Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
P. 1
Capitalismul în sec XXI

Capitalismul în sec XXI

Ratings: (0)|Views: 913|Likes:
Published by kyokuku

More info:

Published by: kyokuku on Jan 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2013

pdf

text

original

 
CUPRINS
 
CAPITOLUL I - Conceptul de capitalism
I.1. Capitalism – definire
Capitalismul, un cuvânt care vine din secolul trecut, cu o mare încărcăturăideologică. Aceasta pentru că noţiunea ca atare a fost introdusă în vocabularul cotidian nude un adept al capitalismului, ci de către un duşman al său, Karl Marx
1
, duşman care avăzut în el cel mai mare duşman care a căzut vreodata asupra omenirii. Capitalismulreprezintă, după părintele socialismului ştiinţific, un rău necesar, peste care se va păşi înmod dialectic: „Capitalismul creşte la sânul său germenii propriei distrugeri, clasamuncitoare, o forţă care îl va răsturna din temelii, scăpând omenirea pentru totdeauna deacest dezastru”. În baza unei interpretări predominant socialiste a istoriei
2
, care, în treacăt,a făcut mai mult bilanţul eşecurilor decât cel al riscurilor şi câştigurilor, termenul a ajunsla noi cu această încărcătură emoţională, trimiţând la originile nebuloase, la acumularea primitivă a capitalului, la proletariatul jefuit de mijloacele sale de producţie şi la o burghezie care, printr-un proces necurat, a ajuns stăpâna economiei.În opinia lui Ludwig von Mises, capitalismul este un sistem prin intermediulcăruia omenirea a început să facă alegeri cu privire la statutul său, ajungându-se astfel lao reală evoluţie. Odată cu apariţia lui, relaţiile consumator-producător sau patron-angajatcapătă noi semnificaţii. Autorul arată în lucrarea sa „Capitalismul şi duşmanii săi” căteoria economică cunoaşte modificări la aplicarea sa în realitatea capitalistă. Spreexemplu, între consumatori şi producători nu e nicio diferenţă, deoarece tocmaiconsumatorul este cel care produce bunuri pentru satisfacerea dorinţelor proprii şi alesemenilor săi. Ludwig von Mises mai vorbeşte şi despre câteva elemente cheie alecapitalismului: începutul producţiei de masă (însuşi fundamentul acestui sistem),libertatea de a intra în competiţie şi consecinţa acesteia materializată prin creşterea fără precedent a populaţiei sau principiul conform căreia economiile aduc beneficii tuturor celor care doresc să producă sau să câştige un salariu. Nu puţine sunt spiritele care au încercat să prindă în tuşe cât mai sigure complexulfenomen cu numele de capitalism, aristocraţi ai cugetului care vin dinspre economie,sociologie, politică, filosofie, drept, etc. Puţine sunt însă viziunile integratoare, încercărilede a sonda esenţa capitalismului surprinzând de obicei laturi, aspecte ale acestuia. Astfel,
1
Deşi K. Marx a dat conotaţia ştiută termenului capitalism, potrivit Oxford English Dictionary, primafolosire a cuvântului ca atare ţine de scrierile lui William Makepeace Thackeray în 1854
2
F.A. Hayek, Capitalismul şi istoricii, editura Humanitas, Bucureşti, 1998
2
 
unii s-au oprit spre a teoretiza pe tema spiritului capitalist (Max Weber); pe cei care au purtat ştafeta şi au anunţat yorii capitalismului (Werner Sombart) i-a interesat, în afară despirit şi poporul de origine; pe Karl Popper l-au preocupat premisele de plecare, cadrelede desfăşurare şi filosofia capitalistă, numită liberalism. Mecanica şi şansele de reuşităale capitalismului au stat în atenţia lui Karl Marx şi Joseph Schumpeter; ce importanţă arestatul de drept pentru capitalism şi cum se împacă aici liberalismul cu democraţia sunt probleme care au reţinut atenţia lui Friederich von Hayek. Esenţa capitalismului surprinsă prin suveranitatea consumatorului ţine de preocupările lui Ludwig von Mises, esteinteresat de puritatea capitalismului, de procentajul prezenţei statului în viaţa economicăşi socială. Michel Albert găseşte potrivit să se intereseze de fidelitatea capitalismului faţăde regulile jocului pieţei libere pentru ca, de aici să ofere perspectiva alternativei întremodelul de capitalism american, mai dur şi mai sălbatic decât cel renan sau cel suedez,modele mai solidare şi umanizate de prezenţa statului.
I.2. Geneza capitalismului 
Geneza capitalismului a fost explicată din doua direcţii esenţiale. Una este legată decontribuţia, dezinteresată şi echidistantă a lui Max Weber, Werner Sombart şi JosephSchumpeter. La cea de-a doua rubrică înscriem încercările de descifrare a sorginţiicapitalismului de pe pozia unei ideologii, cea a clasei muncitoare, pentru carecapitalismul aşa cum gândeau Marx, Engels, Lenin si toţi urmaşii lor laburişti, fabianişti,socio-democraţi sau socialişti de astăzi, a fost un mare blestem.Weber realizeaîn lucrarea sa fundamentape acest subiect „Etica protestantăşi spiritul capitalismului”
3
 un dialog cu Benjamin Franklin, cu Baxter dar şi cu preceptele biblice. Ceea ce rezultă de aici este o încercare de surprindere a spiritului capitalist prindimensiunea sa esenţială, care nu este alta decât o etică a muncii cinstite şi temeinice,etică ce-şi găseşte expresia în recomandări de felul:
Timpul înseamnă bani – de unde pierderea de timp echivalează cu cel mai mare păcat;
Banul are o natură productivă şi rodnică;
Un bun platnic este stăpânul tuturor pungilor;
 Nu tihna şi desrile, ci numai acţiunea serveşte la sporirea gloriei luiDumnezeu;
3
Max Weber, Etica protestanta şi spritul capitalismului, editura Humanitas, Bucureşti , 1993
3

Activity (22)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Maftei Bianca liked this
Sebastian Anton liked this
Ina GM liked this
Sabina Gumene liked this
Geraldo Topi liked this
constantin rares liked this
Oana Buică liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->