Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
89Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Poluarea fonică

Poluarea fonică

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 5,754|Likes:
Published by ssabina88

More info:

Published by: ssabina88 on Jan 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/08/2013

pdf

text

original

 
 Poluarea fonică 
1.Introducere: .Noiuni generale
ț 
2.Cuprins:2.1Efecte ale zgomotelor i vibraiilo
ș ț 
2.2.Surse i metode de măsurare a zgomotelor i vibraiilo
ș ș ț 
2.3.Combaterea vibraiilor i a zgomotelo
ț ș
2.4.Poluarea fonica in Bucuresti3.Concluzii
 
1.Noiuni generale
ț 
În societatea contemporană, caracterizată prin acutizarea i globalizarea crizelor 
ș
 (economică, socială, culturală, demografică etc.), problematica mediului ambiant devine o prioritate a guvernelor i a specialitilor din toate colutile lumii.
ș ș ț
Dacă inem cont de faptul ca după 1990 România se confruntă cu grave probleme de
ț
 mediu, cauzate mai ales de o economie bazată pe consum excesiv de resurse i energie cu
ș
 utilizarea unor tehnologii poluante, propun ca în lucrarea de faă să fie analizat un aspect legat
ț
 de probleme de mediu, i anume poluarea fonică.Sunt prezentate efectele agenilor poluani
ș ț ț
 asupra factorilor de mediu, cât i măsuri de diminuare sau combatere a acestora.
ș
Ca i poluarea aerului, noxele acustice afectează profund colectivităile umane. Fiina
ș ț ț
 umană este adaptată la un anumit interval de zgomot i vibraii, a cărui depăire într-un sens
ș ț ș
 sau altul este o sursă de indispoziie jenă sau chiar dereglări.S-a admis că pragul de intensitate
ț
 aximă pentru om este de 80 dB, peste care sunetul devine nociv.În mod practic, se considerăcă limita de suportabilitate a zgomotului la om este de 65 decibeli.În condiiile civilizaiei contemporane, omul este supus unei agresiuni, practic contiue,
ț ț
 determinată de diferite zgomote produse de diverse maini, utilaje, aparate casnice/industriale,
ș
 de toate activităile umane.Această poluare, denumită poluare sonoră sau fonică reprezintă în
ț
 fond o degradare a mediului natural.Pentru a putea analiza poluarea fonică vom începe cu câteva definiii:
ț
Sunetul ete o vibraie a aerului care se propagă sub formă de unde elastice, cu viteza
ț
 v=340m/s:zgomotul este definit ca o suprapunere dezordonată a diferitelor sunete.Principalele caracteristici fizice ale sunetelor sunt:-perioada, T, timpul în care se produce o oscilaie completă, se măsoară în secunde.
ț
-frecvena sunetului este dată de numărul de oscilaiicomplete pe unitatea de timp i se
ț ț ș
 măsoaă în hertzi(Hz).-lungimea de undă-distana dintre două puncte succesive între care are lc o
ț
 comprimare/dilatare a mediului de propagare a undei elastice.-presiunea sunetului,p-diferena de presiune dintre minimul i maximul unei oscilaii,
ț ș ț
 care apare datorită comprimării i dilatării mediului în care se propagă unda sonoră.
ș
Undele sonore sunt unde mecanice longitudinale, care se pot propaga în solide, lichidei gaze.Particulele materiale care transmit o astfel de undă oscilează în direcia de propagare a
ș ț
 undei însăi.
ș
Undele longitudinale din aer, atunci când vin în contact cu urechea, dau natere
ș
 senzaiei de sunet.Deci putem afirma că sunetul reprezintă vibraia acustică capabilă să
ț ț
  producă o senzaie auditivă.Urechea omenească este sensibilă la undele dn intervalul de
ț
 frevcenă situat între aproximativ 20-20000 Hz.
ț
 
Cele mai simple unde sonore sunt undele sinuosidale de frecvenă i amplitudine
ț ș
 cunoscute.Când acestea ajung la urevhe, provacă vibraia, cu aceeai frecvenă i amplitudine,
ț ș ț ș
 al particulelor de aer din apropierea timpanului.Aceste vibrai pot fi descrise ca ca variaii ale
ț ț
  presiunii aerului din acel punct.Un aspect esenial al al propagării undelor de toate felurile
ț
 este transferul de energie. Nivelul de intensitate sonoră se măsoară în decibeli, a zecea parte dntr-un bel, acestafiind unitate adimensioală pentru compararea valorilor puterilor (respectiv intensităilor).
ț
 Intensitatea maximă pe care o poate suporta urechea corespunde unui nivel de intensitatesonoră de 120dB numit prag de durere. Din diferite studii s-a arătat că urechea aresensibilitate maximă faă de frecvenele situate între 2000 i 3000 Hz, unde pragul de
ț ț ș
 audibilitate, cum este numit, este aproximativ 5 dB.În ceea ce privete înălimea sunetului, care este corelată cu frecvena, cercetările au
ș ț ț
 arătat că pentru frecvenele situate sub 500 Hz, urechea efectuează o analiză de frecventă în
ț
  benzi de lărgime absolut constante de 10 Hz i abia peste 500 Hz, benile de trecere devin
ș
  procentual constante si egale cu 1/3 octava.
2.1.Efecte ale zgomotelor i vibraiilor 
ș ț 
Omul civilizaiei tehnice actuale are ca insoitor permanent zgomote de diverse
ț ț
  proveniene care, în funcie de nivelul lor de tărie, generează efecte de natură i gravitate
ț ț ș
 diferite. Primele care se manifestă sunt efectele psihice nedorite, i anume la niveluri de tărie,
ș
 cu mult inferioare faă de acelea la care apar leziuni ale urechii interne sau se constată o
ț
  pierdere ireversibilă a sensibilităii auditive.
ț
S-a constatat că zgomote de intensitate scăzută, dar supărătoare care pătrund înlocuina omuui din circulaia exterioară sau din încăperile învecinate, datorită aciunii lor 
ț ț ț
  permanente, ziua i noaptea, se constituie în nite iritani cronici ai organismului uman.
ș ș ț
 Zgomotele pot ajunge la urechea internă i prin conducie osoasă. Astfel, zgomote izolate de
ș ț
 umai 40-50 dB sunt suficiente pentru a perturba odihna normalădin timpul nopii.În timpul
ț
 zilei nocivittea acelorai zgomote de intensitate scăzută depinde în primul rând de gradul de
ș
 solicitare psihică al organismului uman.Deosebit de afectai de aceste zgomote unt cei care
ț
  prestează o muncă intlectuală sau presupune un grad de concentrare sau atenie deosebită.
ț
 Evaluarea nocivităii acestor zgomote slabe este dificilă pentru că influenează într-un mod
ț ț
 diferit sănătatea unor oameni care prestează acelai gen de activitate.Destul de nicive i
ș ș
 imediate sunt efectele unor zgomote cu nivele de tărie mai ridicate, ce depăesc cu 40-50 dB
ș
  pe cele corespunzătoare gradului de audibilitate.În aceste cazuri apar modificări în starea i
ș
 funcionarea organelor de sim i interne. De exemplu, s-a constatat o cretere a presiunii
ț ț ș ș
 intracraniene, modificarea cordului i a respiraiei, o scădere a acuităii vizuale i altele.
ș ț ț ș
 Zgomotele foarte puternice al căror nivel oate depăi cu 85-90 dB pragul de audibilitate, pe
ș
 langă faptul că pot reduce la 0 inteligibilitatea vorbirii, cauzează o pierdere trepttă, până lasurditate, a sensibilităii auditive.Surditatea permanentă poate să apară după numai 4-5 ani de
ț
 activitate în mediu cu zgomot deosebit de intens.(ex industria textilă, siderurgică etc)

Activity (89)

You've already reviewed this. Edit your review.
Ana Todea liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
m_daly_a liked this
LoRy Lorycik liked this
Elena Paulina liked this
BeBe Mihai liked this
gheorghe daniela liked this
m_daly_a liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->