Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
24Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
a Economiei Declinului Si Criza Din 2008 Bun.

a Economiei Declinului Si Criza Din 2008 Bun.

Ratings: (0)|Views: 969|Likes:
Published by Rechitan Mariana

More info:

Published by: Rechitan Mariana on Jan 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2013

pdf

text

original

 
Rechian Mariana
ț
Master Geopolitica, an 1, gr.6„Întoarcerea Economiei Declinului i Criza din 2008”
ș
de Paul KrugmanPaul Krugman este laureatul din anul 2008 al Premiului Nobel pentru Economie.Autorul unei rubrici bi-saptămânale de opinie editorială care apare în New York Times, i
ș
 al unui blog zilnic intitulat „Contiina unui liberal“, ducartea cu acelai titlu,
ș ț ș
 Krugman a fost desemnat Publicistul Comentator al Anului de către revista Editor andPublisher. Este profesor de economie i afaceri internationale la Universitatea Princeton
ș
 i autor sau coautor a douazeci de cări i a peste două sute de articole apărute în
ș ț ș
  publicaii de specialitate.
ț
Experienţa de editorialist a autorului, care publică de câţiva ani comentarii peteme de economie în New York Times, ajută, de asemenea, la clarificarea, pe înţelesulcititorului, a multor subiecte spinoase. Krugman este adeptul teoriilor lui John MaynardKeynes, de unde i insistena sa asupra soluţiei majorării deficitelor publice pentru a
ș ț
 combate contracţia cererii agregate.În cartea „Întoarcerea Economiei Declinului i Criza din 2008” cel mai recent
ș
 dintre laureaii Premiului Nobel i de asemenea un economist de succes, face o analogie
ț ș
 între situaia cu care ne confruntăm în prezent i evenimentele care au provocat Marea
ț ș
 Criză i de asemenea arată ce e de făcut pentru a evita catastrofa.
ș
Paul Krugman a realizat în această carte un studiu asupra crizelor economice careau distrus Asia i America Latină
ș
, arătând că ele au reprezentat un avertisment pentru noitoi „
ț
la fel ca bolile devenite rezistente la antibiotice, maladiile economice care au provocat Marea Criză îi făceau din nou aparitia (Krugman, 2009, p15)
ș
”.În anii care au urmat acestor crize, pe măsură ce bursa de pe Wall Street înfloreai economia era în expansiune iar experii în finane realizau profituri uriae, crizele
ș ț ț ș
 internaionale ale anilor 1990 au disparut din memoria populaiei i a economistilor. Dar 
ț ț ș
 acum, economia declinului a ajuns în America.În aceasta nouă i substanial revizuită edi
ș ț ț
ie a Întoarcerii economiei declinului,Krugman arată cum neputina de a ine pasul cu un sistem financiar tot mai ieit de sub
ț ț ș
 control a împins Statele Unite i restul lumii în cea mai gravă criză financiară din anii
ș
 1930 încoace. De asemenea, el descrie i măsurile care s-ar putea impune pentru a limita
ș
 amploarea crizei i a readuce pe linia de plutire o economie mondiala care alunecă într-o
ș
 recesiune profundă.În general economitii au
ș
o mare problemă pe care o arătă cu preţul de a nu seface înelei de publicul larg. Cred că îi ştim cu toţii, sunt cei care cunosc o grămadă de
ț ș
 lucruri dar realizează expuneri teoretice aride folosind un limbaj de specialitate foarteelevat. Adică vorbesc numai pentru colegii de breaslă, singurii, dealtfel, care i-ar puteaînţelege.Paul Krugman s-a gândit să scrie o carte pentru publicul larg, dar o carte care săse şi vândă. Iar primul lucru la care s-a gândit a fost acela că nu poate scrie ca întrecolegi:
“Ca economist ce se respectă, sunt perfect capabil să scriu lucruri pe care nimeninu le poate descifra”
însă aici
“ideile trebuie fie pezentate accesibil publicului
 
ineresat în general, nu doar celor cu un doctorat în economie”
. Drept urmare
“nu vă aşteptaţi la o carte solemnă şi pătrunsă de demnitate- obiectivele de aici sunt cât se poate de serioase, dar scrisul va fi pe cât de frivol îi cere subiectul.”(Krugman,2009,p10)
Autorul afirmă despre această lucrare că:
„[...] este la bază un eseu analitic.Subiectul analizei nu este atât ce s-a întamplat, cat de ce s-a întâmplat; lucrurileimportante de îneles sunt, cred eu, cum s-a putut petrece o asemenea catastrofa, cum ii
ț ș
  pot reveni victimele ei i cum o putem noi împiedica să apară din nou.”
ș
Principalele temecare stau la baza acestei cări sunt: crizele Americii Latine, criza economică a Japoniei,
ț
 crahul asiatic i criza economică mondială cu care ne confruntăm în momentul de faă.
ș ț
Laureatul din 2008 al premiului Nobel pentru economie este de părere că nu poţiîncepe vorbeşti despre economia dintr-o anumiperioaiei în seamăcontextul politic. Aşa că presara tot felul de poveşti printre principiile economice, cum ar fi de exemplu unul din “evenimentele” majore ale anilor ‘90 şi anume prăbuşireasocialismului, sau povestea ascensiunii şi declinului Japoniei.În itroducerea acestei cări Paul Krugman afirmă că:
ț
„Majoritatea economitilor,
ș
 în măsura în care se gândesc măcar la acest subiect, privesc Marea Criză din anii 1930ca pe o tragedie gratuită, care n-ar fi fost deloc necesară. Daca Herbert Hoover n-ar fiîncercat echilibreze bugetul în faa unei depresiuni economice; dacă Rezerva
ț 
  Federala n-ar fi apărat etalonul-aur, în detrimentul economiei interne; dacă autorităile
ț 
 ar fi susinut de urgenă cu lichidităi în băncile ameninate să cadă, calmând astfel 
ț ț ț ț 
  panica instalata treptat în 1930-1931; atunci, crahul pieei bursiere din 1929 n-ar fi
ț 
 condus decat la o recesiune „de gradină”, cu nimic ieită din comun, curând dată 
ș
 uitării. i, din moment ce economitii i responsabilii cu politica publii-au învăat 
Ș ș ș ș ț 
 lecia [...] nimic care să semene cu Marea Criza nu mai poate avea loc vreodată.”
ț 
Dupa cum am menionat mai sus în prima parte a cării autorul prezintă crizele cu
ț ț
 care s-a confruntat America Latină. Se pare că acestea au plecat de la aa-numita „criza
ș
 mexicană” care a provocat una dintre cele mai mari recesiuni din 1930 încoace.Repercusiunile acestei crize au afectat întreaga Americă Latină afectând sistemul bancar al Argentinei în măsura în care acesta a ajuns aproape de pragul prăbuirii. După cum
ș
 menionează i autorul această criză neateptată a mexicului ar fi trebuit să ridice un semn
ț ș ș
 de întrebare pentru economiti, să fie un avertisment că starea bună a pieelor este un
ș ț
 lucru trecător i că lucrurile se pot schimba peste noapte datorită unei lipse de încredere.
ș
 Se pare însă că acest avertisment nu a fost bagat în seamă iar povestea stranie a mariicrize din America Latină a fost ignorata.Mexicul a reusit să iasa din criză datorită ajutorului oferit de Statele Unite prinintermediul „Planului Brady”. Acest plan a fost un sistem prin care Mexicul i-a înlocuit
ș
 o mare parte din datoria curentă cu „obligaiuni Brady” la o valoare nominala mai redusă.
ț
În a doua parte a cării autorul discută declinul lung de un deceniu al Japoniei,
ț
  provocat de un răsunător crah imobiliar, orecesiuneatipică prin durată, însă un cazclasic, de manual, din punctul de vedere al analizei cauzelor sale macroeconomice şi alineficienţei politicilor administraţiei de la Tokyo.
 La inceputul anului 1990 valoarea totală a tuturor companiilor japoneze era dedoua ori mai mare decat cea a Statelor Unite care aveau de doua ori populaia
ț 
  Japoniei.
”(
 Krugman, 2009, p.71).
În ultima parte a deceniului 1980 Japonia s-a bucuratde o cretere rapidă alături de o rata scăzută a omajului i profituri ridicate. Însa aa cum
ș ș ș ș
 
 
afirmă autorul nici una dintre aceste creteri economice nu justifică triplarea preurilor 
ș ț
  pentru terenuri i a celor de pe piaa bursieră.
ș ț
Analiza făcută de Krugman asupra modului în care economia japoneza a intrat înaceastă perioadă de stagnare este foarte clar realizată. Se pare însă că această criză aJaponiei a fost una deosebită, caracterizată de creteri tot mai lente a economiei, o
ș
 „recesiune a creterii”. Acest fenomen s-a furiat pe nesimite în ară,
ș ș ț ț
motorul economical Japoniei i-a pierdut treptat suflul mai degrabă decât să se opreasca brusc, cu scarâit 
ș ț 
 de frâne(Krugman, 2009, p.78).
Se pare însă că principala cauză care a determinat căderea economiei japoneze afost acordarea de credite neperformante în anii în care economia era în plină ascensiune,iar perioada de stagnare ce a urmat a compromis i alte împrumuturi care iniial nu
ș ț
  puneau nici un fel de probleme. Deci o teorie cu privire la depresiunea Japoniei e aceeacă aceasta se află într-o capcană de lichiditate, adică băncile sale nu dispuneau desuficient numerar.În ceea ce privete criza asiatică Krugman consideră că principala cauză care a
ș
 generat acest fenomen este rata de schimb yen-dolar între 1995-1997 care după ceatinsese niveluri foarte ridicate a scăzut brusc. Datorită faptului că majoritatea valutelor asiatice erau mai mult sau mai puin fixate în raport cu dolarul acest lucru a dat impresia
ț
 că exporturile lor sunt mai scumpe determinând o scădere a creterii exportului.
ș
Însă elementul care a contribuit la propagarea crizei economice din Asia a fostinterdependena dintre aceste economii, Krugman rezervă un subcapitol explicând acest
ț
 fenomen sub termenul de contagiune. Pentru a ilustra mai bine acest fenomen autorulfoloeste o expresie:
ș
O vorbă spune că atunci când Statele Unite strănută, Canada face guturai”(Krugman, 2009, p.107)
. Între economiile asiatice afectate existau unele legăturidirecte: Thailanda este o piaă pentru produsele malaysiene i viceversa. Mai mult în
ț ș
 Malaysia, în Indonezia, în Coreea, la fel ca în Thailanda pierderea încrederii din partea pieei a declanat un cerc vicios al colapsului financiar i economic. N-a contat că aceste
ț ș ș
 ări aveau legături modeste între ele în ceea ce privete circulaia bunurilor materiale, ele
ț ș ț
 erau legate în mintea investitorilor care vedeau în dificultăile uneia dintre economiile
ț
 asiatice o veste proastă despre toate celelalte.Capitolul 6 intitulat „Stăpânii Universului” este rezervat explicării modului defuncionare a fondurilor de investiii cu capital protejat sau fonduri de investiii cu
ț ț ț
 acoperire contra riscului, cum sună titulatura sofisticaa fondurilor de hedging.Mecanismul de funcionare a fondurilor de hedging este explicat de autor în felul urmator 
ț
 
Ceea ce fac fondurile de hedging este tocmai că încearcă să profite la maximum de fluctuaiile pieei. Modul în care ele realizează acest lucru este prin a-i deschide nite
ț ț ș ș
  pozii „scurte”cu nite active [...] i poziii „lungi” cu altele. Profiturile apar dacă 
ț ș ș ț 
  preul activelor din poziiile „scurte” scade, daca valoarea activelor cumpărate în
ț ț 
  poziiile „lungi” crete sau i una i alta.
ț ș ș ș
(Krugman, 2009, p.137)
Pe lângă avantajul foarte mare pe care îl oferă aceste fonduri de hedging i anume
ș
  posibilitatea de a obine
ț ș
tiguri colosale acest tip de fonduri de investiii prezintă
ț
 dezavantajul că poate duce foarte uor la pierderea capitalului investit. Unele fluctuaii
ș ț
 ale pieei care s-ar putea sa nu le pară prea mari unor investitori obinuii, unui fond de
ț ș ț
 hedging poate să-i înghită rapid tot capitalul.

Activity (24)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
bondarulnegru liked this
Ion Janina liked this
Ion Janina liked this
Ion Janina liked this
Ion Janina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->