Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
39Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Economie Europeana - 007 - Politica Sociala a UE

Economie Europeana - 007 - Politica Sociala a UE

Views: 1,570|Likes:
Published by alina

More info:

Published by: alina on Jan 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
Visibility:Private
See more
See less

03/19/2012

pdf

text

original

 
ECONOMIA INTEGRĂRII
EUROPENE
321
POLITICA SOCIALĂ ŞI PIAŢA MUNCII ÎN UNIUNEAEUROPEANĂ
 
12.1. Către o Europă a solidarităţii sociale 
Politica socială europeană s
-a dezvoltat într-
o manieră fragmentară, iar progresele obţinute în
domeniu sunt neuniforme. O serie de probleme s-au pus sub umbrela Politicii sociale, dar nu cu
aceeaşi profunzime în toate domeniile. Libera circulaţie a persoanelor rămâne principaluldeziderat al acţiunilor în domeniul Politicii sociale. La aceasta se adaugă politicile de angajare,oportunităţile egale şi protecţia socială. Rolul UE este privit ca un catalizator pentru iniţiative şimăsuri care să asigure continuitatea procesului integraţionist.
 
12.1.1. Prima etapă 1957 – 
1971
Originile unui proces devenit apoi o Politică socială, pot fi găsite chiar 
în Tratatul de creare a
CECO şi pot fi completate cu unele prevederi din EURATOM. Preocupate să cultivedezvoltarea economică în general, dar şi pe cea din sectoarele intensive în tehnologie, Tratatul
de lansare a EURATOM, cu tot caracterul lui mai tehnic
are şi unele prevederi referitoare lasănătatea şi siguranţa muncii. Având ca obiectiv fundamental integrarea în domeniulsiderurgiei şi mineritului cu scopul refacerii economiilor Franţei, Germaniei şi celorlalte state, prevederile CECO se extindeau şi la câteva din sfera socialului şi îndeosebi dezideratele de :
 
 
a evita distorsiunile generate de concurenţa în industriile cărbunelui şi oţelului carezultat al intenţiei de a practica preţuri reduse, ceea ce, în absenţa unor măsuri coerentede politică socială ar fi determinat costuri sociale ridicate;
 
 
a face mai eficientă utilizarea forţei de muncă printr 
-
un program de asistenţă îndreptatcătre cei care îşi vor pierde locurile de muncă în aceste sectoare.
 
P
rimele linii directoare ale unei politici sociale europene uniforme au fost trasate în1957, în
Tratatul de la Roma
. Analizate din perspectiva anului 2001, prevederile din aceste
tratat sunt limitate la câteva domenii cum ar fi: libera circulaţie a forţei de muncă, îmbunătăţireacondiţiilor de muncă şi viaţă, principiile generale de armonizare a sistemului de educaţie şiformare. Totuşi aceste referiri sunt prea generale, având caracterul unei declaraţii de principiu.
Capitolul
12 
http://hyperion.trei.ro
 
ECONOMIA INTEGRĂRII
EUROPENE
322
Tratatul de la Roma prevedea stabilirea liberei circulaţii a muncitorilor între cele 6 ţărifondatoare, fapt realizat încă din 1968
1
.
Articolul 3 din tratat, consacrat politicii sociale, stipulează: "Statelemembre sunt de acord cu necesitatea promovării/încurajăriiameliorării condiţiilor de viaţă şi de muncă ale muncitorilor, permiţând egalizarea lor în ceea ce priveşte posibilităţile d progres. Statele membre apreciază că o astfel de evoluţie va rezulta atâtdin funcţionarea pieţei comune care va favoriza armonizarea măsurilor sociale, cât şi dinmăsurile prevăzute prin prezentul tratat şi din apropierea / armonizarea dispoziţiilor legale şiadministrative”. Deşi obiectivele exprimat erau generoase, în privinţa părţii instituţionale şi juridice, realizările Comunităţii Europene şi apoi ale UE sunt modeste.
 
Datorită "zgârceniei" textului Tratatului cu privire la această dimensiune a integrării, perioadamenţionată s
-
a caracterizat prin puţine acţiuni directe în domeniul social. Preocupată să
-
şiaxeze eforturile în domeniul economic, noua grupare regională nu a găsit de cuviinţă
 
să aloce
un întreg capitol de Tratat pentru a cuprinde toate prevederile în domeniul social, preferându-se
varianta referirii tangenţiale la acest domeniu în mai multe capitole. După cum vom vedea şimai târziu, coeziunea socială a fost concepută în subsidiar cu cea economică, fără să se clarificeşi cum se va realiza efectiv. Ideea iniţială a fost că îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţăva rezulta firesc din evoluţia procesului integraţionist. Se considera, de asemenea, căarmonizarea treptată a politicilor sociale naţionale va rezulta fără intervenţia specială a
organelor comunitare.Conform clarelor prevederi ale Tratatului de la Roma, organelor comunitare le revenea un rol
important în facilitarea liberei circulaţii a forţei de muncă din raţiuni
prioritar economice.
Munca este un important factor de producţie, iar subutilizarea acestui factor, era o cale desubminare a procesului de creştere economică, generator de bunăstare care spera să fieintegrarea. Măsurile din această perioadă s
-au concent
rat în direcţia realizării unor cât maifavorabile circumstanţe pentru libera circulaţie a lucrătorilor. Nivelul comunitar de decizie s
-a
implicat îndeosebi în culegerea şi difuzarea informaţiilor privitoare la piaţa muncii, elaborarea bazelor recunoaşterii reciproce a calificărilor profesionale şi pe siguranţa socială a fondurilor deasigurări sociale între state.
 
P
ornind de la realităţi concrete şi la insistenţele Franţei, în Tratat se prevăzuseobligativitatea plăţii egale la muncă egală indiferent de diferenţele de sex, rasă, religie, origineetnică etc. În unele ţări, standardele în acest domeniu erau mult mai riguroase decât în altele şise considera că diferenţele de plată puteau, în condiţiile liberalizării circulaţiei produselor, să
genereze decalaje de competitivitate a produselor. În timp, preocuparea de egalizare a
salarizării pentru acelaşi gen de activităţi, pentru a nu crea avantaje competitive artificiale, acapacitat organele comunitare şi a generat o serie de realizări. Totuşi, cu toate efo
rturile depuse
şi de unele grupuri de interese, încă se mai păstrează diferenţe între nivelurile de salarizare între bărbaţi şi femei, diferenţiate pe ţări, iar progresele înregistrate în această direcţie par a fi mai
1
 
 A se vedea SUTĂ N. (coord.), “Integrarea economică europeană”, ed. Economică, Bucureşti, 1999
 
 
De reţinut:
 
http://hyperion.trei.ro
 
ECONOMIA INTEGRĂRII
EUROPENE
323
modeste. La nivel comunitar, nivelul s
alariilor femeilor reprezintă cam 80 % în medie din celeale bărbaţilor.
Pentru a completa prevederile tratatului de la Roma, au fost adoptate o serie de directive îndomeniul social:
directive referitoare la accesul egal la ocupare şi formare, dreptul d 
e a
beneficia de protecţie socială
, etc. Politica socială europeană, în această primă etapă, s
-a
concentrat pe următoarele două axe:
 
 
 prevederi referitoare la probleme tehnice, cum ar fi măsurile de stimulare a libereicirculaţii a forţei de muncă, relaţii
le inter-
industriale şi aspectele tehnice ale securităţii
sociale ;
 
viziunea liberală conform căreia perfecţionările în domeniul social în CE vor rezulta,automat din răspunsul pozitiv al mecanismelor pieţei la demersul integraţionist. Înaceastă categorie
 
se înscria preocuparea de a identifica şi combate acţiunile unor statemembre de împiedicare a liberei circulaţii a lucrătorilor.
Rolul principal în realizarea acestor obiective era acordat Fondului Social European.
12.1.2. Etapa a doua (1972 - 1985)
Din
a doua jumătate a anilor '70 dimensiunea socială a început să capete un rol tot maiimportant pe agenda organelor decizionale comunitare. Debutul acestei reconsiderări fusesefăcut în 1972 la Reuniunea la nivel înalt de la Paris care a declanşat o perioadă de consens activ
intracomunitar.
U
rmând mesajul pozitiv al Consiliului Ministerial, în 1974 a fost adoptat Primul
Program de Acţiune Socială, care în pofida creşterii numărului de ţări membre şi al
problemelor sociale ale acestora, ca urmare a crizelor
structurale şi sectoriale declanşate în acea perioadă, nu a avut rezultatele scontate. Propunerile Comisiei erau creionate pe termen mailung, dar nu au fost validate în întregime de Consiliul Ministerial. În acest program de acţiunese preconizau următoarele obiective: protecţia drepturilor lucrătorilor într 
-
o Europă marcată derecesiune, îndeosebi ale celor disponibilizaţi sau ale căror firme dădeau faliment ; un tratamentrealmente egal între bărbaţi şi femei şi întărirea şi îmbunătăţirea dialogului social între lucrătorişi patronat. Alţi paşi în această perioadă s
-
au făcut pentru protejarea sănătăţii şi securităţiilucrătorilor, cele mai notabile măsuri în acest sens luându
-
se spre sfârşitul acestei perioade. Un
salt important în dezvoltarea unei Polit
ici sociale efective nu a fost realizat în această etapă.Presiunile economice la care au fost supuse ţările membre în această perioadă de adâncărecesiune au determinat revenirea la preocuparea de a găsi răspunsuri naţionale la crizaeconomică, mai degrabă decât să convină acţiuni de intervenţie Comunitară
2
.
Fondul Social a fost ajustat de mai multe ori în această perioadă pentru a răspunde la creştereaşomajului şi a numărului de ţări membre. S
-
a constatat însă că, în comparaţie cu nevoile reale
2
Wise M. and Gibb R. - Single Market to Social Europe; London , 1993, Longman, pg. 134
http://hyperion.trei.ro

Activity (39)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
ciolacala liked this
constinela liked this
Silvika Suveica liked this
Ludmila Grosu liked this
asy22 liked this
ivacicovscaia liked this
Moroz Ala liked this
educatie2008 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->