Dupa o perioada de retragere

part;ialii din viafa internafion-

alii, in 1941 SUA a intrat in cele

din urma in al doilea razboi

mondiaL Contribuind la victo-

ria Aliafilor, prestigiul SUA a

crescut treptat, ajungilnd sa

domine politica mondialii.

D upa dureroasa participare la priffiul

razboi ffiondial, SUA a raffiaS neutra
pana In anli 1920. Guvemul a evitat
orice alianta intemationala ~i a refuzat sa se
alature noli Ligi a Natiunilor (care a precedat
actuala organizatie a Natiunilor Unite).
Feffieilor li s-a acordat dreptulla vot ~i, din
pacate, a fost introdusa "Prohibitia" -inter-
zicerea tuturor bauturilor alcoolice. Aceasta a
dus la o adevarata fascinatie fata de consuffiul
de alcool, astfel Incat cluburile ilegale fu care
se COnsuffia alcool ~i gangsterii care le aprovi-
zionau au devenit parte a legendei "freIrulta-
tilor ani douazeci", o perioada de libertate
post-victoriana ~i de mare prosperitate. Insa I
aceasta prosperitate a disparut rapid dupa ~
1929, cand preturile actiunilor de pe Wall
Street- Bursa din New York -au scazut. "Criza O liderii Alia,ilor intruni,i la Yalta in 1945,
Wall Street" a fost urmata de "Marea Criza", pentru a discuta noua ordine mondiala de du-
cand fabricile au dat faliffient, ffiilioane de pa razboi. De la stanga la dreapta: Stalin
(URSS); Roosevelt (USA); ~i Churchill (Marea
O Un copil coreean in ruinele ora~ului Britanie).
Inchon intalne~te un soldat american. SUA a
furnizat cea mai mare parte a for~elor armate O Figura istovita a lui Richard Nixon
americane in timpul Razboiului din Coreea, anun~andu-~i demisia la televizor in 9 august
care a durat intre 1950-53. 1974, dupa scandalul "Watergate".

oameni pierzandu-~i locurile de munca.

Pre~edintele republican Herbert Hoover parea
incapabil de a controla evenimentele, iar in
1933 a fost inlocuit cu Franklin Delano
Roosevelt, care le-a promis americanilor o
"Noua Intelegere" (New Deal) ~i, printre altele,
a pus capat Prohibitiei. Roosevelt a introdus
multe proiecte finantate de stat -de exemplu,
alocarea de fonduri bane~ti pentru construirea
de locuinte, pentru sprijinirea fermierilor ~i
pentru asigurarea de 1ocuri de munca.

Razboiul creaza locuri de

munca
~ Industria americana a revenit in cele din urma
~ la normal, stimulata de reinarmare ~i razboi,
~ care a furnizat locuri de munca pentru toti. In
:f criza din anti 1930, Roosevelt s-a aratat ostil

287
 SUA: O sUPERPUTERE
~
~
£
fata de agresiunile lui Hider, iar cand rnzboiul
a izbucnit in Europa, in 1939.. a acordat ajutor
democratiilor europene.. culminand cu Actul
Lease-Lend din 1941. Acesta .le permitea SUA
s~ trimit:l ajutoare in Marea Britanie, grav
afectat~ de r~zboi, de~i opinia public~ ameri-
can~ se a~tepta ca SUA s~ nu fie implicate sub
nici o form~ in acest conflict. Tara a intrat in
r~zboi abia dup~ atacul japonez asupra flotei
din Pacific a Statelor Unite, la Pearl Harbor in
decembrie 1941. SUA a devenit apoi "Arse-
nalul democratiei", fabricand cantit~ti enorme
de materiale de r~zboi pentru ea ins~~i ~i pen-
tru aliati. Fortele armate americane au jucat
un rol important in infrangerea lui Hider, fiind
principalii combatanti in rnzboiul din Pacific
impotriva ]aponiei.
In 1944, Roosevelt a fost ales pre~edinte a
patra oarn, lucru f~rn precedent, dar a murit
anul urm~tor. A fost urmat de vice-pre~edin-
tele Harry S. Truman -o figur~ aparent ne-
semnificativ~ care s-a dovedit ins~ un pre~e-
dinte putemic. Truman a fost cel care a luat
decizia lans~rii primei bombe atomice, pentru
a obliga ]aponia s~ se predea. Curand dup~
aceea, pe m~surn ce relatiile cu Uniunea
Sovietic~ se inr~ut~teau, a formulat doctrina
Truman de ajutorare a t~rilor amenintate de
comunism, urmat~ de planul Marshall pentru
revigorarea dup~ r~zboi a tarilor europene.
ARizboi impotriva comunismului
In timpul mandatului lui Truman a prins con-
tur r~zboiul rece dintre Est (statele comuniste)
~i Vest, iar SUA a devenit liderul unanim al
aliantei vestice prin intermediul NATO
(Tratatul Organizatiei Adanticului de Nord) ~i
altor grup~ri. In Coreea (1950-53), SUA a asi-
gurat cea mai mare parte a fortelor armate din
288
Natiunile Unite, care au venit In ajutorul
Coreei de Sud, lupt.1nd mai Int.1i Impotriva
nord-coreenilor, iar apoi Impotriva chinezilor.
R~zboiul rece a creat un puternic curent
anti-comunist In SUA. O serie de comuni~ti
americani au fost Inchi~i, vehicul.1ndu-se
temeri privind existenta unor influente comu-
niste ascunse. Aceste temeri au fost exploa-
tate de senatorul Joseph McCarthy, care
sustinea c~ existau multi simpatizanti comu-
ni~ti In guvern. Frenezia provocat~ de
"McCarthyism" -unul dintre cele mai contro-
versate episoade din istoria american~ -a dus
la o serie de episoade regretabile care au
afectat viata unor cet~teni americani.
Criza rachetelor din Cuba
SUA a cunoscut o perioad~ de prosperitate In
anii 1950, c.1nd eroul de r~zboi Dwight D.
Eisenhower a devenit pre~edinte (republican,
1953-61), iar Inceputul unei ere ~i mai dina-
mice a fost marcat de alegerea lui John F.
Kennedy In v.1rst~ de 43 de ani (democrat,
1961-63). Kennedy a fost primul romano-
catolic devenit pre~edinte Intr-o tara: care fu-
sese Intotdeauna condus~ de "WASP" (albi,
anglo-saxoni, protestanti).
Cu toate acestea, r~zboiul r~ce continua s~
ameninte iar guvernul american era iritat de
existenta statului communist Cuba at.1t de
aproape de granitele americane. in 1961,
Kennedy a sprijinit o tentativ~ de invazie a
exilatilor cubanezi, sf.1r~it printr-un fiasco In
Golful Pigs. ins~ anul urm~tor, acesta a avut
un mare succes politic Impiedic.1nd instalarea
rachetelor sovietice In Cuba.
Pre~edintele Kennedy s-a angajat la refor-
me In tara: ~i sprijinirea lumii In curs de dez-
voltare, dar nu a mai avut timp s~-~i realizeze
O john F. Kennedy in timpul stralucitei sale
campanii din cadrul alegerilor preziden~iale
( 1960). Pe un steag din mul~ime este scris:
..jFK se afla aici pentru a ram§ne'.. insa trei
ani mai t§rziu a fost asasinat in Dallas. Texas.
scopul: in 22 noiembt:ie 1963 a fast asasinat In
Dallas, Texas -aparent de catre Lee Harvey
Oswald, de~i controversele continua sa existe
In jurul circumstantelor asasinatului ~i a ade-
varatei identitati a asasinului. Pentru un timp,
In anti 1960, asasinarea oamenilor politici a
devenit foarte rasp3-ndita: printre victime s-a
aflat fratele lui John F. Kennedy, Robert, el
Insu~i un candidat la pre~edintie.
Drepturi civile
Urma~ul lui Kennedy a fast fostul vice-pre~e-
dinte, Lyndon B. Johnson (democrat, 1963-
69), care a sprijinit a serie de reforme, menite
sa creeze "Marea Societate". Una dintre cele
mai acute probleme ale perioadei a fast sta-
bilirea drepturilor civile ale negrilor. in ciuda
abolirii sclaviei cu 100 de ani In urma, negrii
continuau sa fie foarte saraci, ~i lipsiti de
diverse drepturi fundamentale, inclusiv drep-
tul la vat. De asemenea, ei erau obligati sa
urmeze ~coli diferite de cele ale albilor, sa
foloseasca facilitati publice ~i autobuze sepa-
rate, politica numita segregatie.
Progresul s-a facut simtit abia In 1954, c3-nd
segregatia In ~co1ile publice a fast declarata
neconstitutionala. in 1957, a fast nevoie de
interventia trupelor militare pentru a elimina
segregatia la Little Rock, Arkansas, ~i, In ciuda
noilor le~i federale, au existat numeroase con-
fruntari. In 1963, actiunile In rnasa ale negrilor
~i ale simpatizantilor albi au culminat intr-un
rnar~ de proportti In Washington DC, condus
O Martin Luther King (in centru, in costum
negru) ~i so~ia sa conduc un mar~ pentru
drepturi civile in Alabama. Campaniile lui King
s-au extins de la comunitatea negrilor la to~i
americanii saraci. El a fost asasinat in 1968.

de Martin Luther King, un preot baptist de

culoare, cu o personalitate putemic~. In 1964-
65, metodele de privare a negrilor de drepturi
civile au fost scoase In afara legti, Ins~ s~r~cia
lor a persistat, iar c3.tiva militanti negri se
s~turaser~ de metodele non-violente ale lui
King. King a fost asasinat In 1968.

Vremea protestelor
Protestele negrilor au continuat p3.n~ la sf3.r$i-
tul anilor '60 ~i Inceputul anilor '70. Aceasta a
fost o perioad~ agita~, celebra pentru aparitia
unei culturi a tineretului, care a creat curentul
non-violent hippie "flower-power", $i variate
forme de radicalism. Protestele de mas~ din
America $i din alte zone erau Indreptate In
special asupra implic~rii americanilor In
Vietnam, unde sprijinul acordat Vietnamului
de Sud anti-comunist se transformase Intr-o
interventie militara de proportti. in lupta
Impotriva Vietnamului de Nord ~i a gherilelor
comuniste din sud, SUA risipea mult~ va:rsare
de s3.nge $i bani, pentru a distruge un inamic
aparent nelnsemnat, dar periculos.
Multi americani tineri evitau serviciul mili-
tar, desf~$ur3.ndu-se $i multe proteste de ma-
s~; cel mai celebru, la Universitatea de Stat
din Kent, Ohio, s-a soldat cu Impu$carea stu-
dentilor de c~tre Garda National~. Violenta
din tar~ $i e$ecul trupelor americane In
Vietnam au afectat moralul americanilor In
anti urma:tori. Un aspect pozitiv a avut faptul
c~ SUA a Intrecut Uniunea Sovietic~ In "cursa
spatial~" $i, In 1969, a trimis primti astronauti
pe lun~.
Majoritatea americanilor ct,l drept de vot au
reactionat Impotriva protestelor $i culturii tine-
retului, aleg3.ndu-l pe conservatorul Richard
Nixon (republican, 1969-74) la Casa Alb~. De$i
initial a extins razboiul In Asia de Sud-Est,
autoriz3.nd bombardarea Cambodgiei, Nixon a
decis In cele din urma: retragerea fortelor ame-
ricane din Vietnam In 1973. De asemenea, el
a stabilit contactul cu China comunis~ $i a
reu$it s~ elimine lntr-o anurni~ m~sura ten-
siunea din relatiile americano-sovietice.

A Scandaluri la Washington
Intre timp, un mare scandal politic national l-a
pus pe pre$edinte Intr-o situatie dificil~. In-
vestigatiile privind spargerea din cl~direa
Watergate din Washington, sugerau faptul c~
Nixon Insu$i a autorizat aceast~ actiune, sau
c~ a Incercat s~ o acopere. in cele din urm~,
In 1974, scandalul "Watergate" l-a determinat
s~ dernisioneze -ftind primul pre$edinte
american care a f~cut acest lucru.
Fostul vice-pre$edinte Gerald Ford a com-
pletat restul mandatului lui Nixon (1974-77).
Acesta a fost urmat de pre$edintele Jimmy
Carter (1977-81), av3.nd rezultate In politica
extem~ prin pacea israelito-egiptean~. Cu
toate acestea, Carter a fost cople$it de regimul

O Trupe americane in Vietnam. Sub Lyndon

:s. Johnson, congresul american a autorizat
sprijinul nelimitat in favoarea Vietnamului de
.5 sud. in final 600.000 de solda'i americani au
o
~ ajuns implica,i in conflict.

289
 SUA: O sUPERPUTERE

O Pre~edintele
Ronald Reagan s-a
concentrat asupra
afirmarii puterii SUA
dinc010 de grani,e.
Cand a izbucnit
scandalul "Irangate",
popularitatea sa a
suferit un ~OC teribil.

O in 1983, guver-
nul insulei caraibiene
~
~
Grenada a fost
l rasturnat de trupele
~ americane. Reagan
~ considera ca acesta
E
ii este "0 amenin,are
I
a securita,ii SUA".
I

Fundamentalist Islamic militant din Iran, care

i-a tinut ostatici pe merobrii arobasadei ameri-
cane timp de 444 zile. incercarea de salvare a
acestora a e~uat, iar acest fiasco a afectat con-
siderabil popularitatea lui Carter printre ame-
ricani. Din nefericire pentru el, criza nu s-a
rezolvat decat dup~ expirarea mandatului s~u.

Ce! mai im-portant ro! a! !ui

Reagan
Urrmltorul pre~edinte american a fost Ronald
Reagan (republican, 1981-89), fost actor de ci-
riema, conservator indarjit ~i du~man adev~rat
al "imperiului raului" al comunismului -fosta
URSS. Reagan s-a ocupat mai putin de agen-
da favorit~ a organizatiilor civile militante ~i a
dat atentie proiectelor militare majore, fiind
hot~rat s~ consolideze puterea american~ din-
colo de granite.
Prin urmare, SUA au subventionat ~i inar-
mat rebelii Contra iropotriva regiroului
marxist Sandinist din Nicaragua, iar in 1983
trupele americane au invadat Grenada, inl~tu-
rand dictatura de stanga. in 1987, avioanele
militare americane au borobardat Libia,
despre care se credea c~ ad~poste~te ~i spri-
jin~ terori~ti internationali.
in general, politica extern~ a lui Reagan a
fost popular~, restaurand increderea national~
a SUA. Totu~i, in 1983, Congresul a decis
restrangerea activitatii americane in America
Central~. Aceasta a dus la un nou scandal,
prin dezv~luirea faptului c~ armele americane
erau vandute Iranului -violind propriul em-
bargo commercialal SUA -~i c~ profiturile erau
folosite pentru finantarea rebelilor Contra.

290 ~