Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Slcinlli.il Pseudonimul Literar Al Lui Henri Beyle

Slcinlli.il Pseudonimul Literar Al Lui Henri Beyle

Ratings: (0)|Views: 54|Likes:

More info:

Published by: cristinadumitrescu2002 on Jan 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/02/2012

pdf

text

original

 
Slcinlli.il
pseudonimul
literar al lui Henri Beyle (1783-1842),
I
i u.r.. ui
I
.
I
(
fpenoble,
nilr-o familie mic-burgheză. Mamamoare (fa t
MII
|>
III
in. in i
opilul
va creşte în atmosfera sufocantă şi bigota
cresta <le tirania
şi avariţia unui tată mărginit,ostil oricărui simţ
esteţii Rtvolta
timpurie a copilului e consumată în cele flouă
lomuri autobiografice:
 Amintiri egotiste
(1832, post. 1892) şi
Viaţa Im IIcnii Hml.ml 
(I «35-1836, post. 1890). Excelent matematician,ştc Iu Paris in 1799, cu intenţia de a urma cursurile Şcolii
Politehnice.
Renunţa repede la acest proiect şi frecventează asiduuic lirele şi mediile actoriceşti, în dorinţa „de a scrie comedii, ca şi Mnliire". Este însă convins de rudele sale să îmbrăţişezecariera militată, astfel îneît la 10 iunie 1800 se alătură, la Milano, trupelor generalului Bonaparte, ca sublocotenent dedragoni. Este şi data de I.i
care
începe să ţină faimosul său
 Jurnal.
Demisionează în 1802. Urmează patru ani de sărăcie, timpîn care Si studiază pe ideologii veacului al XVIII-lea. Din 1806, va ocupa o slujbă bună în intendenţa armatelor napoleoniene,însoţindu-le în deplasările lor pe întinsul Europei: Prusia, Austria, Rusia etc. O dată cu căderea lui Napoleon (1814) este pensionat forţat. Va locui la Milano pînă în 1821, cînd, devenind suspect faţă de autorităţile austriece, e nevoit sa părăseascămasul. E perioada în care îi cunoaşte pe Byron, pe WalJ^r S.coit şi publică articole în ziarele englezeşti. Scrie cărţi de
lUCCea despre
vieţile unor muzicieni celebri, despre pictura italiană şi despic propriile sale itinerarii italiene: Roma, Napoli,Florenţa. în 182?. publica un opuscul intitulat
 Despre dragoste,
în care este expusa, ca una ilni etapele importante aleîndrăgostirii, faimoasa sa hui
II
- .i.
ii\i.ili.:mi
I urnirea
este
admirată de un tînăr necunoscut pe
iiuma
Hulzac, Intri- 18 W)1841 Stendhal este consul în Italia, la
Civitl
Vei
lua
Moare
In 1842, de un atac de apoplexie, la Paris.Sienilli.il
 
 prai in e romanul în plină maturitate: are palm/i i i i .i|>i. iii .un tind |'ul>licăi?o£u
 şi Negru
şi cincizeci şi
I
.
I
apariţia
Mânistirii din Puma.
întreaga sa cultură şi expe-
nciil.i'!
 
in.i|.|. |i.i)ţinilc lor dense.
STENDHAL
ROŞU ŞI NEGRU
Cronica anului 1830
*756317T*
RAO International Publishing Company S.A. P.O. Box 2-124 Bucureşti, ROMÂNIASTENDHAL
 Le Rouge et le Noir 
'
Chronique de 1830
Editions Gallimard, 1947 Bibliotheque de la Pleiade, tome 1Traducere din limba franceză GELLU NAUMCoperta colecţiei DONE STANPe copertă
CLAUDE MONET, Doamnă în gradina
Copyright © 1997l'Ai» Im.
madona)
Publishing Company S.A. pentru prezenta versiune in limba românăTiparul executat deAI.I'OLDYNYOMDAAGDebrecen, UngariaOctombrie 1997 ISBN 973-576-116-5
\
Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Capitolul VII CapitolulVIII Capitolul IX Capitolul X Capitolul XI Capitolul XII Capitolul XIII Capitolul XIV Capitolul XVCapitolul XVI Capitolul XVII Capitolul XVIII Capitolul XIX Capitolul XX Capitolul XXI
CUPRINS
I
Un orăşel 
..................... 11
Un primar 
....................15
 Bunul săracilor 
................18
Un tată şi un fiu
...............24
O tocmeală 
...................28
 Plictiseala
....................36
 Potriviri sufleteşti
..............45
Mici întîmplări
................56
O seară la ţară 
................65
O inimă mare şi o avere mică 
... .73
O seară 
......................77
O călătorie
...................82
Ciorapii ajurau
................89
 Foarfecele englezesc
............94
Cîntecul cocoşului
.............98
 A doua zi ...
.................102
 Primul adjunct al primarului
.... 107
Un rege la Verrieres
...........112
 A gîndi înseamnă a suferi
......126
Scrisorile anonime
............135
 Dialog cu un stăpîn
...........140
 
Capitolul XXII Capitolul XXIII Capitolul XXIV Capitolul XXV Capitolul XXVICapitolul XXVII Capitolul XXVIII Capitolul XXIX Capitolul XXX
 Fel de a se purta în 1830
.......155
 Necazurile unui slujbaş
........170
O capitală 
...................186
Seminarul 
...................193
 Lumea sau ceea ce îi lipseştebogatului
....................202
 Prima experienţă a vieţii
.......213
O procesiune
................ .217
 Prima avansare
...............225
Un ambiţios
..................241
II
<
 
ipitolul 1
 
ipitolu] II<
 
ipitolul HI . ipholul iv
 
ipitolul v<
 
ipitolul VI<
 
ipitolul
VII
( ipitolul viu<
 
ipltolul IX
i .i|niiiiiii \
• lapitolul \i Capitolul XII Capitolul XIII
 Plăcerile vieţii la ţară 
..........261
 Intrare în lume
...............273
 Primiipaşi
...................281
 Palatul La Mole
..............285
Sensibilitatea şi o nobilă doamnă evlavioasă 
...........290
 Fel de a rosti cuvintele
.........302
O criză depodagră 
............310
Care decoraţie e mai de preţ 
... .319
 Balul 
.......................330
 Regina Marguerite
............341
 Puterea unei fete
..............351
Să fie oare un Danton ?
........356
Un complot 
..................362
Capitolul XIV
 
Gîndurile unei fete
............372Capitolul XV
 
Să fie un complot ?
............379Capitolul XVI
 
Ora unu după miezul nopţii
.....385Capitolul XVII
O veche spadă 
................392Capitolul XVIII
Clipe cumplite
................397Capitolul XIX
 
Opera bufă 
..................403Capitolul XX
 
Vaza japoneză 
................414Capitolul XXI
 
 Nota secretă 
.................421Capitolul XXII
 Discuţia
...................
>.
.426Capitolul XXIII
Clerul, pădurile, libertatea
......435Capitolul XXIV
Strasbourg 
...................445Capitolul XXV
Slujitoarea virtuţii
.............452Capitolul XXVI
 Iubirea morală 
...............459Capitolul XXVII
 
Cele mai înalte demnităţibisericeşti
....................463Capitolul XXVIII
Manon Lescaut 
...............467Capitolul XXIX
 Plictiseala
...................472Capitolul XXX
O lojă la Bouffes
.............476Capitolul XXXI
S-ofac să se teamă 
............481Capitolul XXXII
Tigrul 
.......................486
 
Capitolul XXXIII
 Infernul slăbiciunii
............492Capitolul XXXIV
Un om cu minte aleasă 
........498Capitolul XXXV
O furtună 
........,............505Capitolul XXXVI
 Amănunte triste
..............511Capitolul XXXVII
Un turn
.........■............518Capitolul XXXVIII
Un om atotputernic
...........523Capitolul XXXIX
 Intriga
......................529Capitolul XL
 
 Liniştea
.....................534Capitolul XLI
 
 Judecata
.....................539Capitolul XLII........................... 546Capitolul XLIII Capitolul XLIV Capitolul XLV Sfîrşit.551 .556 .564 .571
 Adevărul, asprul adevăr.
DANTON
CAPITOLUL I Un orăşel
 Put thousands together  Less bad. But the cage less gay.
 ,
HOBBESVerrieres poate fi socotit drept unul dintre cele mai frumoase orăşele din Franche-Comt6. Casele luialbe cu acoperişurile ţuguiate, din olane roşii, se întind pe povîrnişul unei coline căreia pilcurile decastani viguroşi îi scot la iveală cele mai mici ridicături. Rîul Doubs curge la cîteva sute de paşi mai jos de fortificaţiile înălţate odinioară de spanioli, şi acum ruinate.Spre nord, Verrieres e adăpostit de o creastă înaltă, una din ramurile munţilor Jura. Culmile retezate ale piscului Verra se acoperă de zăpadă din primele zile reci ale lui octombrie. Un torent care se prăvăleştedin munte străbate orăşelul înainte de a se arunca în Doubs şi pune în mişcare numeroase joagăre;îndeletnicirea aceasta foarte simplă aduce o oarecare viaţă tihnită majorităţii localnicilor, care sînt maimult ţărani decît orăşeni. Şi, totuşi, nu joagărele îmbogăţesc orăşelul. Fabricii de stămburi colorate,zise de Mulhouse, i se datorează bunăstarea generală care, de la căderea lui Napoleon, a făcut să fiereclădite faţadele mai tuturor caselor din Verrieres.
i închide la un loc o mie dintre cei mai puţin ticăloşi, şi puşcăria va fi mai puţin veselă (engl.)12
STENDHAL
De cum intri în oraş, te asurzeşte larma unei maşini zgomotoase şi îngrozitoare în aparenţă. Zeci deciocane grele, că/.înd cu un vuiet care face să tremure pavajul, sînt ridicate
de-o
roată pusă în mişcarede puhoiul torentului. Fiecare dintre ciocanele acestea fabrică, zilnic, nu ştiu cîte mii de cuie. Niştefete vioaie şi drăguţe întind în faţa ciocanelor uriaşe bucăţi de fier care sînt preschimbate, cît ai clipi,în cuie. Munca aceasta, atît de grea în aparenţă, îl uimeşte îndeosebi pe călătorul care pătrunde pentru prima oară în munţii de la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. Dacă, intrînd în Verrieres, călătorul întreabăcine e proprietarul frumoasei fabrici de cuie care-i asurzeşte pe cei ce trec pe strada mare, i serăspunde cu o,voce tărăgănată : „De î E a domnului primar".Oricît de puţin ar zăbovi călătorul pe strada asta mare din Verrieres, care urcă de la Doubs pînă cătrevîrful colinei, pun rămăşag o sută contra unu că va vedea ivindu-se un bărbat înalt, cu o înfăţişare deom ocupat şi plin de sine.< înd se iveşte el, toate pălăriile se ridică cu grabă. Primarul are părul sur şi poartă haine cenuşii. Ecavaler al mai multor ordine, are o frunte înaltă, un nas ca un cioc de vultur şi, luată în întregul ei, faţanu-i e lipsită de o oarecare regularitate; ba chiar, la prima vedere, găseşti că ea adaugă, la demnitateade primar, aspectul acela plăcut
<
.ii> ■ mu ponte înlîlni la patruzeci şi opt, cincizeci de .un I >.
M
..îmi.lata, călătorul parizian e izbit de-un oarecare
aer
de mulţumire de sine şi de înfumurare ameste-■.ii i cu un nu ştiu ce mărginit şi nu prea isteţ. Şi atunci
 înţelege
i •* prii eperea omului acestuia semărgineşte la a l.ii <• s.i i se plătească fără pic de zăbavă ceea ce i se cuvine
şi ifl plitMKfl
ci însuşi,cît mai tîrziu cu putinţă, -ceea ce
(IcIlOMM. .1
I
Aşa-i primarul din Verrieres, domnul de Renal. După i. a Străbătut strada cu un aer grav, intră la primărie şi dispare din ochii călătorului. Dar după o sută de paşi, dacă acesta îşi continuă plimbarea, dăcu ochii de-o casă destul de arătoasă şi, prin grilajul de fier care o împrej-
ROŞU ŞI NEGRU
13

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->