Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
23Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
REFERAT-Performanta in Conditiile Grupale Si Lenevirea Sociala

REFERAT-Performanta in Conditiile Grupale Si Lenevirea Sociala

Ratings: (0)|Views: 1,114 |Likes:
Published by suparatmr

More info:

Published by: suparatmr on Jan 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/04/2013

pdf

text

original

 
Psihologia Grupurilor Umane – Tema nr. 37:
Performanţa în condiţiile grupale şi lenevireasocială
**
Masterand Pui Eugen-Horaţiu
PERFORMANŢA ÎN CONDIŢIILE GRUPALE ŞI LENEVIREA SOCIALĂ
“Cine se codeşte atunci când are de făcut o treabă ce trebuie îndeplinită iute, pe acela se mânie zeul şi-i pune piedici în înfăptuirea ei”(Panchatantra)
Creşterea performanţelor în prezenţa altora a fost evidenţiată în lucrările lui F. Allport în anii1926. Numeroase alte cercetări au confirmat acest lucru prin efectul de facilitare socială. Cantitatea şicalitatea argumentelor creşte în prezenţa celor care participă ca simpli audienţi sau coactanţi.Persoanele sunt impresionate de prezenţa altora, iar conduita unui individ introdus într-o anumităsocietate este alta decât cea obişnuită. Astfel, comportamentul copiilor devine vulcanic atunci când auacasă musafiri şi este extrem de reţinut atunci când sunt „în vizită”.Creşterea performanţelor individuale prin efectul de facilitare socială este insinuată şi prinexpresii de genul „mă plictiseam, bine că aţi venit!” sau „singur n-am niciun chef”.Un alt caz tipic este acela în care cineva afirmă “toţi mă analizau, nu ştiam ce să fac”; în astfelde cazuri atitudinea personajelor poate deveni demonstrativă. Atât la nivelul conştiinţei comune, cât şila nivelul cunoaşterii ştiinţifice s-a remarcat faptul că prezenţa altor persoane au mărit, iar alteori audiminuat nivelul prestaţiilor individuale. Conform teoriei răspunsului dominant (Baron, 1998), prezenţa altor persoane provoacă o activare nervoasă şi determină răspunsurile cele mai probabile pentru sarcina respectivă (răspuns dominant). Dacă răspunsul este adecvat sarcinii, prezenţa celorlalţieste benefică, iar dacă răspunsul este incorect, atunci performanţa se diminuează în prezenţa altora.Interesantă şi demnă de remarcat este influenţa publicului asupra manifestărilor individuale din cadrulgrupului. S-a constatat faptul că ştiindu-se evaluaţi de către un public tăcut sau unul aprobativ,subiecţii sunt mult mai interesaţi de managementul imaginii de sine. Conştiinţa aprecierii din partea publicului, spectator la etapele pregătitoare, determină subiecţii la prestaţii superioare. Iată de ce se practică acest lucru în sport, muzică, teatru, sub forma repetiţiilor sau antrenamentelor cu public.Respectarea îndatoririlor, acordarea recompenselor sau aplicarea sancţiunilor au menirea de astimula performanţa. Legile şi regulamentele mai sus amintite au ca scop direcţionarea şi însumarea
1Performanţă = acţiune care depăşeşte nivelul comun (constituindu-se în record);= realizare deosebită într-un anumit domeniu de activitate (practică);= cel mai bun rezultat obţinut de un sistem tehnic, de o maşină, de un aparat etc. privitor la una din caracteristicile lui;Grupal = care aparţine unui grup, privitor la un grup; care este aşezat în grupuriLenevire = complăcere în inactivitate; trândăvire;(Dicţionarul Explicativ Ilustrat al Limbii Române – Editura Arc & Gunivas, 2007)
 
Psihologia Grupurilor Umane – Tema nr. 37:
Performanţa în condiţiile grupale şi lenevireasocială
**
Masterand Pui Eugen-Horaţiu
eforturilor grupului spre performanţă. S-au conturat şi alte soluţii în vederea preîntâmpinării saumicşorării efectului de trândăveală, lenevire socială (Baron, 1998):- cea mai eficientă tactică este de a face cât mai identificabilă fiecare contribuţie individuală;- inducerea membrilor grupului a ideii că rezultatul ce se va obţine este foarte valoros;- convingerea membrilor că efortul lor participativ are un înalt caracter de unicitate şi nu esteceva redundant;- creşterea coeziunii grupului, ataşamentului reciproc şi spiritului colectiv.Tactici generale, împreună cu unele specifice, pot anihila tendinţa de eschivare, sau să-i reducămagnitudinea. În situaţiile reale existenţiale, conduita umană este surprinsă pe o paletă largă demanifestări de la lenevire socială până la polul opus de implicare exacerbată.
Fenomenul de lenevire socială (social loafing)
În viaţa de toate zilele se manifestă însă şi un fenomen, am putea să-l apreciem ca negativ, careconstă în eschivarea individului de la efort în cadrul efortului colectiv numit fenomenul de leneviresocială sau „social loafing”. Manifestarea acestui comportament la nivelul unuia sau a mai multor membri diminuează performanţele de ansamblu ale grupului. S-au făcut cercetări la nivelul multor tipuri de grupuri şi la toate categoriile populaţionale şi s-a constatat că există permanent şi peste totindivizi predispuşi să „tragă chiulul”, să facă „blatul”. Expresia „social loafing” sau „free rider”corespunde, în româneşte, termenului de „blatist”.Tot sub forma lenevirii sociale am putea include şi chiulul social. Chiulul social este definit cafiind tendinţa de evitare a efortului fizic sau intelectual, atunci când trebuie să se realizeze o sarcină degrup. Această tendinţă este mai pronunţată în individualismul din America de Nord decât în culturilemai colectiviste şi orientate spre grup.Chiulul social poate îmbrăca două forme:- “efectul blatistului” - oamenii reducându-şi efortul pentru a călători pe gratis, pe cheltuialacolegilor lor;- “efectul fraieritului (sau litului)- oamenii redundu-şi efortul ca urmare asentimentului că alţii chiulesc.Pentru explicarea efectului de eschivare se recurge la teoria “responsabilităţii difuze” (Latané,1981) care face asumpţia că pe măsură ce numărul membrilor creşte, descreşte responsabilitatea faţăde îndeplinirea sarcinii. Fiecare participant îşi imaginează că celălalt se va implica mai tare (Taylor etal, 1994).Interesant este însă modelul efortului colectiv, care spune că indivizii vor depune un effort maimare în realizarea unei sarcini numai dacă se satisfac concomitent trei condiţii:
2
 
Psihologia Grupurilor Umane – Tema nr. 37:
Performanţa în condiţiile grupale şi lenevireasocială
**
Masterand Pui Eugen-Horaţiu
 – ei sunt convinşi că muncind din greu vor obţine rezultate mai bune (espectaţia); – rezultatele mai bune vor fi recunoscute şi răsplătite (instrumentalitatea); – răsplata oferită va fi cea preţuită şi dorită de ei (valenţa). (Baron, 1998)Aprecierile asupra fenomenului de facilitare sau lenevire socială pot fi încadrate în ceea ce senumeşte „condiţii de lucru”. Condiţiile de lucru se desfăşoară într-un sistem legislativ care le poateinfluenţa. Legislaţia statornică oferă cadrul de desfăşurare a unor acţiuni programate pe termen lung şiconferă celor implicaţi siguranţa necesară. De asemenea, legislaţia ordonează lucrurile pe verticală,respectând ierarhiile organizaţiei şi asigurând în mod oficial, forma de comunicare şi rezolvare asituaţiilor litigioase. În sport, inexistenţa unui sistem legislativ operativ creează mari probleme înrelaţiile dintre sportivi, sponsori, finanţatori, presă şi public. De exemplu, un club dat în judecată decătre un sportiv aflat sub contract poate amâna judecarea cazului atât de mult încât sportivul iese practic din activitate. Câştigul cauzei în instanţă nu aduce neapărat sportivului reparaţii morale saufinanciare, în comparaţie cu imposibilitatea de a reveni la valoarea sportivă atinsă înainte. Urmarea poate consta în lenevirea sociacare provoascăderea încrederii membrilor organizaţiei înconducere, coeziune slabă, imagine îndoielni, dinamică de grup dezavantajoasă, estomparea performanţelor şi slăbirea resurselor financiare.Regulamentele de ordine interioară elimină confuziile, speculaţiile şi explicaţiile inutile. Maimult, ele stabilesc reguli specifice, responsabilităţi şi modalităţi de conduită pe orizontală şi verticală.Aceste normative sunt însoţite de cutume, care uneori pot fi mai puternice decât legile oficiale, înfuncţie de tradiţii, asumarea sarcinilor, sau alte reguli.Max Ringelmann, un profesor francez de inginerie agricolă, a realizat la sfârşitul veaculuitrecut un număr de experimente pentru a stabili eficienţa unor grupuri de mărimi diferite în realizareasarcinilor din agricultură. El a demonstrat experimental că odată cu creşterea numărului de membri aigrupului se reduce efortul individual, acest fenomen primind numele de
lene socială 
. Din pricini încăinsuficient cunoscute, se manifestă o scădere a motivării pentru realizarea sarcinii; în plus este vorbade manifestarea lipsei de coordonare sau de imposibilitatea valorificării ei depline. Rezultatele acestor studii ale sale au fost publicate în 1913 iar după 1970 au fost recuperate de psihologii sociali care audescoperit în cercetările agronomului francez sugestii preţioase cu privire la fenomenele de influenţădin grupuri. Ringelmann a pus un grup de muncitori agricoli să tragă de funie şi a măsurat cudinamometre forţa dezvoltată de fiecare individ. El a constatat că indivizii trag mai tare de funie cândli se cere să facă asta singuri şi că forţa exercitată de o persoană descreşte pe măsură ce grupul creşteca număr de membri.“Efectul Ringelmann” sau “lenea socială“ (social loafing), cum l-au numit mai târziu psihologii socialise referă, aşadar, la reducerea efortului individual ca urmare a creşterii numerice a grupului.
3

Activity (23)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Mihai Daniel liked this
Paula Cristiana liked this
Manuela liked this
Manuela liked this
Daniel Prefac liked this
Cusnir Corina liked this
Cristina Deea liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->