You are on page 1of 16
 
nãdejde,  întãrire ºi zid de scãpare nemiºcat
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
cu sprijinul
Cui oferimmilostenia noastrã?
Sfântul Apostol Pavelne spune cã "cel ce iubeºtepe aproapele a împlinitlegea". Dumnezeu este pro-prietarul tuturor bunurilor,iar omul este doar administratorul lor,chemat sã împartã din surplusul acumulatcelor sãraci. Creºtinul vede în persoanasãracului pe însuºi Hristos. De aiciproverbul: "Cine pe sãrac ajutã, peDumnezeu împrumutã". Chiar Domnulne descoperã acest lucru când ne spune:"Veniþi binecuvântaþii Pãrintelui Meu,moºteniþi Împãrãþia cea pregãtitã vouã…cãci flãmând am fost ºi mi-aþi dat sãmãnânc; însetat am fost ºi mi-aþi dat sãbeau". Herbert Gunther, un gânditor alzilelor noastre, afirma cã, la judecata deapoi, Dumnezeu adreseazã sufletului osingurã întrebare: "Ai iubit îndeajuns?"Milostenia primeazã în faþa tuturorcelorlalte fapte bune. "Dacã la poarta tabate un sãrac ºi tu atunci te rogi, rugã-ciunea ta devine pãcat dacã nu te scolisã-l miluieºti pe cel ce strigã de durere",zice marele filosof Petre Þuþea.Nu este însã un lucru înþelept sã oferidarul tãu cerºetorilor de pe stradã. Nu aºapot fi identificaþi adevãraþii sãraci, care aunevoie de sprijinul ºi ajutorul nostru. A daun bãnuþ unuia care întinde mâna pe cale,fãrã o înþeleaptã cercetare, poate fi chiardãunãtoare. Mulþi cerºetori profitã debunãtatea sincerã a trecãtorilor, adunând într-o sãptãmânã echivalentul unuisalariu pe o lunã a unui muncitor sa inte-lectual. Cu banii colectaþi, unii dintre ei îºi pot spori viciile - alcoolism, tabagism- sau fac adevãrate petreceri nocturne.Sfinþii Pãrinþi ne povãþuiesc astfel:"Când faci milostenie, sã asude darul tãu în palma ta înainte de a-l oferi sãracului."Mai întâi se cuvine sã identificãm ade-vãratul sãrac. La una din întâlnirile inter-creºtine de la Bucureºti, un teolog apuse-an a remarcat mulþimea mare a cerºeto-rilor din capitalã ºi a spus: "Breaslacerºetorilor este opera unei milosteniidefectuoase fãcutã de creºtini. Oferinddarul vostru cerºetorilor, voi vãduviþi peadevãratul sãrac, contribuiþi la degra-darea imaginii societãþii în care trãiþi, încurajaþi lenea ºi viciile ascunse aleunor oameni neidentificaþi. Hristos nu sereferã nicãieri la o astfel de milostenie.Trebuie sã faceþi o distincþie clarã întrecerºetori ºi sãraci".Biserica ne îndeamnã "sã nu iubimnumai cu vorba, numai din gurã, ci cufapta ºi cu adevãrul" (I Ioan3,18); pe toþi,dar mai ales pe cei care se aflã cu ade-vãrat în suferinþã, loviþi de boli, dizabil-itãþi, greutãþi sau sãrãcie. Cãci cu cemãsurã mãsurãm sãracului, cu aceea ni seva mãsura ºi nouã la vremea judecãþii.
Minþi turmentate
Cât a crescut consumul dealcool în ultimii ani? Ce efecteare acesta asupra creierului ºisãnãtãþii? De ce beau oameniiºi ce probleme rezolvã alcoolul?
(pag.14)
Ipocrizia, purtareanoastrã ceade toate zilele?!
Unul din pãcatele ºi pati-mile cele mai mari, pe care-lsãvârºim cu toatã îndrãzneala, justificarea, aroganþa ºi igno-ranþa, este pãcatul ºi patimaipocriziei, a fãþãrniciei sau avicleniei, conform cãruia unagândim, alta zicem ºi cu totulalta facem!
(pag.6)
Din cuprins
pag. 6
Anul I, nr. 7august 2007
Editorial de Pr. Rãzvan Timofte
Preþ: 50 de bani
Maica Domnului
 
Actual
2
O viaþã închinatã luiDumnezeu
Pãrintele patriarh s-a nãscut în 1915 însatul Tocileni din judeþul Botoºani. Aurmat ºcoala primarã din satul natal, iar lanici 14 ani a intrat ca frate la schitulSihãstria Voronei. Urmeazã apoi Semi-narul monahal din Mãnãstirea Neamþ,Seminarul Teologic pentru monahi dinMãnãstirea Cernica, de lângã Bucureºti. În 1935 a depus voturile monahale lamãnãstirea Bistriþa-Neamþ, primind nume-le de Teoctist. Între anii 1940-1945 aurmat cursurile Facultãþii de Teologie dinBucureºti. În aceasta perioadã a fost rân-duit în diferite ascultãri la birourileArhiepiscopiei Bucureºtilor ºi apoi în pos-tul de diacon la catedrala Patriarhiei. A fost hirotonit ieromonah la catedralamitropolitanã din Iaºi în 1945. A fost, rândpe rând, vicar administrativ al MitropolieiMoldovei ºi Sucevei, ales apoi episcopvicar patriarhal (1950-1962); Episcop alAradului (1962-1973); Arhiepiscop alCraiovei ºi Mitropolit al Olteniei (1973-1977); Arhiepiscop al Iaºilor ºi Mitropolital Moldovei ºi Sucevei (1977-1986);Arhiepiscop al Bucureºtilor, Mitropolit alMunteniei ºi Dobrogei ºi Patriarh alBisericii Ortodoxe Române (din 1986).În 1990, dupã Revoluþie, din cauzacampaniei negative care i se face în presãse retrage din funcþie. La cererea credin-cioºilor însã, a celorlalþi ierarhi ºi la insis-tenþele celorlalte BisericiOrtodoxe, s-a întors în scau-nul de patriarh pe care l-aocupat timp de 21 de ani.
Moºtenirea
Nu s-a putut opune demolãrii unor bise-rici, dar a reuºit sã salveze câteva. În schimba restaurat nenumãrate lãcaºuri de cult ºi actitorit altele, chiar în timpul regimului co-munist, când ridicarea unei biserici era deneconceput. A asigurat continuitatea ºi uni-tatea Bisericii Ortodoxe Române, care nua trecut prin despãrþiri sau schisme dupã cã-derea comunismului, ca în alte þãri vecine.A fost primul patriarh ortodox care a pri-mit, în mai 1999, vizita unui Suveran Pontif - Papa Ioan Paul al II-lea, într-o þarã majori-tar ortodoxã. A dezvol-tat ºi extins asistenþareligioasã a românilorde peste hotare, prin înfiinþarea de parohiiºi mitropolii, a încura- jat deschiderea cãtrecreºtinii de pretutin-deni, la înmormântarea sa participând de-legaþii ale Bisericilor de pe trei continente.Acestea sunt doar câteva din faptelecare rãmân în urma pãrintelui patriarhTeoctist, cel care a pãstorit BisericaOrtodoxã Românã timp de 21 de ani."Vrednic cãlãuzitor al Ortodoxieiromâneºti în vremuri tulburi ºi la rascrucede veacuri" acestea sunt cuvintele pe careurmaºii le vor putea citi pe crucea de lacapul Pãrinteului Patriarh.Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
 Natalia Corlean
Biserica Ortodoxã Românã este în doliu. Pãrintele Patriarh Teoctist a trecut lacele veºnice luni, 30 iulie, din cauza unui stop cardiac, suferit ca urmare a compli-caþiilor apãrute dupã o operaþie de prostatã. Slujba de înmormântare a avut loc lacatedrala Patriarhiei din Bucureºti ºi a fost oficiatã de patriarhul ecumenic alConstantinopolului, Bartolomeu I, alãturi de membrii sinodului Bisericii OrtodoxeRomâne. La slujbã au participat zeci de episcopi, sute de preoþi, delegaþii ale bise-ricilor creºtine de pe trei continente ºi mii de credincioºi.
"Longevitatea e un dar divin. Patriarhul Teoctist s-a bucuratde acest dar. Pãrea etern. (...) Sã te acomodezi cu Dej ºi Ceau-ºescu, dupã ce ai crezut în România naþionalistã a lui Stãniloae ºiNae Ionescu înseamnã sã cunoºti infernul ºi sã nu disperi. Sãasiºti la travestiul democratic al fostei nomenclaturi ºi sã nu-þipierzi respectul faþã de oameni înseamnã sã faci proba umoruluimetafizic. În aparenþã, Patriarhul lucra defensiv ºi îºi amânadeciziile. Pe dedesubt, el conserva Tradiþia Bisericii prin acþiuniobstinate ºi inventive. Reþeta lui? O combinaþie de bun-simþ þãrã-nesc, smerenie patericalã, tandreþe sufleteascã ºi ironie subtilã, deins care-ºi onoreazã rangul. Preþuia frumuseþea slujbelor ºiagapele de dupã liturghie, când se apuca sã "depene amintiri" fa-buloase, pe tonul cel mai relaxat.
Teodor Bakonschi
"Era iubitor de slujbe ºi neîntrecut liturghisitor, doritor dea se afla cu orice prilej în mijlocul ºi împreunã cu credincioºii,apropiat celor simpli ºi celor slabi, deschis dialogului cuoricine, mult rãbdãtor cu cei ce greºesc, grabnic la iertare ºimult zãbavnic la pedepsire.Perioada lunga de când Prea Fericitul Patriarh a fostchemat ºi slujeºte Biserica lui Hristos din România a arãtat cuprisosinþã ca Biserica strãbate vremurile indiferent de dificul-tatea lor. Trei regimuri politico-sociale au fost traversate decãtre Biserica româneasca în acest timp, între care cel mai lunga fost oficial potrivnic credinþei, ideologic ºi în fapt. Lecþia pecare trebuie sã o reþinem este cã un regim politic sau altul poateuºura sau poate îngreuna viaþa ºi lucrarea Bisericii, dar nu opoate elimina, dacã aceasta rãmâne ancoratã în izvorul unic ºide nebiruit al vieþii ºi existenþei sale, care este împãrtãºirea deDumnezeu. Patriarhii au sacrificat multe sub presiunearegimului ateist, uneori propria imagine, dar au salvatesenþialul. Au renunþat - nu cu uºurinþa se înþelege - la multedin lucrãrile mai ales misionare ºi catehetice ale Bisericii, darau fãcut tot posibilul sa nu fie lipsit poporul lui Dumnezeu delucrul vital, de împãrtãºirea de harul dumnezeiesc prin SfinteleTaine ºi, în special, prin Dumnezeiasca Liturghie.
 Pr. prof. univ. dr. Constantin Coman
Mesajul Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu la trecereala cele veºnice a PF Pãrinte Patriarh Teoctist
Este o durere pentru întreaga Bisericã. Suntem acumtriºti, dar în tristeþea aceasta avem nãdejdea cã Dumnezeu,cel care i-a rânduit atâta slujire în Biserica Sa, îi va damângâiere ºi în Împãrãþia cea veºnicã. Eu mi-l amintesc cuacea bucurie cu care m-a primit pe mine, un preot care amtrecut printr-o încercare ºi pe care m-a chemat Dumnezeula o slujire, bucuria aceea cu braþele deschise pentru a mãbinecuvânta. Mã voi ruga lui Dumnezeu cât voi trãi casã-i primeascã osteneala ºi sã-i aºeze sufletul în corturilealeºilor Sãi. Avem speranþa cã Dumnezeu va fi cu noi.
 ÎPS Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului
Pãrintele Patriarh a plecat la Domnul
 
3
Eveniment
Pe drumul de la Fãgãraº spre nord,la 4 km de oraº, se înalþã mãnãstireaFãget. Situatã pe dealurile Galaþiului, învârful "Dealului Crucii", mãnãstireavegheazã deasupra Þãrii Fãgãraºului,inspirând liniºte ºi simplitate. În Duminica a ºaptea dupã Rusalii, în 15 iulie, biserica cea mare a mãnã-stirii a fost sfinþitã de cãtre Înalt PreaSfinþitul Laurenþiu Streza, MitropolitulArdealului. O mulþime impresionantã decredincioºi, ctitori, donatori, binefãcã-tori ºi un impresionant sobor de preoþi s-aubucurat de prezenþa sa ºi de cuvântul zidi-tor la aceastã zi de aleasã sãrbãtoare pen-tru Þara Fãgãraºului. Alãturi de Înalt PreaSfinþia Sa, în fruntea soborului de preoþi s-au aflat pãrintele arhimandrit VisarionJoantã - exarhul mãnãstirilor, pãrintelearhimandrit Ilarion Urs - stareþul mãnã-stirii Brâncoveanu ºi pãrintele protopopIoan Ciocan. Au fost prezenþi de aseme-nea primarii din Fãgãraº, Boholþ ºi ªoarº.Rânduiala slujbei a urmat tipiculsfinþirii bisericii: punerea sfintelor moaºte în sfânta masã, pecetluirea, înconjurareabisericii - stropirea cu apã sfinþitã ºi unge-rea cu sfântul ºi marele mir, slujirea SfinteiLiturghii. În cadrul Sfintei Liturghii a fosthirotonit întru preot pe seama parohieiPerºani, diaconul Dorin Cristea. Construcþia bisericii de piatrã, cu hra-mul "Naºterea Maicii Domnului", a început în anul 2004, piatra de temeliefiind pusã încã din 1993 de cãtre Înalt PreaSfinþitul Serafim Fãgãrãºeanul, pe atunciepiscop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.Atunci a început reconstrucþia mãnã-stirii Fãget-Boholþ, dupã aproximativ300 de ani de la arderea acesteia în vre-mea lui Bukow. La început s-au con-struit câteva cãmãruþe ºi altarul de varã,folosit acum de pãrintele duhovnicDositei pentru Taina Spovedaniei, caaghiasmatar ºi pentru pregãtireaSfintelor Paºti. În anul 2000 s-a ridicat obisericã de lemn cu hramul "SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi Elena", sfinþitãde cãtre Prea Sfinþitul Visarion Rãºinãre-anul în 21 mai 2000.Încã de la intrarea în mãnãstire luãmcontact cu viaþa de obºte, ascultare, rugã-ciune ºi muncã, fiind întâmpinaþi cu multãdeschidere de maicile acestui loc provi-denþial. Un merit deosebit îl au maicastareþã Teodora Hulpan ºi maica iconomãPantelimona Bica, care au muncit cumultã pricepere ºi dãruire pentru a ridicaaºezãmântul care a ajuns astãzi la o staturãimpresionantã.
 Pr. Cãtãlin Teulea
Din anul 1995, pãrinteleOctavian Smãdu organizeazã înoraºul Victoria concursuri detoacã pentru copii. Mai întâipentru copiii oraºului Victoria,care au fost pregãtiþi de cãlugãriide la mãnãstirea Sâmbãta ºi demonahiile de la mãnãstireaCârþiºoara, precum ºi de octoge-narul Isac Dumitru din Victoria, iscusitmânuitor al ciocãnelelor de bãtut toaca,dar ºi pentru ceilalþi copii din parohiile învecinate ºi chiar din întreaga þarã. Dacã pânã în 2001 au fost organizatedoar ediþii locale, din 2005 pãrinteleOctavian a transformat competiþia într-unfestival internaþional sub denumirea"Cântecul care zideºte". Aºa se face cãanul acesta, în 10 iulie, cu binecuvântareaÎnalt Prea Sfinþitului Laurenþiu Streza,Arhiepiscopul Sibiului ºi MitropolitulArdealului, a avut loc cel de-al treileaFestival internaþional de toacã, organizat în biserica "Sfinþii Împãraþi Constantin ºiElena", unde cântecul de toacã a alternatcu cântecul bisericesc, unii dintre partici-panþii la concurs prezentând diferite cân-tãri religioase. Cei aproape 90 de copii cu vârste între3 ºi 14 ani, îmbrãcaþi în costume popularespecifice zonei ºi a þãrii dincare provin, s-au prezentat înfaþa Sfântului Altar fãcândtoaca sã cânte chemareacreºtinilor la rugãciune. Auparticipat la concurs copii din judeþele: Giurgiu, Prahova,Dâmboviþa, Mehedinþi, Timiº,Caraº-Severin, Alba, Sibiu,Mureº, Bistriþa, Satu-Mare, Maramureº,Iaºi ºi Braºov, dar ºi din diaspora românãortodoxã din Italia, SUA, Canada, precumºi reprezentanþi ai Bisericilor Ortodoxesurori sârbã, greacã, ucraineanã, francezãºi sirianã. În rândul participanþilor la festi-val s-a remarcat în chip deosebit tânãrulMihai Cobuz de la ªcoala Specialã deNevãzãtori din Cluj, care a bãtut toaca ºi arecitat câteva poezii.Toþi participanþii la concurs au fostpremiaþi cu diplome, dulciuri, bani,cãrþi cruciuliþe ºi iconiþe, toate acesteafiind posibile datoritã dãrniciei unoroameni de suflet. Festivalul s-a încheiatcu un frumos cuvânt de învãþãturã rostitcu însufleþire de pãrintele Teofil de lamãnãstirea Brâncoveanu, apoi concurenþiiºi însoþitorii lor s-au bucurat împreunã cuorganizatorii la o masã festivã.
 Pr. Ion Tãrcuþã
Evenimente înProtopopiatul Fãgãraº
15 iulie: Liturghie arhiereascã lamãnãstirea Berivoi
Prezenþa Prea Sfinþitului VisarionRãºinãreanul, episcop vicar al Arhiepisco-piei Sibiului, a bucurat sufletele celor veniþidin satele apropiate mãnãstirii. Pãrintelestareþ Iosif Toma a fost, ca întotdeauna, ogazdã primitoare ºi caldã. La mãnãstire seaflã acum ºi tinerii ASCOR-ului din Cluj, într-o tabãrã de varã. Dupã vizita la mãnã-stirea "Sf. Andrei", Prea Sfinþitul Visariona slujit vecernia în parohia Recea Nouã, alcãrei paroh este pãrintele Iulian Boac.
22 iulie: Liturghie arhiereascã laViºtea de Jos
În urma unor lucrãri de înnoire a bise-ricii cu pardosealã de marmurã, la invi-taþia preotului paroh Ioan Nãftãnãilã, ÎPSLaurenþiu a venit aici însoþit de Pãrinteleprofesor Mircea Pãcurariu. A fost prezentºi domnul Mihai Fierariu, consul la Bruxelles,care a susþinut aceste lucrãri.
6 august: Praznicul Schimbãrii laFaþã a Mântuitorului, hramul mãnã-stirilor Bucium ºi al doilea hram almãnãstirii Dejani
Liturgie arhiereascã la mãnãstirea Bu-cium, sãvârºtitã de Prea Sfinþitul VisarionRãºinãreanul.
 Pr. Cãtãlin Teulea
Sfinþirea bisericii de la mãnãstirea Fãget-Boholþ
Concurs de toacã la Victoria

Reward Your Curiosity

Everything you want to read.
Anytime. Anywhere. Any device.
No Commitment. Cancel anytime.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505