Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
33Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ti Contemporane Curs

ti Contemporane Curs

Ratings: (0)|Views: 876|Likes:
Published by alizee2007ro7938

More info:

Published by: alizee2007ro7938 on Jan 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2013

pdf

text

original

 
1.Simt comun, cunoastere comuna
Mentalitatea este definita in Dex ca un fel propriu de a gandi al unui individ, al unei colectivitati, al uneiepoci. Prin urmare e un cumul de trasaturi. Insa cand imi propun sa selectez ceea ce defineste romanul camentalitate colectiva in prezent fata de acum 20 ani nu vad o foarte mare diferenta. Chiar mai mult,schimbarea pe care o percep este ca aceasta trasatura s-a extins, a capatat dimensiuni nebanuite si a fostridicata la rangul de virtute. Are in democratie un succes mult mai nebun decat avea in comunism si estemult mai periculoasa intrucat este deghizata in libertate de alegere si poveste de succes. Este triumful formeiasupra fondului, al cantitatii asupra calitatii, al mimetismului in fata originalitatii, al acceptarii si adaptarii infata provocarii si schimbarii (rezistenta la schimbare pe care o studiaza zilele astea cu interes un amic -categoria "las-o bai ca merge-asa, ne-am obisnuit cu ea" - dupa cum spune un cantec cu adevaratcontemporan!).
Etimologie, sensuri, accepţiunimens, -ntis(lat) = s.f., minte, spirit; parere; judecata; opinie; constiinta, caracter, firementalis = (adj.) care se referă la minte; epitet latin utilizat în scolastica medievalămental = (adj.) în Franţa, sec. XIVmentality = s., sec. XVII, fiica psihologei engleze; desemnează: coloratura colectivă a psihismului, modul particular de a gândi şi a simţi al unui popor, a unui anumit grup de persoanementalité =s., mijlocul sec. XIX, formă de spirit din perspectiva filosofiei pozitiviste
Weltanschauun
 g 
=
în relaţie de sinonimie parţialămentalitate = în limbajul comun, frecvent în asocieri peiorative
Studiul mentalităţilor
Indisolubil legat de „Şcoala de la Annales”, după revista pe care au lansat-o Lucien Febvre şiMarc Bloch, în 1929
Scoala Annales este un stil de istoriografie dezvoltata de istoricii francezi in secolul al 20-lea. Este numita după revista stiintifica
care rămâne principala sursă, împreună cu multecărţi şi monografii. Scoala a fost extrem de influenta în stabilirea agendei pentru istoriografiaFranţei şi numeroase altor ţări, în special în ceea ce priveşte utilizareasocialea metodeştiinţifice  de către istorici, accentul pus pe teme sociale, mai degrabă decat pe teme politice sau diplomaticeScoala de la Annales, adevarata "revolutie istoriografica", potrivit unui interpret al ei dinlumea anglo-saxona, a condamnat conceptia si scrierea traditionala a istoriei, calificata dreptevenimentiala, si a privilegiat studiul structurilor, al fortelor economice, al mentalitatilor colective,al tehnicii, al tuturor realitatilor considerate a fi adevaratii factori creatori de istorie si a trecut în plan secund, cand nu l-a ignorat cu totul, faptul de istorie politica, militara, actiunea personalitatilor,tot ceea ce, potrivit noii scoli istorice, tinea de domeniul evenimentului.
Mentalitatea:
poate fi privită dintr-o dublă perspectivă: a cunoaşterii comune şi a cunoaşteriiştiinţifice
face referire la ceva ce este comun indivizilor unui grup: comportamente, moduri deviaţă, norme de apreciere, de evaluare, conduite etc.
 
 presupune cultura interiorizată, tipul modal al personalităţii stabilit excusiv prinfrecvenţa incidenţei
se constituie ca nucleu identitar grupal
grilă de decodare a lumii şi a informaţiilor primite, adică un sistem de interpretare auniversului grupului
modelată de educatie, de toate experienţele sociale, de deprinderile de judecată;implica sisteme de valori, o reprezentare comună a lumii.
Alex Muchielli: dat colectiv care presupune un sistem de referinte implicite unui grupsocial, o cultura interiorizata, o stare de spirit, o anumita percepere si viziune a lumii,un ansamblu de comportamente si de opinii tipice, o pozitie existentiala fundamentala
utilajul mental 
: esenta modalităţilor de gândire şi cadrelor logice, elementelor cheieale viziunii asupra lumii, exprimate în atitudini faţă de
obiecte nodale
(referenţiesenţiali ai identităţii grupale)Işi propune:- cercetarea curentelor de opinie, a atitudinilor colective, a modului comun de a gândi şi simţiîntr-o comunitate umană- re-dimensionarea umană a istoriei evenimenţiale, faptice, cifrice- re-configurarea trecutului umanităţii din perspectiva sistemelor de valori existente la un momentdat- oferirea unei perspective dinamice asupra trecutului, prin redarea nuanţată, subtilă şi speculativăa unor aspecte proprii existenţei umane- evidenţierea rolului pe care îl au reprezentările mentale în viaţa omenirii, imagini stereotipe, prejudecăţi- investigarea
utilajului mental 
(L. Febvre): vocabular, sintaxă, locuri comune, preconcepţii,cadre logice.
-
exploatarea unor surse precum : literatura, arta, mitologia, folclorul, diferite istorii (socială, adreptului, a ideilor)-
spirit pluridisciplinar
: psihologie socială, geografie umană, demografie istorică, lexicologie,semantică etc. 
,
Simţul comun/cunoaşterea comună
„Cunoaşterea comuna”= suma de cunoştinţe despre traiul laolalta al oamenilor, cunoştinţeobţínute prin experienţa directă a indivizilor; opusă cunoaşterii ştiinţifice, din unghi sociologic.
Fiecare individ isi insuseste in cursul existentei sale o serie de cunostiinte, bazate peexperienta directa. Aceste cunostiinte fac parte din cunoasetrea comune, cunoasterea spontana saucunosatere la nivel comun, adica formarea unui sistem de reprezentari, achizita unor cunostiinte,
 
formularea unor posibile explicatii si interpretari, obtinute in mod spontan, fara o cercetaresistematica prealabila, ci doar pe baza activitatiii conextuale (loc de munca, grup de prieteni).Citându-l pe C. Popa, Septimiu Chelcea defineste
cunoasterea
 
comuna
ca reprezentând« însusirea de catre agentul cunoscator a unei informatii legate de conditiile praxiologice în careactioneaza ». Ea se bazeaza pe experienta directa oamenii utilizând cunostintele dobândite cuajutorul limbajului, în procesul socializarii.H.Stahl (1974, 75) evidentiaza caracterul iluzoriu al cunoasterii la nivelul simtului comun siconsidera ca enculturatia si socializarea sunt principalii factori care o genereaza. Enculturatia(înteleasa ca transmitere a culturii de la o generatie la alta) are efecte limitative asupra cunoasterii,atât prin utilizarea unei limbi, cât si a unui anumit tip de limbaj. Prin sintaxa si vocabularul propriufiecarei limbi conditioneaza modul de a judeca al oamenilor. Cercetarile comparative interculturaleau relevat modul în care anumite caracteristici lingvistice influenteaza procesul .Limbajul, pe dealta parte, influenteaza procesul de memorare : un lucru e mai usor de readus în memorie daca pentru el exista termen lingvistic corespunzator. Se disting doua cazuri. Primul apare atunci când pentru mai multe lucruri exista un singur .În al doilea caz, avem de a face cu existenta mai multor cuvinte pentru a defini aceeasi realitate, în aceeasi limba (eschimosii au cuvinte diferite pentruzapada si care s-ar putea traduce prin înghetata, apoasa, imaculata, învechita, etc.).
Cunoaşterea comună (spontană) mai este influenţată şi limitată de factori precum:- socializarea (primară şi secundară)- subiectivitateaSimţ comun = punct de vedere natural (E. Husserl) reprezintă atitudinea noastră înexperienţa obişnuită, opusă atitudinii reflexive prezentă în experienţa reflexivă a conştiinţei,atitudine prin excelenţă interogativă. Specificul atitudinii naturale consistă în naivitate,spontaneitate şi dogmatism
Simtul comun, numit si punctul de vedere natural si chiar, bunul simt este o conceptiecomprehensiva despre lume, viata si om care asuma idei apartinand traditiei culturale si elementeale g
a
ndirii stiintifice. Expresia 'atitudinea naturala' sau 'punct de vedere natural' a fost folosita pentru prima data de Edmund Husserl pentru a descrie atitudinea noastra
i
n experienta obisnuita,caracterizata
i
n contrast cu atitudinea reflexiva prezenta
i
n experienta reflexiva a constiintei,atitudine prin excelenta interogativa. Specificul atitudinii naturale consista
i
n naivitate,spontaneitate si dogmatism.L.Blaga descrie simtul comun ca fiind un corp de prejudecati dar pe care individul integrat perfect
i
n colectivitate nu le va descoperi niciodata ca atare … 'Este mai bine sa ne dam seama deaceasta situatie
i
nainte de a vorbi despre ruptura pe care filosoful o efectueaza
i
n omogenitateasimtului comun'. Dupa Blaga, simtul comun se constituie ca un corp de prejudecati. O prejudecataeste o unitate de evidente false.Kant releva natura prejudecatilor si subliniaza necesitatea combaterii lor din doua motive:
i
nnumele adevarului, caci daca ratiunea se comporta pasiv este posibila
i
n demersul ei de eroare siiluzie;
i
n numele libertatii, deoarece daca ratiunea este pasiva subiectul nu g
a
ndeste prin el
i
nsusi ci priveste legea din exterior. 'A g
a
ndi liber,
i
nseamna a fi autonom'.
Distincţii:

Activity (33)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Elena Badea liked this
Louana David liked this
Ana Anton liked this
constantin rares liked this
florimar liked this
Zoia Bafani liked this
Zoia Bafani liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->