You are on page 1of 7

Liceul Teologic Baptist „Emanuel”,

Cluj-Napoca

Literatură universală
Clasa XI-a
Semestrul I.

Profesor: Realizatori:
Ioan Călin Hurgoiu Abrudean David
Bakó Gábor
Chiş Silvian
Danci Florin
Huluban Daniel
Runcan Dan
Souca Iosif

Ianuarie, 2010
Literatură universală

1. Introducere în literatura universală şi în literatura creştină


Literatura universală studiază valorile majore comune ale popoarelor în
domeniul artei cuvântului. Termenul de literatură universală a fost formulat de
Goethe în anul 1827. El oferă conceptului de literatură universală sensul de
”spaţiu spiritual”.

Pentru ca o operă să primească dreptul la universalitate trebuie să


îndeplinească:

1. Să aibă o temă generală – ex: satul răzăşesc, iubirea. (Amintiri din


copilărie, În divina comedie – Dante Alighieri)

2. Unitate între fond şi formă – ex: măiestria stilului, utilizarea limbii


literare. (Luceafărul)

3. Să aparţină unui current literar – ex: clasicism, modernism, post-


modernism.

2. Literatura Sumero-Babiloniană

- Sumerienii s-au format ca şi popor în sec al V-lei î.e.n. şi s-au aşezat în S


Mesopotamiei.

- Cel mai vechi text a fost descoperit în sec III î.e.n. este vorba despre
Epopeea lui Ghilgameş, scrisă pe 12 tăbliţe.
Personaje din Epopeea lui Ghilgameş:

• Ghilgameş - regele Urukului;

• Enkidu – creaţie a zeilor după chipul şi asemănarea lui


Ghilgameş;

• Humbaba – monstru stăpân al pădurii de codru;

• Utana-piştin – strămoşul lui Ghilgameş, supravieţuitor al


potopului;

• Iştar – zeiţa îndragostită de Ghilgameş, el o respinge, iar ea îl


pedepseşte omorându-i cel mai bun prieten.
3. Literatura Egipteană

- Datează din anul 3000 î.e.n.

- Cultivă două specii literare: - imnurile - închinate unor zei, ex: Imnul lui
Acnaton.

- povestirile – narează istoria poporului


egiptean.

4.Literatura Indiană

- Textul principal este Rig-Veda fiind un imn închinat creaţiei.


- Există 2 texte mai importante: Mahabharata, Ramayanna.
- Kalidasa este cel mai important autor fiind tradus de G. Coşbuc.

5. Literatura chineză
- Opera Cartea Cântecelor este cea mai însemnată fiind o antologie de
poezie populară chineză.

- 2 autori reprezentativi sunt Li Tai Pe şi Du Fu.

6. Literatura arabă

- 1001 de nopţi, opera principală, datează din sec X şi însumează un nr. de


povestiri cu character popular.

- toată opera se construieşte în jurul a 2 persoane: Sheherezada şi un şeic.

Sheherezada se casătoreste cu un şeic care este renumit pentru crimele


făcute în noaptea nunţii. Ea aflând despre pericol începu a-i povesti şeicului
în fiecare zi câte o povestire, acesta rămânând fascinat şi fermecat de felul
în care Sheherezada nara, astel amânându-şi omorârea, trecând astfel 1001
de nopţi şi la finalul cărora Sheherezada îi câştigă iubirea şeicului.

7. Literatura Persană

Reprezentanţi :
• Ferdousi: autor al capodoperei “Cartea Regilor”, constituită întro
istorie a trecutului real şi imaginar. Carte are peste 100.000 de
versuri punând în discuţie lupte, dueluri, scene de vânătoare.

• Omar Khayyam: unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă a


orientului, matematician, fizician, astronom şi medic. Opera sa se
constituie în 250 de catrene, construite pe o tematică a deziluziei,
dezamăgirii, morţii şi în jurul unui motiv aparte, motivul bahic.

• Sāadi: autor a 2 capodopere: “Livada cu fructe” şi “Grădina


florilor”, caracterizate prin simplitate şi naturaleţe. Cea de a doua
carte e o suită de povestiri în proză întreruptă din loc în loc de
versuri.

• Hafez: autor a speciei literare numită “gazel” (poezie cu formă fixă


de origine orientală alcătuită din stihuri care cântă dragostea şi
vinul). Opera lui e diferită de a predecesorilor săi prin optimismul,
starea de spirit armonioasă şi prin tema iubirii surprinsă la
superlativ.

8. Literatura antică grecească


Există trei etape care corespund diferitelor scrieri antice greceşti:

1. Epoca Homerică

formarea orânduirii sclavagiste


a.
desfiinţarea organizării gentilice
b.
c. formarea statului
d. încheierea procesului de formare a poporului grec
2. Epoca Elenistică
a. se continuă dezvoltarea sclavagismului
b. există o intense dezvoltare a artelor
3. Perioada Alexandrină
a. cucerirea Greciei de romani
b. dezvoltarea studiilor filozofice ale textelor literare
Homer si poemele homerice

• - Homer era un cântăreţ aed (aeziilor li se atribuiau puteri divine)


• - Aezii cîntau sau recitau poeme eroice în pieţe si curţi regale
• - Iliada şi Odiseea - apar în sec. 8 î. Hr, în Ionia locul de naştere a lui
Homer
- sunt fixate în scris în sec 6 î. Hr.
• - Homer preia o serie de legende şi mituri şi le adaptează lit.
greceşti.
• - Lumea lui Homer: ordine, raţiune, curaj, vitejie.
- cele două principii ale exisenţei: destinului şi al
libertăţii.

9.Tragedia greacă
Tragedia - specie literară, apare în grecia antică în secolul al V-lea.

- îşi are originea în Ditiram (poem liric care se cântă la sărbătoarea


zeului Dionisos-vinul, la această sărbătoare aveau loc reprezentaţii teatrale,
erau înfăţişate fiinţe pe jumătate om, pe jumătate ţap.
Originea cuv. tragedie cuv. gercesc tragos, care înseamnă ţap.

şi de la tragodia, care înseamnă cântecul ţapului.

Sec. VI î.e.n. – Tespis creează masca, care apare întro reprezentaţie teatrală.

Sec V î.e.n – marcat de apariţia tragediei ca specie literară

– reprezentanţii: Eschil, Sofocle şi Euripide

– se produce o maximă înflorire a artelor în Grecia

– se înalţă Panteonul în Atena

– se întemeiază un curent filosofic, care va influenţa gândirea lumii


prin Platon, Aristotel şi Socrate

Eschil: - Perşii, Cei 7 împotriva Tebei, Orestia, Prometeu înlănţuit

- forţa supremă a zeilor, care intervin în mod decisiv în acţiune

- superioritatea incontestabilă a destinului – atitudinea personajelor va fi


una de sfidare a zeilor, acesta va declanşa conflicte puternice

Sofocle: - Oedip rege, Antigoma, Electra

- inversare a raportului dintre divin şi umanitate

- omul se confruntă direct cu destinul

Euripide: - Hecuba, Medeea, Hipolit, Troienele, Ifigania în Aulis, Rugătoarele


- reducerea rolului destinului

- se pune accent pe personaje feminine înlănţuite de pasiuni puternice şi


cu o mare forţă interioară.

10. Lit latină


- se creează în sec III î.e.n. având ca bază o întreagă tradiţie a lit. orale la care
se adaugă modelele antichităţii greceşti.

Reprezentanţii lit. latine pot fi clasificaţi în mai multe etape:

1. etapa influenţei greceşti:

reprezentanţi: Liviu Andronicus, Catul, Terentius, Plautius

2. etapa arhaica

3. etapa lui Cicero

=> în funcţie de această periodizare putem vorbi de apariţia sau dezvoltarea


anumitor specii literare:

a) POEZIA LIRICĂ, EPICĂ şi DRAMATICĂ: Catul este reprezentantul poeziei


lirice fiind o poezie intimă mult mai pasională decât poezia grecească, natura
fiind un element integrator în relaţiile de iubire

b) SATIRA este o specie cultivată în lit. latină şi reflectă o atitudine de


implicare directă în realitaţile vremii, specifică scriitorilor latini şi se remarcă
prin detalii care redau un puternic caracter moral (Lucilius este repr. al
satirei)

c) COMEDIA repr. este Claudius care surprinde contrastele societăţii prin


comicul de caracter şi de situaţii.

Autori

Herman Hesse 1877-1962 sciitor german

• Copil de misionari protestanţi cu o copilărie agitată.


• În 1923 se stabileşte în Elveţia şi primeşte cetăţenia.
• Opere: Narcis şi gură de aur, Lupul de stepă (care surprinde natura
duală a omului) , Demian, Sub roată, Jocul cu mărgele de sticlă
• 1946 – premiul nobel pentru literatură
John Steimeck 1902- 1968

• Pasionat de biologia marină


• Şi-a înterupt studiile trăind o vreme pe mare într-o
ambarcaţiune
• Se împrieteneşte cu un director de laborator, iar împreuna
scriu cartea Marea lui Cortez
• Alte opera: Şoareci şi oameni, Cartierul Tortila, Joia dulce,
Perla, Păşunile cerului.

Johan Woltgang Goethe 1749-1832

• Scriitor german preocupat de ştiinţă, artă şi literatură,


aparţinând curentului iluminist.
• Premergător al curentului care se va dezvolta mai târziu,
romantismul
• Poezii populare: Regele Ielelor, Ucenicul Vrăjitor
• Poezii de inspiraţie orientală: Divanul Oriental
• Poezii de inspiraţie antică: Elegii romane
• Romane: Suferinţele Tânărului Werther
• Teatru: Faust, Egmont, Ifigenia în Taurida
Faust – cuprinde elemente romantice
- aparţine iluminismului şi umanismului
- punct de plecare: Legenda alchimistului (care pt a afla tainele ştiinţei îşi
vinde sufletul diavolului)
- operă filosofică
- 2 părţi – câte 5 acte => se realizerază o dramă a omului modern
- Prolog pe scenă (concepţia autorului despre teatru)
- Prolog în cer (tema şi subiectul creaţiei lui Goethe) – publicat postum
- subiectul romanului: pactul făcut între Dumnezeu şi Satana pentru a
asurprinde capacitatea omului de a allege între bine şi rău
Spor și succes!

You might also like