Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
20Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
lingvistica generala

lingvistica generala

Ratings: (0)|Views: 855|Likes:
Published by olicika_badgirls

More info:

Published by: olicika_badgirls on Jan 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/25/2012

pdf

text

original

 
27 Iulie 2009
 
Fragmente din capitolul I “Premise istorice ale lingvisticii moderne” ce deschide lucrarea “Lecţiide lingvistică generală” aparţinând lui Eugeniu Coşeriu (născut pe 27 iulie 1921, filolog romanistde origine română) - s-a folosit o ediţie apărută la Editura ARC, 2000, constituind o traduceredin limba spaniolă realizată de Eugenia Bojoga:„Pentru a oferi o imagine completă a lingvisticii moderne e necesar să o situăm întâi de toate încontextul ei istoric atât imediat, cât şi mediat. În acest sens, vom examina motive şi intuiţii dintrecut care constituie fundamentul unor teorii şi orientări actuale şi vom prezenta apoi o sintezăorganică a acestora din urmă, ceea ce ne va permite să formulăm o serie de sugestii cu privire la problema noastră majoră: ‚Cum sunt înţelese şi cum se cuvine să fie înţelese astăzi
limbajul 
şi
limbile
?’.”„Vom porni de la o observaţie evidentă: oricine a urmat un curs tradiţional de lingvistică (sau de‚filologie’) la o universitate şi începe studiul ‚lingvisticii moderne’ — adică al diverselor curentecare s-au afirmat din primele decenii ale secolului XX — va fi surprins de diversitatea problemelor şi a temelor abordate de cele două discipline. Studentul va percepe aspectul denoutate — noutate, după cum vom vedea, mai mult aparentă decât reală —, ca şi când întrecercetarea lingvistică din secolul al XIX-lea şi formulările lingvisticii ‚moderne’ ar exista oruptură radicală.Mai mult, dacă cineva ar căuta o legătură de omogenitate între diversele orientări ale lingvisticiimoderne, sperând să găsească în manualele de introducere o interpretare similară a ‚faptelor’, varămâne dezamăgit, constatând că fiecare dintre aceste manuale prezintă în realitate doar oanumită viziune asupra lingvisticii şi, în consecinţă, nu oferă o panoramă completă, ci una parţială, ignorând frecvent anumite concepţii care, în schimb, sunt scoase în evidenţă în altemanuale. Astfel, lingvistica modernă prezintă o varietate atât de mare de teme, concepţii şiipoteze formulate adeseori într-un limbaj pe care nu ezităm să-l numim ‘ezoteric’, încâtîncepătorul poate să rămână adeseori impresionat, dar şi deconcertat.”„Am menţionat caracterul de frapantă noutate propriu lingvisticii moderne. Or, în acest sens, esteoportun să distingem între noutatea efectivă şi dezvoltarea în termeni moderni a unor teme care,în realitate, sunt vechi. Dacă operăm această distincţie, putem observa că, fără îndoială,lingvistica modernă abordează, pe de o parte, probleme cu privire la natura şi structuralimbajului pe care lingvistica tradiţională nu le-a abordat, iar pe de altă parte, fie că nu se ocupădeloc de investigaţii istorice, fie că încearcă să justifice istoria (dezvoltarea) plecând de ladescriere (sau de la structură). În acelaşi timp, observăm că, dat fiind caracterul teoretic, aproapefilozofic, al acestor probleme, lingvistica actuală re-elaborează şi dezvoltă în mod propriu temeşi probleme care — atunci când s-au afirmat alte interese culturale — au decăzut sau nu au fostconsiderate ca obiect al ştiinţei limbajului, în special în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.”„E o opinie curentă — susţinută şi răspândită de altfel de înşişi lingviştii din epoca respectivă — că lingvistica există ca ştiinţă demnă de acest nume odată cu adoptarea metodei comparative:lingvistica ştiinţifică, se afirmă, apare ca gramatică comparată, ca studiu sistematic alcorespondenţelor dintre limbile care aparţin aceloraşi „familii” istorice. Însă, dacă acesteiinterpretări, pe cât de legitime, pe atât de restrictive, îi opunem alta, care consideră dreptlingvistică orice formă de reflecţie asupra limbajului, atunci lingvistica modernă se prezintă ca oreîntoarcere la teme esenţiale ale speculaţiei lingvistice specifice secolului al XVIII-lea. Iar 
 
această speculaţie, la rândul ei, re-elaborează teme deja curente în dezbaterile anticilor privitoarela originea şi caracteristicile limbajului.”„Operând deci distincţia între lingvistica
istorică şi comparată 
, pe de o parte, şi cea
 generală 
, pede altă parte, vom avea următorul tablou al succesiunii focarelor de interes pe parcursul timpului:a) De la Antichitatea clasică până la Renaştere predomină probleme de definire — referitoare, deexemplu, la esenţa limbajului şi la categoriile limbilor — şi de descriere. Până la Renaştere, cinese ocupa cu lingvistica (ştiinţă care, fireşte, nu exista sub acest nume) teoretiza asupra limbajuluişi descria limbi, adeseori în baza a ceea ce el însuşi sau alţii susţinuseră anterior pe planteoretic.”„b) În timpul Renaşterii, fără să decadă complet interesul pentru teorie şi descriere, predominăaltă atitudine, care de altfel nu fusese cu totul absentă în epoca anterioară: atitudinea comparativ-istorică. Se compară limbi diferite şi/sau faze istorice ale aceleiaşi limbi, se explică fapte istorice: bunăoară, de ce şi în ce mod latina s-a transformat în italiană, franceză, spaniolă, [română] etc.Multe soluţii ale lingvisticii istorice din secolul al XIX-lea au fost anticipate deja în Renaştere,deşi, fireşte, cu un aparat conceptual foarte redus, într-adevăr, deja în Renaştere s-a emis ipotezaunei ‘evoluţii naturale’ a limbilor (interpretată ca ‚decadenţă’ sau ‚alterare’), iar schimbarealingvistică a fost atribuită influenţelor de substrat şi, mai ales, de superstrat (astfel, în cazullimbilor romanice influenţei unui superstrat germanic). Aceste teme se menţin până la sfârşitulsecolului al XVII-lea.”„c) În secolul al XVIII-lea sunt abordate teme mai vechi, adică se discută din nou despre teorie şidescriere: este epoca
 gramaticii generale
şi a descrierii amănunţite a câtorva limbi moderne.Dată fiind această tematică, nu ar trebui să ne surprindă faptul că în lingvistica din secolul alXVIII-lea întâlnim teme care pot fi considerate actuale. Cine ar citi, de exemplu,
 Hermes
deJames Harris, una dintre cele mai importante lucrări de lingvistică din acel secol, ar putea aveaimpresia, cel puţin privitor la tratarea unor anumite probleme, că se află în faţa unui studiu dinzilele noastre.”„d) Odată cu secolul al XIX-lea are loc revenirea într-un anumit mod la problematica Renaşterii,interesul ştiinţific concentrându-se din nou asupra comparaţiei şi asupra istoriei. De aceea, ceicare — împărtăşind opinia că abia acum s-ar stabili o metodă istorico-critică — fixeazăconstituirea lingvisticii ştiinţifice la începuturile acestui secol, ignoră pur şi simplu cercetareaanterioară, identificând lingvistica ştiinţifică cu lingvistica comparativ-istorică, ca şi cum aceastaar fi ‚adevărata’ natură a disciplinei noastre. În realitate, se reia astfel doar o temă mai veche,deşi opusă temelor din lingvistica secolului al XVIII-lea, ca fiind determinată de un nou contextistorico-cultural.”„e) În lingvistica actuală predomină din nou teoria — reprezentată de curente şi concepţii asupralimbajului profund diferite între ele —, dar şi probleme referitoare la descriere şi aplicare, precum şi moduri de abordare ‚practice’, inclusiv în domeniul lingvisticii istorice. Prin urmare,lingvistica actuală re-elaborează, dar sub formă de teze şi antiteze, problematica secolului alXVIII-lea.Din perspectiva lingvisticii actuale — mai ales a celei teoretice, descriptive şi sincronice (care sereferă în fiecare caz la o anumită ‚stare de limbă’) şi nu a celei diacronice (care studiazădezvoltarea în timp a limbilor) — lingvistica imediat anterioară acesteia poate fi considerată,deci, ca un fel de paranteză în îndelungata dezvoltare a problematicii lingvistice începând cuAntichitatea, atunci când problemele referitoare la limbaj au fost abordate pentru prima dată înlumea occidentală (în panorama noastră omitem deliberat opera gramaticienilor indieni, înspecial pe cea a lui Pānini, deoarece nu a influenţat direct cultura europeană).”

Activity (20)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Adriana Mihai liked this
Mariana Miron liked this
Mirella Grigoras liked this
Marcel1111 liked this
Tatiana Meriacre liked this
Adgenservice liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->