copii;
- contracte încheiate cu prestatorii de servicii (energie termică, energie electrică, gaz, apă, canal,
telefon);
54
- proiecte tehnice şi studii de fezabilitate pentru investiţii;
- fonduri pentru reparaţii, întreţinere, rechizite, birou;
- fonduri pentru procurarea de material didactic.
Proiectul de buget se întocmeşte anual – în anul în curs pentru anul următor pe total şi pe trimestre
financiare. Se discută în Consiliul de administraţie al Centrului Bugetar al Şcolii cu clasele I-VIII Nr.2,
Cugir.
Cu/fără autorizaţie
Nr. Unitatea şcolară Vechi-me Material de construcţie Starea actuală în anul şcolar 2009-
Crt. 2010
În ultimii ani grădiniţa a fost reabilitată dispunând de condiţii bune pentru desfăşurarea activităţii
instructiv-educative – corp de clădire bine structurat cu 12 săli din care:
- 8 săli de grupă;
- cabinet metodic;
- sală de sport;
- sală pentru amenajarea şi funcţionarea Centrului de documentare.
7. MANAGEMENTUL INSTITUŢIONAL
55
- organigrama de funcţionare a grădiniţei este întocmită conform R.O.F.Î.P. (fiecare membru al
unei comisii, având sarcini concrete, realizarea acestora fiind raportate periodic);
- la începutul fiecărui an şcolar se completează fişa postului pentru fiecare sector (educatoare,
personal nedidactic);
- în urma analizei activităţii desfăşurate în anul şcolar anterior, se întocmeşte planul managerial
pentru anul şcolar care urmează, din care să rezulte priorităţile impuse de neajunsurile semnalate în anul
anterior;
- se desfăşoară activitatea de îndrumare şi control (asistenţe, întocmirea planificărilor);
- se realizează o apreciere obiectivă a activităţii desfăşurate de personalul grădiniţei în vederea
obţinerii salariului de merit, gradaţie de merit, iar la sfârşitul anului şcolar pentru acordarea calificativelor;
- dezvoltarea profesională a educatoarelor este realizată printr-un program de perfecţionare
(formare continuă);
- s-a urmărit şi se urmăreşte în continuare o acţiune de schimbare a mobilierului;
- s-a urmărit şi se va urmări în continuare atragerea de sponsori;
- se va urmări desfăşurarea programelor educaţionale Spring-Day – Grădiniţa cu P.P.
PRICHINDEL, Cugir şi-a prezentat activităţile pe saitul Spring-Day 2008; Spring-Day 2009, iar în
următorii ani vom participa cu interes la acest program;
- participarea colectivului nostru la concursuri naţionale şi internaţionale unde am obţinut rezultate
frumoase – concursul PITICOT.
7. 2. Structurile de conducere.
56
7.3. Managementul calităţii.
57
- realizarea unui control exigent, permanent pe obiective.
ANEXE
ANALIZA SWOT
Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare apelăm la metode SWOT analizând atât
mediul extern cât şi mediul intern pe următoarele paliere:
- oferta curriculară;
- resurse umane;
- resurse materiale şi financiare;
- relaţii cu comunitatea.
Oferta curriculară
58
şcolară, caiete de lucru).
Resurse umane
Baza materială
Resurse financiare
Relaţii cu comunitatea
59
Puncte tari Puncte slabe
Resurse umane
Oportunităţi Ameninţări
Oportunităţi Ameninţări
60
Relaţii cu comunitatea
Oportunităţi Ameninţări
INTENŢII CONCRETE
61
În acest fel prin îmbunătăţirea condiţiilor materiale şi instructiv- educative, parteneriate cu părinţii,
agenţi economici, Primărie, Grădiniţa cu Program Prelungit PRICHINDEL, Cugir îşi va menţine şi
dezvolta prestigiul şi poziţia de cea mai valoroasă unitate preşcolară din oraş, alături de alte grădiniţe din
judeţ.
DECIZIA GRĂDINIŢEI
“Este uşor să înveţi a merge. Important este încotro te îndrepţi. Ştim că nu toţi copiii sunt la fel.
NOI, împreună cu familia ta, te călăuzim spre reuşită şi împlinire, căci TU ne reprezinţi.”
D. DESCENTRALIZAREA
SISTEMULUI - Eficientizarea reţelei şcolare.
EDUCAŢIONAL
62
... cu serenada toamnei în priviri ...
Mulţumim colaboratorilor!
Nr.11
inst. Nicoleta Angheluţă, soc. Victoria Baltag, ed. Doiniţa Bălan, ed. Mariana
Bădulescu, inst. Dumitra Bîlcan, inst. Maria Brumar, ed. Valentina Bucur, înv.
Mariana Caş, inst. Antonela Căprar, inst. Elena Comănescu, ed. Ana - Maria Ene,
inst. Iuliana Gapsea, prof. Doina Norica Găman,
înv. Gabriela Galatanu, inst. Iuliana Gapsea, ed. Cornelia Hurmuzache, prof. Psih.
Florentina Ignat,
prof. Ofelia Mitrache, ed. Florica Moisă,
înv. Felicia Munteanu, inst. Mihaela Munteanu, prof. Liliana Mursa, inst. Viorica
Paşca, înv. Bogdan Pătru, înv. Margareta Pătru,
înv. Maricica Popov, inst. ed. Maria Pupoieş, prof. Mitina Roşu, înv. Mirela
Surugiu, ed. Aurora Slivilescu, dir.ed. Maria Ştefănescu, psiholog clinician Oana -
Sorina Telehoiu, inst. Floarea Velicu
63
BIBLIOTECA
NAŢIONALĂ
A ROMÂNIEI
ISSN
ISSN
1843 – 6757 1843 – 6757
Biblioteca
Naţională
a României
64