High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
1
PERSONALIT
ĂŢ
I ROMÂNE
Ş
TIDIC
Ţ
IONAR (în curs de apari
ţ
ie15.01.2010)ECATERINA
Ţ
AR
Ă
LUNG
Ă
Aaron (Aron) Florian
(n. 21 februarie 1805, Rod, jud. Sibiu – m. 12 iulie 1887,Bucure
ş
ti) – istoric
ş
i publicist. Frate cu Theodor A.
ş
i fiul lui Vasile A. A înv
ăţ
at laSibiu
ş
i Blaj, apoi la Universitatea din Pesta. Chemat în Muntenia de Dinicu Golescu, afost profesor la Gole
ş
ti, apoi la
Ş
coala Central
ă
din Craiova, la Colegiul Sf. Sava dinBucure
ş
ti, la Universitatea Bucure
ş
ti. A fost redactor la revista “Muzeu na
ţ
ional” scoas
ă
de Ion Heliade R
ă
dulescu. A colaborat la „Foaie pentru minte, inim
ă
ş
i literatur
ă
”.Membru al Societ
ăţ
ii Filarmonice, participant la revolu
ţ
ia de la 1848. Lucr
ă
ri:
Vocabular fran
ţ
ezo-românesc
(1840-1841),
Idee repede de istoria Prin
ţ
ipatului
Ţă
rii Române
ş
ti
1835-1838,
Manual de istoria Principatului României
, 1839. Figura central
ă
a scrierilor sale este Mihai Viteazul, simbol al luptei românilor pentru unitate na
ţ
ional
ă
.A propagat ideile
Ş
colii Ardelene în
Ţ
ara Româneasc
ă
. A întemeiat, împreun
ă
cuPetrache Poenaru
ş
i Georg Hill, primul cotidian din
ţ
ar
ă
: “România”, 1837. Membru alSociet
ăţ
ii Academice Române din 1870. Concep
ţ
ia sa romantic
ă
ş
i progresist
ă
asupraistoriei ca factor formator al con
ş
tiin
ţ
ei na
ţ
ionale îl plaseaz
ă
printre sursele literaturiiromantice române
ş
ti, mai ales cu tematic
ă
istoric
ă
.
-
″
- , Petru Pavel
(n. 1709, Bistra, jud. Maramure
ş
– m. 1764, Blaj) – cleric
ş
i c
ă
rturar,originar dintr-o familie domnitoare din Moldova. A fost fondatorul familiei Aaron dinTransilvania. Greco-catolic. A înv
ăţ
at mai întâi acas
ă
, cu un profesor francez, apoi laColegiul De Propaganda Fide din Roma (filosofia
ş
i teologia). S-a întors în
ţ
ar
ă
în 1743
ş
i s-a c
ă
lug
ă
rit sub numele Pavel. Episcop unit (greco-catolic) al Transilvaniei (1752-1764). A organizat
ş
colile române
ş
ti din Blaj (
ş
coala de ob
ş
te,
ş
coala secundar
ă
,seminarul de preo
ţ
i), acesta devenind astfel un important centru cultural alTransilvaniei. A înfiin
ţ
at tipografii unde a tip
ă
rit în român
ă
ş
i latin
ă
c
ă
r
ţ
i de cult:
Floarea adev
ă
rului
, 1750, ap
ă
rut
ă
ş
i în latin
ă
, la Viena, cu titlul
Flosculus veritatis
,
Bucoavn
ă
, 1759,
Adev
ă
rata mângâiere în vremi de lips
ă
,
(1761). A folosit izvoaregrece
ş
ti, latine
ş
ti
ş
i române
ş
ti. Considerat ast
ă
zi unul dintre fondatorii latinismuluiardelean, ceea ce i-a adus replici din partea ortodoxiei, dar, în acela
ş
i timp, unul dintrecei care a con
ş
tientizat neamului românesc r
ă
d
ă
cinile latine, apartenen
ţ
a sa la bazinulromanit
ăţ
ii. Linia Roma-Viena-Blaj devenea, în epoc
ă
, o linie Maginot de ap
ă
rare anti-otoman
ă
.
Aaron, Aaronsohn
(n. 1876, Bac
ă
u – m. 1919, Canalul Mânecii) – om de
ş
tiin
ţă
ş
i om politic. A plecat din
ţ
ar
ă
cu p
ă
rin
ţ
ii la vârsta de 6 ani, în nou înfiin
ţ
ata colonie Zichron
2
Yaakov din Palestina, atunci parte a Imperiului Otoman. A studiat în Fran
ţ
a
ş
tiin
ţ
elenaturale cu o burs
ă
Rothschild. A alc
ă
tuit harta botanic
ă
a teritoriului viitorului Israel
ş
ia descoperi pe muntele Hermon specii noi. A înfiin
ţ
at o sta
ţ
iune de ameliorare asoiurilor de plante comestibile, mai ales grâul s
ă
lbatic. Ca om politic a înfiin
ţ
at re
ţ
eauade spionaj Nili, care a func
ţ
ionat în favoarea britanicilor în primul r
ă
zboi mondial, ceeace a dus, între altele, la atacul lui Edmund Allenby de la Beesheva contra otomanilor.Lucr
ă
ri:
Agricultural and botanical explorations in Palestine.
1910. Un bulevard din telAviv poart
ă
numele s
ă
u, iar la Zickron Yaakov are un muzeu cu obiecte provenite
ş
i dinRomânia, Bac
ă
u. A murit într-un accident de avion, mergând, la chemarea pre
ş
edinteluiWeizmann, la Conferin
ţ
a de pace de la Versailles.
Aaron, Theodor
(6 februarie 1803,
Ţ
ichindeal, jud. Sibiu – m. 6 aprilie 1859, Lugoj) -cleric, pedagog
ş
i c
ă
rturar român. Frate cu Florian A.
ş
i fiul lui Vasile A. A înv
ăţ
at laSibiu, Blaj, Cluj, Budapesta filosofie
ş
i teologie. Director al Gimnaziului românesc dinBeiu
ş
, rector al Seminarului român leopoldin din Oradea, cenzor al c
ă
r
ţ
ilor române
ş
ti pelâng
ă
tipografia Universit
ăţ
ii din Buda (1842). Public
ă
la „Gazeta de Transilvania”,„Foaie pentru minte, inim
ă
ş
i literatur
ă
”. I s-a tip
ă
rit la Buda în 1828
Scurt
ă
apendice la Istoria lui Petru Maior carea, prin adev
ă
rate m
ă
rturisiri a mai multor scriitori vechi,
începutul românilor din romani adev
ă
ra
ţ
i mai mare lumin
ă
îl pune.
Citeaz
ă
sursegrece
ş
ti, latine, bizantine: Plutarh, Seneca, Titus Livius, Eunapius, Eutropius, Procopius.Prefa
ţ
a este una iluminist
ă
(„luminarea na
ţ
iei”, „iscusirea” ei). In domeniul limbiiromâne este adeptul etimologismului
ş
i latiniz
ă
rii, în linia lui Petru Maior
ş
i a
Ş
coliiArdelene. A insistat asupra continuit
ăţ
ii filonului romanic pe tot teritoriul fostei Dacii,ca
ş
i a unit
ăţ
ii lingvistice a românilor din nordul
ş
i din sudul Dun
ă
rii.
″
- , Vasile
(n. 1770, sat Glogove
ţ
, lâng
ă
Blaj - m. 1822, Sibiu) - poet. Tat
ă
l lui Florian
ş
i Theodor A. Studii de teologie la Seminarul din Blaj, apoi Dreptul la Cluj. Avocatconsistorial al Episcopiei Ortodoxe din Sibiu.
Ş
tia germana, maghiara, latina, italiana. Acorespondat cu Veniamin Costache de la Ia
ş
i, rela
ţ
ia fiind stabilit
ă
de Ioan Budai-Deleanu. A tradus
ş
i prelucrat
Der Messias
de Fr. G. Klopstock, cu titlul
Patimile
ş
imoartea Domnului
ş
i Mântuitorului nostru Iisus Hristos
, 1805, fragmente din
Bucolice
ş
i Eneida
de Virgiliu (r
ă
mase în ms.), precum
ş
i
Metamorfoze
de Ovidiu în versuri, cutitlul
Perirea a doi iubi
ţ
i, adec
ă
: jalnica întâmplare a lui Piram
ş
i Tisbe, c
ă
rora s-auad
ă
ugat mai pe urm
ă
nepotrivita iubire a lui Echo
ş
i Nar
ţ
is, 1807.
A scris poemadidactic
ă
Anul cel m
ă
nos,
1820 dup
ă
modelul
Georgicelor
lui Virgiliu
ş
i lucrarea juridic
ă
original
ă
Praxisul formurilor biserice
ş
ti,
1805. A prelucrat în versuri romane populare
: Istoria lui Sofronim
ş
i a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai mareluidin Milet,
1821. Are meritul de a fi introdus în cultura romîn
ă
, prin traduceri, compila
ţ
ii
ş
i imita
ţ
ii, mari
teme ale literaturii clasice, modelându-le astfel încât, în ciuda lipsei destr
ă
lucire, s
ă
poat
ă
fi gustate de omul de rând.
Ababii, Ion
(n. 11 februarie 1944, Ochiul Alb, rn. Drochia, Basarabia) – medic. Aabsolvit Facultatea de Medicin
ă
General
ă
la Institutul de Medicin
ă
din Chi
ş
in
ă
u.Specializare la Institutul de Cercet
ă
ri Otorinolaringologice din Moscova. Profesor, prorector
ş
i rector al Universit
ăţ
ii de Medicin
ă
ş
i Farmacie N. Testemi
ţ
anu din Chi
ş
in
ă
u.A descifrat mecanismele croniciz
ă
rii afec
ţ
iunilor inflamatorii recidivante ale tractuluirespirator superior
ş
i ale urechii medii
ş
i c
ă
ile de prevenire ale acestui proces. A pus bazele teoretico-practice ale audiologiei în Moldova. Profesor in vitat la Moscova,
3
Viena, Washington, Paris, Budapesta, Bucure
ş
ti, Var
ş
ovia, Kiev. De
ţ
ine 17 brevete deinven
ţ
ie. Lucr
ă
ri:
Острый
стенозирующий
ларинготрахеобронхит
у
детей
(încolaborare);
Stenozele
ş
i defectele laringelui
(1982, în colaborare);
Clinica
ş
itratamentul otitelor recidivante la copii
(Moscova, 1985, în colaborare);
Sinuzitelerecidivante la copii
(1991, în colaborare);
Farmacoterapia în otorinolaringologia pediatric
ă
(2004, în colaborare); manualul de
Otorinolaringologie
(2000, în colaborare).Distins cu titlul de Om Emerit, Ordinul Prietenia Popoarelor, Ordinul RepubliciiMoldova, cu Marea Medalie de Aur Albert Schweitzer, Medalia de aur P. Erlich, cuMedaliile Robert Koch
ş
i Nikolai Pirogov. Membru al Academiei de
Ş
tiin
ţ
e a Moldovei.
Abern, Martin
(nume la na
ş
tere: Martin Abramowitz, n. 2 decembrie 1898, Ia
ş
i – m.1949, New York) – om politic. Autodidact. Tro
ţ
kist ca op
ţ
iune politic
ă
. A plecat înSUA, la Minesotta, în 1903. A refuzat s
ă
lupte în armata american
ă
în primul r
ă
zboimondial. A fost unul dintre fondatorii Partidului Socialist al Amercii, PartiduluiComunist American (1923), Ligii Comuniste pentru America. Expulzat din mi
ş
carea politic
ă
american
ă
pentru continuarea liniei tro
ţ
kiste (1928), a fondat Partidul Socialistal Muncitorilor (1938), devenit Prtidul Muncitorilor în 1940.
Ablov, Antonie
(n. 16 august 1905, Odesa – m. 18 mai 1978, Chi
ş
in
ă
u) - savant,specialist în domeniul chimiei anorganice, profesor universitar, fondatorul
ş
colii
ş
tiin
ţ
i
fi
ce de chimie a Republicii Moldova. În 1923-1928 se înscrie la Facultatea de
fi
zic
ă
ş
i chimie a Universit
ăţ
ii “Al.I. Cuza” din Ia
ş
i. În paralel a studiat la InstitutulChimico-Tehnologic din Chi
ş
in
ă
u, ob
ţ
inând
ş
i diploma de inginer-chimist (1931). Aactivat, temporar, în calitate de inginer cercet
ă
tor la Asocia
ţ
ia de prelucrare a
ţ
i
ţ
eiuluiAstra Român
ă
din Ploie
ş
ti (1939-1940). În 1940, revine în Basarabia
ş
i e numit
ş
ef alcatedrei de chimie a Institutului Agricol din Chi
ş
in
ă
u (1941), apoi la cel din Sverdlovsk (Ekaterinburg) (1941-1944). În 1944 î
ş
i sus
ţ
ine, la Universitatea din Kazan, teza dedoctor habilitat în chimie (
Despre natura leg
ă
turilor
ş
i despre stereochimia compu
ş
ilor complec
ş
i
). A fost profesor
ş
i
ş
ef al catedrei de chimie anorganic
ă
la Institutul Agricol,Institutul de Medicin
ă
, Universitatea de Stat din Chi
ş
in
ă
u (1945-1959). Este unul dintreorganizatorii Facult
ăţ
ii de chimie a Universit
ăţ
ii
ş
i primul ei decan (1946-1959).Concomitent, particip
ă
la fondarea
ş
tiin
ţ
ei academice. Din 1949 conduce Laboratorulchimico-analitic al Filialei Moldovene
ş
ti a Academiei de
Ş
tiin
ţ
e a fostei URSS,
fi
indtotodat
ă
ş
i membru al Consiliului
Ş
tiin
ţ
i
fi
c Specializat al acesteia. Între 1959
ş
i 1961 afost director al Institutului de Chimie al Academiei de
Ş
tiin
ţ
e a Moldovei.
Ş
ef alLaboratorului de chimie a compu
ş
ilor coordinativi al Institutului de chimie (1959-1978).Din 1965 pân
ă
în 1975 este director al Institutului de chimie. A publicat 762 de lucr
ă
ri
ş
tiin
ţ
i
fi
ce, inclusiv 2 monogra
fi
i. În colaborare cu I.B. Bersuker, în 1961, a elaborat prima monogra
fi
e ap
ă
rut
ă
în ex-URSS, dedicat
ă
leg
ă
turii chimice în combina
ţ
iilecoordinative (
Leg
ă
tura chimic
ă
în compu
ş
i complec
ş
i
). Lucr
ă
ri:
Nomenclatura chimieineorganice
, 1962;
M.V. Lomonosov
ş
i studiul lui “Cuvânt despre folosul chimiei”
împreun
ă
cu D. Batâr, A.
Ş
am
ş
urin, 1962. Membru al Academiei de
Ş
tiin
ţ
e a RepubliciiMoldova (1961)
ş
i pre
ş
edinte al prezidiului ei (1961-1978). Între 1961-1965 a de
ţ
inutfunc
ţ
ia de academician-coordonator al Sec
ţ
iei de
ş
tiin
ţ
e naturale
ş
i tehnice. În anul 1983i s-a decernat post-mortem Premiul de Stat al RSSM în domeniul
ş
tiin
ţ
ei
ş
i tehnicii.
Abramescu, Niculae
(n. 31 martie 1884, Târgovi
ş
te - m. 1947, Cluj) – matematician.Profesor la Universitatea din Cluj, fondator al Facult
ăţ
ii de
Ş
tiin
ţ
e cu sec
ţ
iile
Add a Comment
LilianaMariaPopaleft a comment
dikisorleft a comment
dikisorleft a comment