Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
31Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Nicolae Bagdasar- Portrete

Nicolae Bagdasar- Portrete

Ratings: (0)|Views: 622 |Likes:
Published by marguerite22

More info:

Published by: marguerite22 on Jan 20, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/08/2013

pdf

text

original

 
PREFAŢĂ
Am ezitat uneori dacă să las printre manuscrisele mele postume paginile ceurmează. Ceea ce mă făcea să ezit, era faptul că în zugrăvirea unora din figurileprezentate am fost silit să folosesc prea mult negru, că ele apar cu prea multeslăbiciuni omeneşti. Dar în cele din urmă a prevalat motivaţia că toate fapteleevocate în legătură cu ele sunt autentice, că trăsăturile de caracter pe care le-amrelevat se bazează pe astfel de fapte şi că deci nu eu sunt răspunzător dacă fondullor sufletesc a fost atât de deficitar.S-ar putea să fiu învinuit că am menţionat fapte, care ar fi trebuit să fie trecutesub tăcere. Dar n-am menţionat decât fapte care erau de notorietate publică, acţiunidin care autorii lor nu făceau nici un secret, pe care uneori le manifestau cudezinvoltură şi cu cinism. Şi, atunci, de ce ar fi trebuit să fiu eu mai grijuliu deprestigiul lor decât au fost ele însele?Apoi, unele din aceste personaje au ştiut să-şi creeze, în viaţă, o reputaţieprestigioasă, falsă, înşelând opinia publică asupra valorii lor ştiinţifice şi morale. Eule-am smuls masca, pentru ca măcar posteritatea să le cunoască aşa cum au fost înrealitate.Cu conştiinţa împăcată că n-am exagerat nimic, nici în trăsăturile pozitive, nici în trăsăturile lor negative de caracter, că m-am menţinut în limitele adevărului, îmiexprim speranţa că odată şi odată, când vremurile revoluţionare pe care le trăim vor trece, paginile ce urmează vor vedea lumina tiparului.N. Bagdasar 
1
 
CUPRINS
1. – C. Rădulescu-Motru……………………………………………….pag. 32. - P. P. Negulescu……………………………………………………..pag. 333. – D. Gusti…………………………………………………………… pag. 694. – I. Petrovici…………………………………………………………..pag. 1095. – Nae Ionescu………………………………………………………..pag. 1366. - Mircea Florian……………………………………………………. .pag. 2347. – Mihail Ralea………………………………………………………. pag. 2478. – Tudor Vianu………………………………………………………. .pag. 2759. – Anexă........................................................................................pag. 296
2
 
C. RĂDULESCU-MOTRU
Cu oarecare aprehensiuni am început, prin noiembrie 1918, după ce abia mă înscrisesem la Universitate, urmez cursul de psihologie al profesorului C.Rădulescu-Motru. Făcusem războiul şi mai păstram în suflet ura nu numai împotrivaneilor, contra rora luptasem pe front, ci şi împotriva acelor roni agermanofililor, cum li se spunea atunci – care, în timpul neutralităţii ţării noastre din1914 până în 1916, îşi manifestaseră simpatiile pentru nemţi şi militaseră pentruintrarea noastră în război alături de ei sau care, sub ocupaţie, se puseseră în slujbalor. N-aş putea spune prin ce acţiuni personale C. Rădulescu-Motru îşi atrăseseepitetul infamant de germanofil şi nici din ce cauze apoi, după înfrângerea armateinoastre în toamna anului 1916 şi retragerea ei în Moldova, rămas în Bucureşti,fiindcă soţia îi fusese bolnavă, a fost ridicat din ordinul comandamentului trupelor bulgare de ocupaţie şi deportat în Bulgaria. Ştiu însă că el acceptase să candidezepe listele guvernului Marghiloman – un guvern impus de nemţi în primăvara anului1918 şi detestat de opinia publică – că fusese ales deputat sub ocupaţie şi că primiseşi postul de director al Teatrului Naţional din Bucureşti, fapte care, după înfrângereaputerilor centrale şi izgonirea trupelor germane din ţară în toamna anului 1918, îicreaseră din punct de vedere politic o situaţie dificultuoasă.Dar de la primele lecţii, aprehensiunile au început să se risipească. Felul săude a fi, ar fi neutralizat în adevăr orice ostilitate. Ba îmi amintesc ce indignat am fostcând, peste câteva săptămâni, la una din lecţiile sale, un ins care după vârstă nupărea a fi student – avea în orice caz cu mult peste 30 de ani – şi care stătea înbanca întâi, s-a sculat şi a părăsit ostentativ sala, declarând în auzul tuturor: „Tot maimenţionăm pe nemţi, nu ne-am săturat de ei”, când C. Rădulescu-Motru pronunţasenumele lui W. Wundt. Dascălul şi-a păstrat calmul, s-a făcut că nu l-a observat şi şi-acontinuat lecţia. Insul, care era probabil convins că făcuse un gest patriotic şi că prinaceasta îşi liniştise conştiinţa, n-a mai reapărut după aceea. Înalt, drept ca o lumânare, bine făcut, călcând apăsat şi sigur de sine, C.Rădulescu-Motru făcea impresia unui om voluntar şi energic. Avea o figură rotundă,o frunte lată, purta atunci o mustaţă în furculiţă şi fiindcă nu apăruseră încă ochelariimoderni cu rame şi cu braţe din bagà, purta ochelari care se prindeau de bazanasului şi care, ca să nu cadă şi să se spargă, erau agăţaţi de un şnur negru petrecutpe după ureche şi prins el însuşi de un nasture al vestei. Ochii, de o culoare
3

Activity (31)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Gelu Diaconu liked this
daniluz8888706 liked this
Mihai Zadnipru liked this
kostika46 liked this
Dan liked this
Dan liked this
Carmen liked this
florina50 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->