Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
atestat comunism

atestat comunism

Ratings: (0)|Views: 915|Likes:
Published by arhlaura

More info:

Published by: arhlaura on Jan 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2013

pdf

text

original

 
catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului
ANUL II - 2005-2006:
ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS 
Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade
LOCUINTA IN PERIOADA COMUNISTA
Extras din:A.M. Zahariade,
TWO BOOKS, THE COMMUNIST DREAM & DACIA 1300. FRAGMENTS OF AN  ARCHITECTURAL LANDSCAPE,
publicat in:Sandquist,T. & Zahariade,AM,
DACIA 1300 – MY GENERATION 
,
Simetria, 2003
 
Mic cuvint inainte:
Cartea
DACIA 1300-MY GENERATION
, a aparut in engleza ca documentatie a lucrarii video cu acelasinume a artistului suedez de origine romana Stefan Constantinescu. Partea referitoare la arhitecturaepocii comuniste a pornit de la pasajul de mai jos, care exprima si parerea multor arhitecti activi inaceasta perioada.
 Atunci cînd sînt întrebati, românii de astazi raspund aproape invariabil, ca socotesc ultimii ani ai domniei lui Dej si pecei dintîi ai cîrmuirii lui Ceausescu drept o perioada de liberalism, o « epoca de aur » atît fata de anii ’50 cît si fata deanii ’80. Se întelege ca atît liberalismul cît si caracterul auriu al epocii sînt termeni relativi, care trebuie întelesi numai încontextul socialismului românesc. Cu toate acestea, ei reflecta o realitate obiectiva : Gheorghiu-Dej a lasat succesorului sau o Românie care începuse sa se ridice si un popor care începuse sa spere.
(din Vlad Georgescu,
Istoria românilor. De la origini pîna în zilele noastre
1
)
Pina la aceasta cercetare, si eu am crezut ca aceasta perioada, pe care am trait-o, reprezinta“epoca de aur” a arhitecturii postbelice, ca arhitectura romaneasca mergea in acelasi pas cu lumeaoccidentala (cu realizarile si cu erorile ei). Pornind de aici, am incercat sa cercetez – de la distantacelor treisprezece ani trecuti de la schimbarea de regim - modul in care a evoluat arhitectura si viataprofesionala in perioada comunista; am incercat sa confirm, sa infirm sau sa nuantez temeiul acesteipareri. Cercetarea a fost dificila si departe de afi terminata. Dar ceea ce am reusit sa descopar pinaacum pe parcursul cercetarii este tulburator de trist din multe puncte de vedere, este in mare masuraistoria unei drame care nu poate fi descifrata inafara unei legaturi foarte strinse cu evolutia politica aRomaniei acestei perioade. Motiv pentru care, articolul din care este extras acest fragment este, defapt, o introducere intr-o istorie politica a arhitecturii romanesti, structurata dupa urmatoarelecapitole: Why two books?, The Heritage, The Decisive 1952, The Planned Investment and its Themes,New Buildings and Forms, The Perverse Candour of the Profession.
Fragmentul care urmeaza face parte din capitolul
NEW BUILDINGS ANDFORMS: 
LOCUINTA SI ORASUL SOCIALIST pp. 68-79
Traducere din engleza: Vera Marin & Ana Maria ZahariadeInvestitia în constructia de locuinte reprezinta o prioritate foarte importanta a perioadei, fiind considerata oficial undomeniu de mare importanta pentru “continua înflorire materiala si spirituala a poporului român si a gradului decivilizatie a întregii societati”
2
. De aceea, tema beneficiaza de o atentie speciala atît din partea Partidului (multePlenare, Conferinte, întîlniri oficiale cu arhitectii sînt dedicate acestui subiect), dar si din partea arhitectilor (dinmoment ce reprezinta partea cea mai substantiala a proiectelor si a studiilor executate în aceasta perioada). Este siprogramul arhitectural cu cea mai paradoxala dinamica: pe de o parte, nu se poate nega progresul cantitativ si
1
 
Editura Humanitas, Bucuresti, 1992, p.274 ; editia prima : Jon Dumitru Verlag, München, 1984
2
 
Cel mai probabil, în timpul ultimei decade a regimului comunist, aceasta prioritate nu mai este valabila ; datele reale nu sînt înca publice.
 
catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului
ANUL II - 2005-2006:
ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS 
Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade
calitativ (numar de unitati, suprafata locuintei, echipare), pe de alta parte locuinta ramîne în limitele unei uniformitatiapasatoare, marcînd viata sociala si orasele României pentru generatii.Investitiile pentru locuinte prevazute prin
Planurile Cincinale
cresc continuu de-a lungul perioadei, încercînd saraspunda cresterii spectaculoase a populatiei urbane, care, la rîndul ei, este o consecinta a industrializarii masive sifortate (în paralel cu saracirea satelor): în 1948, în orase erau 3 487 995 de locuitori (22% din populatia tarii); în1965, 5 667 559 (29,8%); în 1985, 11,540,494 (50,6%). Numarul de locuinte (
apartamente conventionale
) construiteeste reflectat în cifrele oficiale astfel: între 1951-60, 66 000 apartamente; între 1960-70, 528 500; între 1971-80, 1320 000; între 1981-90, numarul planificat este de 1700000 (cifra finala nu este certa). Directivele pentru 1990prevad o locuinta pentru fiecare familie, si o camera pentru fiecare membru al familiei. Lasînd la o parte faptul caultimele estimari nu iau în considerare demolarile masive din zonele traditionale ale oraselor, ritmul constructiei afost într-adevar foarte alert de-a lungul intregii perioade.Trebuie subliniat faptul ca majoritatea locuintelor erau finantate din fondurile centralizate ale Statului. Proportia delocuinte construite din fonduri personale este foarte redusa pîna în 1966 (majoritatea fiind în zonele rurale), cînd sepetrece o schimbare importanta în structura investitiilor:
Decretul Consiliului de Stat 1455/1966 
permite si încurajeaza finantarea si constructia de noi locuinte urbane prin fonduri ipotecare, garantate prin veniturilepersonale; le va urma o serie întreaga de prevederi legale privitoare la aceasta chestiune (de exemplu, mai tîrziu, sevor accepta si în mediul rural locuinte private unifamiliale de dimensiuni reduse).
3
Acest moment se înscrie în spiritulde relativa relaxare a raporturilor dintre Stat si individ care caracterizeaza scurta perioada de dupa moartea lui Dej.
4
 Este evident ca cei din conducerea Statului realizasera faptul ca era imposibil de facut fata ca si pîna atunci (adicanumai prin investitie publica) sporului demografic urban.
5
Asa cum o arata volumul de constructii descris prin cifremai sus, noua idee pare sa functioneze, mai ales la început, cînd termenii si conditiile împrumuturilor erau destul deatractive. Mai tîrziu, atît costul unui apartament cît si ratele dobînzilor cresc foarte rapid, ajungînd de-a dreptul înrobitoare la sfîrsitul perioadei comuniste.Din punct de vedere arhitectural-urbanistic, subiectul este copios, prea bogat pentru a fi descris în detaliu în limiteleacestui studiu. Vor fi puse în evidenta doua aspecte distincte, dar cu dinamici complementare: primul astect privestetipurile de locuinte, celalalt relatia locuintei cu orasul.LOCUINTA: TIPURI, SCHEME DISTRIBUTIVE, DIMENSIUNI Înca de la începutul anilor 1950 si pîna în 1989, locuinta este plasata sub semnul maximei eficiente economice; prinurmare, ea va fi tinta favorita a proiectarii tipizate. Desi înainte de al Doilea Razboi Mondial, locuintele ieftine existau
3
 
A mai existat un experiment similar în 1950 (HCM 758/1950), dar care a fost repede abandonat.
4
 
În 1967 sînt permise chiar mici initiative comerciale private – dar nu pentru mult timp.
5
 
O crestere foarte importanta era prevazuta pentru viitor, ca o consecinta a legii umilitoare privind controlul nasterilor – HCM26 /1966
 
catedra de istoria & teoria arhitecturii øi conservarea patrimoniului
ANUL II - 2005-2006:
ARHITECTURA – LOCUIRE – ORAS 
Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade
ca preocupare atît politica cît si arhitecturala, modernismul românesc nu este axat pe acest aspect (în Romania,programul social al miscarii moderne este înlocuit de dezbaterea estetica; aspect cu semnificatii culturale localefoarte importante). De aceea, spre deosebire de ceea ce se întampla în acelasi timp în tarile vecine (ca Polonia,Cehoslovacia, Ungaria etc.), unde se fac studii tipologice remarcabile privind locuinta ieftina si se experimenteazavariate tipuri de implantari urbane, se poate afirma ca, la noi, cultura moderna a locuintei este elaborata duparazboi, în Institutele de Proiectare (mai ales în IPCT, Institutul pentru proiecte si constructii tip). Este vorba mai alesde noi scheme de proiecte-tip si de noi tehnologii de constructie, de industrializarea constructiei si de prefabricare,de reduceri de costuri. În paralel se fac multe proiecte “unicat” (termenul este folosit în perioada respectiva înopozitie cu cel de proiect-tip). Totusi, în proportie coplesitoare, realizarile perioadei urmaresc reproduceri si adaptaride proiecte-tip. Noua cultura rationalista a locuintei urmareste
sui-generis
(adaptîndu-se la conditiile locale) pasiistudiilor tipologice elaborate la Bauhaus înainte de razboi.
Coordonarea modulara
dintre proiectarea tip si productiade materiale de constructie si echipamente este unul dintre obiectivele urmarite (ca si în Occident, de altfel),coordonare care, teoretic, ar fi avut mai multe sanse si ar fi putut fi mai eficienta într-o economie centralizata siplanificata. Realitatea comunista nu a confirmat însa aceasta ipoteza.De-a lungul perioadei, schemele functionale si suprafata locuibila se îmbunatatesc în mod constant.
6
Din aceastaperspectiva, 1966 este un moment de cotitura, pentru ca, odata cu acceptarea apartamentelelor proprietatepersonala, se accepta si standarde mai generoase pentru ele (desi acest lucru va avea un efect negativ asupraapartamentelor construite de Stat). Simultan, se elaboreaza norme si regulemente mai flexibile, care permit o maimare diversitate de tipuri (9 tipuri de familii în loc de cele 4 tipuri din 1960, introducerea dormitorului de o singurapersoana si diversificarea categoriilor de confort – HCM 1650/1969). Atît documentele oficiale cît si literaturaprofesionala considera sfîrsitul anilor 1960 si începutul anilor 1970 ca fiind “încheierea perioadei predominantcantitative si trecerea la o perioada predominant calitativa”. Prin urmare, se pot observa abordari noi si mai subtilecare privesc flexibilitatea, integrarea în principiile proiectarii a rezultatelor unor anchete si studii sociologice (deexemplu investigatii privind modul în care sînt folosite apartamentele, sau aspiratiile utilizatorilor).
7
 Cu toate acestea,tipologia prezinta o uniformitate evidenta, pentru ca se concentreaza aproape exclusiv pe studiul apartamentului sial locuirii colective (imobilul de apartamente).La început, proiectarea locuintei ataca atît chestiunea locuintei individuale cît si pe cea a micilor ansambluri delocuinte plurifamiliale de înaltime medie, continuînd astfel traditia de dinainte de razboi. Foarte curînd însa, accentulva cadea pe blocul de locuinte, care devine astfel (mai ales dupa 1958-1959) cel mai important, daca nu cumvasingurul, program de proiectare. În 1985, Ceausescu anunta oficial ca “în 1990, 90-95% din populatia Bucurestiului
6
 
Nu sînt multi arhitecti care sa îsi aduca aminte ca primele apartamente din zona Bucurestii Noi – terminate în 1956, probabil pebaza unor prototipuri sovietice – erau destinate folosintei comune a doua familii, FARB, A 10 /58.
7
 
În anii 1970, IPCT are un laborator sociologic propriu; în acelasi timp, este creat si un laborator de futurologie.

Activity (0)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Sirbu Cosmina liked this
Mironova Elena liked this
Andrei Dudea liked this
Andrei Dudea liked this
Andrei Dudea liked this
wickedanne liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->