Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
42Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Sanatate organizationala

Sanatate organizationala

Ratings: (0)|Views: 853|Likes:
Published by spicy09
manual
manual

More info:

Published by: spicy09 on Jan 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/05/2014

pdf

text

original

 
SCOALA NATIONALA DE STUDII ADMINISTRATIVE SI POLITICEFACULTATEA DE COMUNICARE SI RELATII PUBLICEMASTER IN COMUNICARE MANAGERIALA SI RESURSE UMANE
SANATATEORGANIZATIONALA
SUPORT DE CURS
DR. DANIELA VERCELLINO
 
CAPITOLUL 1.STAREA DE BINE
Ş
I S
Ă
N
Ă
TATEA OCUPA
Ţ
IONAL
Ă
LA LOCULDE MUNC
Ă
 
În ultimele patru decenii ale secolului 20, natura muncii a suferit schimb
ă
ri majore pentruunii indivizi. Anii 60-70 au adus introducerea de noi tehnologii, utilizarea calculatoarelor la locul demunc
ă
. Apoi au urmat anii 80 marca
ţ
i de fenomenul globaliz
ă
rii, în care multe companii au fostcump
ă
rate, au semnat alian
ţ
e strategice, au fuzionat sau au fost privatizate. Aceast
ă
perioad
ă
 antreprenorial
ă
a dus la cre
ş
terea competitivit
ăţ
ii economice pe pia
ţ
a interna
ţ
ional
ă
(Cooper &Jackson, 1997). În
ţă
rile afectate de recesiune, companiile f 
ă
ceau eforturi disperate pentru asupravie
ţ
ui. În ultimul deceniu, aceast
ă
tendin
ţă
de restructurare a continuat în multe organiza
ţ
ii,deoarece era aproape singura solu
ţ
ie pentru a face fa
ţă
mediului competitiv global în care acestea î
ş
idesf 
ăş
urau activitatea. Alte schimb
ă
ri au marcat zona modelelor muncii, cum ar fi munca în callcenter-uri, munca în echipe, o cre
ş
tere a încrederii în tehnologia computerizat
ă
 
ş
i o orientare c
ă
tre ofor 
ţă
de munc
ă
mai flexibil
ă
, atât în ceea ce prive
ş
te num
ă
rul de angaja
ţ
i cât
ş
i în privin
ţ
adeprinderilor 
ş
i func
ţ
iilor lor (Cox, Griffiths & Rial-Gonzales, 2000). Multe
ţă
ri au semnalatcre
ş
terea particip
ă
rii femeilor pe pia
ţ
a for 
ţ
ei de munc
ă
, rezultând astfel apari
ţ
ia programelor demunc
ă
part-time, cre
ş
terea câ
ş
tigurilor duble în cadrul cuplurilor 
ş
i cre
ş
terea general
ă
a num
ă
ruluide salaria
ţ
i.Cercet
ă
rile în domeniul psihologiei organiza
ţ
ionale au urmat îndeaproape tendin
ţ
eletransform
ă
rilor manifestate la nivelul muncii. Studiile au punctat consecin
ţ
ele modific
ă
rilor locurilor de munc
ă
, din punct de vedere al impactului la nivel individual cât
ş
i la nivelorganiza
ţ
ional. Capitolul de fa
ţă
se focalizeaz
ă
pe eviden
ţ
ierea problemelor de s
ă
natateocupa
ţ
ional
ă
 
ş
i starea de bine a angaja
ţ
ilor, concentrându-se asupra a patru mari arii ale psihologieiorganiza
ţ
ionale: nesiguran
ţ
a locului de munc
ă
, orele de munc
ă
, controlul la locul de munc
ă
 
ş
i stilulmanagerial. Fiecare din aceste teme a devenit o problem
ă
major 
ă
ca urmare a modific
ă
rilor organiza
ţ
ionale radicale. Exist
ă
din ce în ce mai mul
ţ
i angaja
ţ
i care muncesc mai mult
ş
i resimt osc
ă
dere a securit
ăţ
ii locului de munc
ă
 
ş
i a controlului asupra acestuia.
1.1.
 
Nesiguran
ţ
a locului de munc
ă
 
Cercet
ă
rile au ar 
ă
tat c
ă
tendin
ţ
a restructur 
ă
rii
ş
i reducerii activit
ăţ
ii din cadrul multecompanii a dus la cre
ş
terea nesiguran
ţ
ei percepute a muncii, mai ales la nivelul angaja
ţ
ilor dincadrul tesa/ administrativ/ birouri (Pahl, 1993 ; Worrall & Cooper, 1998). Warral
ş
i Cooper (1998),
 
de exemplu, au ar 
ă
tat c
ă
60% din e
ş
antionul na
ţ
ional de 5000 de manageri britanici s-au reg
ă
sit însitua
ţ
ii de restructurare în ultimele 12 luni, restructurare care a avut ca efecte reducerea activit
ăţ
ii
ş
iexternalizarea. Consecin
ţ
ele acestor schimb
ă
ri, chiar la nivelul unui grup ocupa
ţ
ional aflat la unnivelul de la care putea controla evenimentele (managerii de la nivelul de top
ş
i middle), au fostcre
ş
terea nesiguran
ţ
ei locului de munc
ă
, sc
ă
derea tonusului moral
ş
i erodarea motiva
ţ
iei
ş
iloialit
ăţ
ii.Cre
ş
terea numeric
ă
a contractele de munc
ă
pe perioad
ă
determinat
ă
la nivelul multor 
ţă
ri aavut ca
ş
i consecin
ţă
cre
ş
terea nesiguran
ţ
ei locului de munc
ă
(Bureau of Labor Statistics, 1995).Organiza
ţ
iile au început s
ă
prefere angaj
ă
rile pe perioad
ă
determinat
ă
în locul contractelor demunc
ă
pe perioad
ă
nedeterminat
ă
. In acest sens, angaja
ţ
ii pe perioad
ă
determinat
ă
resimt o sc
ă
derea siguran
ţ
ei locului de munc
ă
, deoarece ei nu pot fi considera
ţ
i o parte intrinsec
ă
a organiza
ţ
iei.Cu toate acestea, în ciuda cre
ş
terii acestor proceduri, datele obiective indicate de studiileOECD au ar 
ă
tat modific
ă
ri mici la nivelul siguran
ţ
ei percepute a locului de munc
ă
în ultimeledecenii (OECD, 1999). Dar aceste date se pot situa în conflict cu alte rezultate (Bureau of Labor Statistics, 1995). Divizarea statisticilor indic
ă
c
ă
rata de reten
ţ
ie în unele
ţă
ri membre ale OECD acrescut în ultimul timp, la nivelul anumitor ocupa
ţ
ii. Astfel, siguran
ţ
a locului de munc
ă
poate fidiferit
ă
în func
ţ
ie de ocupa
ţ
ie. Mai mult chiar, un alt studiu realizat în Anglia indic
ă
o mic
ă
cre
ş
terea contractelor de munc
ă
pe perioad
ă
determinat
ă
în ultimii 10 ani (1987-1997 ; Eurostat, 1997).Mai mult chiar, studiile realizate în mai multe
ţă
ri din cadrul OECD arat
ă
c
ă
percep
ţ
ianesiguran
ţ
ei locului de munc
ă
a crescut în ultimul deceniu (OECD, 1999), rezultate replicate
ş
i prinstudii na
ţ
ionale (Burchell et al., 1999). Aceast
ă
percep
ţ
ie se poate datora cre
ş
terii nivelului de
ă
spândire la nivel de industrii
ş
i ocupa
ţ
ii a contractelor de munc
ă
pe perioad
ă
determinat
ă
(Burke,1998). Smithson
ş
i Lewis (2000) sus
ţ
in c
ă
percep
ţ
ia crescut
ă
a nesiguran
ţ
ei locului de munc
ă
se poate reg
ă
si nu doar la nivelul muncitorilor cu studii medii, ci
ş
i la nivelul profesioni
ş
tilor (cei custudii superioare sau cu calificare pe anumit
ă
profesie)
ş
i celor care au terminat facultatea, care înalte vremuri dispuneau de o extrem de mare siguran
ţă
a locului de munc
ă
. Nesiguran
ţ
a perceput
ă
alocului de munc
ă
pare a fi mai proeminent
ă
la nivelul tinerilor 
ş
i b
ă
trânilor (Burchell et al., 1999).In timp ce datele obiective pot sugera c
ă
nesiguran
ţ
a locului de munc
ă
nu ar trebui s
ă
reprezinte unelement de preocupare pentru angaja
ţ
i, cercet
ă
rile indic
ă
c
ă
aceast
ă
percep
ţ
ie prezint
ă
corela
ţ
iiridicate cu s
ă
n
ă
tatea angaja
ţ
ilor 
ş
i starea de bine a acestora. Cercet
ă
ri recente au indicat c
ă
 nesiguran
ţ
a perceput
ă
a locului de munc
ă
are un impact negativ asupra st
ă
rii de bine a angaja
ţ
ilor (Ferrie et al., 1995). McDonough (2000), de exemplu, s-a observat c
ă
nesiguran
ţ
a perceput
ă
alocului de munc
ă
este asociat
ă
cu scoruri sc
ă
zute la nivelul s
ă
n
ă
t
ăţ
ii generale autoevaluate
ş
i cu ocre
ş
tere a distresului
ş
i utiliz
ă
rii remediilor medicamentoase în cadrul unui e
ş
antion na
ţ
ionalsemnificativ de angaja
ţ
i canadieni. Borg, Kristensen
ş
i Burr (2000) analizând datele unui e
ş
antion

Activity (42)

You've already reviewed this. Edit your review.
dragoemadalina liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Mihaela Ionescu liked this
Eliza Dinica liked this
florincamelia liked this
scadiadi liked this
v_ingres liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->