Karen Blixen - Din inima Africii

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt

Coperta de DAMO ªTEFANEd'þia originalã a apãrui sub1 titlu! :Karen Blixen, OUT OF AFRICA, Putnam and Co. Ltd..Londra, 1937(E. Gyldendal, CopenhagaKAREN BLIXENDIN INIMA AFRICIITraducere ºi postfaþã deGABRIEL GAFIÞACARTEA ROMÂNEASCA1988„Equitare, Arcum tepdere, Veritatemdicere."(Sã mergi' cãlare, sã întinzi arcul,sã spui adpvãrul.)KAMANTE ªI LULU„"Din f ãduri ºi de pe dealuriVenim, venim."1FERMA DE IA NGONG.Am avut- o fermã în Africa, la poalele colinelor Ngong.Ecuatorul taie de-a curmeziºul' peste aceste înãlþimi,iar ferma se gãsea la o altitudine de peste ºase mii de-picioare. * în timpul zilei simþeai cã te.afli sus, aproape desoare, în schimb zorii de zi ºi serile erau limpezi ºi liniºtite,iar nopþile reci.Poziþia geograficã ºi înãlþimea þinutului concurau îna crea un peisaj fãrã pereche în lume. Nimic în plus ºi ni-mic din abundenþã nicãieri ; doar Africa distilatã peparcursul a ºase mii de picioare altitudine, precum esenþarafinatã ºi tare a unui întreg continent. Culorile erau us-cate ºi arse, asemeni culorilor din olãrit. Copacii, aveau unfrunziº delicat ºi uºor, a cãrui alcãtuire arãta diferit decea a copacilor europeni ; el nu creºtea în arcuri, saucupole, ci în straturi orizontale, iar aceastã formã dãdeacopacilor înalþi ºi solitari aspectul unor palmieri sau aerulproic ºi romantic al unor corãbii construite cu toatã vela-tura, âvînd pînzele strînse, iar marginilor pãdurii o stranie

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (1 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt

aparenþã, de parcã întreaga pãdure ar fi vibrat. Pe pajiºtilemarilor cîmpii se întindeau, încîlcite ºi golaºe, tufele demãrãcini ºi iarba mirosea iute a cimbru ºi a mirt ; pealocuri mirosul era atît de tare îneît nãrile te usturau.Toate florile ce le-ntîlne'ai pe cîmpuri sau rãsãrind pe plan-tele tîrîtoare ºi lianele din pãdurea virginã erau mãrunteca florile ce cresc prin vãi — numai la începutul lunguluisezon de ploi rãsãreau pe cîmpuri niºte crini înalþi, masivi,puternic mirositori. Priveliºtile erau infinit de largi. Totce vedeai cu ochii respira mãreþie ºi libertate-ºi o nobleþefãrã egal.Principala componentã a peisajului, ºi a vieþii tale în.mijlocul lui, era aerul. Evocîndu-þi vremea petrecutã în.* 1 picior — 0,305 metri. (N. trad.)þinuturile înalte ale Africii, te izbeºte sentimentul de a fitrãit, pentru cîtva tirnp, în aer. Numai arareori cerul eramai mult decît albastru pal sau violet, cu o risipã de noriimenºi, imponderabili, veºnic schimbãtori, adunîndu-twori plutind pe întinsul lui, dar avînd în el ºi o vigoare încãrcatã de sinealã, iar, la micã distanþã,- picta conturel-'dealurilor ºi pãdurile într-un albastru proaspãt ºi profund, în miezul zilei aerul prindea viaþã deasupra pãmîntuiui, cao flacãrã arzînd ; scînteiâ, se mlãdia ºi strãlucea ca apacînd curge, reflecta ºi dubla toate obiectele, dînd naºtereunui miraj nemãrginit. în acest aer puteai respira furãefort, dobîndeai siguranþã în faþa vieþii ºi o inimã uºoarã în piept. La munte dimineaþa te trezeai spunîndu-þi :fatã-mã, sînt aici, unde trebuia sã fiu.Muntele Ngong e un masiv prelung ce se întinde de lanord la sud. încununat de patru nobile piscuri, proiectateca niºte valuri ultramarine încremenite pe fundalul ceru-lui. EI se ridicã pînã la opt mii de picioare deasupra nive-lului mãrii, iar înspre est cu douã mii de picioare deasupra întregului þinut înconjurãtor ; spre vest în schimb clinae mai adîncã ºi mai abruptã, — dealurile coboarã verticalspre Valea Faliei celei Mari. ^La munte vîntul bate constant dinspre nord-nord-est,E acelaºi vînt care jos, pe coastele Africii ºi ale Arabiei,este numit muson, adicã vîntul de est, armãsarul favorital regelui Solomon. Sus însã nu-l simþi decît ca pe o împo-trivire a aerului faþã de pãmîntul ce se semeþeºte în spa-þiu. Vîntul se loveºte din plin de colinele Ngong, încît

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (2 of 339)28.01.2005 15:21:00

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt

pantele lor par locul ideal de lansare a unui planor, pe carecurenþii, sã-l ridice maj sus decît piscul muntelui. Noriipurtaþi de vînt se izbeau de flancurile dealurilor ºi plu-teau în jurul lor, sau rãmîneau agãþaþi de vîrfui muntelui,revãrsîndu-ºi preaplinul de ploaie. Dar aceia care, aflîn-du-se mai sus, reuºeau sã navigheze dincolo de culmi, sefãrîmiþau la vest de ele, peste deºertul încins al Vãii Faliei.De la casa mea adesea urmãream înaintarea acestor ma-sive alaiuri, minunîndu-mã sã vãd cum masele lor mãreþplutitoare, de îndatã ce treceau de dealuri, se mistuiau înaerul albastru ºi dispãreau. * ?8 'I?Dealurile de la fermã îºi schimbau înfãþiºarea de maimulte ori în cursul zilei .: uneori pãreau foarte aproape,alteori extrem de îndepãrtate. Pe searã, cînd se lasã întu-nericul, privindu-le, aveai la început impresia cã o liniesubþire de argint fusese trasatã urmînd pe cer silueta mun-telui întvmecat ; apoi. la cãderea nopþii, cele patru vîrfurî pãreau turtite ºi,netezi te, ca ºi cum muntele s-ar fi întinsºi lãþit singur.De pe, colinele Ngong ai o panoramã unicã : spre .sud? vezi întinsa Rezervaþie de Animale ce se pierde în zaretocmai pînã spre Kilimanjaro ; spre est ºi nord, ca unparc, fîºia de la poalele colinelor, cu pãdurea în spate sirelieful unduitor al Rezervaþiei Kikuyu, care se întinde,preþ de o sutã de mile. pînã la Mount Kenya — uit mozaicde mici lanuri pãtrate de porumb, pilcuri de bananieri yipãºuni, cu fumurile albastre, ridicîndu-seJtci ºi colo, alecîte unui sat de bãºtinaºi, ca un mic mãnunchi de muºu-roaie" ascuþite. Spre vest însã, departe, în vale. domneºtepeisajul uscat, selenar al ºesului african. Deºertul cel brune presãrat la întîmplare cu micile ghemotoace ale mãrãci-niºurilor, iar albiile ºerpuitoare de rîuri sînt încadrate dedungi întortocheate de un verde închis ; acestea sînt crîn-^ gurile puternicilor arbori de mimoza cu crengile lor lateºi spinii ca niºte cîrlige ; aici creºte cactusul ºi tot aici epatria girafei ºi a rinocerului.• Zona de deal, cînd pãtrunzi în ea, se dovedeºte infinitde mare, de pitoreascã ºi de misterioasã ; ºi deasemeni va-riatã, cu vãile ei lungi, cu desiºurile, cu pantele verzi ºi

file:///G|/Carti/Literatura%20universala/Karen%20Blixen%20-%20Din%20inima%20Africii.txt (3 of 339)28.01.2005 15:21:00