Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

chemnarea lui zaheu

Sãptãmâna 17 - 23.I.2010
Al 208-lea cuvânt

cuvânt spre folos

"Asem`n#ndu-te obiceiurilor r#vnitorului Ilie
[i urm#nd Botez`torului pe drepte c`r`ri,
P`rinte Antonie, te-ai f`cut locuitor pustiului [i ai \nt`rit lumea cu
rug`ciunile tale. Pentru aceasta, roag`-te lui Hristos Dumnezeu,
s` m#ntuiasc` sufletele noastre."
Troparul Cuviosului Antonie cel Mare
nr. 208 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a xxxII-a dupã rusalii

(a lui Zaheu)

pericopa apostolului
din erpistola i-a cãtre timotei a sfântului apostol pavel (iv, 9-15)

9. Vrednic de credin]` este acest cuv#nt [i cuv#ntul, cu purtarea, cu dragostea, cu

vrednic de toat` primirea,
10. Fiindc` pentru aceasta ne [i ostenim [i
suntem oc`r#]i [i ne lupt`m, c`ci ne-am
pus n`dejdea \n Dumnezeul cel viu, Care
este M#ntuitorul tuturor oamenilor, mai
ales al credincio[ilor.
11. Acestea s` le porunce[ti [i s`-i \nve]i.
12. Nimeni s` nu dispre]uiasc` tinere]ile
tale, ci f`-te pild` credincio[ilor cu
duhul, cu credin]a, cu cur`]ia.
13. P#n` voi veni eu, ia aminte la citit, la
\ndemnat, la \nv`]`tur`.
14. Nu fi nep`s`tor fa]` de harul care este
\ntru tine, care ]i s-a dat prin proorocie, cu
punerea m#inilor mai-marilor preo]ilor.
15. Cuget` la acestea, ]ine-te de acestea,
ca prop`[irea ta s` fie v`dit` tuturor.

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (xix, 1-10)
1. {i intr#nd, trecea prin Ierihon.
2. {i iat` un b`rbat, cu numele Zaheu, [i
acesta era mai-marele vame[ilor [i era
bogat.
3. {i c`uta s` vad` cine este Iisus, dar nu
putea de mul]ime, pentru c` era mic de
statur`.
4. {i alerg#nd el \nainte, s-a suit \ntr-un
sicomor, ca s`-L vad`, c`ci pe acolo avea s`
treac`.
5. {i c#nd a sosit la locul acela, Iisus,
privind \n sus, a zis c`tre el: Zahee,
coboar`-te degrab`, c`ci ast`zi \n casa ta
trebuie s` r`m#n.
6. {i a cobor#t degrab` [i L-a primit,
bucur#ndu-se.
7. {i v`z#nd, to]i murmurau, zic#nd c` a
intrat s` g`zduiasc` la un om p`c`tos.
8. Iar Zaheu, st#nd, a zis c`tre Domnul:
Iat`, jum`tate din averea mea, Doamne, o
dau s`racilor [i, dac` am n`p`stuit pe
cineva cu ceva, \ntorc \mp`trit.
9. {i a zis c`tre el Iisus: Ast`zi s-a f`cut
m#ntuire casei acesteia, c`ci [i acesta este
fiu al lui Avraam.
10. C`ci Fiul Omului a venit s` caute [i s`
m#ntuiasc` pe cel pierdut.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 208

SÃPTÃMÂNA 17 - 23.i.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` †) Cuviosul Antonie cel Mare; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Cuv.Antonie cel Nou din Veria; Cuv.Ahila Pr. Ionel Durlea
Pr. Cristian Deheleanu

Luni †) Sfin]ii Atanasie [i Chiril,

Arhiepiscopii Alexandriei

Mar]i Cuvio[ii: Macarie Egipteanul, Arsenie [i

Marcu; Sf.Muceni]` Eufrasia

Miercuri † Cuviosul Eftimie cel Mare;

Sf.Mucenici Vas [i Eusebiu
18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Joi Cuviosul Maxim M`rturisitorul;
Sf.Mucenici: Neofit, Evghenie, Valerian,
Candid [i Achila
Vineri Sf.Apostol Timotei;
Sf.Cuvios Mucenic Anastasie Persul
18.00-20.00 - Sf#ntul Maslu de ob[te Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
[i Dialog duhovnicesc Pr. Ionel Durlea
Pr. Cristian Deheleanu
S#mb`t` Sf.Sfin]it Mucenic Clement al Ancirei [i 08.00-12.00 - Sf#nta Liturghie [i Parastas Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
Sf.Mucenic Agatanghel pentru cei adormi]i

17.00-18.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Ionel Durlea

\nv`]`tur` la Apostolul zilei

Predic la Duminica a xxxii- dupã rusalii

( Despre atot[tiin]a [i mila lui Dumnezeu )
O ad\ncul bog`]iei [i \n]elepciunii [i al
[tiin]ei lui Dumnezeu! C\t s\nt de necerc-
etate judec`]ile Lui [i c\t de nep`trunse
c`ile Lui!
(Romani 11, 33)
Iubi]i credincio[i,
Una din \nsu[irile cele nem`rginite
ale lui Dumnezeu este atot[tiin]a Sa, prin
care toate le [tie [i de toate poart` grij`.
Aceast` [tiin]` atotcuprinz`toare nimice[te
[tiin]a [i \n]elepciunea oamenilor (Iov 5, 12-
13; Pilde 19, 21).
|n Sf\nta Evanghelie de ast`zi se
spune c` iudeii, v`z\nd pe M\ntuitorul
intrat \n casa lui Zaheu, mai marele
vame[ilor din Ierihon, s-au aprins de m\nie
asupra Domnului [i c\rteau c` a intrat s`
g`zduiasc` la un p`c`tos (Luca 19, 7). {i
aceasta o f`ceau fiindc` socoteau p`c`to[i
pe to]i vame[ii care adunau impozitele
\mp`r`te[ti [i f`ceau multe nedrept`]i \n
P`rintele Ilie Cleopa
slujba lor. Iar Preabunul nostru M\ntuitor,
[tiutorul inimilor [i cunosc`torul
g\ndurilor, nu lua aminte la r`utatea lor, ci
cunosc\nd de departe credin]a cea mare a
lui Zaheu [i a[ezarea cea bun` a sufletului
s`u, v`z\ndu-l urcat \ntr-un dud ca s` poat`
a-L vedea, a zis c`tre el: Zahee, gr`be[te-te
de te pogoar`, c` ast`zi, mi se cade s` fiu \n
casa ta (Luca 19, 5).
|n multe p`r]i ale Sfintei Scripturi [i
\n multe p`r]i ale zidirii Sale, se arat`
[tiin]a cea f`r` de margine a
Atotputernicului [i Prea\n]eleptului
Dumnezeu. A[a vedem c` M\ntuitorul,
cunosc\nd a[ezarea cea bun` a sufletului
femeii samarinence, a venit ostenit de cale
[i st`tea la pu]ul lui Iacov. |n acel timp a
venit [i femeia samarineanc` s` scoat` ap`
[i prin cuvintele Lui cele dumnezeie[ti, a
fost v\nat sufletul ei la credin]a \n Hristos [i
prin ea s-a vestit Evanghelia la toat`
nr. 208 Cuvânt spre folos
cetatea Samariei (Ioan 4, 5). Alt`dat`
venind M\ntuitorul \n Capernaum cu
ucenicii S`i, \n acel timp au venit [i cei ce
str\ngeau dajdia pentru templu [i au \ntre-
bat pe Apostoli, zic\nd: |nv`]`torul vostru
nu pl`te[te darea? (Matei 17, 24).
Auzind M\ntuitorul, a zis lui Petru:
Merg\nd la mare arunc` undi]a ta [i la
pe[tele care se va prinde \nt\i, deschiz\ndu-
i gura vei g`si un statir (ban de argint). Ia
banul [i d`-l lor pentru Mine [i pentru tine
(Matei 17, 27). Cine nu poate \n]elege de
aici c\t de nem`rginit` este \n]elepciunea
lui Dumnezeu, c` [i cele ce s\nt \n p\ntecele
pe[tilor de fa]` s\nt \naintea Lui.
Dumnezeu care [tie g\ndurile omului
de departe (Psalm 138, 1-2; Matei 9, 4),
c`ut\nd spre credin]a [i r\vna cea mare a lui
Zaheu, care dorea s`-l vad` pe Domnul,
\ndat` \l cheam` zic\nd: Zahee, gr`be[te-te
de te coboar`, c` ast`zi \n casa ta Mi se
cade s` fiu (Luca 19, 5). Dar ce a f`cut
Zaheu c\nd M\ntuitorul a venit \n casa lui?
{tiind c` este socotit de to]i om p`c`tos [i
v`z\nd pe mul]i invidio[i c` Domnul a intrat
la el s` g`zduiasc`, socotindu-se dator [i
nevrednic \naintea Lui pentru p`catele
sale, a zis c`tre M\ntuitorul: Doamne, iat`,
jum`tate din averea mea o dau s`racilor [i
de am n`p`stuit pe cineva cu ceva \ntorc
\mp`trit (Luca 19, 8).
Vede]i os\rdia cea mare a lui Zaheu
de \ndreptare? Vede]i ce face o inim` care
iube[te pe Dumnezeu, c\nd vine \ntru
cuno[tin]a p`catelor sale? Vede]i cum se
f`g`duie[te s` pl`teasc` datoriile celor pe
care i-a nedrept`]it, spre a c\[tiga mil` [i
\ndurare de la Dumnezeu? Nimeni nu l-a
acuzat \n fa]a M\ntuitorului de nedrept`]ile
ce le f`cuse, dar str`lucind \n inima sa lumi-
na harului lui Dumnezeu, el singur s-a
judecat pe sine vinovat [i dator [i a[a
f`g`duie[te ca s` dea jum`tate din averea
sa la s`raci [i dac` a nedrept`]it pe cineva
cu ceva s` \ntoarc` de patru ori mai mult.
pagina 4
Mustrarea con[tiin]ei i s-a f`cut lui
Zaheu aspru judec`tor, spre a hot`r\ singur
acest mijloc de \ndreptare \n fa]a
Prea\nduratului nostru M\ntuitor. Aceast`
hot`r\re a lui de \ndreptare a fost primit`
de [tiutorul inimilor, Iisus Hristos, ca o
jertf` deja f`cut` pentru p`catele sale [i ca
o arvun` a m\ntuirii sufletului s`u. De
aceea a auzit de la Domnul: Ast`zi s-a f`cut
m\ntuire casei acesteia, pentru c` [i acesta
este fiul lui Avraam (Luca 19, 9).
O, fericite Zahee, c\t` mil` [i
\ndurare ai c\[tigat de la Dumnezeu prin
r\vna ta cea mare ce ai avut-o pentru
\ndreptarea ta [i iertarea p`catelor tale,
c`ci nu numai m\ntuirea casei tale ai
c\[tigat, ci [i fiu a lui Avraam te-ai f`cut,
mai \nainte de a face faptele lui Avraam! Ci
numai hot`r\nd din toat` inima ta c` te vei
face milostiv [i drept, urm\nd lui Avraam
cu credin]` [i f`g`duin]`, [i Dumnezeu a
primit poc`in]a ta, c`ci cerc`torul inimilor
fiind de fa]` la a ta m`rturisire din inim`,
]i-a socotit ]ie ca o \mplinire des`v\r[it` a
datoriilor tale [i fiul lui Avraam te-a numit
pe tine.
Iubi]i credincio[i,
La Dumnezeu nu exist` nici
ne[tiin]`, nici neputin]`. El pururea
prive[te \n inimile tuturor oamenilor dup`
m`rturia care zice: Tu singur [tii inima
tuturor fiilor omene[ti (III Regi 8, 39).
Acest adev`r \l arat` Dumnezeu [i la
alegerea lui David ca \mp`rat al lui Israel,
c\nd zice c`tre Samuel: S` nu te ui]i la chip-
ul lui Saul nici la m`rimea lui, pentru c` l-
am lep`dat pe el, c` Dumnezeu nu vede
cum vede omul; c` omul se uit` la fa]`, iar
Dumnezeu se uit` \n inim` (I Regi 16, 7).
Preabunul, Preamilostivul [i Atot[tiutorul
nostru M\ntuitor a c`utat de departe spre
inima lui Zaheu [i v`z\nd \n inima lui
dragoste mare, credin]`, evlavie [i r\vn`
pentru poruncile lui Dumnezeu, a f`cut
m\ntuirea casei lui [i pe el l-a numit fiul lui
pagina 5 Cuvânt spre folos
Avraam. Iar ca s` arate celor zavistnici
care c\rteau c` Domnul "a intrat s`
g`zduiasc` \n casa unui om p`c`tos", i-a
\ncredin]at c` El nu a venit \n lume s` caute
pe cei drep]i, ci pe cei p`c`to[i. De aceea a
zis: C` a venit Fiul Omului s` caute [i s`
m\ntuiasc` pe cel pierdut (Luca 19, 10).
Dumnezeiasca Scriptur` zice: C` de mila
Domnului este plin tot p`m\ntul [i
\ndur`rile Lui s\nt peste toate lucrurile Lui
(Psalm 32, 5).
{tiin]a cea atotcuprinz`toare [i f`r`
de margine a lui Dumnezeu prive[te spre
toate inimile oamenilor [i dac` vede o inim`
\nfr\nt` [i zdrobit` pentru ceea ce a gre[it
\naintea Lui nu o pedepse[te (Psalm 50,
18), ci cu mila [i cu darul S`u o lumineaz` [i
o p`v`]uie[te la calea m\ntuirii. Dac`
bun`tatea [i mila lui Dumnezeu nu ar c`uta
spre cei gre[i]i [i smeri]i cu inima care s\nt
gata s` se \ntoarc` spre El, apoi nimeni
dintre oameni nu ar putea s` se m\ntuiasc`,
deoarece, dup` m`rturia Sfintei Scripturi
To]i multe gre[im (Iacob 3, 2) [i Nimeni nu
este bun f`r` numai Dumnezeu (Marcu 10,
18). C`ci dac` \ntru f`r`delegi ne-am
z`mislit [i \ntru p`cate ne-am n`scut, apoi
cine, f`r` Sf\ntul Botez [i f`r` mila lui
Dumnezeu, poate a zice c` nu are p`cat sau
nu are nevoie de poc`in]`? {tim iar`[i din
Dumnezeiasca Scriptur` c` Dumnezeu
celor m\ndri la st` \mpotriv`, iar celor
smeri]i le d` har (Luca 14, 11; I Petru 5, 5).
M\ntuitorul nostru Iisus Hristos [tia cu
adev`rat p`catele lui Zaheu vame[ul, dar a
v`zut [i marea lui smerenie [i r\vn` pentru
poc`in]`. De aceea a venit s` g`zduiasc` \n
casa sa [i l-a \nvrednicit de iertarea
p`catelor.
Iubi]i credincio[i,
Poc`in]a casei lui Zaheu din Sf\nta
Evanghelie de ast`zi este un exemplu viu
de \ntoarcere la Hristos pentru familia
cre[tin` din zilele noastre, pentru noi to]i
care s\ntem fii ai lui Dumnezeu dup` har [i
nr. 208
oameni p`c`to[i dup` fapte. Dac` n-ar fi
mila lui Dumnezeu [i poc`in]a prin care
s\ntem milui]i [i ierta]i, nimeni dintre
cre[tini nu ar putea fi m\ntui]i. Dumnezeu
care ne-a creat ne ofer` \n dar mila [i
dragostea Lui de Tat`, iar noi ca fii trebuie
s`-i oferim poc`in]a noastr`, smerenia
noastr`, lacrimile noastre de c`in]`,
spovedania [i p`r`sirea p`catelor.
Dumnezeu este atot[tiutor [i
cunosc`tor al inimilor noastre. El ne [tie
\nainte de a ne na[te. El cunoa[te [i vede
cugetele min]ii [i inimii fiec`ruia dintre noi.
De la Botez [i p\n` \n clipa mor]ii, \ngerii
no[tri p`zitori scriu faptele [i g\ndurile
noastre bune [i rele. Ei ne num`r` pa[ii pe
care-i facem la biseric`, la poc`in]`, la cerc-
etarea bolnavilor sau la s`v\r[irea faptelor
rele. Iar \n ceasul mor]ii, \ngerii no[tri
p`zitori ne \nso]esc, \mpreun` cu faptele
noastre bune [i rele, p\n` la scaunul
judec`]ii, \n fa]a Dreptului judec`tor, Iisus
Hristos. Dac` \n timpul vie]ii noastre ne-
am spovedit p`catele la preo]i, dac` le-am
p`r`sit [i am f`cut canon pentru ele, la
judecat` nu vom mai fi \ntreba]i [i os\ndi]i
pentru p`catele m`rturisite [i isp`[ite. Iar
dac` vom muri nepoc`i]i, adic` nespovedi]i
[i \n grele p`cate de moarte, cine ne va
scoate din chinurile iadului?
Poc`in]a vame[ului Zaheu este un
model de poc`in]` pentru to]i cre[tinii [i
este singura cale de \ndreptare [i \mp`care
cu Dumnezeu pentru fiecare dintre noi.
S` cuget`m \mpreun` cu Zaheu
vame[ul. Era cel mai lacom [i mai zg\rcit
dintre iudei, c` asuprea pe s`raci [i pe
v`duve, punea d`ri mari, lua o parte din
bani pentru el, nu f`cea deloc milostenie [i
nu voia s` se poc`iasc`. Dar ce a f`cut?
Fiind mustrat de con[tiin]` pentru
p`catele sale, c`uta un pov`]uitor, o
c`l`uz`, un salvator al sufletului s`u, ca s`-
i arate calea spre Dumnezeu. {i c\nd a auzit
c` vine Iisus Hristos \n Ierihon, c`uta cu
pagina 6 Cuvânt spre folos
mare credin]` s`-L vad` m`car de departe.
{i fiind mic de statur` s-a urcat \ntr-un
copac.
De acolo de sus el privea spre
Hristos M\ntuitorul lumii, iar Fiul lui
Dumnezeu privea spre el de jos. {i
cunosc\nd c` se c`ie[te din inim` de
p`catele lui [i dore[te s` se m\ntuiasc` l-a
chemat la Sine: Zahee, gr`be[te-te de te
coboar` jos, c`ci ast`zi trebuie s` r`m\n \n
casa ta! Deci \ndat` a cobor\t [i L-a primit
pe Domnul \n casa lui. Ce mare bucurie
avea c` a intrat Dumnezeu-M\ntuitorul \n
casa unde \[i adunase at\tea averi furate de
la s`raci [i v`duve! Dar \l mustra con[tiin]a
pentru p`catele f`cute [i de aceea, silit de
con[tiin]`, a \nceput s`-[i m`rturiseasc`
singur p`catele [i s`-[i ia de bun` voie
aspru canon: Iat` jum`tate din averea mea
o dau s`racilor [i de am nedrept`]it pe cine-
va cu ceva, \ntorc \mp`trit!
Vede]i ce a f`cut Zaheu vame[ul?
|nt\i L-a c`utat pe Dumnezeu. Apoi L-a
primit cu bucurie \n casa sa. Apoi [i-a
m`rturisit p`catele de bun` voie. Apoi [i-a
luat singur canon de poc`in]` pentru cele
f`cute [i la urm` M\ntuitorul l-a dezlegat
de p`cate prin cuvintele: Ast`zi s-a f`cut
m\ntuire casei acesteia, c`ci [i acesta este
fiu al lui Avraam! (Luca 19, 9).
A[a trebuie s` facem [i noi, fra]ii
mei. Fiecare dintre noi sem`n`m oarecum
cu Zaheu, pentru c` to]i s\ntem birui]i de
fericiþi cei curaþi cu inima
Ne rug`m adeseori cu cuvintele din
Psalmul 50, printre care sunt si acestea:
"Inim` curat` zideste \ntru mine,
Dumnezeule si duh drept \nnoieste \ntru
cele dinl`untru ale mele". Cuvintele acestea
constituie o rug`ciune c#nd \ntr-adev`r
cerem ceva prin ele, si nu sunt cuvinte de
rug`ciune, c#nd le rostim ca pe o formul`,
f`r` s` cerem ceva. Ca s` fie \ntr-adev`r o
rug`ciune, cur`tirea inimii trebuie s` fie o
nr. 208
l`comie, de zg\rcenie, de r`utate, de
nep`sare, de nepoc`in]`. |nc` [i casele
noastre seam`n` cu casa lui Zaheu, pentru
c` \n ele, ca [i \n noi, st`p\ne[te m\ndria,
grija numai pentru trup, pentru averi, pen-
tru desfr\nare, pentru be]ie, pentru cele
trec`toare. De aceea s\nt [i at\tea boli, cer-
turi [i dezbin`ri \n familiile cre[tinilor, pen-
tru c` pu]ini mai s\nt care caut` din inim`
pe Dumnezeu [i doresc cu adev`rat
m\ntuirea sufletului. Poate niciodat` n-a
fost familia cre[tin` mai sl`bit` [i robit` de
p`cate ca acum.
Dar Dumnezeu, care [tie toate [i
prive[te \n inimile noastre, are \ntotdeauna
mil` de noi. Asemenea lui Zaheu, El vine
\naintea noastr` s` ne cheme la poc`in]` [i
dore[te s` intre \n casa sufletului nostru.
Hristos vine la noi mai ales prin
rug`ciune, prin milostenie, prin poc`in]`.
El vine la noi prin Sf\nta Spovedanie [i
Sf\nta |mp`rt`[anie, care se sfin]e[te [i se
d` celor vrednici \n timpul Sfintei
Liturghii.
Dac` ne vom str`dui s` mergem c\t
mai regulat la biseric`, dac` ne vom pl\nge
p`catele [i le vom m`rturisi la preot, dac`
vom face canonul r\nduit [i vom primi cu
evlavie Trupul [i S\ngele Domnului atunci
Hristos ne va chema la El ca pe Zaheu [i El
|nsu[i va veni la noi [i ne va zice: Ast`zi s-a
f`cut m\ntuire casei acesteia, c` [i acesta
este fiul lui Dumnezeu dup` dar. Amin.
preocupare de toat` vremea a fiec`ruia din-
tre noi. Dac` nu avem preocuparea aceasta,
nu vom ajunge niciodat` la o inim` curat`,
iar dac` suntem preocupati \n toat` vremea
de cur`tirea inimii, vom avea fericirea pe
care o spune Domnul Hristos \n Predica de
pe munte: "Fericiti cei curati cu inima, c`
aceia vor vedea pe Dumnezeu" (Matei 5, 8).
Prin inim` se \ntelege partea cea mai
l`untric` a fiintei omenesti, nefiind vorba
pagina 7 Cuvânt spre folos nr. 208

de inima de carne, ci de locul cel mai ad#nc
al fiintei noastre. C#nd cerem de la
Dumnezeu s` ne dea "inim` curat`", dorim
de fapt s` se cur`teasc` inima noastr`, fiin-
ta noastr`, \n deplin`tate si \n ad#ncime.
"|nv`tati-v` de la Mine - a zis Domnul
Hristos - c` sunt bl#nd si smerit cu inima, si
veti avea odihn` sufletelor voastre" (Matei
11, 29). Sf#ntul Ioan Sc`rarul, referindu-se
la acest cuv#nt al Domnului Hristos, atrage
atentia c` Domnul Hristos a zis "|nv`tati-v`
de la Mine", deci nu de la lume, nu de la om
si nu din carte, ci "de la Mine", de la
lucrarea Mea cea din voi, "c` sunt bl#nd si
smerit cu inima, si veti avea odihn`
sufletelor voastre" de patimile care v`
r`zboiesc. C#t` vreme avem nemul-tumiri,
c#t` vreme avem zbucium sufletesc, c#t`
vreme avem \ntin`ciuni ale g#ndurilor,
inima noastr` \nc` nu este curat`. |nc` nu
s-a \mplinit rug`ciunea "Inim` curat`
zideste \ntru mine, Dumnezeule", \nc` nu
suntem \n situatia de fi fericiti de |nsusi
Domnul nostru Iisus Hristos, \nc` nu avem
\n simtirea noastr` constiinta leg`turii cu
Dumnezeu. A-L vedea pe Dumnezeu
\nseamn` a avea constiinta existentei lui
Dumnezeu, a avea constiinta leg`turii cu
Dumnezeu, a simti prezenta lui Dumnezeu
\n sufletul nostru si a simti prezenta lui
Dumnezeu \n jurul nostru, \n natur`, \n
oamenii cu care venim \n leg`tur`. Or, asa
ceva se \nt#mpl` numai cu aceia care au
inim` curat`.
Fiecare Sf#nt` Spovedanie are rostul
de a ne cur`ti prin eforturile pe care le
facem de a ne recunoaste p`catele (si nu
numai p`catele, ci si deficientele, greselile
si tot ce tine de nega-tivul fiintei omenesti)
si de a le ocoli. Rostul Sfintei Spovedanii
este s` ne cur`teasc` de p`catele din trecut
si s` ne preg`teasc` pentru a fi curati \n
viitor. Or, lucrul acesta se \nt#mpl` cu
adev`rat numai dac` suntem cu destul`
seriozitate si dac` ne silim s` nu repet`m
cele pe care le-am f`cut \n viata noastr`, iar
dac` se \nt#mpl` s` ajungem iar`si la
\ntin`ciuni, s` c`ut`m cur`tirea sufletului.
Ca ajutor pentru cur`tirea inimii
avem rug`ciunea si privegherea:
"Privegheati si v` rugati, ca s` nu intrati \n
ispit`" (Matei 26, 41). Privegherea are \nte-
les de luare aminte, iar rug`ciunea are \nte-
les de angajare \n fata lui Dumnezeu \ntr-o
str`danie de a avea inim` curat`: "Inim`
curat` zideste \ntru mine, Dumnezeule"
spunem noi \n rug`ciune si, spun#nd
cuv#ntul acesta, avem \ncredintarea c`
inima curat` este un dar de la Dumnezeu.
Ne \nvrednicim de acest dar \n m`sura \n
care ne rug`m si ne silim, \n m`sura \n care
avem priveghere, \n m`sura \n care c`ut`m
s` \nl`tur`m din sufletul nostru orice chip
al r`ut`tii, orice chip al \ntin`rii.
Dac`, cu ajutorul lui Dumnezeu,
reusim s` ajungem la aceasta, ajungem la
liniste sufleteasc`, ajungem la constiinta
prezentei lui Dumnezeu \n noi si \n jurul
nostru, \n natur` si \n oameni, si atunci
avem fericirea pe care ne spune Domnul
Hristos c` o au cei care au inim` curat`,
care |l v`d pe Dumnezeu.
Dumnezeu s` ne ajute ca prin inima
curat` s` avem conditia vederii Lui, amin.
Extras din
"Din vistieria inimii mele ",
Editura ASCOR-Craiova, Craiova, 2000

proloagele
20 ianuarie
Pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Eftimie cel Mare (+473)
Acest Preacuvios, Parintele nostru, pana in zilele lui Leon imparatul (457-474).
marele Eftimie, a trait in vremea imparatiei Si era de neam din Melitina, mitropolia
lui Teodosie cel Mare (379- 395), ajungand Armeniei, din parinti binecredinciosi, Pavel
nr. 208 Cuvânt spre folos
si Dionisia, nascut din fagaduinta, ca marele
Ioan Botezatorul, purtand nume de veselie,
ca Eftimie veselie inseamna.
Pe acesta, dupa moartea tatalui sau,
mama sa l-a incredintat fratelui ei, care era
preot, iar acesta l-a dus la casa episcopului
Armeniei, care l-a crescut cu dragoste si cu
dascali de seama, randuindu-l de copil print-
re slujitorii bisericii, dupa puterile sale. Si,
deprinzand bine Sfintele Scripturi, viata
curata si toata invatatura credintei porunci-
ta crestinilor de Mantuitorul Hristos, la
vreme potrivita, a fost facut preot, iar epis-
copul i-a dat in seama grija manastirilor si a
schiturilor din toata mitropolia Armeniei.
Deci, fiind el de 29 de ani, s-a dus la
Ierusalim si, inchinandu-se la Sfintele
Locuri, s-a salasluit acolo, aproape de
Ierusalim, intr-o manastire numita Fara,
unde a cunoscut pe Cuviosul Teoctist,
pritenul sau de viata si de gand, fiind unul cu
altul ca un singur suflet in doua trupuri. Si
intelegand ei ca nu pot fi izvor de har pentru
altii, decat sfintindu-se mai intai pe ei insisi,
au alergat impreuna la adancul insigurarii
de lume, cautand sa se faca, ei mai intai pla-
cuti si de-aproape lui Dumnezeu.
Drept aceea, dupa cinci ani au iesit
din Fara si au mers de s-au salasluit intr-o
pestera din rapa unui munte din pustie,
catre Iordan. Si au locuit acolo multi ani, in
viata aspra de sihastri, necurmat trudindu-
si trupul si dorind in linste a vorbi cu
Dumnezeu prin rugaciune, aducand astfel in
sufletul lor hrana cea duhovniceasca intru
rabdare, in bunatate si in gandul cel smerit
al inimii. Si, din petrecerea aceasta, a prim-
it marele Eftimie de la Dumnezeu darul
Sfantului Duh, darul facerii de minuni si al
proorociei.
CUV@NT SPRE FOLOS
s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi
ISSN: 1843 - 8822
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,
sector 3, Bucure[ti
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro
pagina 8
Deci, cand a binevoit Dumnezeu, au
fost descoperiti de niste ciobani. Si au
inceput a veni la ei multi care se lepadau de
lume. Si au intemeiat manastire de obste si
lavra de sihastri, ca multi auzind pe fericitul
Eftimie, nu voiau sa se indeparteze de locul
unde era el. Si multi il slaveau si il
impresurau, iar bolnavii asteptau tamaduire
printr-insul. Si el aprig dorea puterile lui
Dumnezeu, prin linistea rugaciunii in pustie.
Drept aceea, luand pe ucenicul sau
Dometian, a iesit din chilia sa si a venit in
muntii dinspre Marea Moarta. Si, gasind un
put cu apa, a ridicat chilii si a ramas o vreme
acolo. Dar si acolo, vazmdu-se impresurat
de multime, s-a intors la chilia sa, la ava
Teoctist. Si petrecea in pustie toata sapta-
mana, iar sambata si Duminica se intalnea
cu cei care-l cautau, si multe fapte si semne
minunate a lucrat Dumnezeu printr-insul,
cum arata pe larg viata lui.
Si era cunoscut si cinstit Eftimie de
cei trei mari indrumatori ai vietii pustnices-
ti din Tara Sfanta, in vremea lui: Sfantul
Simeon Stalpnicul, fericitul Sava cel Sfintit
si Sfantul Teodosie; si toti patru aparau
dreapta credinta impotriva ratacirilor din
vremea aceea. Iar fericitul Eftimie a intors
la dreapta credinta, pana si pe imparateasa
Evdochia, care cazuse in ratacirea lui
Eutihie. Si s-a sfarsit acest sfant Parinte,
proorocind ca doi din ucenicii lui Elie si
Macarie, vor fi patriarhii Ierusalimului,
lucru care s-a intamplat intocmai. Si n-a
cautat niciodata vreo marire omeneasca, ci,
toata viata, a ramas un simplu iubitor de
straini si un indrumator de sihastri.
Deci, acest fericit, ajungand la 97 de
ani, a raposat intru Domnul in zilele impara-
tului Leon cel Mare.
Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;
Mobil: 0726.325.888
Cod fiscal nr. 12102616,
Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
web: www.sfantulgheorghe.ro