Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
14Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CITATE DESPRE DACI

CITATE DESPRE DACI

Ratings:

5.0

(2)
|Views: 1,113 |Likes:
Published by lamasanu cezar
DACA ASTIA SCRIU DE MOSII NOSTRI NOI SUNTEM CA NISTE HOARDE DE NAVALITORI? ASTA URLA ALOGENII CARE SE VOR CARA SI DIN ASTRAL PE ALTE GALAXII TOXICE PE CARE LE MERITA. TOTI MINORITARII CARE SE SIMT IN OFENSIVA SA NU UITE CA LI SE IAU NEVESTELE ..... SI ALTE BUCURII....
DACA ASTIA SCRIU DE MOSII NOSTRI NOI SUNTEM CA NISTE HOARDE DE NAVALITORI? ASTA URLA ALOGENII CARE SE VOR CARA SI DIN ASTRAL PE ALTE GALAXII TOXICE PE CARE LE MERITA. TOTI MINORITARII CARE SE SIMT IN OFENSIVA SA NU UITE CA LI SE IAU NEVESTELE ..... SI ALTE BUCURII....

More info:

Categories:Types, Research, History
Published by: lamasanu cezar on Jan 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2010

pdf

text

original

 
CITATE
Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii - Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi, iar nu de disperare, iar a fi descendentul unui popor de eroi, plin de nobleţe, de amor de patrie şi libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată
(Mihai Eminescu)
Ei vor fi stăpânii lumii, dar noi, vom rămâne stăpânii timpului.
(Paul Tămaş)
Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc.
(W. Schiller, arheolog american)
Pe tăbliţele de la Tărtăria, scrisul apare în teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult înainte de Sumer.
(R. Schiller, Reader`s Digest, 7, 1975)
Da! Acele cuvinte vii ale Tărtăriei, n-au răsunat încă.
(Boris Pertos)
După cum vedem există o mare asemănare între limba geţilor şi limba latină.
(N.Densuşianu, Dacia Preistorică, pagina 677)
Şi nici nu trebuie dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac şi cari sunt aproape opera unui poet get.
(Ovidiu, Ex Ponto, 1,iv,13,v. 16-22)
 Ar fi mai uşor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate lesne şi degrabă pe români de lavechile lor datini.
(Alecu Russo)
Moldova s-a schimbat în 16 ani din talpă până în vârf: limbă, haine, obiceiuri, până şi numele, nu mai suntem moldoveni, ce romani.
(Alecu Russo)
Limba lor [românilor] n-a putut fi extirpată deşi sunt aşezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa seluptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât parcă nu s-ar fi luptat atâta pentru viaţă cât pentru o limbă.
(Bonfini)
Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice că este mai puţin în fireacelei dintâi firi romane, că ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi si dacă nu m-aş teme să dau oînfăţişare paradoxală acestei observaţii juste aş zice că ea e cea mai nouă dintre toate, sau cel puţin aaceea în ale cărei părţi se găsesc mai puţine urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limbalatinească în adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai ales moldoveneasca sunt însuşi acest grai.
(D`Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902)
Locul acesta unde este acum Moldova şi Ţara Muntenească este drept Dacia, cum şi tot Ardealul şi Maramureşul şi cu Ţara Oltului. Aste nume mai vechi decât acesta, Dacia nu se află, în toţi câţi sunt istorici.
(M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)
Şi supt acel nume [Dacia] au trăit aceste ţări, până la al doilea descălecat cu Dragoş Vodă. Şi acum mulţi nezic nouă, ţării noastre şi Ţării Munteneşti, streinii, Datzia, însă norodul, neamul locuitorilor nu şi-au schimbat numele său, că tot romanus, apoi cu vremea şi îndelungate veacuri romani, apoi români până astăzi.
(M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor)
De aceia, măcar că ne-am deprins a zice că limba română e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte,TOTUŞI DACĂ VOM AVEA A GRĂI OBLU, LIMBA ROMÂNEASCĂ E MUMA LIMBII CEI LATINEŞTI.
(Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia, p 316, 1812)
 Afundaţi în cărţile latine, colbul gimnaziilor le-a ascuns lumea.
(M. Kogălniceanu)
 
Sunt dac, nu sunt roman / Pe romani îi dispreţuiesc.
(B.P. Haşdeu)
Oare trebuie neapărat să ne laudăm cu toţi care ne-au cucerit?
(Oltea Predoiu, elevă în clasa a IV-a, ian.1980)
Nevinovata nenorocire de a fi produs o şcoală [Ardeleană] destul de numeroasă de romani noi, care făr a-şi sprijini zisele cu faptele, socot că-şi trag respectul lumii asupra-şi când strigă că se trag din romani, că sunt romani şi prin urmare cel întâiu popor din lume.
(M. Kogălniceanu)
 Altminteri, norodul şi la noi în Moldova ca şi în alte ţări pe care ştiinţa nu le-a luminat încă, e foarte plecat spre eres şi încă nu s-a curăţat desăvârşit de necurăţia cea veche, încât se mai închină şi acuma în poezii şi cântece la nunţi, îngropăciuni şi alte întâmplări ştiute, la câţiva zei necunoscuţi şi care se vede că se trag din idolii cei vechi ai dacilor.
(D. Cantemir, capitolul despre Religia moldovenilor)
 Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci vlahi, urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum, îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc înValachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane.
(Schlözer, Russische Annalen- sec XVIII)
DACHII PREA VECHE A LOR LIMBĂ OSEBITĂ AVÂND, CUM O LĂSARĂ, CUM O LEPĂDARĂ AŞA DE TOT ŞI LUARĂ A ROMANILOR, ACEASTA NICI SĂ POATE SOCOTI NICI CREDE.
(C.Cantacuzino)
Nu ne putem mira îndeajuns care e pricina că voi ungurii ne-aţi apăsat pe noi într-atâta şi ne-aţi aruncat după cap şi jugul iobăgiei, când noi suntem şi am fost întotdeauna mai mulţi decât ungurii şi ce e mai mult,suntem şi mai demult decât voi în această ţară, căci suntem rămăşitele încă a vechilor DACI.
(Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae)
Vom combate dar din toate puterile noastre direcţia falsă ce o parte din scriitorii de astăzi se încearcă a dalimbii şi literaturii.
(M. Kogălniceanu)
[La soldaţii români] Dogma nemuririi sufletului îi făcea curajoşi fără margini, dispreţuitori faţă de orice pericol, poftitori de moarte (apetitus morti) luptători cu hotărâre şi cu o întreprindere de speriat.
(Metianus Capella)
Descoperirea sinelui adânc al părinţilor celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam.
(Nicolae Iorga)
Nu invidiaţi vechile popoare ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa.
(Michelet, 1859)
Din emoţie în emoţie, am simţit de câteva ori o lacrimă căzându-mi pe câte o filă. O să mă duc de m-ar lăsa puterile, la Orăştie să plâng la zidurile ei. Un nou univers mi s-a deschis fulgerător. Mi-aş permite să spui căsunt un om fericit, între constelaţii şi balsamuri.
(Tudor Arghezi, 7.4.1966)
Opreşte dacule, nu şti tu că adierea aceasta de viaţă care suflă de la munte a uscat lacrimile copilăriei mele,a dezmierdat visurile mele de tânăr şi mă găseşte iar după lungă despărtire, tânăr, îmbătrânit, cu frunteabrăzdată, cu inima sfărâmată, dezamăgit! 
(Alecu Russo)
Da, am zis-o şi o voi repeta până voi putea fi auzit, că misiunea noastră este să dăm ştiinţelor arheologice pe omul Carpaţilor preistoric, anteistoric.
(Cezar Bolliac)
Este vorba de un popor care prin strămoşii săi îşi are rădăcini de patru ori milenare, aceasta este mândria şi 
 
aceata este puterea noastră.
(Nicolae Iorga, Originea, firea şi destinul neamului românesc în Enciclopedia României)
(Zamolxen) era minunat de înţelept în filosofie.
(Alfonso X El Sabio)
(Cu ocazia intrării triumfale în Roma a lui Constantin cel Mare) s-au strâns în jurul draconilor, legaţi cu vârfurile aurite şi ferecate în pietre strălucitoare ale suliţelor, umflaţi de un vânt mare şi astfel şuierând ca şi stârniţi de mânie, lăsând să fluture în vânt cozile ample.
(Ammianus Marcelinus, Rerum gestarum, 16,10,17)
Românii despre care am mai spus că sunt daci.
(Bocignoli, 29.6.1524, la Răgusa)
Este limpede că barbarii cinstesc cu deosebire pe legislatorii şi dascălii lor, numindu-i zei...aşa cum sunt toţi barbarii, odrisii, getii.
(Clemens din Alexandria, Covoarele, 1,15)
Zopyrion, comandantul Thraciei, în timp ce făcuse o expediţie împotriva geţilor, adunându-se peneaşteptate furtuni şi vijelii, a fost copleşit împreună cu întreaga armată.
(Custius Rufus, Historia Alecsandri,X,1,43)
Cantitatea de grâu adusă din Pont e mai mare decât tot ceea ce ne devine din celelalte porturi comerciale,deoarece, acest ţinut produce cea mai mare cantitate de grâu.
(Demostene, Discursuri)
 Atunci...de ce ai lăsat acasă atâtea deprinderi, un trai cât se poate de ademenitor şi o domnie plină destrăluciri...De ce te-ai silit împotriva firii, să-ţi aduci oştenii pe nişte meleaguri în care orice oaste străină nu  poate afla scăpare sub cerul liber?
(Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, XXI, 11-12)
(Dacii au) pielea rece şi umedă şi din această pricină moale, albă şi fără păr.
(Galenus)
Când zicem azi că cineva vorbeşte limba barbară, aceea nu este altceva decât limba rustică.
(Gellius)
Getul zdrenţăros sau scitul pribeag târându-şi avutul de ici-colo, n-au de ce să-l pizmuiască pe stăpânul celei mai întinse moşii...Căci nicăieri ca printre aceşti pribegi nu întâlnesti mame maştere care-şi iubesc cu duioşie de adevărată mamă copiii vitregi. Aici nu întâlneşti soţie îngâmfată de zestrea ei şi mândră deadulterele ei sau de soţul ei din care a făcut un sclav! Zestrea cea mai frumoasă e socotită aici cinsteatatălui, virtutea mamei şi credinţa sotiei! 
(Horaţiu)
(Deceneu) i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei, căci el era în aceasta un maestru priceput. El i-aînvăţat morala (...), i-a instruit în ştiinţele fizicii (...), i-a învăţat logica, făcându-i cu mintea superiori celorlalte popoare (...), demonstrându-le teoria celor 12 semne ale zodiacului, le-a arătat orbita lunii, şi cum globul defoc al Soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele 346 destele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi până la apus, spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc.
(Iordanes, Getica, XI, 69-70)
Neamul geţilor, care au fost mai războinici decât oricare dintre oamenii care au trăit cândva şi aceasta nu numai datorită tăriei trupului lor, dar şi pentru că astfel îi convinsese slăvitul lor Zamolxes. Crezând că nu mor, doar că îşi schimbă locuinţa, ei sunt mai porniţi pe lupte, decât ar fi înclinaţi să întrepindă o călătorie.(posibil citat din Getica lui Traian)
(Iulian, Cezarii,Traian,22)
(Cato:) Feriţi-ne, zei ceresti, ca, printr-un dezastru care i-ar pune în mişcare pe daci şi pe geţi, Roma săcadă, iar eu să mai rămân teafăr...
(Lucanus, Pharsalia, II, 295-297)

Activity (14)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Dan liked this
Dan liked this
dmamusa liked this
niumul liked this
mariget liked this
MaJ0c liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->