Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
174Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Formarea Constiintei Istorice

Formarea Constiintei Istorice

Ratings: (0)|Views: 8,627|Likes:
Published by egocrbl
aaa
aaa

More info:

Published by: egocrbl on Jan 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

01/26/2013

pdf

text

original

 
 
FORMAREA CONSTIINTEIISTORICE
1. Introducere
1.1 Argumentarea proiectului
Citatul urm
ă
tor, în care George Iva
ş
cu, în „Istoria literaturii române”face referire la cronicarii români, ne-a înf 
ăţ
i
ş
at un alt punct de vedere, carene-a inspirat: „În epoca feudal
ă
, cronicarii români, în cazul când nu erauclerici, deprindeau înc
ă
din copil
ă
rie, odat
ă
cu mânuirea penei de scris,
ş
ifolosirea spadei, a arcului
ş
i a buzduganului; orele de studiu alternau cu celede c
ă
l
ă
rie
ş
i exerci
ţ
ii milatare. Intelectualul român din trecut, curtean
ş
i el caatâ
ţ
ia dintre marii scriitori
ş
i arti
ş
ti ai Occidentului, nu cuno
ş
tea deliciile vie
ţ
iitihnite, iar rangurile ce i se acordau erau totdeauna înso
ţ
ite de reale
ş
igraave r
ă
spunderi. (...)Împrejur
ă
rile au f 
ă
cut ca via
ţ
a oamenilor de la Carpa
ţ
i
ş
i Dun
ă
re s
ă
r
ă
mân
ă
maimult decât în alte p
ă
r
ţ
i aspr
ă
 
ş
i dramatic
ă
. Pentru c
ă
au stat în mijloculevenimentelor ca militari, oameni politici
ş
i diploma
ţ
i, cronicarii din secoleleXVII-XVIII ne-au l
ă
sat relat
ă
ri pre
ţ
ioase nu numai ca documente istorice, ci
ş
ica m
ă
rturii ale unor sentimente
ş
i gânduri pl
ă
m
ă
dite odat
ă
cu istoria
ţă
rii lacare participau. În paginile lor, nara
ţ
iunea este înviorat
ă
adesea deam
ă
nuntele v
ă
zute la fa
ţ
a locului, care dau episoadelor
ş
i personajelormi
ş
care
ş
i via
ţă
.”Ne-am întrebat cum era via
ţ
a cronicarilor
ş
i de ce au scris letopise
ţ
ele.De cenu erau românii grupa
ţ
i în o singur
ă
 
ţ
ara
ş
i cum au reu
ş
it ardeleni s
ă
-
ş
ip
ă
streze identitatea dup
ă
secole de st
ă
pânire maghiar
ă
?
Ş
i mai ales ce estecon
ş
tiin
ţ
a istoric
ă
? Am, încercat s
ă
r
ă
spundem la toate aceste întreb
ă
ri alec
ă
ror r
ă
spunsuri ni se par interesante întrucât nu sunt evidente dar sunt de odeosebit
ă
importan
ţă
pentru identitatea noastr
ă
de români.
Pagina 1
 
Con
ş
tiin
ţ
a istoric
ă
se na
ş
te din încercarea de a construi identitatea unuipopor, ea reprezint
ă
sentimentul, intui
ţ
ia pe care fiin
ţ
a uman
ă
o are desprepropria existen
ţă
care reflect
ă
apartene
ţ
a sa la un anumit grup social, neam,na
ţ
iune. Con
ş
tiin
ţ
a istoric
ă
are la baz
ă
unitatea de limb
ă
, de teritoriu, dementalitate,eventual
ş
i religie sau de alte valori.
1.2 Formarea statelor medievale române
 ş
ti
Consider
ă
m c
ă
prima dovad
ă
a unit
ăţ
ii neamului ronesc îlconstitue formarea statelor medievale române
ş
ti
ş
i dorim s
ă
trecem repede înrevist
ă
cum s-a petrecut aceasta.În perioada marilor migra
ţ
ii, daco-romanii sunt pe rând st
ă
pâni
ţ
i de ImperiulHun, apoi de avari (neam asiatic înrudit cu hunii)
ş
i de c
ă
tre slavi.Românii, numi
ţ
i în izvoare „vlahi” au avut în aceast
ă
perioad
ă
ca form
ă
de organizare ob
ş
tea s
ă
teasc
ă
. Îns
ă
necesit
ăţ
ile de ap
ă
rare în fa
ţ
a incursiunilorr
ă
zboinice ale migratorilor au dus la apari
ţ
ia unor forme mai avansate deorganizare în compara
ţ
ie cu uniunile de ob
ş
ti. Acestea au fost voievodatele,cnezatele
ş
i banatele, forma
ţ
iuni ce întruneau câteva uniuni de ob
ş
ti având înfrunte un cneaz, un voievod (din slavon
ă
- conduc
ă
tor de oaste) sau un ban.Aceste forma
ţ
iuni au reu
ş
it s
ă
d
ă
inuie în timp deoarece acceptau obliga
ţ
iieconomice
ş
i militare c
ă
tre invadatorii ce s-au succedat în timp, în schimbulautonomiei
ş
i p
ă
str
ă
rii tradi
ţ
iilor.Întemeierea statelor medievale române
ş
ti a fost un proces complex, cumulte etape, de la unificarea grup
ă
rilor administrative regionale pân
ă
laob
ţ
inrea independen
ţ
ei
ş
i la formarea instuti
ţ
iilor necesare.
Voievodatul Transilvaniei
Cele mai vechi informa
ţ
ii despre voievodatele române
ş
ti se refer
ă
lateritoriul Transilvaniei. Dup
ă
anul 896 ungurii au migrat din stepele nord-pontice în Panonia unde au venit în contact cu ronii, iar pe m
ă
suraextinderii lor teritoriale în direc
ţ
ia Transilvaniei, ei s-au ciocnit cu forma
ţ
iunilepolitice locale române
ş
ti. În cronica maghiar
ă
"Gesta Hungarorum" ("Fapteleungurilor"), scris
ă
de un notar anonim (numit de istorici Anonymus) al regeluiBela (dupa opinia majorit
ăţ
ii istoricilor este vorba de Bela al III-lea, 1173-1196) se vorbe
ş
te despre trei voievodate rone
ş
ti: voievodatul lui
Pagina 2
 
Menumorut (în Cri
ş
ana, cu centrul la Biharea), voievodatul lui Gelu (pepodi
ş
ul Transilvaniei, cu centrul posibil la D
ă
bâca)
ş
i voievodatul lui Glad (înBanat, între Mure
ş
 
ş
i Dun
ă
re, cu centrul la Cuvin).Din secolul XI pân
ă
în secolul XIII Regatul Maghiar cucere
ş
te toat
ă
 Transilvania
ş
i îi impune o form
ă
politic
ă
unic
ă
. Voievodul Transilvaniei eranumit de Regele ungar
ş
i avea atribu
ţ
ii militare, judec
ă
tore
ş
ti
ş
iadministrative.Din motive militare
ş
i religioase în anul 1211 au fost adu
ş
i în
Ţ
araBârsei Cavelerii Teutoni, care
ş
i-au extins st
ă
pânirea în sudul
ş
i în r
ă
s
ă
ritulCarpa
ţ
ilor. Sunt numi
ţ
i sa
ş
i
ş
i incorpora
ţ
i în popula
ţ
ia autohton
ă
. Chiar dac
ă
descurt
ă
durat
ă
interven
ţ
ia lor pozitiv
ă
este vizibil
ă
 
ş
i azi, ei construind cet
ăţ
i înt
ă
rite (Feldioara, Cetatea Neagr
ă
, Cetatea Crucii) sau ajuntând ladezvoltarea celor existente prin cuno
ş
tin
ţ
ele avansate (Bra
ş
ov, Codlea,
ş
nov).Dar, pentru c
ă
au sublimat autoritatea maghiar
ă
 
ş
i nu au respectattermenii în
ţ
elegerii f 
ă
cute, au fost izgoni
ţ
i în anul 1225.Pentru c
ă
ordinul cavalerilor Ioani
ţ
i joac
ă
 
ş
i el un rol important înformarea
Ţă
rii Române
ş
ti
ş
i pentru a evita crearea vre-unei confunzii vrem s
ă
v
ă
explic
ă
m fugar diferen
ţ
ele dintre ace
ş
tia.
Cavalerii Teutoni
Aveau ca simbol crucea neagr
ă
pe fundal alb. Erau un ordin miliatar cruciatformat în secolul XII în Palestina.
Cavalerii Ioani
 ţ 
i
Au ca simbol crucea maltez
ă
(8 col
ţ
uri) de culoare alb
ă
pe fond negru. Au capatron pe sfântul Ioan de Ierusalim. Ordinul este fondat în 1099 la Ierusalim,de c
ă
tre un grup de negustori din sudul Italiei, pentru îngrijirea medical
ă
apelerinilor
ş
i ajutorarea s
ă
racilor. În timp îns
ă
se reorientez
ă
pentru lupta împotriva musulmanilor.
Cavalerii Templieri
Au ca
ş
i simbol crucea ro
ş
ie pe fond alb. Sunt forma
ţ
i în 1096, în urma primeicruciade, pentru asigurarea siguran
ţ
ei pelerinilor care c
ă
l
ă
toreau spreIerusalim. Numele lor ini
ţ
ial este „S
ă
rmanii Solda
ţ
i ai lui Cristos
ş
i ai Templuluilui Solomon”.
Ţ 
ara Romaneasc
ă 
 
Pagina 3

Activity (174)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Bogdan Fifiiţă liked this
Cristian Parfeni liked this
Crăiţa Puiu liked this
Croitoru Pamfil liked this
Florin Modiga liked this
Dany B Bob liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->