Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
36Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Baze de Date

Baze de Date

Views: 1,961 |Likes:
Published by alina

More info:

Published by: alina on Jan 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
Visibility:Private
See more
See less

06/15/2012

pdf

text

original

 
1
CAPITOLUL 1
BAZE DE DATE ŞI SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DEDATE
1.1. COLECII DE DATE
Dicionarul explicativ al limbii române precizează că noiunea aferentă termenuluide dată poate avea atât semnificaie temporală, cât şi semnificaie referitoare la „fiecaredin numerele, mărimile, relaiile etc. care servesc pntru rezolvarea unei probleme sau caresunt obinute în urma unei cercetări şi urmează să fie supuse unei prelucrări”.Un ansamblu de date înrudite pot configura o informaie complexă.Datele de acelaşi tip sau aceeaşi structură informaională pot fi clasificate în fişeşi/sau tabele şi pot fi prelucrate ulterior.De-a lungul timpurilor, evidenele datelor au găsit felurite suporturi de stocare, dela memorarea mintală, răbojul de lemn, suporturi de piele sau papirus, registre de hârtie,suportul magnetic al dischetei etc.Data poate fi asimilată în bună măsură cu cuanta de informaie. Ea poate ficoncomitent obiect de prelucrare, sursă de fundamentare a modelelor şi proceselor, mijlocde tezaurizare informaională.Pe de-o parte, datele pot fi generatoare de informaii, pe de altă parte, au proprietăicare permit procesarea, rafinarea acestora ca sursă de noi informaii.Indiferent de domeniul vieii sociale abordate, datele concură la luarea deciziilor.
1.2. SISTEME DE FIŞIERE - SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE
Anii ’60 şi lupta pentru supremaia spaială a impus introducerea unor standarde deevidene a datelor a căror destinaie iniială au fost misiunile Apolo. Volumul enorm dedate trebuia actualizat aproape continuu şi astfel s-au conturat concepte aferente
sistemelor de gestiune a bazelor de date
, prescurtat
SGBD
.Sistemele bazate pe fişiere presupun că fiecărui fişier i se alocă un nume specific,în care se introduc date de acelaşi tip, cum ar fi de exemplu: situaia facturilor furnizor (un singur furnizor sau diferii), situaia stocurilor din magaziile specializate sau dinmagazia centrală, situaia clienilor etc. Fiecare fişier este stocat şi poate fi modificat deunul sau mai muli utilizatori (mai mult sau mai puin autorizai) putând apărea dublări defişiere rezultate după fiecare nouă prelucrare, dublări de date etc. Dacă, însă, reeauacentrală la care sunt cuplate terminalele a fost dezvoltată pe parcurs există şi cazul în careunele aplicaii software să nu fie compatibile între ele şi, deja, problema se complică însensul că prin incompatibilitate prelucrarea unor informaii poate fi complet suprimată.Fără îndoială că sistemele bazate pe fişiere prezintă avantaje de lucru atunci cândsunt monitorizate de un număr limitat de utilizatori:-
 
nu este necesară prelucrarea a două sau mai multe fişiere de date aferente unor activităi diferite, dar înrudite în unele limite (ex:intrări de marfă/ieşiri de marfă);-
 
nu este necesară conlucrarea în reea sau lucrul în simultan pe acelaşi fişier înlocaii diferite ale reelei etc.
 
2
Definiia generală a bazelor de date este dată de Thomas Connolly [1]:
Bazele dedate sunt o colecia partajată de date, între care există relaii logice(şi o descriere a acestor date), proiectată pentru a satisface nacasităileinformaionale ale unei organizaii sau ale unui grup.
Există însă o diferenă între
date
şi
informaii
, bine sesizată de Robert Dollinger [8] astfel:
Datele
sunt fapte culese din lumea reală pe bază de observaii şi măsurători.
Informaia
este rezultatul interpretării datelor de către un anumit subiect şi conferăacestuia capacitatea de a lua decizii”.În funcie de gradul de detaliere, datele pot fi:-
 
date elementare;-
 
date compuse.Astfel,
datele elementare
sunt entităi indivizibile, cuante de informaie, atât lanivel informaional, cât şi la nivel de prelucrare.
Datele compuse
sunt mulimi de date elementare, care ajută la caracterizareaentităilor (ansamblelor) informaionale şi care pot fi descompuse în date elementare.Prelucrarea datelor se poate realiza atât la nivelul datelor elementare, cât şi lanivelul datelor compuse.Coleciile de date sunt mulimi de date ce privesc, deci, un domeniu, un proces, oactivitate sau un obiect. Sub aspect informatizat ele sunt organizate şi dispuse sistematizat pe un suport de memorie externă.Sub aspectul evoluiei categoriilor de receptare şi memorare informatizată adatelor, Robert Dollinger [8] identifică patru etape distincte de abordare a acestora.
Prima etapă
este aferentă trecerii de la sistemele de prelucrare manuală lacomputer. Principalul tip de organizare a datelor este
fişierul
. Sistemul bazat pe fişiere(Figura 1.1.) reprezintă o colecie de programe-aplicaie, care efectuează servicii pentruutilizatorii finali, cum ar fi producerea de rapoarte. Fiecare program defineşte şigestionează propriile date. Un fişier este un set de înregistrări care conin date între careexistă relaii logice. Dacă informaia este stocată în diverse locaii spre prelucrare, datele pot fi dublate, triplate, iar multiplicarea datelor va fi existentă în fişiere, care, cel mai probabil nu vor fi actualizate periodic. Accesul la o înregistrare dintr-un fişier se face pe principiul accesului secvenial sau prin acces direct, pe baza unei chei de identificare şi delocalizare rapidă a înregistrării, pe baza indexării fişierelor. Acest tip de organizare adatelor este caracteristic aplicaiilor realizate cu limbaje de programare (Fortran, Pascal,Basic etc.).Dezavantajele rezultate din organizarea datelor în fişiere sunt următoarele:-
 
Redundană ridicată
(stocarea aceloraşi date în mai multe fişiere);-
 
Dificultăi de acces la date
, întrucât aceleaşi date sunt exploatate de mai muliutilizatori simultan şi în paralel, ceea ce necesită ulterior operaii suplimentare desortare, fuziune, ventilare, conciliere etc.;-
 
Izolarea datelor
, întrucât nu pot fi scrise aplicaii executabile care să accesezedatele într-o manieră globală;-
 
Actualizarea datelor
prin adăugare, modificare, ştergere, care creează conflictecând mai muli utilizatori doresc să modifice simultan aceleaşi date;
 
3
-
 
Dependena programelor
faă de date;-
 
Greutatea de a obine
răspunsuri rapide (on-line)
la probleme neprevăzute;-
 
Fiecare dată este descrisă independent
în toate fişierele în care apare. Dacă, însă,într-un fişier se modifică formatul şi valoarea unei date, modificarea nu setransmite automat ulterior în toate fişierele, astfel că pentru aceeaşi dată pot s aparăvalori diferite în fişiere diferite, ceea ce este cunoscut sub denumirea de
inconsistenă a datelor
.Dacă fişierul este realizat în limbaje diferite, există riscul
incompatibilităiidatelor
, respectiv nu este posibilă meninerea
integrităii datelor.
Deci, toate limitările tratării bazate pe fişiere se bazează pe următorii factori:a)
 
definiia datelor este incorporată în programele aplicaie, în loc să fie stocatăseparat şi independent; b)
 
nu există un control al accesului şi manipulării datelor, dincolo de cel impus decătre programele aplicaie.
A doua etapă
se caracterizează prin separarea dintre structura logică de date şistructura fizică. Dacă în prima etapă datele memorate pe benzi magnetice, iar structuradatelor servea, de regulă, o singură aplicaie, în această nouă etapă apar noi forme destocare a datelor (discul magnetic, banda magnetică etc.), ceea ce a creat probleme decompatibilizare, atât hardware, cât şi software, cu alte cuvinte exista riscul alterăriidatelor şi structurilor de date atât fizic, cât şi logic.
Etapa a treia
este definită de apariia fişierelor integrate, prin care datele suntlegate logic între ele, chiar dacă datele fizice sunt rezidente pe diverse sisteme. Aceastăetapă constituie un prim pas spre compatibilizarea accesului la date atât logic, cât şi fizic,ceea ce a constituit nucleul de bază în definirea datelor şi a legăturilor dintre ele, ca sistem paralel de aplicaiile sub care rulează acestea.
Etapa a patra
este etapa bazelor de date propriu-zise şi a dezvoltării sistemelor degestiune a bazelor de date. Această etapă va fi de fapt subiectul acestei lucrări.Thomas Connolly [1] defineşte
baza de date
ca fiind
„colecie partajată de date, între care există relaii logice (şi o descriere a acestor date), proiectată pentru asatisface necesităile informaionale ale unei organizaii”
. Noi credem că bazele de date constituie o colecie de date structurată logic careserveşte ca sursă informaională unei comunităi ce poate fi închisă sau deschisă.Prin această definiie răspundem atât domeniilor organizaionale pentru careINTERNET-ul răspunde noiunii de colectivitate închisă, însă circuitul informaional deacest tip poate fi extins şi către sfera ştiinifică, atunci când se pune problema dezvoltăriide baze de date achiziionate din felurite experimente puse în comun pentru o comunitatemai restrânsă sau mai largă de specialişti, cum ar fi spre exemplu cei din domeniul fiziciinucleare.Comunităile deschise sunt o categorie tipică utilizatorilor constani aiINTERNET-ului. Pentru aceştia, poate, este mai puin importantă decizia cât mai curândnevoia de informare pe un domeniu sau altul. Decizia adeseori se rezumă la simplaalegere a unui site pe care este găzduită o bază de date.

Activity (36)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Rusu Veronica liked this
Nicu Janga liked this
yogghy liked this
Alexandru83 liked this
Corina Negara liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->