You are on page 1of 7

Bibliografie:

•Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana-


acquis-ul comunitar, nogocierile si Tratatul de aderare, impactul
integrarii, ghidul si tipurile de proiecte cu finantare comunitara ; Conf.
Univ. Dr. Ion Nita, Lumina Lex, Bucuresti, 2007.
•Un ghid pentru tinerii romani Ce este
Uniunea Europeana ? Est, Bucuresti, 2001.

•http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.html.
•www.wikipedia.org.
•www.referat.ro.

IN 10
decembrie 1948, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat
Declaratia universala a drepturilor lui, prin care statele membre se angajau ‘’sa
asigure respectarea universala si efectiva a drepturilor omului si a libertatilor sale
fundasmentale". Reluand principiile enuntate cu doua secole in urma de
Declaratia drepturilor omului si ale celateanului (1789), perspectiva
contemporaneitatii ce cunoscuse doua razboaie mondiale, cu tragicele lor
consecinte, Declaratia sublinia faptul ca ‘’recunoasterea demnitatii inerente
tuturor membrilor familiei si drepturilor lor egale si inalienabile, constituie
fundamental libertatii, justitiei si pacii in lume".
Doi ani mai tarziu, Consiliul Europei. creat in 1949 ca espresie a aspiratiei
la unitatea continentului si la realizarea ‘’ideii europene", a propus spre semnare
Conventia europeana a drepturilor omului. Aceasta reprezenta un pas spre
respectarea ‘’promovarii idealurilor si principiilor ce alcatuiesc patrimoniul comun"
al popoarelor europene, surse ale libertatilor individuale, politice si ale
preeminentei dreplului care ,,fundamenteaza orice democratie adevarata".
Cele 10 State fondatoare ale Consiliului Europei, ce numara astazi peste
40 de membri, confereau in acest fel o pozitie cheie unei teme de mare
actualitate, transformand-o intr-o conditie de recunoastere a statutului democratic
si de participare activa a stalelor la acest for continental. Devenit, mai cu seama
dupa 1989, o institutie paneuropeana, Consiliul Europei este chemat sa-si
intensifice actiunile pentru a face fata cerintelor unei lumi in plina evolutie si
transformare.
In cei 50 de ani de existenta, Consiliul Europei a elaborat variate
programe in domeniul drepturilor omului, multe dintre activitatile sale sociale,
juridice, educationale sau culturale fiind axate pe aceasta tematica. Acestea sunt
gandite si realizate de o serie de structuri precum: Comitetul Ministrilor,
Adunarea Parlamentara, Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa.
Pentru a-si atinge scopurile de consolidare a democratiei si de punere in aplicare
a drepturilor omului, Consiliul are parteneri guvernamentali, organizatii
interguvernamentale si nonguvernamentale. El coopereaza cu Uniunea
Europeana, Uniunea Europei Occidentale, Organizatia pentru Securitate si
Cooperare in Europa, Organizatia Natiunilor Unite.
Un mare numar de organizatii nonguvernamentale (ONG) internationale,
cu statut consultativ pe langa Consiliul Europei, impreuna cu organizatii
nonguvernamentale nationale si locale urmaresc cu regularitate activitatile
Consiliului Europei in domeniul drepturilor omului si contribuie la realizarea lor.
In aceasta politica de aparare si consolidare a drepturilor si libertatilor
fundamentale fiecare cetatean trebuie sa-si gaseasca rolul de factor raspunzator,
de participant direct la dinamica socictatii in spiritul demnitatii, al libertatii, al
egalitatii sanselor si a/ solidaritatii.
Contribuind la coeziunea europeana, la afirmarea unei idenlitatii europene
comune, Consiliul Europei a constituit si constituie un partener de seama al
Uniunii Europene tocmai din perspectiva constientizarii intregului continent la
problematica sensibila a drepturilor omului.
Uniunea Europeana este o organizatie integrationista interstatala, la
nivel regional, bazata pe o cooperare multilaterala institutionalizata, in vederea
crearii unui spatiu economico-monetar, social si politic, cat mai unificat, capabil
sa genereze un efect multiplicator, care in final sa conduca la o bunastare mai
mare decat ar fi capabile tarile membre in parte.

Principiile si obiectivele UE - modalitatile de transpunere in practica a


acestora
Principii:
• unitatii si egalitatii dintre tarile membre si cetatenii acestora ;
• libertatii, democratiei si statului de drept ;
• pluralismului cultural si identitatii nationale ;
• sigurantei, justitiei, stabilitatii si prosperitatii ;
• respectarii drepturilor fundamentale ale omului;
• democratiei reprezentative, participative si attributive;
• comunitatii de drept ;
• justitiei sociale ;
• subsidiarittii;
• proportionalitatii etc.
Obiective:
* promovarea valorilor europene - respectiv democratiei libertatii, egalitatii,
statului de drept; specifice societatilor caracterizate prin pluralism, toleranta,
justitie, solidaritate si nediscriminare ;
*sa ofere cetatenilor un trai decent, un spatiu de libertate, securitate si justitie,
fara frontiere interne, o piaja unica in care competitia este corecta ;
*o dezvoltare economico-sociala durabila in care cresterea are la baza
rationalitatea economica (eficienta);
*combaterea excluderii sociale, discriminarilor si a spmajului;
*promovarea coeziunii economico-sociale si teritoriale ;
*promovarea justitiei si protectiei sociale, a egalitatii de sanse, a solidaritatii si a
protectiei drepturilor copilului ;
*o politica comuna in cat mai multe domenii ;
*pe plan extern sa contribuie la pacea si securitatea mondiala respectarea Cartei
ONU, promovarea unui comert international liber si echitabil, eliminarea saraciei,
protectia drepturilor omului etc.
Caile de implementare a acestor principii si obiective
•elminarea tuturor obstacolelor din comerul reciproc al tarilor membre (taxe
vamale, restrictii cantitative si altele);
•o politica comerciala si un tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte ;
•realizarea unei piete interne unice in care sa circule liber marfurile, lucratorii,
serviciile si capitalurile ;
•elaborarea si implementarea unei politici agricole comune ;
• realizarea unei uniuni economice si monetare - introducerea monedei unice -
EURO ;
•armonizarea legislatiilor nationale pentu a face functionala piata si moneda
unica ;
•intarirea coeziunii economico-sociale prin politici structurale si
regionale sustinute cu fonduri mai substantiale ;
•realizarea unui nivel inalt de protectie a consumatorilor si sanatatii
populatiei, inclusiv prin reglementari de mediu mai stricte ;
•ridicarea calitatii cercetarii, educatiei si pregatirii profesionale ;
•cresterea competitivitatii pe toate planurile si domeniile;
•constituirea unor institutii comunitare eficiente ;
•promovarea unei politici externe si de securitate comune ;
•intarirea cooperarii in domeniul justitiei si sigurantei interne, etc.
Scopul primordial al Uniunii Europene este o uniune tot mai strânsă între
popoarele Europei, în care deciziile să fie luate la un nivel cât mai apropiat de
cetăţeni. Obiectivele pe termen lung ale Uniunii Europene sunt de a promova
progresul economic şi social într-un mod cât mai echilibrat şi care să poată fi
susţinut constant, de a afirma identitatea Europeană pe scena mondială şi de a
introduce cetăţenia Europeană pentru cetăţenii ţărilor membre.
1. Statele membre ale Uniunii Europene
AUSTRIA - 8,1 milioane locuitori - 83 949 km² - Capilala: Viena. Republica
federala - Constitute din 1920, revizuita - Democratie parlamentara (1 camera) -
9 provincii.
BELGIA - 10,2 milioane locuitori - 30 518 km2 - Capitala: Bruxelles.
Monarhie - Constitutia din 1831, revizuita -Democratie parlamentara (2 camere) -
3 regiuni: Bruxelles, Flandra, Walonia, impartite in 10 provincii - 2 limbi oflciale.
DANEMARCA - 5,3 milioane locuitori - 43 070 km 2 - Capilala:
Copenhaga. Monarhie - Constitutia din 1953 - Democratie parlamentara (1
camera) - 14 comitate.
FINLANDA - 5,2 milioane locuitori - 337 009 km2 - CapitaJa:
Helsinki. Republica - Constitutia din 1919, revizuita -Democratie parlamentara
(Dieta) - 12 departamente.
FRANTA - 60,3 milioane locuitori - 551 602 km2 - Capitala: Paris.
Republica - Constitutia din 1958, revizuita -Democratie parlamentara (2
camere), Regim semi-prezidential - 26 regiuni (dintre care 4 peste mari).

GERMANIA - 82 milioane locuitori - 356 973 km 3 - Capitala: Berlin.


Republica federala - Constitutia din 1949, revizuita- Democratie parlamentara (2
camere) - 16 landuri.
GRECIA - 10,5 milioane locuitori - 131 960 km2 - Capitala; Atena.
Republica - Constitutia din 1975 - Democratie parlamentara (1 camera) - 13
regiuni administrative.
IRLANDA - 3,8 milioane locuitori - 70 280 km2 - Capitala: Dublin.
Republica - Constitutia din 1937, revizuita -Democra(ie parlamentara, (2 camere)
- 26 comitate.
ITALIA - 57,8 milioane locuitori - 301 278 km2 - Capitala: Roma. Republica
- Constitutia din 1947, revizuita -Democratie parlamentara (2 camere) - 20
regiuni.
LUXEMBURG - 438 000 locuitori - 2 586 km2 - Capitala: Luxemburg.
Monarhie - Constitutia din 1868, revizuita -Democratie parlamentara (1 camera) -
3 districte.
MAREA BRITANIE - 59,8 milioane locuitori - 244 110 km 2-Capitala:
Londra. Monarhie - Constitutie nescrisa -Democratie parlamentara - 4 provincii.
OLANDA -16 milioane locuitori - 40 863 km2 - Capitala: Amsterdam.
Monarhie - Constitute din 1983 - Democratie parlamentara (2 camere) - 12
provincii.
PORTUGALIA -10 milioane locuitori - 92 389 km3 - Capitala: Lisabona.
Republica - Constitutia din 1976, revizuita -Democratie parlamentara (1 camera)
- 18 districte continentale.
SPANIA - 40 milioane locuitori - 504 782 km2 - Capitala: Madrid. Monarhie
- Constitutia din 1978, revizuita -Democratie parlamentara (2 camere) - 17
comunitati autonome.
SUEDIA - 8,9 milioane locuitori - 449 964 km2 - Capitala: Stockholm.
Monarhie - Constitutia din 1974, revizuita -Democratie parlamentara (1 camera) -
24 departamente.
2. Statele candidate
a) Statele candidate care au inceput negocierile in 1998.
CIPRU - 0,76 milioane de locuitori - 9 251 km 2 - Capitala: Nicosia.
Republica - Democratie parlamentara (Camera reprezentantilor).
ESTONIA - 1.5 milioane de locuitori - 45 215 km 2 - Capitala:
Tallin. Republica - Democratie parlamentara - (Declaratia
de independenta din 30 martie 1991).
UNGARIA - 10 milioane de locuitori - 93 030 km2 - Capitala:
Budapesta. Republica - Democratie parlamentara (Parlament
unicameral).
POLONIA - 38,7 milioane de locuitori - 312 677 km2 - Capitala:
Varsovia. Republica - Democratie parlamentara (Dieta si
Senat).
REPUBLICA CEHA - 10,3 milioane de locuitori, 79 000 km 2
- Capitala: Praga. Republica - Democratie parlamentara
(Camera Deputalilor si Senat).
SLOVENIA - 2 miiioane de locuitori - 20 300 km 2 - Capitala:
Liubliana. Republica - Democratie parlamentara.
b) Stalele candidate care au inceput negocierile in 2000
BULGARIA - 8,5 milioane de locuitori - 110 912 km² -
Capitala: Sofia. Republica - Democratie parlamentara
(Parlament).
MALTA - 0,37 milioane de locuitori - 316 km2 - Capitala: La
Valetta. Republica - Democratie parlamentara (69 deputati).
LETONIA - 2,5 milioane de locuitori- 64 500 km 2 - Capitala:
Riga. Republica - Democratie parlamentara (100 deputati).
LITUANIA - 3,7 milioane de locuitori - 65 200 km 2 - Capitala:
Vilnius. Republica - Democratie parlamentara (141 deputati).
ROMANIA - 22,5 milioane de locuitori - 238 391 km 2 -
Capitala: Bucuresti. Republica - Democratie parlamentara
(Camera deputatilor si Senat).
SLOVACIA - 5,4 milioane de locuitori - 49 035 km 2 - Capilala:
Bratislava. Republica - Democratie parlamentara (150
deputati).

Uniunea Europeană a conferit gradual, cetăţenilor ţărilor membre o


serie de noi drepturi, de implementarea cărora este responsabilă atât justiţia
naţională din fiecare ţară cât şi Curtea Europeană de Justiţie. Aceste drepturi au
fost privite întotdeauna de către Curtea Europeană de Justiţie drept principii
generale pe care Instituţiile Europene nu numai că sunt obligate să le aplice, dar
a căror promovare constituie chiar raţiunea lor de a fi. Aceste drepturi sunt
înscrise în Tratatele Europene care, în diferitele stadii ale Uniunii Europene,
reflectă tocmai evoluţia continuă a instituţiilor acesteia.

You might also like