Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
126Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Metode de învăţământ

Metode de învăţământ

Ratings: (0)|Views: 5,847 |Likes:
Published by roxana_latu

More info:

Published by: roxana_latu on Jan 19, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2013

pdf

text

original

 
Metode de învăţământ
Teoretic, ideea de metodă vine dispre cunoşterea ştiinţifică, dinspre stiinţă şiacţiunea acţiunea întemeiată pe cunoaştere. Alstfel în semnificaţie originară, cuvântulmetodă, provenit din grecescul methodos (odos = cale, drum şi metha = catre, spre),inseamnă „cale care duce spre”...aflarea adevarului; „cale de urmatîn vedereadescoperirii adevărului; un mod de „urmărire”, de cercetare a unui lucru, de cautare, deexploatare a unui fenomen obiectiv în vederea aflării adevărului; drum de parcurs invederea atingerii unui scop, a obţinerii unui reyultat determinat.Realitatea este că metodele de instruire îşi au sorgintea în metodele de cunoştereştiinţifică. Numai că elaborarea ştiinţei şi transmiterea ştiinţei nu sunt acelaşi lucru. Dacaîm domeniul ştiintei metoda işi păstrează cu fidelitate semnificaţia ei iniţială, odatătranspusă în planul activităţii didactice, ea capătă alte înţelesuri, devine altceva decât uninstrument destinat să faciliteze cunoaşterea ştiinţifică. De această dată, ea preai un altstatut, un statut pedagogic, transformându-se într-un intrument de cunostinţe careîtruchipează anumite adevăruri; devine o cale de dezvăluire a adevărurilor în faţa celor care învaţă; devine o modalitate de formare în mintea elevilor a unor reprezentări desprelumea obiectelor şi fenomenelor realităţii.Pentru profesor, metoda reprezintă, în felul acesta, o cale de organizare siconducere a activitatii de cunoastere (invatare) a elevului; o cale de conducere inspreconstructia cunosterii individuale a acestuia; un isntrument didactic cu ajutorul caruia iidetermina pe cei aflati pe bancile scolii la un demers de asimilare activa a unor cunostinte si forme comportamentale, de stimulare in acelasi timp, a dezvoltarii fortelor lor cognitive, intelectuale.Pentru elevul care se gaseste intr-o situatie oarecum asemanatoare omului care seocupa de cercetarea stiintifica, metoda inseamna drumul pe care il parcurge de lanecunoastere la cunoastere; calea care il conduce de la o cunoastere mai putin profundaspre una mai adanca. Metoda apare ca un instrument de munca ce-l plaseaza intr-osituatie de ucenicie, de persoana care intreprinde o actiune de cautare a adevarului, deredescoperire a unor adevaruri noi pentru el, cunoscute deja de catre umanitate; se prezinta ca o modalitate de asimilare active a unui sistem de noi cunostinte, priceperi sideprinderi (tehnici de actiune), de dezvoltare concomitent, a potentialitatilor sale decunoastere si de actiune.Intr-o versiune mai moderna, metoda este interpretata drept o modalitate pe carfe profesorul o urmeaza pentru a-i face pe elevi sa gaseasca singuri calea proprie de urmatin redescoperirea adevarurilor sale, in gasirea solutiilor necesare la rezolvarea de problemelor teoretice si practice cu care se confrunta in procesul invatarii.Intr-un sens mai larg, se poate spune ca metoda nu separa, ci uneste intr-un totorganic actul invatarii si cel al predarii si invers, acesta aflandu se intr-o interdependenta
 
si influenta reciproca, strans legate prin scopul sau obiectivul urmarit si prin munca incomun a celor doi parteneri.Se poate conchide, in cele din urma, ca metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunosterea stiintifica spre invatamant, ci si alunei elaborari specifice care apartine creatiei didactice. Determinarea unui drum este ocreatie, deoarece presupune o acumulare de regului dde bna parcurgere a traseului.
Modalitati de clasificare a metodelor de invatamant
In cele ce urmeaza, vom aduce in atentie cateva dintre incercarile cele maireprezentative si mai des utilizate in literatura si practica pedagogica de actualitate.O prima clasificare are in vedere un criteriu istoric, de raportare a metodelor lacerintele de ieri si de astazi ale invatamantului, departajandu-le in doua grupe:- metode vechi, denumite si “traditionale” sau “clasice”, in esenta cele care fac apel lacomunicarea directa, in curs de transformare si ele- metode noi sau “moderne”, expresie a celor mai recente inovatii pedagogice, in esentacentrate pe elev, pe activitatea si devoltarea personalitatii acestuia.Metodele vechi se subdivid in:- metode asa-zis didacticiste- metode atractive- metode asa-zis intuitive- metode asa-zis traditionaleMetodele noi sunt cele care pornesc de la principiul potrivit caruia “scoala estefacuta pentrul copil si nu copilul pentru scoala”. Acestea sunt grupate in:- metode libertine, anarhiste- metode atractiveAceasta incercare de a opune “metodele noi” celor “vechi” nu poate fi sortitadecat unei simplificari a lucrurilor. Este stiut doar ca nu tot ceea ce este vechi este sidemodat, tot asa dupa cum nu tot ceea ce este nou este si modern. Asa cum s-a mai aratat,in masura in care asa-zisele metode “clasice” sau “traditionale” pozitive se pot apropia deexigentele invatamantului conteporan, ar fi nejust sa fie negate, parasite sau privite inopozitie cu diversele metode mai noi sau cu unele orientari metodologice mai recente. Inrealitate valentele multora dintre metodele “vechi” nu au fost indeajuns exploatate panain prezent. Metode ca: expunerea, conversatia, lectura, exercitiul, demonstratia, lucrarile practice etc. ascund in sine inca multe rezeve care isi asteapta o valorificare deplina abiade aici incolo. Asemena metode pot si trebuie sa fie “modernizate”, adica revitalizate si
 
optimizate prin raportare la o noua strategie a muncii didactice, ceea ce va justificamentinerea si frecventa lor utilizare, in continuare, in practica scolara.
Metode de comunicare orala
A. Metode expozitive (afirmative)
1. Explicatia
Este o cale usoara, rapida si eficienta de dezvaluire, pe baza unei argumentatiideductive, a unor date noi. In acest sens se enunta mai intai, cu claritate un concept, odefinitie, o regula, un principiu etc. sau se prezinta un fenomen un cuvant nou, o expresie,o sintagma, o situatie etc. si numai dupa aceea se analizeaza si exemplele sauargumentele, adica premisele, cauzele, interpretarile care servesc la deslusirea siconfirmarea celor explicate. In felul acesta elevii sunta ajutati sa si clarifice si sa siadanceasca intelegerea noilor cunostinte prin raportarea lor la niste structuri de ordininferior acestora. Desi este o cale eficace, facila si rapida de obtinere a unor cunostinte,limitand riscurile ivirii unor greseli generate de efortul confruntarii cu probleme, alcautarilor si descoperirilor, accentul cazand totusi pe receptarea adevarului, pereproducerea argumentatiei deductive, pe insusirea logicii ce sta la baza analizeiintreprinse si nu pe constructiile proprii ale elevului.
2. Naratiunea (povestirea)
 Naratiunea care poate lua forma povestirii sau a basmului, este o metoda de maresucce, deoarece ea raspunde unei inclinatii firesti si puternic resimtita la copii, aceea spreimaginar, miraculos, fantastic si istorisire. Cu ajutorul povestirii copiii patrund cuusurinta in lumea basmelor si fabulelor, gusta farmecul legendelor si miturilor, traiescepisoade sau fapte istorice petrecute demult, iau cunostinta de intamplari spectaculoase side mare semnificatie din viata unor personaje, eroi etc.Importanta este si activitatea de repovestire. Aceasta intretine dorinta copilului dea se afirma, de a fi in centrul atentiei, de a si manifesta capacitatea creativa. Motiv pentrucare este bine ca el sa fie incurajat si antrenat sa vorbeasca independent.
3. Metoda descrierii
Este o metoda de cunoastere prin atribuire de proprietati, staruind asupraaspectelor pregnante de forma, dimensiune, stare de spirit, context de relatii etc. In acestsens descrierea este cuprinsa in judecati si se exprima in proprietati de tipul “obiectul Xeste voluminos” sau “persoana Y este suparata”. Cu alte cuvinte este o afirmatie calucrurile se reprezinta asa si asa.

Activity (126)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Nicoleta Amzăr liked this
Razzar Razz liked this
Mirza Ioana liked this
doina_gaby9380 liked this
Florentina Tanu liked this
Ceban Serafim liked this
Cojocaru Catalin liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->