Professional Documents
Culture Documents
Lucrare de disertaţie
Coordonator lucrare: Conf. Univ. Dr. Alin Gavreliuc Autor: Cristina Pop
Cuprins
Introducere..................................................................................................................................2
1. Reprezentările sociale – grila de interpretare a imaginii “celuilalt”.......................................4
1.1. Rolul şi mecanismul de formare a reprezentărilor sociale..............................................4
1.2. Prejudecata, o specie aparte de stereotip.........................................................................7
1.3. De la prejudecată la discriminare....................................................................................8
2. Dimensiuni culturale şi rolul lor în conturarea portretului minoritarului.............................13
2.1. Modelul Hofstede..........................................................................................................13
2.2. Caracterizarea culturii britanice şi a celei române pe baza modelului Hofstede...........19
2.2.1. Marea Britanie.......................................................................................................19
2.2.2. România.................................................................................................................20
2.2.3. O scurtă comparaţie între cele două culturi privind aspectele legate de
incluziunea/ excluziunea socială......................................................................................22
3. Internetul ca teritoriu social. Presa scrisă pe internet............................................................24
3.1. Societatea informaţională..............................................................................................24
3.2. Spaţiul virtual ca teritoriu de manifestare a incluziunii/excluziunii sociale.................25
3.3. Presa online...................................................................................................................29
3.3.1. Mass media – actor social, facilitator şi oglindă a societăţii.................................29
3.3.2. Particularităţi ale presei scrise difuzate prin intermediul internetului...................31
4. Cercetarea realizată...............................................................................................................33
4.1. Obiective.......................................................................................................................33
4.2. Ipoteze...........................................................................................................................33
4.3. Descrierea metodologiei................................................................................................34
4.4. Rezultatele obţinute pentru Marea Britanie...................................................................37
4.4.1. Observaţii generale................................................................................................37
4.4.2. Minorităţile în presa online britanică – o vedere de ansamblu..............................38
4.4.3. Imaginea femeilor, ca minoritate socială, în presa britanică online......................40
4.5. Rezultatele obţinute pentru România............................................................................43
4.5.1. Observaţii generale................................................................................................43
4.5.2. Minorităţile în presa online din România – o vedere de ansamblu.......................44
4.5.3. Imaginea etniei rrome în presa românească pe internet.........................................46
4.6. Compararea rezultatelor obţinute pentru cele două ţări. Verificarea ipotezelor...........49
5. Concluzii...............................................................................................................................54
Bibliografie...............................................................................................................................55
Anexe........................................................................................................................................56
-1-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Introducere
Acest studiu urmăreşte felul în care minorităţile sunt privite în Romînia şi într-o altă ţară din
Uniunea Europeană, luând ca măsură imaginea pe care le-o conturează ziarele online prin
intermediul redactorilor, dar şi al cititorilor lor. Am considerat de interes aceste reprezentări
pe de o parte pentru că presa dă o bună măsură a subiectelor care preocupă societatea şi a
modului în care ele sunt privite, şi pe de altă parte pentru că presa este unul din instrumentele
prin care societatea în care trăim îşi pune amprenta pe grila prin care interpretăm realitatea,
deci şi imaginea “celuilalt”. În cazul particular al presei pe internet, am considerat important
faptul că mediul online, prin interactivitatea sa, oferă şansa surprinderii reacţiilor pe care
publicul le are la articolele din ziare. De asemenea, internetul ca teritoriu social este un
subiect încă nou, la care ştiinţele sociale mai au încă multe de investigat.
A doua ţară aleasă pentru studiu este Marea Britanie, din mai multe motive:
– accesibilitatea materialului de studiu din punctul de vedere al limbii în care sunt scrise;
– profilul cultural (conform modelului Hofstede) mult diferit de cel al României, oferind
posibilitatea de a compara aspectele legate de excluziunea socială pe mai multe
paliere;
– este unul dintre cei mai vechi membri ai Uniunii Europene şi un reper în orice discuţie
privind civilizaţia europeană.
-2-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Scopul final este, pe de o parte, de a verifica dacă modelul cultural se dovedeşte un bun
predictor al atitudinii faţă de minorităţi. Pe de altă parte, consider că este interesant pentru noi,
românii, să vedem cum ne situăm, pe o ipotetică scară a tendinţelor spre excluziune socială,
faţă de una dintre “surorile mai mari” din Uniunea Europeană. Este o şansă de a ne privi pe
noi înşine, ca naţie, mai obiectiv, de a ne da seama care sunt piedicile interne în evoluţia
noastră ca o societate caracterizată prin coeziune, şi, de ce nu, de a învăţa de la alţii acolo
unde ei sunt înaintea noastră.
-3-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Modelul este completat prin identificarea tipurilor de transformări pe care le poate suferi
această structură:
– transformarea rezistentă: nodul central nu este modificat, doar sistemul periferic
negociază integrarea unor elemente străine;
– transformarea progresivă: noul mod de acţiune, care determină transformarea
sistemului periferic, nu este în contradicţie cu profilul nodului central, ducând la o
împletire treptată a noilor practici cu elementele sistemului central, şi deci la o
-4-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
-5-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Mecanismul stereotipizării este descris prin următorii doi paşi (Gavreliuc, 2003):
– obiectivarea, prin care abstractul este transformat în concret, conceptul în imagine sau
nod figurativ. În acest fel, obiectul vizat îşi pierde din profunzime şi nuanţare,
reducându-se la o schemă a cărui acces spre difuzarea în spaţiul mental colectiv este
mult mai facil decât accesul conceptului iniţial. Se produce astfel ceea ce Moscovici
numea “naturalizarea reprezentărilor”: schema figurativă, separată de teoria iniţială, nu
mai este o construcţie abstractă şi inaborabilă, ci devine un patrimoniu comun
(Gavreliuc, 2003);
– ancorarea, stadiu în care categoria nouă este adăugată la ansamblul celor stăpânite şi
consolidate. În final se produce atribuirea de funcţionalitate, obiectul social vizat
devenind clasat şi denumit, ducând astfel la o îmblânzire a necunoscutului.
Sunt prezentate în continuare cele două roluri vitale ale reprezentărilor sociale, în viziunea lui
Adrian Neculau (apud Gavreliuc, 2003):
– convenţionalizarea obiectelor, persoanelor şi evenimentelor cu care o persoană se
confruntă, clasificarea acestora astfel încât necunoscutul e transformat în familiar;
grila prin care necunoscutul e interpretat pentru a fi “înţeles” este însă determinată în
mare măsură de mediul social integrator, căci “nicio minte nu e liberă de efectele unei
condiţionări preliminare, impusă de reprezentări, limbaj şi cultură” (Moscovici, apud
Gavreliuc, 2003).;
– prescrierea la nivel atitudinal, pentru că nu numai contextul prezentului desemnează
“ceea ce ar trebui să gândim”, ci şi moştenirea simbolică, puternic determinată de
memoria colectivă.
-6-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Prejudecata este definită ca atitudinea în general negativă îndreptată înspre membrii unui
grup, întemeiată pe simpla apartenentţă a “subiecţilor ţintă” la acel grup (Gavreliuc, 2002). Ne
aflăm, deci, în faţa unui stereotip, în genere negativ, ale cărui caracteristici principale sunt
sumarizate în continuare.
-7-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
În acelaşi timp, unele experimente (Macrae, Bodenhausen, Milne, 1998, apud Gavreliuc,
2002) au dovedit că, în mod surprinzător, prejudecăţile sunt reîntărite şi în cazul extremei
opuse, adică al suprimării gândurilor stereotipe.
Alte cercetări (Stangor, McMillan, 1992, apud Iacob, 2003) au dus la concluzia că, de obicei,
ne amintim mai bine informaţia care este incongruentă cu stereotipurile decât cea care este
congruentă cu acestea, ca rezultat al producerii mecanismului atenţiei automate. Reamintirea
este mai fidelă pentru că informaţia incongruentă cu stereotipul declanşează un proces
atributiv, necesar pentru găsirea unui sens al incongruenţei. În urma acestui proces, informaţia
incongruentă nu mai apare ca neconcordantă cu aşteptările iniţiale. Ca urmare a procesării
atributive, fie sensul iniţial este schimbat, ducând deci la o diminuare a stereotipului, fie
aspectele incongruente sunt diminuate sau trec printr-o schimbare de sens, caz în care regăsim
mecanismul de consolidare a stereotipului. Măsura în care o persoană se angajează într-un
astfel de efort cognitiv pentru a-şi explica inconsistenţele între noile informaţii şi cele din
memorie depinde în mare parte de existenţa sau absenţa alternativelor de eliminare sau
reinterpretare a informaţiei (Iacob, 2003).
În contextul cercetării de faţă, este interesant de urmărit dacă elemente care construiesc
anumite prejudecăţi despre minorităţile din România şi Marea Britanie sunt prezente în
articolele care tratează teme legate de aceste grupuri sociale, precum şi modul în care ele apar
– reconfirmate sau, dimpotrivă, printr-o sugerare sau declarare a necesităţii interzicerii lor din
sistemul valoric al cititorului. Ambele situaţii vor sugera că articolul în cauză nu a putut decât
contribui la consolidarea prejudecăţilor preexistente.
-8-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
necunoscutul, care devine astfel mai uşor de interpretat prin raportarea lui la categoriile deja
cunoscute. Diferite studii au demonstrat chiar că activarea stereotipurilor creşte performanţa
în efectuarea sarcinii, îndeosebi în cazul sarcinilor complexe (Gavreliuc, 2002).
Aşadar, rolul stereotipurilor în plan cognitiv se dovedeşte a avea şi o latură în mod evident
pozitivă. În ciuda acestui fapt, Luminiţa Iacob observă că “abordările clasice ale
stereotipurilor, realizate din perspectiva motivaţională şi comportamentală, au evidenţiat cu
precădere erorile de percepţie şi de relaţionare socială pe care aceste imagini simplificate la
favorizează” (Iacob, 2003). Este, poate, uşor de înţeles prevalenţa acestei orientări în lumina
istoriei secolului XX, în care discriminarea pe criterii etnice şi rasiale a prins o amploare greu
de imaginat şi de acceptat de către mintea umană, chiar într-o privire retrospectivă. Iar
discriminarea nu este altceva decât, aşa cum o numeşte Gavreliuc (2002), “prejudecată în
act”.
-9-
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
1995, apud Gavreliuc, 2002). Nici evoluţia din lumea occidentală nu echivalează însă cu
dispariţia fenomenului, ci doar cu sublimarea lui în noi forme, mai subtil, cum e noul rasism.
Acestea sunt cu atât mai greu de identificat la o privire superficială, cu cât la nivel formal,
declarativ, ele resping discriminarea. Totuşi, ele nu sunt cu nimic mai puţin primejdioase
decât manifestările cărora le-au luat locul. În practică, efectul lor poate fi observat sub forma
unei segregări sociale neexplicite, la nivelul educaţiei, statusului social sau rezidenţial (Swim,
apud Gavreliuc, 2002). Astfel, lupta pentru teritorii simbolice continuă să se ducă între “noi”
şi “ceilalţi”, în ciuda discursului conciliant, iar pe termen mediu şi lung activarea acestui tipar
atitudinal este chiar mai dăunătoare decât discriminarea clasică, ducând la adâncirea clivajelor
sociale (Gavreliuc, 2002).
Studiile menţionate anterior arată şi modul în care rasismul modern reconfigurează rasismul
clasic prin cel puţin trei registre atitudinale:
– respingerea de facto a recunoaşterii discriminării împotriva “celuilalt”: “Tratamentul
injust la adresa ţiganilor este o invenţie în România de azi, ei beneficiază de toate
drepturile posibile, chiar prea multe!”;
– respingerea cererilor minorităţilor pentru un tratament egal în numele unui principiu
supraordonat: “Să mai termine odată, nu acestea sunt adevăratele probleme ale ţării!”;
– hrănirea resentimentului privitor la drepturile acordate deja minorităţilor: “În anii din
urmă s-a acordat o importanţă exagerată problemei ungurilor, mass-media a intrat într-
un joc vinovat tratând această problematică doar de dragul senzaţionalului”.
O altă formă travestită a discriminării este aceea a acordării unor favoruri, motivate de
urmărirea obţinerii unor avantaje, urmată de desconsiderarea subiectului, din momentul în
care atitudinea favorabilă de la început nu îşi mai găseşte motivaţia, şi chiar de semnificative
pierderi simbolice şi psihologice ale celui ce va trebui să plătească, pe termen lung şi la valori
mult mai mari decât cele reale, costurile pentru favoarea iniţială (Gavreliuc, 2002). La nivel
intergrupuri, acelaşi mecanism îl putem exemplifica prin situaţiile în care o societate acordă
beneficii unei minorităţi, motivate de presiuni externe (cum ar fi condiţiile de aderare la
Uniunea Europeană), iar mai apoi aceste beneficii sunt mereu folosite ca un pretext pentru
refuzul unei înaintări pe calea unei adevărate includeri sociale a respectivei minorităţi.
- 10 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Înţelegerea consecinţelor distructive pe care le pot avea prejudecăţile la nivelul societăţii care
le întreţine conduce firesc spre investigarea strategiilor de învingerea prejudecăţilor, în
încercarea de a determina o adevărată reducere a fenomenelor discriminatorii. În continuare
sunt prezentate câteva dintre aceste strategii, sintetizate de Alin Gavreliuc în studiile sale de
psihologie socială (2002) după cum urmează:
– socializarea critică a subiecţilor: strategie costisitoare, globală, pe termen mediu şi
lung, dar şi foarte influentă, aceasta presupune dezvoltarea de către mediul social
integrator a unor proiecte sistematice de remodelare a atitudinilor membrilor societăţii,
urmărindu-se producerea unor atitudini considerate “sănătoase” cu privire la teme
problematice ale socialului şi care să se întemeieze pe discernământ social; mijloace
de implementare a unor astfel de strategii sunt, de exemplu, campaniile de presă la
nivel naţional, reforma curriculară în şcoală sau jocurile de rol;
– contactul nemijlocit intergrupuri: se bazează pe premisa că o cunoaştere directă a
“celuilalt” va contribui la nuanţarea, completarea şi, în final, modificarea reprezentării
lui, ducând la o reducere a stereotipurilor din ambele părţi; pentru ca strategia să fie
eficientă, e necesară îndeplinirea următoarelor condiţii (a căror enumerare va evidenţia
importanţa conceptului de responsabilitate socială):
– interacţiunea intergrupuri să se producă în cadrul unor sarcini necontrariante;
– membrii grupurilor aflate în contact să deţină un status economic şi social
apropiat;
– situaţia de contact să favorizeze cooperarea şi interedependenţa prin
identificarea unor scopuri comune supraordonate;
– membrii să se cunoască şi în registrul informal, nu doar în cel al relaţiilor
formale, pentru a se putea evalua unii pe alţii ca individualităţi;
- 11 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Desigur, stereotipurile şi, în prelungirea lor, prejudecăţile, sunt un mecanism care va rămâne
prezent în universul psihicului. Dar în contextul dezvoltării unei societăţi tot mai eterogene,
atât la nivel global, cât şi în spaţiul european, diminuarea fenomenelor de discriminare capătă
o importanţă deosebită. Iar această luptă trebuie să plece de la nivelul atitudinilor ce
determină comportamentele discriminatorii.
Cum s-a putut vedea şi în cele de mai sus, mass media este deja recunoscută ca un instrument
eficient în demontarea prejudecăţilor, atunci când este inclusă în strategii coerente şi atent
implementate. Rămâne de văzut dacă mesajele pe care le transmit articolele analizate în acest
studiu vor fi de natură să demonteze sau, dimpotrivă, să întărească prejudecăţile publicului
căruia se adresează.
- 12 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Deşi cercetarea lui Hofstede a avut ca punct de plecare mediul organizaţional, rezultatele sale
au ajuns să fie considerate valide în studiul culturilor la nivel de naţiuni şi este până în prezent
unul din principalele puncte de reper în psihologia interculturală. Numeroase studii ulterioare
au extins aria geografică analizată, au testat continuitatea în timp a dimensiunilor culturale
identificate şi au stabilit corelaţii între aceste dimensiuni şi diverşi factori de natură
economică, socială sau psihologică.
Pornind de la definiţia dată de Hofstede culturii ca fiind o “programare mentală care distinge
membrii unui grup de membrii unui alt grup”, contextul în care următoarele caracteristici
culturale vor fi utilizate este acela al oferirii unor linii directoare privind diferenţele de
aşteptat a fi descoperite între cele două imagini ale minoritarului, cea românească şi cea
britanică. Aceste trăsături fiind însă definite pe baza valorilor medii la nivel naţional, ele nu
sunt neapărat reprezentative pentru un segment mai restrâns al populaţiei respective – în cazul
de faţă, autorii articolelor analizate şi autorii comentariilor ce vizează aceste articole. Neavând
la dispoziţie studii relevante privind profilul acestora în particular, singurul criteriu de
comparare va fi pe baza diferenţelor interculturale. În urma analizei rezultatelor studiului,
dacă acestea vor oferi un peisaj substanţial diferit faţă de cel sugerat prin modelul Hofstede,
ele vor indica existenţa unor particularităţi semnificative ale acestor grupuri în cadrul
propriilor culturi.
Cele 5 (în cea mai recentă variantă) dimensiuni culturale identificate de cercetările lui Geert
Hofstede sunt sumarizate în continuare:
1. distanţa faţă de putere: exprimă gradul de acceptare a autorităţii superiorilor ierarhici
de către cei aflaţi în poziţii inferioare; într-o cultură cu distanţă mare faţă de putere,
ierarhiile sunt privite ca surse “naturale” de inegalitate la nivel social (atât în ceea ce
priveşte mediul de lucru, cât şi cel educaţional, politic, religios şi chiar familial), în
timp ce în culturile cu distanţă mică faţă de putere, ierarhiile sunt considerate surse ale
- 13 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
În studiul de faţă, primele patru dimeniuni au o relevanţă deosebită, urmând a fi tratate mai pe
larg în cele ce urmează. Din prezentarea făcută de Hofstede ultimei dimensiuni (orientarea pe
termen lung sau scurt), aceasta nu numai că nu oferă indicii ale implicaţiilor ei asupra
conceptelor legate de incluziunea socială, dar nu se constituie nici în bază pentru o comparaţie
între cele două ţări vizate, ambele aflându-se printre culturile cu orientare pe termen scurt.
Printre consecinţele orientării spre unul sau spre celălalt pol al acestei dimensiuni, enumerate
în studiul lui Hofstede (2004), câteva vizează explicit incluziunea/excluziunea socială. Ele
sunt prezentate în tabelul 1.
- 14 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Toate acestea sugerează că o cultură în care distanţa faţă putere este mare oferă un climat mai
degrabă potrivnic incluziunii sociale: diferenţele sunt privite ca surse normale de inegalitate,
lipsa puterii duce la dependenţă, în timp ce deţinerea puterii justifică deţinerea unui surplus de
“drepturi”, iar mediul politic, cu rol important în dezvoltarea şi implementarea politicilor
sociale, este dominat de agresivitate, îngreunând dialogul necesar într-o societate cu adevărat
deschisă spre diversitate.
Şi în cazul acestei dimensiuni, întâlnim încă de la conceptul ei de bază sugestia unei influenţe
privind felul în care minorităţile sunt privite: în culturile cu o evitare ridicată a incertitudinii,
“celălalt”, “deviantul”, va genera anxietate câtă vreme reprezintă o ameninţare la ordinea
- 15 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Tabelul 2 conţine acele elemente, dintre cele enumerate de Hofstede (2004) în diferenţierea
culturilor pe baza acestei dimensiuni, care au implicaţii directe asupra incluziunii sociale.
De această dată, intoleranţa este prezentă foarte explicit în descrierea uneia din cele două
extreme, şi anume cea a unui nivel ridicat de evitare a incertitudinii. Este de aşteptat, aşadar,
- 16 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Individualismul (I/C)
Tabelul 3 include acele caracteristici date de gradul de individualism (Hofstede, 2004) care se
află în legătură cu conceptele incluziunii sociale.
La o primă vedere, concentrarea asupra armoniei şi consensului la nivel social ar putea indica
existenţa unor bune premise pentru includerea minorităţilor în societăţile colectiviste. Punând
însă această trăsătură alături de altele cum ar fi favorizarea, din punct de vedere economic sau
legislativ, a anumitor grupuri sociale, se conturează imaginea unei societăţi unde separarea
este puternică între in-grup şi out-grup, între “ai noştri” şi “ai lor”. Mai mult chiar, în culturile
colectiviste se observă expresii directe ale discriminării, cum sunt ascunderea “sub preş” a
persoanelor cu dizabilităţi sau o mai scăzută respectare a drepturilor omului.
De asemenea, de interes pentru studiul de faţă, dar mai mult dintr-un alt punct de vedere, sunt
acele diferenţe între culturile individualiste şi colectiviste care se referă la comunicare, în mod
special exprimarea emoţiilor şi autodezvăluirea. Acestea sunt relevante în contextul analizei
unui mediu, chiar şi virtual, de comunicare, în cazul nostru secţiunea de comentarii la
articolele ziarelor online.
- 17 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
de autenticitate redus (Gavreliuc et al., 2006). Este interesant de urmărit dacă această tendinţă
va fi observată şi în comunicarea online, precum şi prezenţa sau absenţa stereotipurilor în
opiniile exprimate de către cititori (beneficiind de mecanismul diminuării stereotipurilor prin
intermediul autodezvăluirii, culturile individualiste e de aşteptat să fie mai puţin predispuse la
folosirea şabloanelor în construirea imaginii “celuilalt”).
Masculinitatea (M/F)
Aşa cum se observă din tabelul 4 (Hofstede, 2004), şi această dimensiune are implicaţii
asupra atitudinii faţă de minorităţi, mai ales faţă de femei şi homosexuali. În culturile
- 18 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
masculine, aceştia din urmă sunt priviţi ca fiind de-a dreptul periculoşi pentru societate, în
timp ce femeile, chiar dacă legea le oferă drepturi egale cu ale bărbaţilor, nu beneficiază de
această egalitate şi prin prisma sistemului valoric dominant, conform căruia bărbatul este
superior femeii.
Distanţa faţă de putere este mică (apropiindu-se de zona valorilor medii), indicând că
ierarhiile în societate au o importanţă mai degrabă formală, iar mobilitatea socială este
ridicată. La nivel de societate, implicaţiile acestei caracteristici includ legi pentru protejarea
drepturilor minorităţilor etnice. La scară redusă, efectele se referă, de exemplu, la relaţia
- 19 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
dintre superiori şi subordonaţi la locul de muncă, relaţie care de obicei este foarte puţin bazată
pe formalităţi.
Individualismul se află la o valoare foarte ridicată, lucru de altfel de aşteptat într-o societate
puternică din punct de vedere economic (Hofstede a descoperit că această dimensiune
culturală este corelată cu produsul intern brut al ţărilor incluse în cercetările sale). O
consecinţă pe scară largă a acestei caracteristici este faptul că familia restrânsă predomină ca
structură socială de bază (spre deosebire de colectivişti, individualiştii se asociază mai greu în
grupuri sociale ample şi durabile în timp). La nivel personal, o urmare este probabilitatea
crescută ca angajatul să fie mai preocupat de rezultatele şi dezvoltarea sa decât de echipă.
Masculinitatea este la o valoare peste medie, dar nu foarte ridicată, reflectând tendinţa
societăţii britanice de a evolua către una cu valori considerate tipic feminine, chiar dacă
această evoluţie este lentă şi valorile predominante sunt încă acelea asociate masculinităţii.
2.2.2. România
În studiul iniţial al lui Hofstede, cel având ca subiecţi angajaţi ai companiei IBM, România nu
a fost inclusă. Mai târziu, ea a fost adăugată, de această dată într-o cercetare având studenţi
drept subiecţi (Hofstede, 2001). Pe baza rezultatelor obţinute, au reieşit următoarele estimări
ale valorilor dimeniunilor culturale pentru România:
– distanţa faţă de putere: 90
– evitarea incertitudinii: 90
– individualism: 30
– masculinitate: 42
În 2005, compania Interact şi Gallup România au desfăşurat o nouă cercetare (Luca, 2005)
dupa metoda Geert Hofstede, având şi sprijinul acestuia. Rezultatele acestui studiu (desfăşurat
în două etape, cea de-a doua confirmând rezultatele primei etape) au infirmat în mare parte
estimările menţionate mai sus, valorile obţinute fiind următoarele:
- 20 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Chiar şi autorii cercetării au fost surprinşi de valoarea mică rezultată la prima dimensiune,
distanţa faţă de putere, întrucât experienţa vieţii de zi cu zi în România nu o confirmă nici la
o privire de ansamblu (dacă e să observăm, de exemplu, prevalenţa puterii asupra dreptăţii,
perpetuarea unor privilegii speciale ale deţinătorilor puterii), nici la o urmărire a detaliilor (un
exemplu ar fi registrul lingvistic, care cuprinde termeni diferiţi pentru adresare sau pentru
numirea unei alte persoane, în funcţie de statutul persoanei respective:
“tu”/“dumneata”/“dumneavoastră”, respectiv “el”/“dumnealui”). Explicaţiile autorilor pentru
acest rezultat se referă la mai multe aspecte:
– receptarea întrebărilor de către subiecţi: formularea întrebărilor a fost considerată ca
un potenţial motiv pentru înţelegerea greşită a acestora de către subiecţi; din această
cauză studiul a fost repetat, în cea de a doua etapă întrebările fiind reformulate; totuşi,
diferenţa faţă de primele rezultate nu a fost considerabilă;
– răspunsuri nesincere: este văzută ca plauzibilă ipoteza conform căreia, nefiind
obişnuiţi să discute deschis despre relaţia cu autoritatea, subiecţii au dat răspunsurile
pe care le considerau “bune”, “de dorit”;
– existenţa unui complex de autoritate: această concluzie a fost dezvoltată pornind de la
o observaţie a lui Hofstede că într-o cultură în care comportamentele obişnuite
demonstrează în realitate o distanţă mare faţă de putere, această stare de fapt poate
genera o frustrare puternică, ducând la aspiraţia pentru micşorarea acestei distanţe;
astfel, indexul obţinut pentru distanţa faţă de putere ar caracteriza nu situaţia actuală a
societăţii, ci starea ideală, cea pe care subiecţii o doresc.
Valoarea reală estimată de către autorii cercetării pentru această dimensiune este 70.
Nivelul mai degrabă ridicat al evitării incertitudinii pare să fie confirmat de realităţi ca
evitarea planificărilor pe termen lung (viitorul, ca “necunoscut” şi imprevizibil, generând
anxietate) sau dificultatea în acceptarea unor opinii contrare (lipsa consensului generând
ambiguitate), precum şi tendinţa de a da curs impulsului de moment, inclusiv în exprimarea
necontrolată a emoţiei negative.
- 21 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
În cazul celei din urmă dimensiuni întâlnim un consens între estimarea lui Hofstede şi
rezultatele studiului Interact, ambele plasând România printre ţările cu un grad temperat de
feminitate.
2.2.3. O scurtă comparaţie între cele două culturi privind aspectele legate de incluziunea/
excluziunea socială
Pentru fiecare din cele patru dimensiuni culturale ale modelului Hofstede detaliate în prima
secţiune a acestui capitol, am arătat că balanţa înclină spre una din cele două extreme atunci
când enumerăm caracteristicile ce privesc excluziunea socială. Astfel, o cultură colectivistă
apare mai probabil să încurajeze excluderea grupurilor minoritare decât una individualistă. La
fel, o cultură cu un indice al DP mare în comparaţie cu una cu indice mic al DP, sau o cultură
cu EI ridicată faţă de una cu EI scăzută, precum şi o cultură masculină faţă de una feminină.
- 22 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
La această privire sumară, apare mai probabil să găsim manifestări sau atitudini negative la
adresa minorităţilor sociale în România decât în Marea Britanie. În lumina ipotezei frustrare-
agresiune, menţionată în primul capitol al acestei lucrări, este posibil ca ultimii 20 de ani de
puternice şi, de multe ori, dureroase transformări sociale, să fi contribuit chiar la potenţarea
discriminărilor în ţara noastră.
- 23 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Un solid punct de plecare în studierea interacţiunii dintre social şi informaţional îl oferă opera
lui Manuel Castells, unul dintre cei mai activi şi recunoscuţi autori care analizează efectele
revoluţiei informaţionale în sfera socială şi economică, considerat de către “The Economist”
ca fiind “primul filosof semnificativ al ciberspaţiului”.
Acesta defineşte conceptul de societate de tip reţea (Castells, 2004a) ca o societate a cărei
structură e formată din reţele ce funcţionează pe baza tehnologiei comunicaţiei şi a informaţiei
produse şi stocate prin intermediul microeletronicii. Important în definirea unei astfel de reţele
este elementul ei constitutiv, nodul. O reţea nu are un centru, ea este formată doar din noduri,
dar acestea au fiecare un grad de importanţă diferit în cadrul reţelei, în funcţie de capacitatea
lor de a contribui la atingerea scopurilor acesteia. Reţelele funcţionează pe o logică binară:
includere/excludere. Nodurile pot fi excluse din reţea atunci când devin redundante, iar noi
noduri sunt adăugate dacă sunt considerate utile. Relaţiile între reţele pot fi de cooperare
(pentru care este necesară existenţa unui protocol de comunicare între reţele şi a unor puncte
de interconectare) sau de competiţie (care poate lua forme distructive atunci când se intervine
asupra reţelei concurente, întrerupându-i punctele de interconectare sau afectându-i
protocoalele de comunicare).
Citind modelul propus de Castells prin ochii unui om familiarizat măcar cu conceptele de
bază ale tehnologiei informaţiei, este uşor de recunoscut modul de organizare şi funcţionare a
reţelelor informatice. Totuşi, autorul ne atrage atenţia asupra faptului că reţelele nu reprezintă
o caracteristică a societăţilor secolului XXI şi nici măcar una a organizării rasei umane. El îl
citează pe Fritjof Capra care afirma că “reţeaua este un model comun oricărui tip de viaţă;
oriunde vedem viaţă, vedem reţele”. De asemenea, citează autori care identifică structuri de
tip reţea în societăţile umane încă din antichitate şi argumentează lipsa acestui concept din
- 24 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
interpretările istorice prin prisma eficienţei reţelelor la nivel macrosocial în acel timp, mult
diminuată din cauza vitezei mici de transmitere a informaţiei între nodurile aflate la distanţă
fizică mare. Acesta este motivul, conchide Castells, pentru care reţelele au fost, de-a lungul
istoriei, elemente structurale subordonate structurilor ierarhice, mult mai eficiente, în codiţiile
trecute, pentru organizarea socială la scară largă (Castells, 2004a).
Epoca modernă, prin dezvoltarea tehnologică, a contribuit la diminuarea neajunsurilor mai sus
menţionate, iar expansiunea recentă a tehnologiei informaţiei a oferit structurilor bazate pe
reţele mediul şi mijloacele necesare pentru a-şi valorifica pe deplin potenţialul.
Putem deduce, aşadar, iar Castells prezintă acelaşi raţionament în lucrările sale, că această
reţea la nivel global, numită internet, nu este altceva decât un nou mediu de desfăşurare a unor
structuri şi modele sociale deja existente, dar care îşi găsesc în acest mediu condiţii mult mai
prielnice de a se manifesta cu un maxim de eficienţă.
- 25 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Privind statisticile care surprind rata de penetrare a internetului în marile regiuni geografice
ale planetei (figura 1), observăm o altă dimensiune a excluderii: în timp ce 73,1% dintre nord
americani se pot conecta la internet, doar 14% dintre asiatici şi 5,3% dintre africani
beneficiază de acces la internet. Un continent întreg este, deci, aproape lipsit de reprezentare
în spaţiul virtual.
În ciuda acestui fapt, se poate anticipa că drumul spre echilibrul evocat va fi foarte dificil de
parcurs de către acele grupuri care acum sunt mai degrabă absente din acest spaţiu,
“majoritarii” din prezent având deja o imensă cantitate de conţinut creată de către şi pentru ei.
- 26 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
O consecinţă este, desigur, o mai restrânsă utilitate a internetului pentru cei care sunt limitaţi
de limba vorbită atât în ceea ce priveşte interacţiunea cu alţi utilizatori, cât şi accesul la
resurse online de interes din punctul de vedere al conţinutului. Pe de o parte, drumul spre
rezolvarea acestei probleme a fost deja deschis prin introducerea unor programe ce traduc
automat textele publicate pe internet din limba folosită în original într-o altă limbă (un număr
limitat, deocamdată). Totuşi, inteligenţa artificială mai are mult de evoluat până când o
traducere automatizată va putea concura cu una produsă de inteligenţa umană.
Pe de altă parte, reţeaua globală poate fi folosită ca o bună bază pentru noi forme de educaţie
sau doar ca sprijin pentru pentru completarea educaţiei primite în alte medii, prin enorma
cantitate de informaţii pe care o conţine, precum şi prin posibilitatea interacţiunii în timp real
cu persoane ce pot astfel interveni direct în procesul educaţional fără a fi prezente fizic.
Aşadar, putem considera că internetul, în forma sa actuală, pune o piedică prin utilizarea mult
mai frecventă a câtorva limbi în defavoarea celorlalte, dar tot internetul se constituie în mediu
de învăţare, oferind chiar şansa învăţării acelor limbi ce predomină în acest spaţiu. Deşi
aceasta este o soluţie parţială, ea duce mai degrabă la intergrare decât la includere.
Încă un criteriu de excludere din teritoriul virtual este cel al dizabilităţilor fizice.
Accesibilitatea din acest punct de vedere al aplicaţiilor online este un subiect căruia i se
acordă o importanţă crescândă în ultimii ani în rândurile celor care dezvoltă astfel de
aplicaţii. Totuşi, sfera de conţinut accesibil persoanelor cu dificultăţi de vedere sau dizabilităţi
ale membrelor superioare este în continuare foarte redusă faţă de cantitatea totală de conţinut
online.
Aşadar, internetul ca reţea socială la nivel global este departe de a fi un teritoriu al tuturor, dar
poate evolua în această direcţie cu o relativă uşurinţă, dată fiind flexibilitatea şi permanenta
reconfigurare, două caracteristici specifice reţelelor. Evoluţia va depinde însă de mai mult
- 27 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Pentru a aprofunda acest aspect calitativ al internetului ca teritoriu social, mă voi referi în
continuare la modelul prezentat de Stoer et al. (2003), care identifică cinci situri de
manifestare a excluziunii sociale: corpul, munca, cetăţenia, identitatea şi teritoriul. Definite în
acest fel, ele sunt suficient de generale pentru a urmări evoluţia lor în diferite contexte istorice
de-a lungul timpului, dar şi în diferite contexte particulare la acelaşi moment în timp (cum ar
fi familia sau locul de muncă).
- 28 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
porţiuni ale spaţiului virtual şi cei ce vor să le acceseze. În teorie, oricine îşi poate găsi
în vasta întindere a internetului acele comunităţi de care să simtă că aparţine.
Realitatea demonstrează însă că spaţiul virtual nu este eliberat de constrângerile
provenite din alte tipuri de “contracte sociale”, un exemplu grăitor în acest sens
oferindu-l cenzurarea anumitor resurse online de către autorităţile chineze pentru
populaţia acestei ţări.
– Identitatea pe internet oferă peisajul tipic al acestui sit în epoca postmodernă: ea
parcurge întreaga paletă de la anihilare (prin excluderea totală din spaţiul virtual) la
identitatea multiplă a “omului ornitorinc”, care este este tot mai conştient de propriul
rol în definirea sinelui şi dezvoltă identităţi multiple, în funcţie de care este inclus în
anumite grupuri sociale sau exclus (uneori auto-exclus) din altele.
Concluzia pe care o putem desprinde la acest subiect este că internetul nu este un teritoriu
social care funcţionează independent de teritoriile tradiţionale. Prin anumite caracteristici ale
sale, favorizează anumite forme de excluziune şi le descurajează pe altele, dar este greşit ca
sursa acestor manifestări de excluziune să fie căutată strict în spaţiul virtual. Mai mult chiar,
putem spune că sursa va fi găsită în afara acestui spaţiu, el oferind doar mecanismele prin care
procesul de excludere să se desfăşoare.
Absenţa din presă înseamnă absenţa din spaţiul public, un lucru pe care niciun proiect politic
nu şi-l poate permite fără a-şi compromite din start şansele de reuşită (Castells, 2004b).
Minorităţile sociale, chiar şi atunci când nu au o legătură directă cu componenta
organizaţională a mediului politic, sunt prezente în peisajul politic ca ţinte şi, uneori, ca
iniţiatori ai unor astfel de proiecte. De aici şi importanţa prezenţei în media a acestor grupuri
sociale şi a proiectelor lor.
Dar simpla prezenţă în media nu este suficientă, desigur. Aşa cum observă Castells în acelaşi
discurs, cea mai mare importanţă o are mesajul transmis. Acesta trebuie să fie credibil şi
- 29 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
suficient de simplu pentru a avea impact. Unul din cele mai eficiente moduri de a ajunge la un
astfel de mesaj este prin folosirea unei personalităţi, motiv pentru care politica se află într-un
proces de personalizare. Şi cum studiile citate de Castells arată că mesajele negative din presă
sunt de 5 ori mai eficace decât cele pozitive, acesta concluzionează că strategia preferată va fi,
în general, distrugerea imaginii adversarului.
În cazul minorităţilor sociale care au deja în mentalul majoritar o imagine negativă, acest stil
de confruntare în spaţiul public al presei le dă slabe şanse de a-şi reconfigura identitatea în
ochii majorităţii într-una pozitivă. Mesajele lor pozitive vor rămâne mereu în umbra celor
negative care le atacă (şi care riscă să întărească opinia deja formată în ce le priveşte) sau prin
care ele îşi atacă “adversarii” (în cazul atacării majorităţii, reacţia neputând fi, bineînţeles,
decât una negativă din partea celor ce se simt vizaţi).
Dar pe lângă rolul de transmitere a informaţiilor către public, media mai are şi rolul, asumat
sau nu, conştient sau nu, de a selecta, interpreta şi prelucra informaţia înainte de a o transmite.
O aceeaşi realitate poate avea imagini contradictorii în ziare diferite, după cum demonstrează
exemplul tratării momentului aderării României la NATO în cele mai mari ziare ale vremii
(Stan, 2004). Absent sau tratat minimalist şi fără entuziasm sau chiar cu scepticism în unele
dintre ele, dezvoltat euforic şi întins pe pagini întregi în altele, subiectul devenea un punct de
cotitură istorică pentru cititorii anumitor ziare, respectiv festivism inutil şi lipsit de importanţă
pentru cititorii celorlalte ziare. Desigur, imaginea unui subiect în mintea cititorului nu se
formează exclusiv pe baza unui articol dintr-un ziar, dar este totuşi important de conştientizat
faptul că media nu este doar un facilitator al transmiterii de informaţii, ci îşi adaugă amprenta
asupra spaţiului public, devenind totodată şi un actor în acest cadru.
Ajungem astfel la problema manipulării prin presă. Aşa cum atrage atenţia lucrarea Soniei
Stan (2004), nu orice prezentare denaturată a realităţii este o dovadă de manipulare din partea
presei. Autoarea defineşte manipularea ca “acţiunea de schimbare a opiniilor, atitudinilor şi
comportamentelor unei persoane sau ale unui grup social în vederea atingerii unor scopuri
dorite de către altcineva (persoane, grupuri, organizaţii) fără exercitarea forţei şi lăsând
impresia că această schimbare este o decizie liberă”. În continuare, ea aduce exemple care pot
fi etichetate drept tentative de manipulare din partea presei, dar care îşi pot găsi la fel de bine
explicaţia în alte cauze, cum ar fi lipsa de profesionalism sau erorile comise cu bună credinţă.
- 30 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Fie că este intenţionat direcţionată sau nu, influenţa presei asupra opiniei publice este
recunoscută în lucrarea menţionată, în acelaşi timp fiind subliniate şi limitele acestei
influenţe. Pe de altă parte, autoarea menţionează şi relaţia inversă, aceea a felului în care presa
este influenţată de către publicul pe care vrea să îl atragă şi să îl menţină, oferindu-i îndeosebi
ceea consideră că acest public aşteaptă. Presa devine, aşadar, o oglindă nu numai prin
reflectarea realităţilor dintr-o societate, ci şi prin modul în care înfăţişează aceste realităţi.
Se conturează astfel portretul mass media cu cele trei ipostaze: facilitator al informării, actor
social cu influenţă asupra publicului şi oglindă a societăţii.
Totuşi, existenţa mijloacelor necesare rezolvării unei probleme nu este suficientă. Parcurgând
studiile existente asupra obiceiurilor tinerilor în ceea ce priveşte informarea (cu accent pe
- 31 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Aşadar, presa scrisă online este caracterizată de o interactivitate ridicată, dar mai puţin
personalizată, cu toate beneficiile şi riscurile ce decurg din existenţa unor identităţi disociate
de spaţiul fizic, precum şi din viteza cu care informaţia transmisă este difuzată, receptată şi
transformată.
- 32 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
4. Cercetarea realizată
4.1. Obiective
Scopul acestui studiu este, aşa cum s-a menţionat deja, identificarea imaginii minorităţilor în
presa scrisă online din România şi Marea Britanie şi compararea acestor imagini în contextul
diferenţelor culturale dintre cele două ţări.
4.2. Ipoteze
O parte dintre premisele studiului au fost deja enunţate pe parcursul expunerii conceptelor
teoretice pe care se bazează cercetarea de faţă. Urmează o scurtă prezentare a lor, de această
dată completă şi structurată:
1. Per ansamblu, românii se vor arăta mai predispuşi decât britanicii la atitudini
discriminatorii faţă de minorităţi.
- 33 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
2. Imigranţii vor fi un subiect de interes pentru ziarele din Marea Britanie şi cititorii lor,
atitudinea faţă de ei fiind conturată de aşteptarea că aceştia trebuie să se integreze dacă
vor să fie acceptaţi.
3. Migraţia va fi de interes în cazul României din celălalt punct de vedere, al
emigrantului, şi imaginea negativă a “occidentalului” va domina în acest context.
4. Ambele societăţi vor demonstra o atitudine negativă faţă de homosexuali.
5. Femeile vor apărea mai des ca un grup social minoritar în cazul Marii Britanii decât al
României.
6. Persoanele cu dizabilităţi vor fi în mare parte absente din spaţiul public românesc, deci
şi din presa pe internet, dar nu şi din cel britanic.
7. Minorităţile etnice vor fi privite mult mai negativ în România decât în Marea Britanie.
8. Exprimarea românilor faţă de “celălalt” privit negativ va fi semnificativ mai agresivă
decât a britanicilor.
Următorul pas a fost colectarea articolelor. Din motive practice, am restrâns perioada
publicării lor la o lună, între 1 şi 31 mai 2008. Am căutat apoi, în fiecare dintre ziarele
- 34 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
selectate, articole care să trateze teme referitoare la minorităţi. Acolo unde structurarea
paginilor de internet ale ziarelor a permis acest lucru, am urmărit îndeosebi secţiunile din
sfera politicului sau socialului. În cazul publicaţiilor de tip “tabloid”, această căutare a fost
mult mai anevoioasă şi nu exclud posibilitatea de a fi scăpat din vedere unele articole care ar
fi putut fi de interes, dar al căror titlu nu a fost destul de sugestiv.
În continuare, am grupat articolele (din ziarele româneşti, pe de o parte, din cele britanice, pe
de altă parte) în funcţie de categoriile sociale pe care le prezentau şi, în cadrul fiecărei
categorii, în funcţie de temele abordate (politici sociale, grupări politice reprezentative,
personalităţi etc.). Am notat şi numărul comentarii generate de fiecare articol până în
momentul ultimei mele accesări ale respectivelor pagini (15 iunie, pentru a lăsa timp de
discuţii şi pe marginea articolelor din ultimele zile ale lunii mai). Am identificat care subiecte
au generat cele mai numeroase reacţii din partea cititorilor.
Pentru a lămuri modul de selectare a articolelor în funcţie de conţinutul lor, se impun câteva
precizări:
– am inclus în cercetare acele articole care se referă explicit la anumite minorităţi,
vorbind fie despre programe sociale/politice/culturale ce le sunt destinate, fie despre
evenimente care au implicat grupuri sau indivizi din rândul acestora;
– în cazul prezentării în diferite contexte a unor persoane din rândul minorităţilor, am
inclus doar acele articole în care apartenenţa la respectiva categorie socială este
menţionată şi asociată naturii particulare a celor descrise în text;
– nu am inclus articolele referitoare doar la concepte generale de excluziune socială sau
la problemele minorităţilor la nivel global sau în alte ţări decât România, respectiv
Marea Britanie;
– o excepţie de la regula de mai sus o reprezintă românii ca emigranţi pentru ziarele
româneşti, respectiv britanicii ca emigranţi pentru cele britanice; am făcut această
alegere pentru că, deşi nu mai trăiesc în ţara de origine, emigranţii rămân totuşi o
problemă a societăţii din care au plecat, mai ales în cazul migraţiei de mare amploare
(ca exemplu, românii care au emigrat în Italia sau Spania în ultimii ani).
Următorul pas a fost alegerea, pentru fiecare din cele două ţări, a câte unei minorităţi a cărei
imagini în articole şi comentarii să fie studiată mai în detaliu. Intenţia privea identificarea
acelei categorii sociale care se constituie în cel mai “fierbinte” subiect al perioadei. Am avut
aici în vedere două criterii de selecţie:
- 35 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Într-o primă fază, m-am văzut totuşi nevoită să renunţ la cel de al doilea criteriu, deşi consider
foarte importantă măsurarea cantitativă a reacţiei cititorilor pentru aprecierea gradului de
interes faţă de subiectul abordat în articole. Motivul este discordanţa dintre modul în care sunt
reglementate aceste discuţii în ziarele româneşti şi cele britanice. Primele permit comentarii la
toate articolele şi pe o perioadă nelimitată de timp, iar cele din urmă limitează, de obicei, la
două zile perioada în care se pot adăuga comentarii din partea cititorilor, iar unele articole nici
nu sunt deschise acestui tip de discuţii. După cum se va vedea mai departe, această decizie a
fost modificată ulterior. Voi argumenta la momentul potrivit motivele pentru această
schimbare.
A urmat analiza de conţinut a articolelor care tratează subiecte legate de cele două minorităţi
alese la pasul anterior. Pentru fiecare dintre aceste articole, am identificat termenii utilizaţi
pentru denumirea grupului social în cauză sau a unuia (sau a câtorva) dintre membrii săi. Le
fel, termenii folosiţi pentru descrierea trăsăturilor sau acţiunilor acestora. Am notat conotaţia
pozitivă (+), negativă (-) sau neutră (0) a acestor termeni la fiecare apariţie a lor. Acest sens a
fost evaluat în funcţie de context (de exemplu, “femeile sunt mai vulnerabile decât bărbaţii” a
fost considerată o apreciere neutră, în cadrul unei opinii care explica diferenţele dintre sexe pe
baze biologice, accentuând complementaritatea, nu inegalitatea dintre ele, şi a fost evaluată ca
negativă în contextul utilizării ei ca argument pentru inferioritatea femeii).
În final, însumarea acestor rezultate a dus la conturarea unui portret mai degrabă pozitiv sau,
dimpotrivă, mai degrabă negativ al respectivei minorităţi sociale.
Unei analize similare au fost supuse şi comentariile la aceste articole. Pe lângă conotaţia
pozitivă sau negativă a imaginii rezultate, am mai urmărit şi eventuala prezenţă a unor
stereotipuri şi am verificat acordul dintre imginea transmisă de articol şi cea conturată de
comentariile la articol.
- 36 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
acestea.
În final, am comparat rezultatele obţinute pentru cele două ţări, pentru a vedea dacă într-
adevăr una dintre ele este mai predispusă la excluziunea socială decât cealaltă şi în cel fel se
manifestă aceste diferenţe în mediul presei scrise pe internet.
În total, am găsit 61 de articole publicate pe aceste site-uri în luna mai 2008 şi care tratează
subiecte referitoare explicit la minorităţi sau membri ai acestor grupuri sociale (adresele lor de
internet sunt listate în anexa 5).
Un alt aspect de luat în seamă este structurarea site-ului publicaţiei The Guardian, care
- 37 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Din punctul de vedere al subiectelor articolelor, repartizarea este următoarea (articolele care
abordează mai multe dintre aceste teme au fost contorizate la fiecare temă în parte):
1. politici socioeconomice ce vizează minorităţile: 37;
2. descrierea modului de viaţă specific celor ce fac parte dintr-o anumită minoritate: 12;
3. scurte interviuri cu membri ai unei categorii sociale minoritare: 14;
4. evenimente în care indivizi dintr-o minoritate au fost discriminaţi: 11;
5. personalităţi din rândurile minorităţilor: 5;
6. evenimente în care membrii unei categorii sociale minoritare au avut manifestări
discriminatorii faţă de indivizi din alte grupuri sociale: 1;
7. statistici privind minorităţile: 4.
- 38 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
cu dizabilităţi. Este deci cel mai probabil ca aceste două categorii sociale să aibă o
imagine mai completă decât celelalte, problemele ce le vizează fiind abordate din mai
multe unghiuri.
Tabelul 1: Numărul de articole care tratează o anumită minoritate în cadrul unui anume tip de subiect
Tipul de subiect→
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
↓Categoria socială
Imigranţi 9 2 3 3 2 0 1
Persoane cu dizabilităţi 6 6 5 3 3 0 0
Femei 5 3 2 4 3 0 1
Săraci 9 3 1 0 0 0 0
Bătrâni 5 1 0 0 0 0 0
Emigranţi 1 0 2 0 0 0 3
Homosexuali 4 0 1 2 0 1 0
Minorităţi etnice 1 0 1 2 0 0 0
Şomeri 2 0 0 0 0 0 0
Reacţiile cititorilor nu sunt uşor de măsurat, adăugarea de comentarii fiind permisă doar
pentru 17 articole (adică 27,8% din total). Tabelul 2 arată repartizarea comentariilor. La
calcularea mediei, am luat în calcul doar articolele deschise pentru discuţiilor cititorilor.
- 39 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Anexa 1 cuprinde lista celor 11 articole, cu titlul şi adresa lor de internet, împreună cu
termenii şi expresiile găsite în fiecare articol pentru numirea femeilor, a trăsăturilor lor şi a
acţiunilor lor. Pentru fiecare dintre aceşti termeni am numărat apariţia în cadrul articolului, am
notat sensul pozitiv (+), neutru (0) sau negativ (-) în care termenul a fost folosit, precum şi
subiectul la care se referă: femeile ca grup social (g) sau o anumită femeie/anumite femei
identificabile (i). Tabelul 3 conţine o sinteză a rezultatelor obţinute (articolele sunt identificate
prin numărul de ordine avut în lista din anexa 1). Cuvintele au fost păstrate în engleză, pentru
a reda cât mai fidel sensul exprimărilor.
Chiar la o privire superficială, este uşor de văzut că imaginea femeilor ca grup social este
puternic negativă, 68,75% din termenii care descriu “femeile” fiind negativi şi doar 9,38%
pozitivi. Odată cu personalizarea subiectului, raportul se echilibrează, deşi rămâne uşor în
- 40 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
favoarea aprecierilor negative. Per ansamblu, imaginea femeilor din societatea britanică are o
tentă categoric negativă: 57,5% din aprecieri sunt negative, 33,3% pozitive şi 9,2% neutre.
Se observă de asemenea că articolele referitoare la anumite femei sau grupuri de femei sunt
cele care conţin cei mai mulţi termeni de caracterizare, în timp ce acelea care tratează teme
din sfera politicilor socioeconomice includ un număr foarte mic de astfel de termeni, iar
aceştia sunt mai degrabă neutri. Găsesc aici un semnal că alegerea imigranţilor ca subiect
pentru analiza de conţinut ar fi fost, într-adevăr, neproductivă pentru acest studiu.
Tabelul 3: Identificarea femeilor prin termeni pozitivi, neutri sau negativi în articolele studiate
Aprecieri la nivel individual Aprecieri la nivel de grup Total
Articolul
+ 0 - + 0 - + 0 -
1 7 0 2 1 0 2 8 0 4
2 0 0 0 0 1 0 0 1 0
3 12 1 7 0 2 0 12 3 7
4 0 0 0 0 0 1 0 0 1
5 1 0 1 1 2 4 2 2 5
6 1 0 0 0 0 1 1 0 1
7 0 0 1 0 1 0 0 1 1
8 4 0 0 0 0 2 4 0 2
9 1 0 17 0 0 4 1 0 21
10 0 0 0 1 0 8 1 0 8
11 0 0 0 0 1 0 0 1 0
Total 26 1 28 3 7 22 29 8 50
La unul dintre articole au fost adăugate 475 de opinii ale cititorilor. Din motive de timp, nu
am parcurs toate aceste comentarii, ci l-am ales doar fiecare al zecelea pentru a fi analizat,
considerând că un număr de 47 de comentarii este suficient. Sinteza este prezentată în tabelul
4, iar lista completă a termenilor identificaţi se găseşte în anexa 2.
Tendinţa este asemănătoare celei observate în cazul articolelor: evaluare în general negativă a
femeilor, mai ales în cazul imaginii lor ca o categorie socială. În total, au fost identificaţi
- 41 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Tabelul 4: Identificarea femeilor prin termeni pozitivi, neutri sau negativi în opiniile cititorilor
Aprecieri la nivel individual Aprecieri la nivel de grup Total
Articolul
+ 0 - + 0 - + 0 -
1 1 0 6 4 9 7 5 9 13
2 0 0 0 2 0 1 2 0 1
3 2 0 15 0 0 2 2 0 17
4 0 0 0 0 0 3 0 0 3
5 0 0 0 2 0 5 2 0 5
6 7 0 0 0 0 2 7 0 2
Total 10 0 21 8 9 20 18 9 41
Pentru a testa concordanţa dintre imaginea transmisă de articol şi cea exprimată de cititori, am
luat în calcul doar cifrele totale (fără diferenţierea între aprecierile privind indivizi şi cele
privind grupuri) şi doar procentul exprimărilor pozitive şi negative (cele neutre rezultând din
acestea şi, în plus, fiind mult mai puţine). Având la dispoziţie doar 6 articole pentru care se
pot face aceste comparaţii, am considerat că un calcul statistic mai complex ar fi lipsit de
relevanţă şi m-am oprit la surprinderea unei impresii la nivel mai general.
Cifrele din tabelul 5 nu sugerează o corelaţie între numărul de termeni pozitivi, respectiv
negativi, din articole şi cei din comentariile cititorilor. Doar în două cazuri (articolele 4 şi 5)
tenta în general pozitivă a aprecierilor se regăseşte pentru ambele categorii de texte analizate.
În ceea ce priveşte exprimarea unor stereotipuri privind femeile, consider că materialul strâns
nu este suficient cantitativ pentru a putea trage pe baza lui concluzii în această privinţă.
- 42 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Totuşi, ca o observaţie la nivel de suprafaţă, unele idei apar relativ mai des decât altele, ca de
exemplu:
– femeile au o stimă de sine scăzută;
– femeile deţin controlul în relaţiile lor cu bărbaţii;
– femeile sunt mai slab pregătite profesional şi mai puţin dedicate serviciului;
– femeile sunt nedrepte, încercând să obţină drepturi mai multe decât bărbaţii.
Rezultatele prezentate până aici confirmă tabloul societăţii britanice ca o cultură masculină, în
care femeile nu sunt privite ca un egal al bărbatului. Celelalte ipoteze referitoare la Marea
Britanie vor fi discutate mai târziu, majoritatea lor constând în comparaţii cu situaţia din
România.
În acest clasament, publicaţia 9AM se află pe primul loc printre ziarele online din punctul de
vedere al numărului de afişări, aşa că am decis să îl includ în cercetare, deşi nu are o variantă
tipărită, fiind totuşi una dintre cele mai populare surse de informare ale internauţilor români.
Mare parte din conţinutul acestui site este preluat din alte ziare de pe internet. Pentru această
cercetare, am luat în considerare doar articolele semnate de redacţia 9AM, eliminând riscul de
a contoriza de două ori acele articole pe care site-ul le-a preluat din celelalte ziare analizate. În
cazul comentariilor, însă, le-am inclus atât pe cele din 9AM, cât şi pe cele din ziarul unde a
fost publicat iniţial articolul, cu intenţia de a surprinde o imagine cât mai completă a reacţiilor
cititorilor.
Am exclus din listă publicaţiile cu profil sportiv. În final, obţinând o listă cu doar 9 ziare, am
completat-o cu publicaţia, neinclusă încă, din care 9AM a preluat, în mai 2008, cele mai multe
articole din tematica de interes a studiului de faţă. În final, acestea au fost cele 10 site-uri
selectate:
– 9AM: www.9am.ro
– Libertatea: www.libertatea.ro
– Evenimentul Zilei: www.evenimentulzilei.ro
- 43 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
– Gândul: www.gandul.info
– Cotidianul: www.cotidianul.ro
– Adevărul: www.adevarul.ro
– România Liberă: www.romanialibera.ro
– Jurnalul Naţional: www.jurnalul.ro
– Ziua: www.ziua.ro
– Gardianul: www.gardianul.ro
După cum era de aşteptat, românii din afara ţării reprezintă o preocupare importantă pentru
presa românească: nu mai puţin de 380 de articole despre imigranţii români au fost scrise pe
parcursul lunii mai în aceste ziare. Principalul responsabil pentru acest număr impresionant
este ziarul Adevărul, care are câte o secţiune specială dedicată românilor din Italia şi celor din
Spania. În aceste două rubrici sunt publicate, în medie, 12 articole pe zi.
Mă voi referi în continuare doar la cele 40 de articole care se referă la alte categorii sociale
decât emigranţii români, acestea având o pondere suficient de mare pentru a constitui
subiectul unui studiu separat. Aşadar, minorităţile identificate ca subiecte tratate de ziarele
online sunt (în paranteză e trecut numărul de articole, acelea care se înscriu la mai multe
categorii fiind contorizate de fiecare dată):
– minorităţi etnice (19), adică rromi (11) şi maghiari (9);
– homosexuali (10);
– femei (6);
– săraci (2);
– şomeri (1);
– persoane cu dizabilităţi (1);
– minorităţi rasiale (1);
- 44 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Privitor la temele abordate în articolele despre minorităţi, acestea sunt aproximativ aceleaşi ca
în cazul presei britanice. Am adăugat doar o categorie în plus şi am nuanţat una din cele deja
existente, ajungând la următoarea listă de teme (va fi menţionată la fiecare categorie numărul
de articole în care a fost întâlnită respectiva temă, cu numărarea unui articol la mai multe
categorii, dacă este cazul):
1. politici socioeconomice ce vizează minorităţile: 12;
2. descrierea modului de viaţă specific celor ce fac parte dintr-o anumită minoritate: 3;
3. scurte interviuri cu membri ai unei categorii sociale minoritare: 2;
4. evenimente în care indivizi dintr-o minoritate au fost discriminaţi: 6;
5. personalităţi din rândurile minorităţilor: 5;
6. evenimente în care membrii unei categorii sociale minoritare au avut un rol negativ
(manifestări discriminatorii faţă de indivizi din alte grupuri sociale, încălcarea legilor
etc.): 12;
7. statistici privind minorităţile: 2;
8. evenimente dedicate minorităţilor (de exemplu, manifestări culturale sau evenimente
de protest împotriva discriminării): 11.
Tabelul 6: Numărul de articole care tratează o anumită minoritate în cadrul unui anume tip de subiect
Tipul de subiect→
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
↓Categoria socială
Rromi 2 1 0 1 0 5 0 2
Homosexuali 2 2 2 3 0 1 0 7
Maghiari 6 0 0 2 3 5 0 0
Femei 1 2 0 2 2 0 0 1
Săraci 1 0 0 0 0 1 1 0
Şomeri 1 1 0 0 0 0 1 0
Persoane cu dizabilităţi 0 0 0 0 0 0 0 1
Minorităţi rasiale 0 0 0 0 1 0 0 0
Minorităţi religioase 0 0 0 0 0 0 0 1
- 45 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
La toate articolele analizate, adăugarea de comentarii din partea cititorilor este liberă, deci
pentru ziarele online româneşti este mai uşor de măsurat interesul publicului pentru subiectele
abordate, folosind în acest scop media şi maximul numărului de comentarii. Cifrele obţinute
sunt prezentate în tabelul 7.
Cele mai mari valori, atât pentru medie, cât şi pentru maxim, sunt la categoria şomerilor, dar
aici avem un singur articol, deci nu putem afirma că rezultatul este semnificativ. O situaţie
asemănătoare o întâlnim în cazul articolelor despre săraci, doar 2 la număr. Raportându-ne şi
la numărul de articole, observăm că homosexualii şi maghiarii sunt cei care stârnesc cele mai
multe reacţii din partea cititorilor.
Pentru analiza de conţinut am ales articolele referitoare la rromi, acestea fiind cele mai
numeroase şi având şi un număr considerat suficient de comentarii ale cititorilor. Am anticipat
că rezultatele vor confirma atât experienţa vieţii de zi cu zi, cât şi concluziile studiului
Institutului pentru Politici Publice (Moraru et al, 2003). Acesta urmărea în mod special
publicaţiile şi organizaţiile din sfera politică a extremismului şi observa că acestea conturează
- 46 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
un portret extrem de negativ şi stereotip al ţiganilor din România. Rezultatele au fost, într-
adevăr, pe măsura aşteptărilor.
Tabelul 8: Identificarea rromilor prin termeni pozitivi, neutri sau negativi în articolele studiate
Aprecieri la nivel individual Aprecieri la nivel de grup Total
Articolul
+ 0 - + 0 - + 0 -
1 0 1 13 0 0 0 0 1 13
2 0 0 0 0 0 1 0 0 1
3 0 0 0 3 0 0 3 0 0
4 0 0 2 1 2 20 1 2 22
5 0 0 0 0 1 0 0 1 0
6 0 2 0 0 0 0 0 2 0
8 0 0 0 0 1 1 0 1 1
9 3 0 0 1 0 0 4 0 0
10 0 0 18 0 0 0 0 0 18
11 0 0 11 0 0 0 0 0 11
Total 3 3 44 5 4 22 8 7 66
Termenii identificaţi pentru numirea sau descrierea rromilor în articolele studiate sunt
enumeraţi în anexa 3, iar tabelul 8 prezintă o sinteză în funcţie de conotaţia lor pozitivă,
neutră sau negativă, precum şi de subiectul pe care îl numesc sau descriu (un anume rrom sau
grup de rromi, respectiv etnia per ansamblu).
Se observă că aprecierile negative sunt cele mai numeroase, atât în cazul subiecţilor indivizi
(88%), cât şi în cel al subiectului colectiv (71%). În total, 81,5% din termenii identificaţi sunt
negativi, 9,9% pozitivi şi 8,6% neutri.
E important de remarcat că aproape toate aprecierile pozitive (excepţie face una singură) au
fost făcute în cadrul a două articole care vorbesc despre evenimente culturale în care arta
ţigănească este pusă în valoare. Arta este deci, singurul capitol la care rromii sunt prezentaţi
într-o lumină favorabilă.
Mult mai impresionant, chiar, este rezultatul obţinut în urma analizei opiniilor cititorilor.
Aceştia nu au decât aprecieri negative la adresa etniei rrome. În ceea ce priveşte anumiţi
ţigani sau anumite grupuri de ţigani, părerile exprimate sunt mult mai puţine decât cele
privind rromii în general, şi păstrează caracterul predominant negativ. Rezultatele cantitative
- 47 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
se pot vedea în tabelul 9, iar lista completă a termenilor şi expresiilor se găseşte în anexa 4.
Tabelul 9: Identificarea rromilor prin termeni pozitivi, neutri sau negativi în opiniile cititorilor
Aprecieri la nivel individual Aprecieri la nivel de grup Total
Articolul
+ 0 - + 0 - + 0 -
1 0 0 0 0 0 2 0 0 2
2 0 0 2 0 0 12 0 0 14
4 0 1 0 0 0 45 0 1 45
5 0 0 0 0 0 9 0 0 9
6 0 0 0 0 0 2 0 0 2
7 1 0 1 0 0 8 1 0 9
8 0 0 0 0 0 7 0 0 7
10 0 0 0 0 0 14 0 0 14
11 0 0 2 0 0 10 0 0 12
Total 1 1 5 0 0 109 1 1 114
- 48 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Din comentariile la adresa rromilor, se poate observa cu uşurinţă prezenţa unor stereotipuri.
Cele mai frecvente sunt:
– ţiganii nu respectă legea (cu menţionarea unei mari varietăţi de infracţiuni, de la
furtişaguri până la crimă organizată);
– ţiganii sunt agresivi (chiar şi printre termenii identificaţi în cadrul articolelor, o mare
parte sunt verbe ce desemnează acte de violenţă)
– ţiganii sunt o “rasă inferioară”;
– ţiganii sunt leneşi;
– ţiganii sunt murdari;
– ţiganii nu se pot adapta într-o societate civilizată;
– ţiganii ar trebui alungaţi sau chiar omorâţi;
– ţiganii sunt “negri”, “ciori”, “cioroi”.
Deşi aceste rezultate nu sunt deloc surprinzătoare pentru oricine cunoaşte situaţia rromilor din
România, consider că este totuşi izbitor portretul obţinut aici nu atât prin ponderea termenilor
negativi, cât prin intensa încărcătură emoţională a acestora. Românii dovedesc să aibă
puternice sentimente negative faţă de această minoritate şi chiar un semnificativ potenţial
agresiv îndreptat împotriva ei.
4.6. Compararea rezultatelor obţinute pentru cele două ţări. Verificarea ipotezelor
Voi începe această comparaţie prin câteva observaţii care, deşi nu sunt susţinute prin cifre şi
nu au o legătură directă cu ipotezele cercetării, consider că sunt demne de a fi menţionate, în
contextul mai larg al scopului acestui studiu.
Prima constatare este legată de structura ziarelor. Faptul că cel mai citit ziar online britanic,
The Guardian, are o secţiune specială dedicată excluziunii sociale, sugerează că acest subiect
va primi o atenţie considerabilă din partea publicului care îl citeşte. Pe de altă parte, celelalte
ziare pe internet din Marea Britanie se dovedesc foarte puţin interesante de subiectele din
acest domeniu, în timp ce în ziarele româneşti distribuţia articolelor despre minorităţi s-a
dovedit a fi mult mai echilibrată.
- 49 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Un alt aspect este cel punctelor de vedere din care sunt abordate minorităţile de către
publicaţiile studiate. Dacă în cele britanice, concentrarea cea mai mare este pe politicile
socioeconomice ce le sunt dedicate şi pe descrierea generală a modului lor de viaţă, în ziarele
româneşti observăm că minoritarii apar de obicei ca actori în cadrul unor evenimente, fie ca
ţinte a discriminărilor, fie ca iniţiatori ai unor acţiuni cu efect negativ asupra altora. Abordarea
ziarelor britanice pare să fie, deci, mult mai analitică, în vreme ce ziarele româneşti par să
caute mai mult senzaţionalul.
O ultimă impresie este cea lăsată de modul în care se poartă discuţiile între cititori pe
marginea articolelor. În România, exprimările sunt deseori violente, şi nu numai la adresa
ţiganilor. Autorul articolului, persoanele menţionate în text sau alţi cititori care au făcut
comentarii – oricine poate fi ţinta unor atacuri vehemente. De altfel, mare parte din discuţie
nu este pe marginea ideilor din articol, ci constă în exprimarea părerilor despre anumite
persoane sau grupuri sociale. Cititorii britanici, în schimb, discută mai mult ideile decât
persoanele şi se angajează în adevărate dezbateri, în urma cărora unii dintre ei ajung să
recunoască validitatea celor spuse de “adversari” şi chiar să-şi reconsidere părerea iniţială. În
urma parcurgerii comentariilor din ziarele online româneşti, îmi este greu să îmi imaginez
discuţii într-un asemenea spirit de fair play între cititorii acestora.
În continuare voi relua fiecare din ipotezele formulate la începutul acestui capitol şi voi
concluziona în legătură cu verificarea lor.
1. Per ansamblu, românii se vor arăta mai predispuşi decât britanicii la atitudini
discriminatorii faţă de minorităţi
Ar fi necesară o analiză mult mai amplă pentru a putea trage o concluzie în acest sens,
care să studieze în detaliu articolele şi discuţiile referitoare la toate minorităţile, pe o
perioadă mai lungă de timp şi care să ia în calcul şi situaţia demografică a celor două
ţări. De exemplu, faptul că ziarele britanice studiate au publicat foarte puţine articole
referitoare la minorităţile etnice sau rasiale poate fi un semn că acestea nu reprezintă o
problemă majoră pentru societatea Marii Britanii în acest moment, dar poate fi, la fel
de bine, un semn al excluderii lor. Este nevoie, deci, de analiza acestor rezultate într-
un context mai cuprinzător.
Rezultatele obţinute în studiul de faţă susţin, însă, această ipoteză. Cele două
minorităţi pentru care s-a făcut analiza mai detaliată, femeile în Marea Britanie şi
- 50 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
rromii în România, sunt, amândouă, categorii sociale ale căror probleme stârnesc
reacţii vii şi cu puternică încărcătură afectivă. Totuşi, agresivitatea exprimării este
mult mai ridicată în cazul cititorilor români.
2. Imigranţii vor fi un subiect de interes pentru ziarele din Marea Britanie şi cititorii lor,
atitudinea faţă de ei fiind conturată de aşteptarea că aceştia trebuie să se integreze
dacă vor să fie acceptaţi
Prima parte a ipotezei a fost verificată, dar numărul foarte mic de articole despre
imigranţi deschise comentariilor nu a permis lămurirea atitudinii cititorilor ziarelor
britanice privind această categorie socială.
5. Femeile vor apărea mai des ca un grup social minoritar în cazul Marii Britanii decât
- 51 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
al României
După cum s-a văzut, femeile sunt chiar unul dintre cele mai des prezentate grupuri
minoritare din presa online britanică, iar analiza de conţinut a comentariilor la articole
a arătat că problemele lor, ca minoritate, sunt diverse şi generează conflicte puternice,
cel puţin la nivelul ideilor. În plus, imaginea lor, desprinsă din aceste comentarii, este
negativă într-o mare măsură. În ziarele româneşti, articolele despre femei nu sunt
numeroase şi apar fie în contextul violenţei domestice, fie cel al reprezentării femeilor
în politică. Formulată în acest fel, al comparaţiei din punct de vedere cantitativ,
ipoteza se verifică.
6. Persoanele cu dizabilităţi vor fi în mare parte absente din spaţiul public românesc,
deci şi din presa pe internet, dar nu şi din cel britanic
Aşa cum era de aşteptat, societatea românească, caracterizată parţial de trăsăturile
colectivismului, nu acceptă deschis, în “spaţiul public” al presei, existenţa acestei
categorii sociale şi problemele cu care ea se confruntă. Presa britanică este însă
puternic preocupată de acest subiect, al doilea ca număr de articole publicate.
7. Minorităţile etnice vor fi privite mult mai negativ în România decât în Marea Britanie
Am atras deja atenţia asupra faptului că minorităţile etnice sunt aproape absente din
paginile ziarelor britanice studiate, precum şi a diferitelor implicaţii pe care le-ar putea
avea. Dacă vom considera că şi imigranţii pot fi asociaţi acestei categorii (diferenţa pe
criterii etnice există şi în cazul lor), putem spune că subiectul este de interes pentru
publicaţiile analizate, dar maniera de abordare este una mai degrabă analitică, privind
politicile socioeconomice.
- 52 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Se poate deci concluziona că, într-adevăr, presa online românească descrie o imagine
mult mai negativă a minorităţilor etnice decât cea britanică.
- 53 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
5. Concluzii
Lucrarea de faţă nu a urmărit elaborarea unor statistici detaliate sau a unui portret complex al
minorităţilor din cele două societăţi, ci mai degrabă surprinderea unor tendinţe generale.
Consider că rezultatele obţinute au deschis calea spre numeroase şi diverse întrebări legate de
tema studiată şi ar fi interesant de căutat răspunsurile lor. Voi enumera aici câteva idei de
studii care ar putea aprofunda acest subiect:
– conturarea portretului diferitelor minorităţi pe baza unor indicatori calitativi (pornind,
de exemplu, de la grila valorică Rokeach);
– corelarea ponderii diferitelor categorii sociale la nivelul populaţiei cu frecvenţa
apariţiei lor în presa online (dată de numărul articolelor, pe de o parte, şi de numărul
comentariilor de la cititori, pe de altă parte);
– investigarea situaţiei acelor minorităţi care sunt absente (sau aproape absente) din
presă – este acesta un semn că respectiva categorie socială este puternic exclusă la
nivelul societăţii, sau dimpotrivă?
– oricare dintre analizele de mai sus efectuată pe termen mai lung (un an, de exemplu);
– confruntarea rezultatelor obţinute în aceste studii cu rezultatele unor cercetări
anterioare (de exemplu, prin compararea portretului minoritarului descris în presa
online cu portretul aceluiaşi minoritar văzut la nivelul populaţiei ţării, se poate observa
dacă “internauţii” se înscriu în profilul general sau există diferenţe mari între ei şi
restul populaţiei din punctul de vedere al atitudinii faţă de diferite minorităţi);
– extinderea comparaţiei la mai multe ţări.
Ce ar putea învăţa societatea românească din rezultatele acestui studiu? Că mai avem multe de
învăţat despre “ceilalţi” şi că drumul până la acceptarea minorităţilor printre noi este în
continuare lung, în ciuda progresului făcut în acest sens la nivel formal (al legislaţiei,
îndeosebi, progres pe care unii dintre noi îl văd să fi mers chiar prea departe şi găsind în
această părere un nou motiv de a-l privi cu duşmănie pe beneficiarul acestor legi). De
asemenea, am putea trage concluzia că nu suntem obişnuiţi să privim analitic subiecte
“sensibile” cum sunt minorităţile, ci punem prea multă patimă, de obicei chiar agresivitate, în
discuţiile referitoare la aceste subiecte (cel puţin atunci când suntem ascunşi în spatele unui
monitor şi al unei tastaturi). Pe de altă parte, observaţia că şi o ţară cu o mult mai solidă
cultură socială are în continuare loc să crească din acest punct de vedere, nu trebuie nici să ne
descurajeze, nici să ne îndemne la delăsare (“nici alţii nu sunt mai buni ca noi”), ci să ne
stimuleze să ne deschidem pentru a învăţa şi a ne dezvolta într-o direcţie pozitivă.
- 54 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Bibliografie
Castells M. (2004 a), “Informationalism, Networks and the Network Society: a Theoretical
Blueprint”, Northampton, MA: Edward Elgar
Castells M. (2004 b), “Power and politics in the network society”, Ralph Miliband Memorial
Lecture (Delivered at the London School of Economics and Political Science)
Gavreliuc A. (2002), “O călătorie alături de «celălalt». Studii de psihologie socială”,
Timişoara: Editura Universităţii de Vest
Gavreliuc A. (2003), “Mentalitate şi societate. Cartografii ale imaginarului identitar din
Banatul contemporan”, Timişoara: Editura Universităţii de Vest
Gavreliuc A., Bozian M., Gavreliuc D., Rogobete I., Vochin-Bartl F. (2006), “Psihologia
interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor
psihosociale”, Timişoara: Editura Universităţii de Vest
Hofstede, G. (2001), “Culture's Consequences, Comparing Values, Behaviors, Institutions,
and Organizations Across Nations”, Thousand Oaks CA: Sage Publications
Hofstede G., Hofstede G.-J. (2004), “Cultures and Organizations: Software of the Mind”,
New York: McGraw-Hill
Iacob L. (2003), “Etnopsihologie şi imagologie. Sinteze şi cercetări”, Iaşi: Polirom
Johnstone D. (2003), “Comparative Social Policies in Europe”, Frankfurt am Main: Peter
Lang
Luca A. (2005), “Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva
dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti: compania
Interact (www.i-interact.ro)
Moraru A., Popa R., Tobă M., Voicu O. (2003), “Intoleranţă, discriminare, extremism.
România 2003”, Bucureşti: Institutul pentru Politici Publice
Stan C. (2004), “Manipularea prin presă”, Bucureşti: Humanitas
Stoer S., Rodrigues D., Magalhães A. (2003), “Theories of Social Exclusion”, Frankfurt am
Main: Peter Lang
Williams P., Rowlands I. (2007), “Information behaviour of the researcher of the future - A
British Library / JISC Study. The literature on young people and their information
behaviour”,
www.jisc.ac.uk/media/documents/programmes/reppres/ggworkpackageii.pdf
- 55 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Anexe
Anexa 1: Termenii pozitivi / negativi / neutri referitori la femei ca minoritate identificaţi în articolele
selectate din ziarele online britanice
Conotaţia Apariţii Subiect2
Articolul 1: C'mon Zara, just ask him
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/01/cmonzarajustaskhim
managed to articulate everything + 1 i
stole all my best lines + 1 i
bowing to convention - 1 i
aren't property anymore + 1 g
need to think more carefully - 1 g
vowing to obey their husbands - 1 g
successful + 1 i
in her own right + 1 i
top-level sportsperson + 1 i
role model + 1 i
independent + 1 i
submitting to outdated conventions - 1 i
Articolul 2: Cross purposes
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/04/crosspurposes1
changes to the existing gender equality duty that the women's 0 1 g
voluntary sector are calling for
Articolul 3: Sometimes it's hard to be a woman
www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/24/sometimesitshardtobeawoman
hard to be a woman 0 1 g
should be congratulated + 1 i
expensively dressed 0 1 i
loyal wife + 1 i
not tittle tattle + 1 i
not salacious gossip + 1 i
not "who wouldn't want to meet the Royals, or Stevie Wonder, + 1 i
or Harrison Ford?"
refreshing to hear someone launch in with the devastating + 1 i
statistics
one per cent of the world's land is owned by women 0 1 g
- 56 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
- 57 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
www.guardian.co.uk/media/2008/jun/01/bbc.television1
are unhappy about being overlooked 0 1 g
fewer senior female correspondents - 1 i
Articolul 8: The fight for equal pay ... 40 years on
www.guardian.co.uk/world/2008/jun/01/1968theyearofrevolt.gender1
walked out of the plant + 1 i
took pride in their work + 1 i
some women give up and many others settle out of court - 1 g
paved the way for equal pay legislation + 1 i
remain an inspiration to us today + 1 i
tend to put up with it - 1 g
Articolul 9: Why does Harriet Harman hate marriage?
www.dailymail.co.uk/news/article-1020553/Why-does-Harriet-Harman-hate-marriage.html
feminist zealots - 1 g
disastrous influence - 1 g
cling to their dogma - 1 g
preaching this dangerous gospel - 1 i
feminist fascism - 1 g
learnt nothing - 1 i
tyrannical reputation - 1 i
unreasonable demands - 1 i
hectoring manner - 1 i
decent with me + 1 i
chaos about her management - 1 i
strangely ill-informed - 1 i
odd about money - 1 i
poor handling of the welfare portfolio - 1 i
politically correct condescension - 1 i
smug self-certainty - 1 i
incompetence - 2 i
arrogance - 1 i
hypocrisy - 2 i
no significant achievements to her name - 1 i
Articolul 10: How 3,800 women have had at least FOUR abortions as the operation turns
into a 'form of contraception'
www.dailymail.co.uk/news/article-1020343/How-3-800-women-FOUR-abortions-operation-turns-form-
contraception.html
have had at least [...] abortions - 8 g
- 58 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
- 59 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
- 60 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
- 61 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
generous + 1 i
true + 1 i
who knows what they are talking about + 1 i
talks about it intelligently + 1 i
brilliant writer + 2 i
vengeful mothers - 1 g
- 62 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
Anexa 3: Termenii pozitivi / negativi / neutri referitori la rromi identificaţi în articolele selectate din
ziarele online româneşti
Conotaţia Apariţii Subiect
Articolul 1: Încăierare între rromi la Tribunalul Timiş
www.adevarul.ro/articole/incaierare-intre-rromi-la-tribunalul-timis/350908
încăierare - 2 i
s-au luat la bătaie / i-au bătut - 1 i
cei mai puternici 0 1 i
s-au confruntat / au intrat în conflict - 1 i
l-a ameninţat - 1 i
s-au luat la ceartă - 1 i
a strigat - 1 i
îl taie - 1 i
a dat buzna - 1 i
a scos pistolul / a încercat să scoată pistolul - 2 i
provoacă scandal - 1 i
a speriat instanţa - 1 i
Articolul 2: Scandal într-un cartier ţigănesc
http://www.adevarul.ro/articole/scandal-intr-un-cartier-tiganesc/350039
scandal (în asociere cu “ţigănesc”) - 1 g
Articolul 3: Festival de jazz si muzica tiganeasca la Paris
www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/92597/Festival-de-jazz-si-muzica-tiganeasca-la-Paris-.html
muzică ţigănescă + 3 g
Articolul 4: O mare ţigănie
http://www.jurnalul.ro/articole/123582/o-mare-tiganie
zonă infracţională - 1 i
răfuieli - 1 i
s-au înmulţit aşa cum îi ştim 0 1 g
fabrici de copii - 1 g
etern dezbinată - 1 g
manifestări gălăgioase - 1 g
dorinţa de a-şi face singură dreptate cu sabia sau pistolul - 1 g
atentate grave la ordinea publică - 1 g
focuri de armă în spitale - 1 g
bătăi cu săbii - 1 g
răpiri şi sechestrări de persoane - 1 g
ameninţări cu moartea - 1 g
crimă organizată - 1 g
- 63 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
bătaie - 2 i
poşete în cap / bătaie cu poşete - 3 i
zonă de război - 1 i
pirandele - 2 i
pretenarii - 1 i
nervii le-au cedat - 1 i
a lovit - 1 i
a încercat să scoată pistolul - 1 i
dreptate cu arma - 1 i
urlau / urla - 2 i
au vrut să ne omoare / să facă mortăciune de om - 3 i
- 64 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
- 65 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
- 66 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
- 67 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
ţipă - 1 g
nenorocita asta de rasa - 1 g
se macelaresc - 1 g
ciori / cioroi - 2 g
plaga - 1 g
analfabeti - 1 g
infractori - 1 g
violenti - 1 g
murdari - 1 g
negri ca dracu' - 1 g
imputiti - 1 g
gunoaiele lor de manele - 1 g
se inmultesc necontrolat - 1 g
Articolul 11: Încăierare între maghiari şi ţigani pe uliţele localităţii Căpeni
www.gandul.info/societatea/incaierare-intre-maghiari-si-tigani-pe-ulitele-localitatii-capeni.html?3932;2608505
- 68 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
s-au bătut - 1 i
conflict - 1 i
furturi - 2 g
neam de maimutoi - 1 g
aţi venit să ucideţi - 1 g
sunt o problemă - 1 g
nu au nimic sacru / nu au nimic sfânt - 1 g
nu sunt oameni - 1 g
sunt un cancer - 1 g
au mai mari drepturi aici decit noi - 1 g
au ajuns sa ne dirijeze - 1 g
- 69 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
- 70 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/immigration-system-targets-skilled-migrants-821738.html
http://www.guardian.co.uk/uk/2008/may/20/immigration.immigrationandpublicservices
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/17/immigrationpolicy.immigration
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/10/immigrationpolicy.law
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020660/Over-200-000-Britons-fleeing-UK-year-record-160-000-
foreigners-granted-citizenship.html
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/21/immigrationpolicy.immigrationandpublicservices
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020832/More-200-000-Britons-quit-country-year-new-life-
abroad.html
http://www.independent.co.uk/student/career-planning/getting-job/relocate-turn-over-a-new-leaf-in-a-life-
down-under-831845.html
http://www.guardian.co.uk/uk/2008/may/26/law.discriminationatwork
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/28/unemploymentdata.welfare
http://www.guardian.co.uk/politics/2008/may/27/welfare.conservatives
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/01/cmonzarajustaskhim
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/04/crosspurposes1
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/24/sometimesitshardtobeawoman
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/26/law.discriminationatwork
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/28/soangryicouldstrip
http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2008/may/29/arayofhope
http://www.guardian.co.uk/media/2008/jun/01/bbc.television1
http://www.guardian.co.uk/world/2008/jun/01/1968theyearofrevolt.gender1
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020553/Why-does-Harriet-Harman-hate-marriage.html
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020343/How-3-800-women-FOUR-abortions-operation-turns-form-
contraception.html
http://blogs.mirror.co.uk/science/2008/05/abortion-to-cut-or-not-to-cut.html
http://www.guardian.co.uk/society/2008/may/20/health.stemcells
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020809/Christian-registrar-threatened-sack-refusing-conduct-gay-
marriages.html
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1020854/Gay-refugee-wins-asylum-bid-boyfriend-hanged-Iran-
sodomy.html
România
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/91028/MISA-revine.html
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/803414/Fuga-de-munca-sport-national/
http://evz.ro/articole/detalii-articol/804389/A-fost-infiintata-institutia-avocatul-saracilor/
http://www.gandul.info/actualitatea/un-bucurestean-a-zgariat-mai-multe-masini-de-lux-cu-un-cutit-motivand-
ca-uraste-bogatii.html?3927;2625834
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/91835/Concursul-Miss-Travesty-Romania-2008-a-fost-castigat-
de-un-clujean.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/93090/Fara-violenta-la-Marsul-Gay-din-Romania-.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92813/Marsul-homosexualilor-este-contestat-in-instanta-.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/93521/Un-dascal-gay-acuza-preotul-din-sat-de-victimizare.html
- 71 -
Imaginea minorităţilor sociale în presa scrisă pe internet
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92489/Mars-impotriva-homosexualilor-.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92809/Homosexualii-si-preotii-la-aceeasi-masa-in-cadrul-Gay-
Fest-2008.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/93049/Gayfest-2008-o-manifestatie-a-fortelor-de-ordine.html
http://www.adevarul.ro/articole/parada-gay-si-marsul-antigay-supravegheate-de-fortele-de-ordine/352858
http://www.adevarul.ro/articole/parada-gay-pazita-mai-ceva-ca-summitul-nato/352989
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92216/Olimpiada-Inocentilor.html
http://www.adevarul.ro/articole/incaierare-intre-rromi-la-tribunalul-timis/350908
http://www.adevarul.ro/articole/scandal-intr-un-cartier-tiganesc/350039
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/92597/Festival-de-jazz-si-muzica-tiganeasca-la-Paris-.html
http://www.jurnalul.ro/articole/123582/o-mare-tiganie
http://www.adevarul.ro/articole/romania-si-italia-condamnate-pentru-discriminarea-rromilor/353460
http://www.adevarul.ro/articole/rromii-protesteaza/351023
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/92595/La-furat-de-fier-vechi-in-Franta.html
http://www.romanialibera.ro/a125703/romii-si-homosexualii-sunt-discriminati-in-romania.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/93509/Senzatii-rrome-la-TIFF.html
http://www.gandul.info/societatea/bataie-la-tribunal-cu-pistoale-si-posete-in-cap-intre-clanurile-tiganesti.html?
3932;2617184
http://www.gandul.info/societatea/incaierare-intre-maghiari-si-tigani-pe-ulitele-localitatii-capeni.html?
3932;2608505
http://evz.ro/articole/detalii-articol/804560/UDMR-vrea-afise-doar-in-maghiara/
http://www.gardianul.ro/2008/05/26/societate-
c12/medicii_romani_pot_fi_obligati_sa_dea_examene_de_limba_maghiara-s114510.html
http://www.gardianul.ro/2008/05/17/politica-c7/in_secuime_marko_bela_a_sustinut_reorganizarea_regionala-
s114112.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/93526/Panoul-cu-Tinutul-Secuiesc-aprobat-in-CJ-Covasna-
la-o-zi-dupa-amplasare.html
http://www.gardianul.ro/2008/05/30/actualitate-c24/panoul_tinutul_secuiesc_a_fost_amplasat_a_doua_oara-
s114758.html
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/92715/Marko-Bela-regreta-ca-nu-a-propus-un-candidat-pentru-
Capitala.html
http://www.ziua.net/news.php?data=2008-05-08&id=6377
http://www.gardianul.ro/comentariu-113374.html#cm173288
http://www.gandul.info/politica/un-african-de-culoare-pe-listele-de-la-iasi-ale-partidului-romaniei-
europene.html?3928;2634703
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-05-15&id=237306
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/91430/Mitrea-Romania-este-o-tara-de-misogini.html
http://www.gandul.info/actualitatea/marsul-mireselor-impotriva-tabacirii-nevestelor.html?3927;2623638
http://www.cotidianul.ro/politicienii_nu_vor_sa_incerce_si_cu_femei-45167.html
http://www.jurnalul.ro/articole/125893/vor-sa-ajunga-primarite
http://www.jurnalul.ro/articole/124728/femeia-cu-pantaloni
- 72 -