Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
18Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
James Joyce - Portret Al Artistului in Tinerete

James Joyce - Portret Al Artistului in Tinerete

Ratings: (0)|Views: 923|Likes:
Published by Anca Matei

More info:

Published by: Anca Matei on Jan 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2013

pdf

text

original

 
1
COPERTA COLECŢIEI DE ION STATE
Grafica : Nicolae Sârbu Ilustraţia :
Theseus şi Minotaurul,
PompeiJAMES JOYCE
 A PORTRAIT OF THE ARTIST AS A YOUNG MAN 
Penguin Books
Lector : LIVIA CAMPEANUTehnoredactor : ELENA DINULESCUBun de tipar : 18-l1l-l987Coli de tipar : II Întreprinderea Poligrafică BACĂUStr. Mioriţei nr. 27 REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA
CLOBUS
James Joyce
Portretal ARTISTULUI
In tinereţe
 în româneşte de FRIDA PAPADACHE
EDITURA UNIVERS
Bucureşti
1987
 ET IGNOTAS ANIMUM DIMITTIT IN ARTES 
(OVIDIU,
Metamorfoze,
vin, 188) '
1
Şi se dedă unui meşteşug pînă aci necunoscut — fragment din mitul lui Dedal povestit de Ovidiu în
Metamorfoze
(n. tr.).
A FOST ODATĂ pe timpuri şi ce timpuri frumoase o vacă mu-muu care venea pe drum şivaca aceasta mu-uu care venea pe drum s-a-n-tîlnit c-un băieţel drăgălaş pe care-l chema băieţelu' tu-tu.Povestea asta i-o spunea tata ; tata se uita la el printr-o bucată de sticlă ; avea o faţă păroasă.El era băieţelu' tu-tu. Vaca mu-uu venea pe drumul unde locuia Betty Poyrne : care vindea pistil de iămîie.
O, măceşu-i plin de floare In poiana mică, verde.
El cînta cîntecul ăsta. Era cîntecul lui.
O, măţesu mică verde
Cînd faci pipi în pat, întîi e cald şi apoi se face rece. Mama punea muşamaua. Care miroseaaşa ciudat.Mama mirosea mai frumos decît tata. Ea-i cînta la pian dansul marinarilor şi el dansa. Aşadansa :
Tralala lala,
 
Tralala tralalila,Tralala lala,Tralala lala.
Unchiul Gharles şi cu Dante băteau din palme. Ei erau mâ"i bătrîni ca tata şi mama, dar un-chiul Charles era mai bătrîn ca Dante.Dante avea două perii în dulapul ei. Peria îmbrăcată pe dos cu catifea castanie era pentruMichael Davitt
1
 
şi peria îmbrăcată în catifea verde era pentru Parnell
2
. Dante îi dădea o pastilăde mentă ori de cîte ori îi aducea un şerveţel de hîrtie.Copiii Vance locuiau la numărul şapte. Dînşii aveau alt tată şi altă mamă. Erau tata şi mamalui Eileen.Se ascundea sub masă. Mama spunea : — O, Stephen are să ceară iertare. Dante spunea : — Sigur, dacă nu, vine vulturul mare şi-i scoate ochii.
 Iţi scoate ochii vulturul mare,Cere repede iertare,Cere repede iertare, Iţi scoate ochii vulturul mare,Cere repede iertare, Iţi scoate ochii vulturul mare, Iţi scoate ochii vulturul mare, Cere repede iertare.
1
 
Michael Davitt 
(1846—1906), revoluţionar irlandez, conducător, alături de Parnell, aţ mişcării de eliberarenaţională din Irlanda (n.tr.).
2
Charles Stewart Parnell 
(1846—1891), conducător de seamă al mişcării naţionale din Irlanda. învinuit de preoţii catolici de adulter, Parnell şi-a ruinat cariera politică (n.tr.).
Terenurile mari de joc roiau de băieţi. Toţi ţipau şi prefecţii * îi îndemnau cu strigăte pu-ternice. Amurgea şi aerul era palid şi răcoros şi, după fiecare atac şi bufnitură de-a juoăto-rilor, balonul unsuros, de piele, zbura ca o pasăre grea prin lumina cenuşie. El se ţinea lamarginea terenului, ferindu-se să nu-l vadă prefectul, ferindu-se din calea picioarelor brutale, prefăcîndu-se din cînd în cînd că aleargă. îşi simţea trupul mic şi neputincios în îmbulzeala jucătorilor şi ochii îi erau neputincioşi şi-i lăcrimau. Rody Kickham nu era aşa : el avea săconducă echipa secţiunii a treia, toţi băieţii spuneau asta.Rody Kickham era băiat de treabă, dar Nasty Roche era un scîrbos. Rody Kickham avea îndulăpiorul lui moletiere şi, la refectoriu, îşi păstra alimentele într-un paneraş. Nasty Rocheavea nişte mîini mari. Budincii de pîine de vineri îi zicea budincă de cîine. Şi într-o zi îlîntrebase pe Stephen : — Cum te cheamă ? Stephen răspunsese : — Stephen Dedalus.Şi Nasty Roche atuncea zisese : — Ce nume mai e şi ăsta ?Şi cum Stephen nu ştiuse ce să-i răspundă, Nasty Roche îl întrebase : — Ce e tatăl tău ?
1
In faimoasele institute pedagogice ale iezuiţilor aşa-zisul
 prefect 
este un preot sau călugăr care conduce şisupraveghează cîte un sector al activităţii elevilor: învăţătura, disciplina, practicile religioase etc. (n. tr.).
Stephen răspunsese : — Un domn.Atunci Nasty Roche întrebase : — E magistrat ?Se tîra din loc în loc pe la marginea terenului zbughind-o din cînd în cînd la fugă. Dar i se învineţiserămîinile de frig. Le băga în buzunarele vestonului cenuşiu, încins cu o curea. Purta o curea peste buzunare. Cureaua se mai foloseşte şi pentru a trage o bătaie cuiva. într-o zi, un băiat îi spusese luiCantwell : — îţi trag o curea cît ai zice pîs. Cantwell răspunsese : — Du-te şi joacă-ţi meciu'. Trage-i o curea lui Cecil Thunder. Aş vrea să te văd. îţi dă el ţie un şut înfund să-l ţii minte. Nu era frumos să vorbeşti aşa. Mama îi spusese să nu stea de vorbă la şcoală cu băieţii care vorbescurît. Drăguţă, mama ! în ziua întîi în holul castelului, cînd îşi luase rămas bun, îşi ridicase voaleta pe
 
nas ca să-l sărute : şi nasul şi ochii îi erau roşii. Dar el se făcuse că nu vede că-i venea să plîngă. Eradrăguţă mama, dar cînd plîngea nu mai era aşa drăguţă. Şi tata îi dăduse două monede de cîte cincişilingi bani de buzunar. Şi tata îi spusese că, orice i-ar mai trebui, să-i scrie lui, acasă, şi, fie ce-o fi,niciodată să nu pîrască pe vreun camarad. Apoi, în poarta castelului, rectorul dăduse mîna cu tata şi cumama şi sutana îi fluturase în vînt, şi apoi trăsura pornise luîndu-i pe tata şi pe mama. Strigaseră cătreel din trăsură, fluturînd mîinile : — Rămîi cu bine, Stephen, rămîi cu bine !Fu prins în iureşul unei învălmăşeli şi, te-mîndu-se de ochii scînteietori şi de ghetele noroioase, sechinei şi privi printre picioare. Băieţii se luptau şi icneau, iar picioarele lor frecau, izbeau, tropăiau.Apoi ghetele galbene ale lui Jack Lawton scoaseră cu dibăcie balonul, şi toate celelalte ghete şi picioare se repeziră pe urma lui. Alergă şi el pe urma lor puţintel şi-apoi se opri. In cuiînd veneavacanţa şi-aveau să plece acasă. După cină, în sala de studiu, avea să schimbe numărul şaptezeci şişapte, lipit înăuntrul pupitiului lui, cu numărul şaptezeci şi şase.Are să fie mai plăcut în sala de studiu decît aici afară, în frig. Cerul era palid şi rece, dar la castel sevedeau cîteva ferestre luminate. Se întrebă de la ce fereastră îşi va fi zvîrlit Hamilton Rowan pălăria înşanţul de gardă al parcului şi dacă-n vremea aceea or fi fost straturi de flori sub ferestre. Intr-o zi cîndfusese chemat la castel, portarul îi arătase urmele lăsate de gloanţele soldaţilor în lemnul porţii şi-idăduse o bucată de pesmet de care mîncau la masa comunităţii. Luminile din castel erau plăcute şicalde. Parcă erau dintr-o carte. Poate cam aşa o fi Leicester Abbey
 K 
Ce propoziţiuni nostime erau încartea de citire scrisă de doctor Cornwell ! Parc-ar fi fost poezii, dar nu erau
decît
 propoziţiuni ca săînveţi să scrii corect :
Wolsey a murit la Schitul Leicester; Acolo îl îngropară scliivnicii.Tăciunele este o boală a plantelor, De cancer suferă animalele.
1
Schitul Leicester (n. tr.).
Ar fi plăcut să stai întins pe covorul din faţa căminului, cu capul proptit în mîini, şi să tegîndeşti la propoziţiunile astea. Se cutremură de parcă ar fi simţit pe piele o apă rece şi lipi-cioasă. Era o ticăloşie din partea lui Wells să-l îmbrincească în groapa cu lături fiindcă nu vru-sese să schimbe tabachera lui mititică pe castana aromată, de tuse, a lui Wells, cîştigătorul la patruzeci de seturi. Ce rece şi lipicioasă fusese apa ! Un băiat văzuse într-o zi un şobolan maresărind în spumele băltoacei. Mama şedea acum cu Dante în faţa focului şi aştepta să vină Bri-gid cu ceaiul. îşi ţinea picioarele pe apărătoarea din faţa căminului şi papucii ei cu pietricelesclipitoare erau atît de fierbinţi şi aveau un miros atît de bun şi cald ! liante ştia o mulţime delucruri. Ea îl învăţase unde era Canalul Mo-zambic şi care era cel mai lung rîu din America şicum se chema cel mai înalt munte din lună. Părintele Arnall ştia şi mai multe decît Dante,fiindcă dînsul era preot, dar şi tata şi unchiu' Charles ziceau că Dante e o femeie deşteaptă şi ofemeie citită. Şi cînd scotea Dante zgomotul ăla după masă şi pe urmă îşi punea mîna la gură,se chema că are arsură la stomac.O voce strigă de se auzea pe toate terenurile de joc : — Toată lumea în clasă !Apoi alte voci strigară dinspre celelalte echipe : — Toată lumea în clasă ! Toată lumea în clasă !
10
Jucătorii se adunară la un loc, înfierbîntaţi şi plini de noroi, şi el se duse printre dînşii, bucuroscă intrau. Rocy Kickham ţinea mingea de şiretul unsuros. Un băiat îi spuse să-i mai tragă unşut, dar el merse înainte fără măcar să-i răspundă. Simon Moonan îi spuse să nu dea că se uită prefectul. Băiatul se întoarse către Simon Moonan şi zise : — Ştim toţi de ce te-ai găsit tu să vorbeşti. Fiindcă-i eşti giugiuc Iu' McGlade.Giugiuc era o vorbă ciudată. Băiatul îi zicea aşa lui Simon Moonan fiindcă avea obicei să-ilege prefectului mînecile sutanei la spate şi prefectul se făcea că se supără. Dar vorba astaavea un sunet urît. Odată se spălase pe mîini la toaletă la hotelul Wicklow şi după aia tatascosese dopul cu lanţ şi apa murdară se scursese prin gaura chiuvetei. Şi cînd se scursese toată

Activity (18)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Galla Xyng liked this
Tudor Asandei liked this
Tudor Asandei liked this
Tudor Asandei liked this
Olivia Putyer liked this
ioana liked this
cris_escu16 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->