Professional Documents
Culture Documents
(I.Manzat...
La fel de adevarat este insa ca “nici una dintre aceste orientari nu este perfecta –
dimpotriva fiecare dintre ele dispune atat de virtuti cat si de limite importante” (M.Zlate,
Fundamentele Psihologiei, ed.a4a, Polirom, 2009).
Considerand cele afirmate mai sus de M.Zlate, prezentul referat isi propune o trecere in
revista, neexhaustiva a “virtutilor si limitarilor” (I.Manzat….) a uneia dintre scolile
reprezentative pentru abordarea obiectului psihologiei prin prisma vietii psihice
interioare.
Este vorba de psihanaliza si de abordarea subconstientului ca obiect de studiu al
psihologiei.
1
I. Sigmund Freud, parintele psihanalizei
SIGMUND Freud s-a nascut la 6 mai 1856 in Freiburg. Familia se muta la
Viena. Freud este pasionat de lectura si studiu, este dotat pentru invatarea
limbilor straine, cunoscand 7 limbi, inclusiv greca si latina. A fost inspirat de
personalitati ca: Hannibal, Cromwell, Shakespeare, Goethe si Darwin.
Intre 1873 si 1881 studiaza medicina dar este interesat si de filozofie si logica.
In 1885, Freud pleaca la Paris, la un spital renumit de boli nervoase,
Salpetriere, spital considerat de referinta la acea vreme, unde profesa celebrul
Jean Martin Charcot (1825- 1893).
Se casatoreste in 1886. In 1881 ii apare prima carte “Introducere in afazie”,
dar cartea care il lanseaza este “Interpretarea viselor”, aparuta in 1900. In
1938 este obligat sa paraseasca Viena (ca urmare a invaziei naziste) si se
stabileste la Londra unde se stinge dupa numai un an de exil, la 23 septembrie
1939.
In cartea sa “Fundamentals of Psychology” (Psychology Press, 2009, SUA),
Michael W.Eysenck, considera ca Sigmund Freud este cea mai influenta
personalitate in intreaga istorie a psihologiei si ca faima acestuia se bazeaza
intr-o covarsitoare majoritate pe rolul sau de fondator al psihanalizei, pe care
Eysenck o denumeste “abordarea psihodinamica”, termen preluat de la Jarvis
(2004).
2
Dem.Zamfirescu, Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana, p29,
Editura Trei, 2003).
Ca si structura a aparatului psihic, Freud a elaborat doua teorii. Prima, pana in
1920, distingea inconstientul, preconstientul si constientul : “impulsurile
circula, pe verticala celor trei instante, ascendent si descendent; miscarea
regresiva se exprima in reprimari si refulari, iar cea asecendenta in deplasari si
sublimari.” (Vasile Dem.Zamfirescu, Introducere in psihanaliza freudiana si
postfreudiana, p109, Editura Trei, 2003). Dupa 1920, teoria se refera la
personalitate si cuprinde: Sinele, Eul si Supra Eul. Sinele este “cea mai
arhaica zona, tot ce este ereditar, dat la nastere, instinctele inainte de toate.
(Matei Georgescu, 2000, apud Vasile Dem.Zamfirescu, Introducere in
psihanaliza freudiana si postfreudiana, p2109, Editura Trei, 2003). “Eul
actioneaza ca un intermediar intre Sine si lumea interioara. Supraeul
prelungeste influenta paterna si materna functionand ca o cenzura morala. Din
1923, S.Freud defineste si un Eu Ideal care, spre deosebire de Eu (omul asa
cum este) reprezinta omul asa cum ar trebui sa fie, modelat de o cenzura
morala puternica.” (Vasile Dem.Zamfirescu, Introducere in psihanaliza
freudiana si postfreudiana, p109, Editura Trei, 2003)
Ce este psihanaliza?
3
unei discipline stiintifice”. Adauga si ca “psihanaliza este o metoda
psihoterapeutica care dat rezultate in tratarea isteriei, nevrozelor anxioase,
obsesiilor, fobiilor, perversiunilor sexuale, etc.” (I.Manzat, Istoria psihologiei
unversale, p108, 2003).
“Intreaga sarcina a tratamentului psihanalitic – scrie Freud – ar putea fi
rezumata in formula “transformarea oricariu insconstient pathogenic in
pathogenic constient” (apud I.Manzat, Istoria psihologiei unversale, p108,
2003).
M.W.Eysenck (2009) subliniaza existenta a doua directii oarecum separate, si
defineste psihanaliza ca fiind: (1) un set complex de teorii despre dezvoltarea
emotionala umana si (2) o forma de tratament care se bazeaza in parte pe
aceste idei teoretice.
Tot Eysenck (2003) defineste psihoterapia ca fiind o forma de tarapie care
poate fi considerata drept prima “vindecare prin vorbire’ (orig. “talking
cure”), avand ca baza convingerea freudiana ca indivizii care au
expenrimentat traume in copilarie tind sa reprime amintirile despre aceste
evenimente “fortandu-le” in inconstient.
4
metapsihologic decat sa-si verifice tezele si conceptele si, ceea ce a fost prilejul
unor erori grave, sa extinda sfera acestor concepte in domenii eterogene –
psihologie sociala, sociologie, etnografie, filozofia culturii, etc. – cu care nu
avusese un contact empiric direct sau o formatie corespunzatoare...”
5
c) A dezvoltat prima forma sistematica de terapie pentru tulburari mentale
avand ca baza principii psihologice. Este de remarcat ca psihanaliza este
cel putin la fel de puna (daca nu chiar mai buna) decat majoritatea
formelor “competitoare’ de terapie chiar dupa mai bine de 50 de ani de la
“lansare”.
d) Teoria lui Freud despre dezvoltarea psihosexuala a fost prima teorie
sistematica despre personalitate.
e) “Psihoanaliza a fost teoria despre comportamentul uman cu cea mai
puternica influenta asupra societatii... a alterat profund ideile societatii
vestice despre natura umana si a schimbat felul in care ne percepem pe noi
insine si experientele noastre” (Williams, 1987, apud M.W.Eysenck,
“Fundamentals of Psychology” p23, Psychology Press, 2009, SUA)
In incheiere as adauga: “Freud nu ne-a purtat spre pamantul fagaduintei asa cum sperau
cei mai de nadejde adepti ai săi. Dar ideile sale au exercitat o influentă atat de puternica,
6
incat, potrivit lui Ernest Gellner, psihanaliza a devenit “ idiomul dominant al discutiilor
privitoare la personalitatea umană si la relatiile umane". (Anthony Storr, Freud ,
Humanitas, 1998, p171).