You are on page 1of 16
 
De la tristeþe la bucurie
Sfântul ºi marele Post alcreºtinãtãþii este un post asprucare are ca finalitate împãrtã-ºirea noastrã de Hristos CelÎnviat. Este o perioadã a anta-gonismelor, a alternanþelor.Mai ales la sfârºitul Postului se împletesc,atât în cântãrile bisericeºti, dar ºi în sufle-tul fiecãrui creºtin, sentimentele de tristeþecu cele de bucurie. Tristeþea ne copleºeºteatunci când ne gândim la patimile Mântui-torului pe Cruce, dar ºi când conºtien-tizãm cã, prin pãcatele noastre, ne înde-pãrtãm de Dumnezeu ºi atunci plângem,ne rugãm pentru iertarea pãcatelor.Aceastã tristeþe nu trebuie sã ne inun-de întreg sufletul, ci ea trebuie întrepã-trunsã de bucuria Învierii Domnului carese apropie ºi de speranþa cã prin aceastãÎnviere primim daruri duhovniceºti, prin-tre care ºi acela al iertãrii pãcatelor. Este perioada în care totul pare unmister. Slujbele bisericeºti, cu toate cãsunt lungi, pline de tânguire, totuºi în elese întrezãreºte speranþa în Înviere. Unexemplu concret este slujba Prohodului încare, dupã ce Îl plângem pe Mântuitorul ºiÎl priveghem lângã mormântul Sãu, Îicântãm apoi binecuvântãrile Învierii, caun prolog la cele ce vor urma în noapteaDuminicii celei Mari. Sau un alt exemplusunt metaniile, pe care în timpul PostuluiMare le facem ºi în timpul slujbelor: cândne aplecãm la pãmânt simbolizãm moar-tea Mântuitorului, dar ºi starea noastrã depãcãtoºenie, pe care o deplângem, iar cândne ridicãm simbolizãm Învierea Domnu-lui, dar în acelaºi timp ºi purificarea noas-trã, eliberarea de pãcat, prin care devenimfii ai lui Dumnezeu. De aceea ºi îndemnul nostru faþã detoþi cititorii este acela de a întrepãtrundestarea de tristeþe duhovniceascã dinaceastã perioadã cu starea de bucurie.Cum putem face aceasta? Prin sãvârºireaacestor "opusuri": prin post, pentru ca sãprimim hrana duhovniceascã a sfintelorslujbe; prin pocãinþã ºi mãrturisireapãcatelor, pentru a ne împãrtãºi apoi cuTrupul ºi Sângele Mântuitorului, prin tris-teþe ºi lepãdare de poftele trupeºti pentru aajunge la darurile duhovniceºti.Sã dea Dumnezeu ca în perioada de postcare ne-a mai rãmas sã manifestãm o tris-teþe "radioasã", cum spunea un pãrinte,adicã pe de o parte sã fim triºti pentru cãvedem slãbiciunea noastrã, deasa noastrãaplecare spre rãu, iar pe de cealaltã partesã avem nãdejde pentru cã ºtim cã Dumne-zeu S-a fãcut Om pentru noi, a pãtimit ºi încã pãtimeºte pentru fiecare dintre noipânã la sfârºitul veacurilor, pentru cã nevrea mântuirea. Asta ar trebui sã transfi-gureze tristeþea noastrã, sã o transforme înbucuria întâlnirii noastre cu Lumina lumii,Hristos, Învierea noastrã.
Anul II, nr. 15aprilie 2008
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
cu sprijinul
Preþ: 50 de bani
CMYK
 e
 
la
 
moarte
 
la
 
Viaþã
"Ziua Învierii, popoare sã neluminãm! Paºtile Domnului, Paº-tile! Cã din moarte la viaþã ºi de pepãmânt la cer Hristos Dumnezeune-a trecut pe noi, cei ce-I cântãmcântare de biruinþã.""Ziua Învierii, sã ne luminãmcu prãznuirea ºi unul pe altul sã ne îmbrãþiºãm. Sã zicem: Fraþilor! ºicelor ce ne urãsc pe noi. Sã iertãmtoate pentru Înviere!"
Utrenia Învierii
SãptãmânaPatimilor
Fiecare zi din SãptãmânaMare are un înþeles ºi un mesajfoarte clar ºi adânc.
(pag. 2)
Paºtile copiilor
Cum trebuie sã-i pregãtimpe copii pentru ca ei sã înþe-leagã aceastã sãrbãtoare, iaramintirea ei sã le rãmânã me-reu în suflet?
(pag. 11)
Masa în familie
Membrii familiilor careiauperiodic masa împreunã au ostare psihicã mai bunã decât ceicare nu fac acest lucru.
(pag. 9)
Din cuprins
Editorial de Pr. Laurenþiu Broscãþeanu
Ultimul numãr al publicaþieise poate citi ºi
pe INTERNET
, la adresa
www.protopopiatulfagaras.lx.ro
!
 
Viaþa în Hristos
2
Iatã-ne ajunºi la ultima treaptã a urcuºului duhovnicesc pe care Postul ne-o pune înfaþã: Sãptãmâna Patimilor sau Sãptãmâna cea Mare. În aceastã sãptãmânã suntemcãlãuziþi în fiecare zi, prin frumoasele slujbe ale Deniilor, de câte una sau mai multe per-soane sfinte, care devin pentru noi modele spirituale. Deniile, adicã slujbele de searã dinaceastã sãptãmânã, sunt momente de revenire în noi înºine, care încearcã sã ne sensibi-lizeze sufletul prin reamintirea ºi retrãirea ultimelor zile din viaþa Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune ºi dralãuntricã, într-o stare de sobrietate, de tristeþe, de pocãinþã,dar ºi de bucurie ºi nãdejde. Fiecare zi are un înþeles ºi un mesaj foarte clar ºi adânc.
 
Sãptãmâna Patimilor - urcuº spre Înviere
Lunea
 
cea
 
Mare
În aceastã zi se face pomenirea ferici-tului Iosif ºi se aminteºte de smochinulce s-a uscat prin blestemul Domnului.
Iosif
- care a fost vândut ca rob decãtre fraþii sãi - este icoanã a lui Hristos,pentru cã ºi Mântuitorul Hristos a fostinvidiat de iudei, a fost vândut deucenicul sãu, a fost închis în groapa întunecoasã a mormântului. Iosif rãmâne pentru noi un model de iertaredesãvârºitã. El ne îndeamnã, împreunã cuMântuitorul, sã iertãm pe cei care ne greºesc ºi sãfacem bine ºi celor ce ne urãsc pe noi Pomenirea
smochinului
blestemat deMântuitorul este o pildã pentru noi, ca sã ºtim cãMântuitorul Hristos rãsplãteºte nu numai binelepe care-l facem noi oamenii, ci ºi pedepseºteneangajãrile noastre în faptele bune. Istoriasmochinului ne îndeamnã la pocãinþã ºi facere debine. Dacã Dumnezeu nu gãseºte în noi roadelecredinþei, adicã faptele cele bune, putem fi pãrtaºisorþii smochinului celui neroditor.
Marþea
 
cea
 
Mare
În Marþea Sãptãmânii celei Marise face pomenirea pildei celor zece fecioare. Aceastã pildã spusã de Mântuitorulne îndeamnã sã luãm aminte la cele cinci fecioare înþelepte, care au avut unt-delemn în candelele lor ºi care l-au întâmpinat pe Mirele Hristos. Înþelepte fiind,au intrat cu el în cãmara nunþii ºi s-au bucurat de ospãþul Mirelui, în timp ce cele-lalte cinci fecioare nu s-au putut bucura de întâlnirea cu Mirele pentru cã au lip-sit de la întâmpinarea Lui. Sã cugetãm la faptul cã trebuie sã fim întotdeaunapregãtiþi pentru întâlnirea cu Domnul în clipa morþii noastre. Mântuitorul ne îndeamnã la priveghere, concluzia pildei fiind: "Privegheaþi ºi vã rugaþi, cã nuºtiþi când vine Fiul Omului". Deci, suntem îndemnaþi sã fim cu luare aminte lanoi înºine, la datoriile noastre, sã aºteptãm pe Mirele ceresc cu inimã iubitoareºi cu fapte bune.
Joia
 
inei
 
celei
 
de
 
Tainã
 
Înainte de a începe Cina, Hristos
a spãlat picioareletuturor.
Prin aceasta a vrut sã le aducã aminte ucenicilorsã nu umble dupã întâietãþi, dându-Se El însuºi pildã:"Cel care vrea sã fie întâiul sã fie slujitorul tuturor". Se pomeneºte apoi de
Cina cea de Tainã
, când arânduit ca cele ce le-a fãcut El atunci, acolo, sã se facã încontinuare spre pomenirea Lui. Acesta este îndemnul luiHristos la o participare continuã ºi activã a noastrã laSfânta Liturghie ºi la împãrtãºirea cu Trupul ºi SângeleSãu.Se face apoi pomenirea
rugãciunii din GrãdinaGhetsimani
, când Mântuitorul L-a rugat pe Tatãl cerescsã treacã paharul suferinþelor de la El, dacã este cuputinþã. Voia Sa, însã, era sã împlineascã voia Tatãlui: "Nu voia Mea, civoia Ta sã se împlineascã". Este rugãciunea la care e bine sã ne gândimºi noi atunci când ne rugãm. Rugãciunea noastrã sã fie cât mai adâncã,totalã, iar cererea noastrã principalã sã fie aceasta: "Doamne, sã se împlineascã toate nu dupã cum vreau eu, ci dupã cum voieºti Tu".Mai pomenim în aceastã zi
vinderea ºi arestarea MântuitoruluiHristos
 în Grãdina Ghetsimani. În faþa Sfântului Potir ºi noi ne luãmangajamentul de a nu-L trãda pe Dumnezeu: "Nu-þi voi da sãrutare caIuda, nu voi spune Taina Ta vrãjmaºilor Tãi, ci ca tâlharul mãrturisin-du-mã, strig Þie: Pomeneºte-mã, Doamne, întru împãrãþia Ta!".
Miercurea
 
cea
 
Mare
 
În aceastã zi se face pomenirea femeiicelei pãcãtoase care a uns cu mir peHristos, cu puþin timp înainte de rãstig-nire. Ce-a îndemnat-o oare la asta? Dra-gostea pe care ea a vãzut cã o are Hristospentru toþi, dar mai cu seamã faptul cãL-a vãzut intrând în casa unui lepros. Segândea deci femeia cã o va vindeca ºi peea de boala pãcatului, cum l-a vindecat ºipe acela. ªi, într-adevãr, Hristos a tãmã-duit-o, dându-i iertare de pãcate. Aceastãzi ne îndeamnã ºi pe noi sã nu stãmdeparte de Dumnezeu, socotindu-ne preapãcãtoºi, ci sã ne apropiem de El pentru ane putea curãþi de pãcatele noastre. Sãluãm aminte la cuvintele Lui Hristos carene spune cã nu a venit pe pãmânt pentrucei care se considerã drepþi, ci pentru ceicare-ºi recunosc pãcatele.
"Sã tacã tot trupul omenesc ºi sã stea cu fricã ºi cu cutremur, ºi nimic pãmântesc întrusine sã nu gândeascã; cã Împãratul împãraþilor ºi Domnul domnilor merge sã se junghie ºi sãse dea spre mâncare credincioºilor. ªi mergînaintea Lui cetele îngereºti, cu toatã cãpeteniaºi puterea, heruvimii cei cu ochi mulþi ºi sera- fimii cei cu câte ºase aripi, feþele acoperindu-ºiºi cântând cântarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia." 
Tropar care se cântã în Sâmbãta Mare
Vinerea
 
Patimilor
În aceastã zi ne aducem aminte de suferinþele îndurate de Hristos pen-tru noi, de scuipãrile, de bãtãile, de chinuirile de tot felul, de batjocurile,de rãstignirea ºi de moartea pe Cruce a Mântuitorului. În aceastã zi stãmºi noi în faþa Crucii lui Hristos împreunã cu Sfântul Ioan Evanghelistul ºicu Maica Domnului ºi învãþãm de la El sã iertãm pe vrãjmaºii noºtri. CãciMântuitorul a zis: "Pãrinte, iartã-le lor, cã nu ºtiu ce fac!". Învãþãm, deasemenea, sã ne încredinþãm viaþa noastrã în mâinile lui Dumnezeu, cãciHristos, fiind pe Cruce, a zis cãtre Dumnezeu: "Pãrinte, în mâinile Tale îmidau duhul Meu". Învãþãm despre mãreþia pocãinþei, dupã exemplul tâl-harului de pe cruce care a zis: "Pomeneºte-mã, Doamne, întru împãrãþiaTa". În aceastã zi ajunãm, iar seara participãm la Prohodul Domnului,adicã slujba Înmormântãrii Domnului.
Sâmbãta
 
Mare
Aceastã zi este zi de reculegere. Ea închipuie odihna în mormânt a Trupului lui Hristos. Este ziua în care noi neaducem aminte de moartea Celui fãrã de moarte, de Cel cea murit fãrã sã moarã cu dumnezeirea ºi, în cazul acesta,ne minunãm de Domnul nostru Iisus Hristos ºi nu uitãmde Învierea Lui. Aceasta este ziua dinaintea Duminiciicelei mari a Învierii, care ne va aduce bucuria deplinã aÎnvierii Domnului ºi a noastrã.
 Pr. Iosif Ciolan
 
3
Eveniment
Festivalul "Buna-Vestire" a luatnaºtere în urmã cu trei ani, din dorinþacredincioºilor viºteni de a sãrbãtori hramulbisericii lor altfel de cum s-a fãcut pânãatunci. Astfel domnul Gheorghe Tabãrã,primarul comunei, a venit înaintea pãrin-telui paroh Nicolae Albãceanu ºi aConsiliului parohial cu propunerea uneimanifestãri culturale ºi religioase care sãantreneze toate satele din împrejurimi.Hotãrârea luatã atunci s-a materializat în ceea ce avem azi ºi sperãm sã dãinu-iascã mulþi ani de acum încolo: Festivalulde cântãri religioase "Buna -Vestire". Esteo sãrbãtoare nu numai a Parohiei Viºtea, cia tuturor parohiilor din Þara Fãgãraºului,de vreme ce toþi aº-teptãm cu bucurieBlagoveºteniapentru a merge laViºtea ºi a cântaacolo lui Dumne-zeu, îmbrãcaþi înfrumoasele noastre costume româneºti.Anul acesta festivalul s-a þinut cu câte-va zile mai repede, pentru a putea benefi-cia de prezenþa Pãrintelui Mitropolit, carea fost ºi preºedintele juriului. Doisprezececoruri parohiale au rãspuns invitaþiei. Ca ºi în anii trecuþi, participanþii au îmbrãcatcostumul tradiþional românesc. Printre ceice au ales sã-ºi arate dragostea de credinþãºi neam prin cântarea religioasã ºi îmbrã-carea portului tradiþional s-au aflat ºi unprimar ºi un preot, din ªinca Nouã respec-tiv Ucea de Jos, cel din urmã avândbinecuvântarea Înalt Prea SfinþituluiPãrinte Mitropolit.Festivalul a început în sunet de toacã,copiii de la Victoria anticipând chemareala rugãciune pe care urmau sã o facã princântare cei care urcau pe scenã. PãrinteleOctavian Smãdu, de la Parohia Victoria II, însoþitorul copiilor care au bãtut toaca, asusþinut ºi o expoziþie de icoane pe sticlãcu vânzare, mult apreciatã de oaspeþii fes-tivalului.Coralele "Anatoly" din Braºov ºi"Prietenii Avrigului", invitaþii speciali, au încheiat manifestarea culturalã de laViºtea de Sus, dupã care s-a trecut la împãrþirea premiilor care au fost dãruite cugenerozitate de familia Olimpiu ºi Carmenªoneriu, Consiliul Judeþean Braºov ºiConsiliul Local Viºtea. Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu i-a felici-tat pe toþi participanþii la concurs ºi a încu-rajat cântarea bisericeascã coralã, îndem-nând la întinerirea corurilor. PãrinteleMitropolit a exprimat aprecierea faþã deprogresul participanþilor faþã de anii trecuþiºi hotãrârea juriului de a-i premia pe toþi.Premiul I: Ucea de Jos ºi Victoria IPremiul al II-lea: Viºtea de Jos, Viºteade Sus, ªinca NouãPremiul al III-lea: Drãguº, Ucea deSus, Arpaºul de JosPremiul Consiliul Judeþean: Sâmbãtade Sus Apuseanã, Sâmbãta de SusRãsãriteanãPremiul special al juriului: ªercaiaPremiul oferit de Comuna Viºtea -Arpaºul de SusPremiul Speranþa - Copiii cu toaca dinOraºul Victoria
 Pr. Ion Tãrcuþã
La Viºtea de Sus a avut loc duminicã, 23 martie2008, cea de-a treia ediþie de Festivalului de cântãri bi-sericeºti "Buna-Vestire", eveniment la care a luat parteºi Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu, MitropolitulArdealului, care a ºi slujit Sfânta Liturghie în bisericaparohialã cu hramul "Buna-Vestire".
 estival
 
de
 
cântãri
 
bisericeºti
 
la
 
Viºtea
Prea Sfinþitul Visarion Bãlþat,pânã nu demult episcop vicar alArhiepiscopiei Sibiului, a fost întronizat de Buna-Vestire ca epis-cop al Tulcei. Ceremonia a fost ofi-ciatã de Prea Fericitul PãrintePatriarh Daniel, împreunã cuÎnalt Prea Sfinþitul Laurenþiu,Mitropolitul Ardealului, ºi cu alþinouã ierarhi.
Dupã Sfânta Liturghie, în biserica"Buna-Vestire" din Tulcea a început cere-monia de întronizare a primului episcop alnou-înfiinþatei episcopii, PS Visarion, înprezenþa a sute de credincioºi dornici sã-ºicunoascã ierarhul. Dupã ce PS Casian,episcopul Dunãrii de Jos, a citit gramatapatriarhalã de întronizare, PãrintelePatriarh i-a oferit-o PS Visarion, împre-unã cu însemnele arhiereºti: mantia,crucea, engolpionul ºi cârja. În cuvântul sãu, Prea Sfinþitul Visa-rion ºi-a exprimat ºi dragostea pe care aavut-o pentru credincioºii din Arhiepis-copia Sibiului: "Nu pot sã vã ascund fap-tul cã m-am despãrþit cu greu de bunii ºivrednicii credincioºi din ArhiepiscopiaSibiului, cu care ne-am rugat ºi am lucrataproape 11 ani, ca episcop-vicar. Nãdãj-duiesc cã aceleaºi sfinte ºi sincere bucuriile voi avea ºi aici la Tulcea, ca sã sedesãvârºeascã bucuria ºi nãdejdea noastrã întru Domnul."Nou înfiinþata Episcopie a Tulcei este oeparhie nouã, cu doar trei protopopiate ºi a-proximativ 120 de parohii. Zestrea acesteiepiscopii însã este, dupã cuvântul Înalt PreaSfinþitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomi-sului "cea din sufletele credincioºilor deaici, care au o evlavie cu totul distinctã."Noi îi dorim Prea Sfinþitului Visarionpãstorire îndelungatã, cu roade îmbel-ºugate, "în pace, întreg, cinstit, sãnãtos, îndelungat în zile, drept învãþând cuvântuladevãrului".
 Natalia Corlean
P.S.Visarion - primul episcop al Tulcei

Reward Your Curiosity

Everything you want to read.
Anytime. Anywhere. Any device.
No Commitment. Cancel anytime.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505