NEVOI DE INSTRUIRE ALE

ANGAJAłILOR DIN CONSTRUCłII

2007

Proiect finanŃat de
UNIUNEA EUROPEANA
 Cuprins:

Introducere ____________________________________________________________ 3

Date socio-demografice __________________________________________________ 4

Date privind ocuparea în domeniul construcŃiilor _____________________________ 8

PercepŃii privind formarea/calificarea profesională___________________________ 14

Concluzii _____________________________________________________________ 24

Anexă: Chestionar privind nevoile profesionale ale angajaŃilor din firmele de

construcŃii ____________________________________________________________ 27

2
Introducere

Studiul “Nevoi de instruire ale angajaŃilor din construcŃii” a fost realizat în perioada iulie-
noiembrie 2007 şi are la bază o anchetă sociologică desfăşurată în rândul a 150 de
angajaŃi în domeniul construcŃiilor, din judeŃul IalomiŃa. RespondenŃii au fost selectaŃi în
mod aleatoriu, dar rezultatele studiului nu sunt reprezentative pentru totalitatea
angajaŃilor din construcŃii, din judeŃul IalomiŃa. Datele studiului oferă mai degrabă o
direcŃie generală în ceea ce priveşte nevoile legate de desfăşurarea activităŃii profesionale
ale angajaŃilor din această ramură economică.

Chestionarul care a stat la baza anchetei a fost construit pentru măsurarea următoarelor
aspecte:
• Calificările pe care respondenŃii le au în domeniul construcŃiilor;
• Aspecte legate de locurile de muncă deŃinute până în prezent;
• MotivaŃia ocupării unui loc de muncă în construcŃii ;
• ModalităŃi de dobândire a calificărilor în domeniul construcŃiilor ;
• Programul şi condiŃiile de muncă la actualul loc de muncă
• Atitudinea faŃă de formare profesională continuă ;
• InformaŃii despre oferta de cursuri destinate formării profesionale
continue;

3
Date socio-demografice
Deşi pentru selecŃie s-a avut în vedere un singur criteriu-acela al angajării în domeniul
construcŃiilor, respondenŃii sunt în totalitate bărbaŃi. AbsenŃa populaŃiei feminine din lotul
investigat este un indicator al numărului redus de femei angajate în construcŃii, ca urmare
a naturii activităŃilor presupuse de locurile de muncă din acest domeniu.

Varsta:

intre 46 si 53
ani intre 20 si 35
25% ani
31%

intre 41 si 45
ani intre 36 si 40
21% ani
23%

Din punctul de vedere al vârstei, persoanele investigate se distribuie în intervalul de

vârstă 20- 53 de ani. Categoria cea mai numeroasă aparŃine celor mai tineri (20-35 ani-
31%). Este interesant faptul că limita superioară de vârstă este de 53 ani, mult inferioară
vârstei la care se poate solicita pensionarea. Această situaŃie poate fi, de asemenea,
rezultatul faptului că munca din construcŃii se realizează în condiŃii care restricŃionează
nu numai accesul femeilor, ci şi pe cel al persoanelor vârstnice.

4
 Ultima scoala absolvita:

26,1
liceu

47,8
scoala profesionala

17,4
10 clase

4,3
Gimnaziu
4,3

scoala primara

Ultima scoala absolvita:

Din punctul de vedere al educaŃiei, aproape 50 % dintre persoanele investigate au absolvit

o şcoală profesională, în timp ce aproximativ 26 % dintre aceştia menŃionează liceul ca şi
ultimă formă de învăŃământ absolvită. Se remarcă o pondere destul de crescută a
persoanelor care au absolvit doar şcoala primară (4,3 %) sau doar gimnaziul (4,3 %), iar
acestea provin, în mod surprinzător, mai puŃin din rândul persoanelor mai în vârstă şi mai
mult din rândul categoriei de vârstă 20-35 ani. Această situaŃie concordă cu evoluŃia pe
care formarea profesională de tip vocaŃional a cunoscut-o în ultimul timp în spaŃiul
românesc: dacă şcoala profesională şi dobândirea unei calificări, în general, erau înalt
valorizate în perioada comunistă, aceste deziderate îşi pierd din semnificaŃie în perioada
post-comunistă, indivizii valorizând mai puŃin importanŃa diplomelor în obŃinerea unui
loc de muncă.

Deşi firmele în cadrul carora a fost realizat studiul îşi desfăşoară activitatea în zona
urbană a judeŃului, 45 % dintre respondenŃi provin din mediul rural. Chestionarul nu a
cuprins şi o întrebare care să surprindă în ce măsură angajaŃii sunt nevoiŃi să facă naveta
între domiciliu şi locul de muncă. Este de presupus că angajaŃii recurg la astfel de soluŃii,
dacă avem în vedere dinamismul pe care lucrările din construcŃii îl presupun în ceea ce
priveşte locul de desfăşurare.

5
 Mediu de rezidenta:

mediul rural
45%
mediul urban
55%

Deşi marea majoritate a persoanelor intervievate deŃin o diplomă de calificare (87%),

doar 8 % dintre aceştia menŃionează mai mult de un domeniu în care deŃin un atestat
pentru calificare.

Diploma de calificare
nu
13%

da
87%

Cum era de aşteptat, domeniul în care cei mai mulŃi dintre respondenŃi sunt calificaŃi este
legat de construcŃii. Întrebarea utilizată pentru identificarea domeniului de calificare a
presupus răspunsul liber al intervievaŃilor, motiv pentru care răspunsurile acestora
prezintă o mare varietate în ceea ce priveşte nivelul de generalitate. Astfel, în timp ce
aprox. 44 % dintre respondenŃi menŃionează denumirea generală a domeniului

6
(construcŃii), cealaltă parte a respondenŃilor oferă răspunsuri mai detaliate, menŃionând
denumirea concretă a segmentului profesional în care au o calificare. Astfel, categoria
celor care au o diplomă în construcŃii este lărgită de respondenŃii calificaŃi în domeniul
zidăriei (4,9%) şi de cei calificaŃi ca instalatori (4.9%). Alte calificări pe care respondenŃii
le-au menŃionat sunt: electrician (9,8%), dulgher, mecanic, sudor, electrotehnician,
tâmplar, fochist, tinichigiu.

Domeniul in care sunteti calificat (%):

43,9

9,8
4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9
2,4
ar 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4

r
r
or
r

n
ar

ar

r
r
ii

ist

u
ic
n

he
he

ta
do

ca

ia
ct

gi
cia

ut
an

ng
at

z id

he
ch
ic
tru

lg

hi
lg

jo
su

br
al
tri

ec

ru

hn

fo

ic
rc
du
du

co
st
ns

ec

st

tin
m

pa
te
in
co

ar
el

ro

ar
pl
t
ec

pl
ta

m
el

ta

Functia la locul de munca (% ):

42,1

10,5
7,9 7,9
5,3 5,3 5,3 5,3 5,3
2,6 2,6
ar

ie
or
r

at

r
ar

iu
ic

he
to

do

cia

ar
nt
an

ific

ig
at
zid
ci

lg
su

ia

pl
ich
al
un

tri
ec

al

du

am
fa

st

ec
ec

tin
m

in
ar

rt
rn

el
zid

lie
to

te
ci

fa
un

se
m

7
Date privind ocuparea în domeniul construcŃiilor

Numar de locuri detinute pana in prezent (% ):

20,9

16,3 16,3
14,0
11,6
9,3
7,0
4,7

doua trei sase patru cinci un loc opt sapte

locuri locuri locuri locuri locuri de locuri locuri
munca

Numar de locuri detinute pana in prezent , în funcŃie de vârstă

Varstă

intre 20 si 35 intre 36 si 40 ani intre 41 si 45 ani intre 46 si 53 ani

ani
1 16,7% ,0% 11,1% 8,3%
Numar de locuri detinute pana

2 33,3% 25,0% 22,2%

3 25,0% 12,5% 22,2%
4 12,5% 11,1% 25,0%
in prezent

5 ,0% 12,5% 22,2% 16,7%

6 25,0% ,0% 33,3%
7 8,3% ,0% ,0% 8,3%
8 12,5% 11,1% ,0%
TOTAL 100 % 100 % 100 % 100 %

Cei care au avut un singur loc de munca sunt fie foarte tineri, fie peste 41 ani. Cu toate
acestea, cei mai mulŃi dintre cei între 20 şi 35 de ani au avut două sau trei locuri de
muncă. Este interesant de observat că respondenŃii între 36 şi 40 de ani au avut cel puŃin

8
două locuri de muncă, fapt care evidenŃiază tendinŃa de instabilitate a locului de muncă la
această categorie de vârstă. Dealtfel, această instabilitate este generalizată la toate
categoriile de vârstă, observându-se procentaje semnificative de persoane care au avut
peste 4 locuri de muncă. Se poate trage concluzia că aceste calificări consemnate în
tabelurile anterioare sunt expuse fenomenului de schimbare a locului de muncă,
indiferent de vârsta, cel mai probabil din cauza instabilităŃii la care sunt expuse firmele
angajatoare. În funcŃie de gradul de impozitare şi de oportunităŃile de angajare, firmele de
construcŃii pot fi desfiinŃate şi reînfiinŃate după o perioadă, expunând însă angajaŃii la
fluctuaŃii în ceea ce priveşte succesul lor pe piaŃa muncii.

Calificari detinute in domeniul constructiilor (% ):

altceva 6,4

tamplarie 23,4

instalatii 29,8

zidarie/zugravi 38,3

proiectare 2,1

Lista calificărilor din domeniul construcŃiilor este probabil în concordanŃă cu cererea

angajatorilor pentru aceste calificări. Se observă că, în domeniul construcŃiilor, cei mai
mulŃi dintre intervievaŃi sunt zidari şi zugravi (aproape 40%), urmat de instalatori (cca
30%), şi tâmplari (23%).

9
 Perioada de cand lucreaza la actualul loc de munca (% ):

peste 18 ani 12,2

intre 10 si 18 ani 8,2

intre 6 si 10 ani 14,3

intre 3 si 5 ani 8,2

intre 1 si doi ani 38,8

mai putin de un an 18,4

In timpul unui an, obisnuiti sa lucrati (% ):

Mai putin de 4 luni pe 4,2

an

12,5
Intre 6 si 10 luni pe an

Intre 10 si 12 luni pe 83,3

an

Este relevant faptul că mai mult de 50% dintre respondenŃi lucrează la actualul loc de
muncă de mai puŃin de doi ani. Cu toate acestea, toŃi respondenŃii declară că au un
program complet de lucru (cel puŃin opt ore pe zi), iar peste 80% dintre ei spun că
lucrează între 10 şi 12 luni pe an, adică permanent. Rezultă de aici că respondenŃii sunt
obişnuiŃi să îşi schimbe locul de muncă, dar această situaŃie nu determină perioade lungi
de şomaj. SituaŃia trage un semnal de alarmă cu privire la stabilitatea firmelor de
construcŃii. Studii mai aprofundate ar putea releva dificultăŃi legate de plata diferitelor
impozite şi contribuŃii sociale pe care aceste firme le datorează statului. În ceea ce îi
priveşte pe angajaŃi, trebuie văzut dacă acest aspect generează întârzieri ale plăŃii
asigurărilor sociale sau de sănătate datorate de angajaŃi sistemelor de stat respective.

10
 Când ati avut ultima oara concediu (platit)-% ?

Altadata. 4,4

în urma cu mai mult de doi ani 6,7

în urma cu 2 ani 6,7

anul trecut 46,7

anul acesta 35,6

În vederea măsurării calităŃii condiŃiilor de muncă ale respondenŃilor, chestionarul a

inclus o întrebare privind momentul cel mai recent la care subiecŃii au beneficiat de un
concediu plătit din partea companiei angajatoare. Ponderea celor care au avut un
concediu plătit în urmă cu mai mult de doi ani este relativ ridicată (aprox. 11 %). Deşi în
lipsa unei întrebări care să măsoare cauzele aceste situaŃii este dificil de elaborat o
explicaŃie, situaŃia este alarmantă din punctul de vedere al asigurării securităŃii angajaŃilor
la locul de muncă.

Instabilitatea şi condiŃii mai precare la locul de muncă caracterizează într-o mai mare
măsură persoanele necalificate. Niciunul dintre respondenŃii care aparŃin acestei categorii
nu au beneficiat de o perioadă de concediu în anul 2007, până la momentul desfăşurării
sondajului.

În plus, persoanele care declară că au beneficiat de concediu în anul 2007 sunt, în

general, angajaŃi de peste doi ani la actualul loc de muncă.

11
 Motive pentru care ocupa un loc de munca in constructii
(% ):

altceva. 1,1
nu presupune prea multa bataie de cap 2,3
va convine programul de lucru 8,0
se plateste bine 10,2
nu ati gasit loc de munca în alt domeniu 14,8
este aproape de casa 25,0
sunteti calificat în domeniul construtiilor 38,6

In ceea ce priveşte motivele pentru care sunt angajaŃi în domeniul construcŃiilor, aproape
40 % dintre respondenŃi invocă specilizarea şi calificarea ca fiind principalii factori ai
deciziei de a lucra în acest domeniu. Se remarcă şi o categorie destul de largă (25%) a
celor care apreciază că principalul motiv este distanŃa faŃă de domiciliu şi a celor care
consideră că lipsa locurilor de muncă în alte domenii i-a determinat să ocupe un loc de
muncă în domeniul construcŃiilor (14,8 %). Programul de lucru şi remuneraŃiile din acest
sector constituie o motivaŃie pozitivă pentru categorii ceva mai reduse de respondenŃi (8
%, respectiv 10,2 % dintre aceştia).

12
 Care credeti ca sunt cele mai importante calitati ale unui muncitor
în constructii?

33,7 32,6

10,9
8,7 8,7
5,4

Sa fie muncitor sa cunoasca sa fie sa se înteleaga sa fie dispus sa sa fie cinstit

meserie disciplinat la cu restul învete din ce în
locul de munca echipei ce mai mult

13
PercepŃii privind formarea/calificarea profesională

Care a fost modalitatea prin care dumneavoastra ati învatat

meserie în domeniul constructiilor (% )?

prin experienta la locul de munca 46,3

în cadrul unui curs de formare/calificare organizat

de o institutie privata 9,3

în cadrul unui curs de formare/calificare organizat

de o institutie a statului 9,3

în institutia de învatamânt pe care ati absolvit-o 35,2

Se observă că mai puŃin de 20% dintre persoanele intervievate consideră că au obŃinut

cunoştinŃe sau abilităŃi importante în domeniul lor de activitate (construcŃii) în urma
absolvirii unor cursuri de formare sau calificare organizate de instituŃii publice sau
private. Acest rezultat demonstrează impactul scăzut al acestor programe. Prin contrast,
46% din cei intervievaŃi consideră că au învăŃat meserie la locul de muncă, în timp ce
35% se bazează în primul rând pe cunoştinŃele dobândite în timpul şcolii.
Studii ulterioare ar trebui să aprofundeze acest aspect, încercând să determine, pe de o
parte, cât de relevante sunt cunoştinŃele obŃinute în şcoală, iar pe de altă parte, care sunt
cauzele pentru care doar un număr mic de lucrători în domeniul construcŃiilor au urmat
cursuri de calificare şi formare la diverse instituŃii publice sau private. De asemenea,
trebuie stabilit dacă a existat un număr mai mare de absolvenŃi ai cursurilor de formare,
dar care nu au considerat relevante cunoştinŃele obŃinute pe parcursul acestora.

14
 Atitudinea fata de formare profesionala
continua:

15%

85%

În viata este bine sa închei învatatul imediat ce ai dobândit o calificare/specializare în domeniul

care te intereseaza
Este nevoie sa înveti/urmezi cursuri toata viata pentru a fi un meserias din ce în ce mai bun

Cunostinte/informatii despre cursurile de educatie

continua

nu
14%

da
86%

85% dintre persoanele intervievate au o atitudine pozitivă faŃă de formarea continuă, un

procentaj care coincide practic cu al celor care au informaŃii despre cursurile de formare
continuă. Putem deduce de aici că lipsa de informaŃie este principala cauză pentru lipsa
de interes faŃă de aceste cursuri. Nu trebuie însă excluse situaŃiile în care aceste cursuri au
fost considerate nesatisfăcătoare de către cei care le-au urmat, în acest sens trebuind
consultate evaluările privind eficienŃa acestor programe.

15
 Surse de informare despre cursurile de educatie continua:

de la rude/prieteni 3,5

de la seful (sefii) dumneavoastra de la locul de

munca
19,3

din diverse materiale informative 3,5

de la Agentia de ocupare 10,5

din ziare 14,0

de la televizor/radio 10,5

de la colegi de munca 38,6

Colegii de muncă sunt cea mai importantă sursă de informaŃie despre cursurile de
formare continuă în cadrul eşantionului, 38.6% dintre cei intervievaŃi menŃionând acest
lucru. La aceştia se adaugă cei 19.3% care au aflat despre aceste cursuri de la superiorii
ierarhici de la locul de muncă. Rezultă de aici nevoia de a cultiva acest tip de reŃea de
distribuŃie a informaŃiei legate de educaŃia continuă.
Pe de altă parte, este îngrijorător că doar 10% dintre persoanele incluse în eşantion au
obŃinut informaŃiile despre cursurile de formare continuă de la AgenŃia de ocupare a
forŃei de munca. Este evident că această instituŃie ar trebui să fie o sursă mai bună de
informare pentru potenŃialii cursanŃi. Procentul mic poate fi un indicator al faptului că
prea puŃini dintre lucrătorii în construcŃii sunt în legătură cu AgenŃia chiar şi pentru
găsirea unui loc de muncă.

16
 Modalitati de formare profesionala urmate dupa absolvirea scolii:

Altfel 1,9

Direct la locul de mun 55,6

Curs de formare (învatare) organizat de catre o 16,7

institutie a statului
Curs de formare (învatare) organizat în cadrul firmei la 25,9
care erati/sunteti angajat(a)

Răspunsurile privind modalităŃile de formare nu diferă prea mult faŃă de răspunsurile la

întrebările anterioare. Mai mult de jumătate dintre cei intervievaŃi s-au format direct la
locul de muncă. Aproximativ 42% au urmat cursuri de formare după absolvirea şcolii, cei
mai mulŃi (26%) în cadrul firmei în care lucrează.

Cea mai mare parte a celor intervievaŃi nu au urmat nici un curs în ultimii doi ani (90%).
Coroborat cu procentul celor care au urmat cursuri de formare după absolvirea şcolii,
acest lucru arată că formarea continuă nu este o preocupare permanentă pentru categoria
lucrătorilor exemplificată de eşantionul acestui studiu. Probabil cei mai mulŃi dintre cei
incluşi în eşantion nu au urmat mai mult de un curs de formare după încheierea studiilor.

17
 Considerati ca aceste cursuri sunt folositoare pentru o persoana
care lucreaza în domeniul constructiilor(% ):?

complet nefolositoare 4,3

nefolositoare 4,3

folositoare 46,8

foarte folositoare 44,7

Peste 90% dintre respondenŃi consideră cursurile de formare folositoare. Este foarte
probabil că cei care le consideră nefolositoare să aibă puŃine informaŃii pe această temă.

Care credeti ca sunt cele mai importante avantaje pe care le ai din

participarea la asemenea cursuri de învatare/perfectionare (1)?
36,3

27,5

18,8

8,8 7,5
1,3

obtinerea unei dupa absolvire ai ai mai multe poti promova la cunosti oameni alt avantaj
diplome posibilitatea sa cunostinte în locul de munca care au aceleasi
obtii un loc de domeniu/devii un preocupari si
munca în meserias mai care te pot ajuta
domeniul bun cu sfaturi sau
respectiv informatii noi

Cei mai mulŃi dintre cei intervievaŃi valorizează în primul rând diploma obŃinută după
absolvirea unui curs de formare continuă (36%), în timp ce 27% văd în aceste cursuri o
modalitate de a găsi mai uşor un loc de muncă. Doar 19% văd în cursurile de formare un
mod de a dobândi mai multe cunoştinŃe şi de a se perfecŃiona, iar 9% consideră că acestea
îi pot ajuta să promoveze la locul de muncă. Faptul că beneficiarii acestor cursuri

18
valorizează în primul rând diploma obŃinută semnalează o problemă a relaŃiei angajat-
angajator: ultimul pune prea mult accent pe aspectul formal, al deŃinerii unui certificat de
calificare, în detrimentul cunoştinŃelor şi abilităŃilor efective ale angajatului. Implicit,
angajatul ajunge să valorizeze mai mult certificatele obŃinute, lăsând pe al doilea plan
cunoştinŃele dobândite în cadrul cursurilor de perfecŃionare.

Care credeti ca sunt cele mai importante dezavantaje/aspecte mai putin placute
ale participarii la aceste cursuri de învatare/perfectionare (%)?
31,3
25,4
20,9

9,0 7,5 6,0

Costul ridicat Greu de ajuns la Cursurile se Diploma oferita Cursurile nu ofera Cursurile nu ofera
institutiile care le desfasoara în nu prezinta o pregatire o pregatire în
organizeaza timpul importanta foarte suficient de domeniul care va
programului dvs mare pe piata riguroasa în intereseaza
de lucru, motiv muncii domeniu
pentru care va
este dificil sa

Principalele obstacole percepute în ceea ce priveşte frecventarea unui curs de către

persoanele intervievate sunt costurile ridicate, accesul dificil la instituŃiile care
organizează asemenea cursuri, precum şi orele la care se desfăşoară aceste cursuri.

Chiar dacă marea majoritate a intervievaŃilor apreciază ca fiind folositoare cursurile de

formare profesională continuă, mai puŃin de 40 % dintre aceştia deŃin un minim de
informaŃii în legătură cu instituŃiile furnizoare de asemenea cursuri. Un număr şi mai mic
de respondenŃi (14) au fost în măsură să menŃioneze denumiri de instituŃii în domeniul
organizării de cursuri de formare profesională. InstituŃia care a fost menŃionată cel mai
des este Centrul de instruire şi consultanŃă LABOR (4 menŃiuni). LABOR şi Patronatul
Român sunt, de altfel, singurele organizaŃii non-guvernamentale cunoscute de către
respondenŃi ca fiind implicate în acest domeniu. În afara acestor instituŃii, respondenŃii au

19
mai menŃionat AgenŃia de Ocupare, Inspectoratul teritorial de muncă, Casa de cultură,
Licee şi firma la care lucrează.

Cunoasteti vreo institutie care se ocupa de pregatirea

(calificarea, perfectionarea) personalului/angajatilor din
constructii?

da
38%

nu
62%

InstituŃii cunoscute ca furnizori de servicii de calificare/perfecŃionare profesională:

Număr
menŃiuni
AJOFM 2
Casa de cultura 1
CIC Labor 4
Firma la care
2
lucrează
Inspectoratul
2
teritorial de munca
Licee 1
Patronatul Roman 2

20
Răspunsurile privind modalităŃile preferate pentru învăŃarea unei meserii concordă cu
răspunsurile privind modul în care au învăŃat respondenŃii meserie. Astfel, aproape 70 %
dintre aceştia consideră că învătarea la locul de muncă este modalitatea cea mai eficientă
în învăŃarea unei meserii. O mică pondere (aprox. 10 %) apreciază că participarea la
cursuri de formare profesională este modalitatea care îi ajută să înveŃe mai bine o
meserie.

Daca va gânditi la modul în care dumneavoastra ati învatat meserie, care sunt
modalitatile care va ajuta sa învatati mai bine (se potrivesc mai bine stilului
dumneavoastra)-%?

69,8

11,3 9,4 9,4

învatarea la locul de discutii cu colegi/prieteni participarea la cursuri de învatarea pe cont propriu,

munca care stiu meserie formare/perfectionare în cadrul unor lucrari pe
organizate de diverse care le faceti la domiciliul
institutii specializate în dumneavoastra sau
domeniu pentru cunoscutii

Cu toate acestea, o mare parte a participanŃilor (60%) se declară de acord cu participarea

la un curs de formare/perfecŃionare în domeniul construcŃiilor, în cazul în care li s-ar
propune acest lucru.

21
 In cazul în care vi s-ar propune sa luati parte la un curs de
formare/perfectionare în domeniul constructiilor, ati fi
dispus sa participati?

nu
40%

da
60%

Pentru ca acest tip de cursuri să poată folosi în activitatea profesională a respondenŃilor

este important să constribuie la extinderea domeniului de competenŃă a acestora. Astfel,
respondenŃii sunt interesaŃi în primul rând de specializarea în lucrări din domeniul
construcŃiilor în care nu sunt specializaŃi încă (47,5%) dar şi de îmbunătăŃirea capacităŃii
de a utiliza instrumente de lucru cu care nu sunt familiarizaŃi (32,5%).

Ce ar trebui sa va ofere un asemenea curs pentru a va folosi în

meserie-% ?
47,5

32,5

15
5

sa va învete sa va sa va învete sa lucrati cu sa va ofere o diploma sa va învete sa va

descurcati cu o serie de o serie de prezentati mai bine în fata
lucrari din domeniul instrumente/unelte mai unui sef, atunci când
constructiilor în care nu complicate din domeniu, mergeti sa solicitati un
sunteti specializat înca cu care nu v-ati obisnuit loc de munca sau când
sa lucrati solicitati o marire de
salariu

22
Dat fiind faptul că marea majoritate a respondenŃilor deŃin deja o diplomă de calificare,
calitatea acestor cursuri de a oferi atestări formale este menŃionată ca fiind cea mai
importantă de către numai 15 % dintre respondenŃi. Pentru o mică parte a persoanelor
intervievate, frecventarea unui curs de formare profesională în domeniul construcŃiilor ar
constitui, în primul rand, un mijloc pentru obŃinerea unui loc de muncă sau a unei măriri
de salariu.

23
Concluzii
• Deşi eşantionul a fost construit pe baza unui criteriu aleator, respondenŃii au fost
în totalitate bărbaŃi, un indicator al faptului că accesul femeilor la munca în
domeniul construcŃiilor este dificil. La fel este cazul cu persoanele vârstnice,
eşantionul oferind un alt indiciu în acest sens: vârsta maximă a persoanelor
incluse în eşantion este de 53 de ani.

• Majoritatea persoanelor incluse în eşantion au absolvit şcoala profesională sau

liceul. Există însă un procent semnificativ (peste 25%) al celor care au finalizat
doar 10 clase sau mai puŃin. Acest rezultat este un argument în favoarea nevoii de
formare şi învăŃare continuă pentru lucrătorii din construcŃii. Trebuie reŃinut de
asemenea faptul că cei care au finalizat doar şcoala primară sau gimnaziul se
situează preponderent în intervalul de vârstă 20-35 de ani. După cum am arătat
deja, acest aspect este un rezultat al valorizării înalte a şcolii profesionale înainte
de 1989, dar şi un semnal legat de calitatea şi importanŃa percepută a acestor
forme de învăŃământ în ultimii ani. Pe lângă oferta de programe de formare
continuă, trebuie pus accent şi pe diseminarea informaŃiei legate de importanŃa
acestora pentru cariera lucrătorilor din domeniul construcŃiilor.

• Doar 8% dintre cei intervievaŃi deŃin cel puŃin două certificate de specializare. În
condiŃiile dinamismului actual al pieŃei forŃei de muncă, o singură specializare ar
putea fi insuficientă pentru menŃinerea sau găsirea unui loc de muncă. Se poate
trage concluzia că este necesară o mai bună informare a lucrătorilor din acest
domeniu cu privire la programele de formare şi perfecŃionare disponibile, iar
angajatorii ar trebui să joace un rol important în acest sens.

• Se constată o instabilitate în ceea ce priveşte locul de muncă al lucrătorilor din

domeniul construcŃiilor. Astfel, în eşantionul folosit, majoritatea celor între 20 şi
40 de ani au avut două sau trei locuri de muncă. Acesta poate fi rezultatul duratei
contractelor, dar şi al politicii fiscale, care poate încuraja angajatorii să desfiinŃeze
şi să reînfiinŃeze firmele de construcŃii prin care derulează lucrările, în scopul
minimizării taxelor şi impozitelor plătite.

24
• ObservaŃia anterioară trebuie completată cu faptul că mai mult de 50% dintre
respondenŃi lucrează la actualul loc de muncă de mai puŃin de doi ani, deşi peste
80% dintre ei lucrează între 10 şi 12 luni pe an, adică permanent. Schimbarea
frecventă a locului de muncă, neînsoŃită de perioade lungi de şomaj, ridică totuşi
semne de întrebare cu privire la stabilitatea firmelor de construcŃii, care ar putea
genera dificultăŃi legate de plata diferitelor impozite şi contribuŃii sociale pe care
aceste firme le datorează statului. În ceea ce îi priveşte pe angajaŃi, acest aspect ar
putea afecta plata asigurărilor sociale sau de sănătate datorate sistemelor de stat
respective. Trebuie adăugat tot aici şi faptul că un procent relevant al celor
intervievaŃi a avut concediu plătit (de firma angajatoare) cu mai mult de doi ani în
urmă, ceea ce confirmă preocuparea faŃă de condiŃiile de muncă şi beneficiile de
care ar trebui să se bucure lucrătorii din domeniul construcŃiilor. Persoanele
necalificate par a fi cele mai afectate de aceste probleme.

• Deşi majoritatea valorizează învăŃarea continuă (85%), mai puŃin de 20% dintre
persoanele incluse în eşantion consideră că au dobândit cunoştinŃe sau abilităŃi
importante pentru meseria lor în cadrul unor cursuri de formare sau calificare.
Acesta este un semnal de alarmă cu privire la calitatea acestor cursuri, care trebuie
corelat cu importanŃa prea mare acordată diplomei de calificare în detrimentul
cunoştinŃelor efective dobândite în cadrul acestor programe.

• Aproape 60% dintre cei intervievaŃi au obŃinut informaŃii despre programele de

formare continuă de la colegii de muncă, o reŃea care trebuie cultivată şi
promovată în continuare pentru diseminarea unor astfel de informaŃii. Prin
contrast, este îngrijorător procentul mic al celor care au aflat despre asemenea
cursuri de la AgenŃia de ocupare a forŃei de muncă, o instituŃie care ar trebui să
aibă un profil mai important în această privinŃă.

• Formarea continuă nu pare să fie o preocupare permanentă a angajaŃilor din

domeniul construcŃiilor. Cei mai mulŃi nu au urmat nici un curs în ultimii doi ani.
Coroborat cu numărul redus de specializări al celor intervievaŃi, putem trage
concluzia că, în general, cei care au fost interesaŃi de această formă de specializare
nu au urmat mai mult de un curs de formare după terminarea studiilor. Trebuie

25
 avute în vedere obstacolele menŃionate de respondenŃi (costuri, orarul
neconvenabil sau locaŃia la care sunt organizate aceste cursuri), dar şi atitudinea
faŃă de formarea continuă. InformaŃiile despre aceasta ar trebui să vizeze
schimbarea acestei atitudini, pentru ca lucrătorii să ajungă să considere cursurile
de perfecŃionare ca pe o componentă permanentă a planului carierei personale.
Mai trebuie menŃionat că informaŃiile concrete despre cursurile de formare
continuă lipsesc, doar 40% dintre respondenŃi având cunoştinŃe despre acestea.
CIC LABOR şi Patronatul Român sunt singurele organizaŃii neguvernamentale
despre care se ştie că oferă asemenea cursuri.

• Deşi cei mai mulŃi dintre respondenŃi consideră că specializarea la locul de muncă
este cea mai eficientă, majoritatea ar urma cursuri de specializare dacă ar avea
ocazia sau li s-ar propune acest lucru. Este semnificativ faptul că cei mai mulŃi ar
alege acest lucru pentru a dobândi mai multe specializări în domeniul
construcŃiilor, o ilustrare a nevoii de flexibilitate pe acest segment al pieŃei forŃei
de muncă.

26
Anexă: Chestionar privind nevoile profesionale ale
angajaŃilor din firmele de construcŃii

Chestionar
privind nevoile profesionale ale angajaŃilor din firmele de construcŃii

Bună ziua. Suntem o organizaŃie care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Slobozia şi suntem
interesaŃi să aflăm părerea dumneavoastră cu privire la nevoile pe care le aveŃi în domeniul
dumneavoastră de muncă.

Pentru a afla părerea dumnevoastră, vă rugăm să ne răspundeŃi la întrebările de mai jos. Sunt
întrebări care vizează opinia dumneavoastră, deci nu există răspunsuri corecte sau răspunsuri
greşite. Pentru fiecare din întrebări, vă rugăm să ne daŃi răspunsul care se potriveşte cel mai bine
situaŃiei dumneavoastră. Este foarte important să nu săriŃi peste întrebări.

Chestionarul se adresează tuturor angajaŃilor din domeniul construcŃiilor din regiune. Nu avem
nevoie de numele dumneavoastră, răspunsurile vor rămâne, deci, anonime. Dupa ce obŃinem toate
răspunsurile din judeŃ, o să realizăm o analiză statistică, din care vom putea trage concluzii despre
nevoile profesionale pe care le au angajaŃii din construcŃii din judeŃul IalomiŃa.

I. In prezent, este un lucru destul de frecvent ca oamenii să-şi schimbe locul de muncă.
Dumneavoastră câte locuri de muncă aŃi avut până în prezent?
ScrieŃi aici! …………………………………………………………

II. AveŃi o diplomă de calificare/specializare? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. Da 2. Nu

III. Dacă da, în ce domenii aveŃi diplomă (diplome) de calificare?

1. Domeniul 1(numiŃi aici domeniul!)………………………………………………
2. Domeniul 2(numiŃi aici domeniul!)………………………………………………
3. Domeniul 3(numiŃi aici domeniul!)………………………………………………

IV. Ce anume v-a determinat să vă luaŃi un loc de muncă în construcŃii? (vă rugăm să
încercuiŃi 2 variante din lista de mai jos)
1. nu aŃi găsit loc de muncă în alt domeniu
2. se plăteşte bine
3. sunteŃi calificat în domeniul construŃiilor
4. nu presupune prea multă bătaie de cap
5. este aproape de casă
6. vă convine programul de lucru
7. altceva. Ce anume?............................................................

V. Vă rugăm să ne spuneŃi de cât timp lucraŃi la acest loc de muncă?

ScrieŃi aici!…………………………………………………………………….

27
VI. Programul dumneavoastră de lucru este: (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)
1. complet (cel puŃin 8 ore pe zi)
2. parŃial (cateva ore pe zi/ mai puŃin de 8 ore)
3. altfel. Cum anume?.........................................

VI. Care a fost modalitatea prin care dumneavoastră aŃi învăŃat meserie în domeniul
construcŃiilor? (vă rugăm să încercuiŃi variantele care se potrivesc situaŃiei dvs)
1. în institutia de învăŃământ pe care aŃi absolvit-o
2. în cadrul unui curs de formare/calificare organizat de o instituŃie a statului
(AgenŃia de Ocupare- agenŃia care se ocupă şi cu plata şomajului)
3. în cadrul unui curs de formare/calificare organizat de o instituŃie privată (firme,
fundaŃii, organizaŃii non-guvernamentale)
4. prin experienŃa la locul de muncă
5. altfel. Cum?.....................................................................................................

VII. In timpul unui an, obişnuiŃi sa lucraŃi: (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)
1. Intre 10 şi 12 luni pe an
2. Intre 6 şi 10 luni pe an
3. Intre 4 si 6 luni pe an
4. Mai puŃin de 4 luni pe an

VIII. În cazul în care lucraŃi mai mult de 10 luni pe an, când aŃi avut ultima oară concediu
(plătit)? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)
1. anul acesta
2. anul trecut
3. în urmă cu 2 ani
4. în urmă cu mai mult de doi ani
5. Altădată. Când?..............................................................................................

IX. În care dintre următoarele domenii sunteŃi dumneavoastră specializat (ă)? (vă rugăm
să încercuiŃi variantele care se potrivesc situaŃiei dvs)
1. proiectare
2. zidărie/zugravi
3. instalaŃii
4. tamplarie
5. altceva. Ce anume?

X. CredeŃi că în viaŃă este bine să închei învăŃatul/şcoala imediat ce ai dobândit o

calificare/specializare în domeniul care te interesează sau este nevoie sa înveŃi/urmezi
cursuri toată viaŃa pentru a fi un meseriaş din ce în ce mai bun?
(vă rugăm să încercuiŃi un răspuns!!)

În viaŃă este bine să închei 1 Este nevoie sa înveŃi/urmezi cursuri toată 2

învăŃatul/şcoala imediat ce ai dobândit o viaŃa pentru a fi un meseriaş din ce în ce
calificare/specializare în domeniul care te mai bun

28
interesează

XI. AŃi auzit de faptul că şi persoanele care au terminat (demult) şcoala au posibilitatea să
urmeze cursuri pentru a obŃine o diplomă de calificare sau pentru a-şi îmbunătăŃi
cunoştinŃele în meserie? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. Da 2. Nu
XII. In cazul în care ştiaŃi de aceste cursuri, vă rugăm să ne spuneŃi de unde aŃi aflat de
ele? (vă rugăm să încercuiŃi variantele care se potrivesc situaŃiei dvs)
1. de la colegi de muncă
2. de la televizor/radio
3. din ziare
4. de la AgenŃia de ocupare (agenŃia care se ocupă şi cu plata şomajului)
5. din diverse materiale informative/pliante/fluturaşi pe care le-aŃi primit pe stradă
6. de la şeful (şefii) dumneavoastră de la locul de muncă
7. de la rude/prieteni
8. din altă parte. Vă rugăm să ne precizaŃi de unde?...................................................

XIII. După ce aŃi terminat şcoala, la care dintre următoarele modalităŃi de învăŃare a unei
meserii aŃi luat dumneavoastră parte? (vă rugăm să încercuiŃi variantele care se potrivesc
în cazul dvs)
1. Curs de formare (învăŃare) organizat în cadrul firmei la care eraŃi/sunteŃi
angajat(ă)
2. Curs de formare (învăŃare) organizat de către o instituŃie a statului (exemplu
AgenŃia de ocupare- agenŃia care se ocupă şi cu plata şomajului)
3. Curs de formare (învăŃare) organizat de către o instituŃie privată (fundaŃii,
organizaŃii non-guvernamentale)
4. Direct la locul de muncă (aŃi învăŃat din mers)
5. Altfel. Cum?...............................................................................................................

XIV. În cazul în care, după ce aŃi terminat şcoala, aŃi mai particpat la cursuri de învăŃare
sau de îmbunătăŃire a meseriei, vă rugăm să ne spuneŃi la câte asemenea cursuri aŃi
participat în ultimii doi ani?
ScrieŃi aici!………………………………………………………………………………….

XV. ConsideraŃi că aceste cursuri sunt folositoare pentru o persoană care lucrează în
domeniul construcŃiilor? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)
1. foarte folositoare
2. folositoare
3. nefolositoare
4. complet nefolositoare

XVI. Care credeŃi că sunt cele mai importante avantaje pe care le ai din participarea la
asemenea cursuri de învăŃare/perfecŃionare? (Vă rugăm să alegeŃi două variante din lista
de mai jos!!!)
1. obŃinerea unei diplome

29
 2. după absolvire ai posibilitatea să obŃii un loc de muncă în domeniul respectiv
3. poŃi promova la locul de muncă
4. ai mai multe cunoştinŃe în domeniu/devii un meseriaş mai bun
5. cunoşti oameni care au aceleaşi preocupări şi care te pot ajuta cu sfaturi sau
informaŃii noi
6. alt avantaj. Care?....................................................................

XVII. Care credeŃi ca sunt cele mai importante dezavantaje/aspecte mai puŃin plăcute ale
participării la aceste cursuri de învăŃare/perfecŃionare? (Vă rugăm să alegeŃi două
variante din lista de mai jos!!!)
1. Costul ridicat
2. Greu de ajuns la instituŃiile care le organizează
3. Cursurile nu oferă o pregătire suficient de riguroasă în domeniu
4. Cursurile nu oferă o pregătire în domeniul care vă interesează
5. Diploma oferită nu prezintă importanŃă foarte mare pe piaŃa muncii
6. Cursurile se desfăşoară în timpul programului dvs de lucru, motiv pentru care va
este dificil să luaŃi parte la ele
7. Altceva. Ce anume?..................................................................................................

XVIII. CunoaşteŃi vreo instituŃie care se ocupă de pregătirea (calificarea, perfecŃionarea)

personalului/angajaŃilor din construcŃii? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. Da 2. Nu

XIX. Dacă da, vă rugăm să ne daŃi un exemplu:

ScrieŃi aici!………………………………………………………………………………..

XX. Care credeŃi ca sunt cele mai importante calităŃi ale unui muncitor în construcŃii? (Vă
rugăm să alegeŃi două variante din lista de mai jos!!!)
1. Să fie muncitor
2. să cunoască meserie
3. să se înŃeleagă cu restul echipei
4. să fie disciplinat la locul de muncă
5. să fie cinstit
6. să fie dispus să înveŃe din ce în ce mai mult
7. altă calitate. Care?...............................................................................

XXI. Dacă vă gândiŃi la modul în care dumneavoastră aŃi învăŃat meserie, care sunt
modalităŃile care vă ajută să învăŃaŃi mai bine (se potrivesc mai bine stilului
dumneavoastra)? (Vă rugăm să încercuiŃi două variante din lista de mai jos!!!)
1. învăŃarea la locul de muncă
2. discuŃii cu colegi/prieteni care ştiu meserie
3. participarea la cursuri de formare/perfecŃionare organizate de diverse instituŃii
specializate în domeniu
4. învăŃarea pe cont propriu, în cadrul unor lucrări pe care le faceŃi la domiciliul
dumneavoastră sau pentru cunoscuŃii dumneavoastră.

30
 5. altfel. Cum?............................................................................................................

XXII. In cazul în care vi s-ar propune să luaŃi parte la un curs de formare/perfecŃionare în

domeniul construcŃiilor, aŃi fi dispus să participaŃi? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. Da 2. Nu

XXIII. Ce ar trebui sa vă ofere un asemenea curs pentru a va folosi în meserie? (Vă

rugăm să încercuiŃi două variante din lista de mai jos!!!)

1. să vă înveŃe să vă descurcaŃi cu o serie de lucrări din domeniul construcŃiilor în

care nu sunteŃi specializat încă (de exemplu, să vă înveŃe instalaŃii în cazul în care
va pricepeŃi la zidărie sau invers);
2. să vă ofere o diplomă
3. să vă înveŃe să lucraŃi cu o serie de instrumente/unelte mai complicate din
domeniu, cu care nu v-aŃi obişnuit să lucraŃi incă;
4. să vă înveŃe sa lucraŃi cu calculatorul, chiar dacă această activitate nu este direct
legată de munca în construcŃii
5. să vă înveŃe să vă prezentaŃi mai bine în faŃa unui şef, atunci când mergeŃi să
solicitaŃi un loc de muncă sau când solicitaŃi o mărire de salariu
6. altceva. Ce anume?...................................................................................................

In continuare, vă rugăm să ne spuneŃi cateva date despre dumneavoastră:

DG.I. Sex: 1. F 2. M
DG.II. Vârsta în ani împliniŃi……………………………………………
DG.III. Ultima şcoală absolvită:
1. scoala primara ....... 2. Gimnaziu 3. 10 clase 4. scoala
profesională 5. liceu 6. scoala posticeala 7. invatamant superior
DG.IV. PoziŃia la locul de muncă...............................................................
DG.V. LocuiŃi în:
1. mediul rural (comună/sat)
2. mediul urban (oraş)
Vă mulŃumim!

31
 CENTRUL DE INSTRUIRE :I CONSULTANTA LABOR
b-dul Matei Basarab, bl U21, sc A, ap 3
tel/fax 0243 / 236418

“ ADAPTARE PRIN CALIFICARE”

Phare/2004/016-772.04.02.02.01.01.308

Continutul acestui material nu reprezinta in mod

necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene

Material editat de
IALPRESS

SLOBOZIA 2007

Reproducerea acestei lucrari, chiar si partiala, prin orice procedeu, este strict interzisa
fara permisiunea editorului si intra sub incidenta Legii nr. 8/1996 privind drepturile de
autor si drepturile conexe

Uniunea Europeană acordă României expertiză şi sprijin financiar în vederea pregătirii pentru aderare, prin
programe specifice: Phare, Ispa şi Sapard. Sectoarele beneficiare variază de la dezvoltare regională şi sprijin
pentru IMM-uri, până la investiŃii în infrastructura de mediu şi transport şi dezvoltare rurală.

Proiect finantat de
UNIUNEA EUROPEANA

32