ANUL L No. ( p oo REDACTIA si ADMINISTRATIA C. LUCHIAN, REVIZORA’APOSTOLUL REVISTA DIDACTICA SI LITERARA PENTRU_INVATAMANTUL PRIMAR apare odaté pe lund sub ingrijirea unui cere de colaborare compus din: C. LUCHIAN, V. GABOREANU, V. SCRIPCARIU. N. PODOLEANU, M. STAMATE, IL RAFAIL, M. AVADANEI, TEOFAN MACOVEI, GH. CIRES, I. STROIA, Pr. ST. ROMANESCU NY ABONAMENTUL 60 “LEL ANUAL, platibil in doua rate. Abonament de sustinere 200 lei anual. Cine achita acest abonament, face parte de drept din membrii cercului de colaborare al revistei. Corpul didactic pimar din jud. Neamt, vor achita abonamentul in doud rate de cate 3o lei prin d-nii delegati insarcinati cu plata salarului. Prima rata se va achita din salarul depe luna Noembrie, iar a II-a rata din salarul depe luna Febr. Ceilalti abonati vor achita prin mandat postal ae SS Oricine refine un numar al revistei, se cousideri abonat. CUPRINSUL Au plecat patru tineri =. =. ==. ., APOSTOLUL* Octav Dimitriu . . . . . M- STAMATE si M. AVADANEI Mihai Craciun. TEOFAN MACOVEI La moartea lui M. Créciun™ (versus) PETRU POPOVICI Stefan Lefter o 8 * D. DOMINTE Intuitia indirecta . x * . D. TIPA Caracterul: temelia societatii - . M. STAMATE Sentimentul inferioritatii la copil IOAN POPA Saé-iciutam. . . . . Invafatorul sicultura. . . Fisa individualitatii — . Spicuiri . Concursul de 1 ompaneri libere-ilustrate" . . Dela ad-tia si redactia reviste Recenzii: Crima si pedeapsa le Dostoevschi . . . GR. STURZU V. CIUBOTARIU ; GH. BOANCA »APOSTOLUL* VIERUAu plecat patru tineri... S'au stins din viata trei dascali tineri, trei ostasi in plina vigoare, din armata culturii nationale: Octav Dimi- triu dela Tg. Neamt, Mihai Craciun dela Balan Mastacan si Stefan Lefter dela Tibucani. Au inchis pe veci ochii, lasand in urma cate o familie infiripata cu dragoste si sacrificiu —o sotie nemangaiata si odrasle orfane, lipsite de stalpul cel mai puternic: Tata.— Tustrei s'au stins in floarea varstei 29—31 ani, tocmai atunci cind familia si scoala asteptaa dela ei dovada plinatatii si maturitalii, supremul avant si efortul sufletesc al apostolului constient de chemarea lui si ofelit in lupta contra intunericului. Viata grea in care se zbate dascalimea noastra pri- mara, cu lipsurile si mizeriile ce se pun in cale, a cuprins in itele ei si pe acesti trei tineri si rosi de boala munci- torului intelectual, au plecat pentru totdeauna in lumea Nirvanei. Ei si-au dat obstescul sfarsit in plinad lupta si sunt dusi la locul de odihna ca niste adevarati eroi. Sunt eroii culturii, eroii ideei de pace si consolidare. Sunt fauri- torii aparatorilor de maine ai neamului si ale fruntariilor. Pierderea lor, a impresionat adanc dascalimea noastra ténara, care-si vede randurile rarite chiar dela inceputul activitatii ei. Deaceia regretim din adancul sufletului nostru, moartea de timpurie a celor trei colegi si exprimam familiilor neconsolate, sincere condoleante. Sufletele noastre sunt zguduite de un nou fior de durere si intristare: in momentul cand exprimam adancul nostru regret pentru moartea celor trei camarazi, ne vine i veste a mortii tinerei invatatoare Ecaterina V. Ionita dela Oglinzi, roasa si ea de aceiasi nemiloasa boala. Venita din Judetul Bacau, se casatereste cu colegul dela aceiasi scoala D-I V. lonifa, inv. director. Numai dupa 2% ani dela aceasta casatorie, pleacd si ea in lumea dreptilor, lasand in urma un copilas si un sot nemangaiat. Ecaterina V. Ionita este victima localurilor mizerabile de scoli, in care si-a desfagurat cei sase ani de activitate, fiind in varsta de 26 de ani. Fie-i {arana usoara, alaturi de cei trei camarazi plecati mai inainte. sAPOSTOLUL"a APOSTOLUL __ +_Octav Dimitriu »Moartea”nemiloasa rapeste in pragul primaverii gsi in floarea tineretii, din mijlocul luptei gi activitatii gcoalei, pe ta- narul si inimosul coleg: Octav Dimitriu. A fost un entuziast, plin de sperante si increzdtor in tri- unful crezului nostru ddscdlesc, din care se hranea in activi- tatea sa sociald gi se mandrea in orice imprejurare ca este invafator. O soarté nemiloasa ni'l smulge noud spre a nu ne putea impaica cu gandul ca nu'l vom mai vedea, familiei sale dragi si greu incercate, societafii care-| agreia, si'n mijlocul careia era un element activ si spiritual, incat nimeni nu se poate gan- di decat cu adanc regret cd acest simpatic invvtator a trecut prea de timpuriu pe téramul de dincolo, unde necunoscutul invalue totul. O sofie nemangaiata, o fica dragdlas4 ca un inger orfand si o sumedenie de colegi cu intristare gandindu-se la perde- rea lui. Note biografice: Octav Dimitriu s'a nadscut la 1906, Mar- tie 31, in_satul Carjoaia, comuna Baiceni jud. lagi, fiu al preo- tului C. Dimitriu un venerabil batran pensionar. Scoala primard a urmat-o in satul natal. Scoal normala o urmeaza in Folticeni, absolvind-o in 1927. Activ gsi curajos, dornic de munca, ceru sa fie numit in Basa- rabia si’n anu! scolar 1927|28, a functionat ca invafator intr’un sat din Basarabia. In 1928 isi face stagiul militar gi’n vara din 1929 si pana la 1 Sept. fu secretar al liceului ,Nicu Gane“ din Folticeni. La 8 Sept. 1929 s’a cdsatorit cu D-ra Florica Todicescu, o vrednicd figura de dascalita din Tg. Neamt. In anul scolar 1929|30 a fost detasat ca inva{ator la gcoala No. 2 baeti din Tg. Neamt, unde gi-a facut cu zel datoria. A mai mai funcfionat ca inva{ator din acel an incoace la scoalele din Rabaca, Vanatori, Blebea si in acest an scolar era detasat de la Blebea la scoala No. 2 baeti din Tg. Neamf, unde il gasi temiloasa moarte—in urma unei gripe complicate de care su- feri si pe care—trupul lui firav si aprins nu o putu birui. Corpul didactic perde un bun coleg si-un suflet de elita, care entuziasmat gi cinstit, sidea pe ogorul scoalei franturi din sufletul siu vibrant si constiincios. Fie-i memoria vesnicd.in amintirea acelor ce |-au pretuit. M. D. STAMATEAPOSTOLUL 3 La mormantul lui Octav Dumitriu. Ca_o candela lovita de furtuna, s’a dus dintre noi acel ce a fost Octav Dimitriu! Tributul mortii necrufatoare I-a platit, aga de dureros, cand nimeni nu se astepta. In zorii primaverii inviordtoare, care rdscoleste toate re- zervele vietii sufletesti, pentru a deveni mama nddajduirilor cu care ne mangaem, Octav Dimitriu ne-a ldsat sanatate, -mutan- du-se in cele de veci, unde: ,nu este durere, nici intristare, nici suspin*. Caci, suspinul a ramas aici pentru noi, care ne-am oprit mintea in loc Ja auzul tristei vesti, ca din primavara vietii el a fost secerat. Ager si inimos, plin de energie~cum il gtiam tofi-ia fost dat sa-si indeplineasca datoria, intr'un chip care i-a_pre- gatit—fara greg — fatalul sfarsit. Invatator la Ingaresti, el facea zilnic drumul, de aproape 20 km., dela Tg. Neamt — unde-si avea familia; apoi la Vanatorii Neamtului iar in ultimul an la Blebea. Departe- de c&minu-i, pe care |-a vaduvit acum, atat de trist, totdeauna si-a facut slujba, pentru a se apropia, aga de repede, de desnodamanul amar, cu care a platit truda unei vieti inchinata datoriei, prin greutati care l-au rapus. Moartea tui Octav Dimitriu, a zguduit pe tofi acei cari numaram: cam tot atatia ani cat numara el, mai cu seama ca. nu e singurul plecat dintre noi astazi, ci. la_cAteva zile, |-au urmat inca doi colegi, Stefan Lefter si Mihai Craciun tot aga de tineri ca gi dansul. In chipurile trudite ale invafatorilor ce-si fac slujba, adesea in conditiuni nehigienice, sau grele- microbul distrvgator, ga- seste totdeauna cel mai prielnic teren pentru a-gi indeplini rolul nefast, caruia i-a cazut victima Dimitriu. Vesnica-i va fi amintirea tntre noi, pe care vom péstra-o ca pe o nepretuita jertfa a datoriei. Sa-i fie {arana ugoard. MIHAI AVADANEILMihai _C. Craciun. Scoala primara din jud. Neamt a pierdut, intr'o singura saptamana, trei tineri luptatori pe ogorul culturii. Unul din acesti pioni a fost Mihai Craciun dela gc. din Balanu. Inainte de a pomeni despre cateva note biografice, nu pot trece cu vederea doliul satului, in care Craciun a muncit numai eAfiva ani. Peste tot locul, unde cdutai s4 privegti, nu vedeai decat fete planse ale mognegilor, femeilor si copiilor din_ sat ce-fi spuneau cate o amintire despre bunul lor invafator. Dea- lungul drumului erau Ingirati toti cei ce dadeau cel dia urma salut, acelui care pentru ultima data trecea prin satul Balanu, fa 17 Mart. 1935! M. Craciun n’a stat la Balanu decat cativa ani! Dar prin felul cum a stiut el sd-si apropie satul, prin felul prin care a stiut a servi de exemplu tuturor, a reusi{ ca in minimum de timp s& adune simpatiile intregului sat. Nascut la Serbesti, la 9 Julie 1904, fost elev al D lui I. Popa —azi pensionar —Craciun pleaca dintre noi, inainte de a im- plini 31 ani! Scoala normala o face la Piatra-N. de unde absolva in 1925 printre cei mai distingi elevi ai seriei. Cam pripit la vorba, depe atunci banuiam ca Mihai Craciun va fi un om de actiune. Si asa a fost. Prin Transilvania cat si la gcolile din Poeni gi Balanu Mihai Craciun a depus in timpul celor 8 ani de apo- stolat o munca incordata ~ care i-a fost fatala. In 1928 ia parte la cursurile de perfectionare dela lagi, cand, impreuna cu alti colegi, isi face radioscopia gi capata rezultatul c4 .un pldman ii este putin umbrit", fara nici un pericol, i-a spus medicul. Continua, pana in 1931, cu incordare munca inceputa, in tovaragia sofiei sale, tot invafatoare. Depun amandoi examenul de definitivat in Mart. 1931, reu- sind cu medii frumoase, intre cei aproape 100 de candidati. Dupa acea data, fiindu-i sofia bolnava, Craciun face exces de zel, stand dela orele 8—12% gi dela 1—5 mereu_ in clas, si el putin predispus pentru microbii descoperiti de Dr. Koch, simte nevoia de concediu, repaos si chiar pleaca la Bisericani In vara lui 1923 se simte iardsi bine si se ocupa mereu de clasa si scoala. la parte activa la toate manifestarile colegilor 4 la sfarsitul lui Januar ¢., cand contracteaza o gripa, ce l-a fost fatala! Slabit si de nerecunoscut, M. Craciun a murit neimpacat;APOSTOLUL 8 - neimpacarea i se citea pe fafa, din incordarea muschilor fetei, spunand ca s’a luptat pana’n ultimul moment sa mai traiasca printre noi, dar n’a mai fost chip! La inmorméntarea dela 17. III c. a lui M. Craciun au luat parte peste 30 invatatori din satele vecine, precum gi un mare public din sat si imprejurimi. Au relevat meritele disparutului cativa colegi ce |-au cunoscut: I. Iliescu din partea cerc. cult. Borlesti, subsemnatul din partea tinerei_generafii din cari ficea parte si defunctul, Pr. C. Dragusanu, C. Donea, Al. Crivat si P. Popovici— Mastacan. Slujba funebra a fost oficiata de 6 preofi; iar raspunsurile au fost date de corurile din Mastacan gi din lapa. La apusul soarelui, corpul neinsufletit al lui Craciun in su- netul jalnic al clopotelor, in plansetul consatenilor. elevilor gi colegilor, a fost scoborat in groapa cimitirului Balanu, inchi- zand cu aceasta o pagina tristé a unei tinereti prea sbuciuma- te si poate neinfeleasd de multi! In amintirea bunului camarad si bun coleg, bun gospodar si parinte precum si neobositului Mihai Craciun sa lasim sa cad4 o lacrima; poate ca lipsa lui se va resimfi, acum, cand se simte mai multé nevoe de bra{e vanjoase intru apararea drepturilor noastre profesionale si actiunea de luminare ‘a ma- selor din care a pornit. Sa-i fie {arana usoara gi amintirea vesnica! TEOFAN MACOVEI e La moartea lui Mihai Craciun Fost invatitor si director la scoala din satul Balanu comuna Mastacan Judetul Neamt. MOTTO: Peste clipele viefel, Visul mortii se agterne, $i-fi acopere flinfa Cu regretele eterne. Azi mai trist ca niciodaté sund dangdtul de clopot, Jara Bistrita in vale face tot mai mare sgomot. Si atat vibrarea tristé, cat si valul ce se sfarmd, N'au lasat nici un prieten, de trei nopfi ca sé mai doarmda. Si plangand imbratisate “dealu'ndoliat si valea, Tot mai mult si mai departe se intinde astdzi jalea, Vestind tuturor prin sate c’a murit Mihai Créciun, Dascdlul atat de vrednic, omul cel atat de bun,AP OSTOLUL $i_s’a stins rdpus de-o lungd si amara suferin{d, Mistuit ca 0 lumind, cu o vegnicé dorintd, Sa mai lumineze inca pe micutii copilasi, Care o viafé ‘ntreaga i-au fost cei mai dragalasi. Sufletul lui azi, in ceruri, printre ingeri se rasfatd, Si de-acolo ne vorbeste si in taina ne invafd ; Sa fim buni gi drepfi in viafdé ca acolo sus in ceruri, Vom gasi cu tofi rdsplata vesnicilor adevaruri. Astdzi plange dupé tine o sotie ‘ndoliata, ire vesnic n’a sd poatd sd mai fie mdngdiatd. Caci iubirea ta frumoasd revarsat ‘asupra ci, N’o s’o uite niciodaté vesnic isvorand scantei, Plang parintii, plang tofi frafii, plang femeele in hohot, Plange Bistrifa ‘ntruna si in veci acelag clopot. Pléng colegii mistuindu-gi in suspinuri toata jalea, Plang elevii tai ce-ti udé azi cu lacrimi toata calea; Plang i zidurile scoalei carekau rdmas pustit, cel ce pleacd astézi dispdrand in vesni Plang si pomii ce-si apleacé ramurile triste ’n vant, Dupé cel ce nu mai spune niménui nici un cuvant. Azi copii de pretutindeni si colegii de prin sate, Ti-au adus coroni alese dar cu lacrime udate. Si pe tofi ce-i lagi in urma 0 sd-ti ducd vegnic dorul, Si-o sé plangd dupa tine si pddurea si isvorul. Si in clipa cénd natura pretutindeni reinvie, Tu in primdvara viefii te-ai pierdut in vesnicie. Si de tot ce-ai fost in viatd ne vorbeste astézi cerul, Cai te plange tot norodul si in rugdciuni tot clerul, Un sobor de sase preofi cu o raré ‘nfelepciune, Canta ’njural téu gi’nalfé cea mai sfantd rugdciune. Care ajunge pan ’la ceruri si acolo se asterne, Ca sé-fi fie dulce somnul fericirilor eterne. Dar Ia tot ce lagi in urmd, esti nepdsdtor si rece, Caci acolo sus in ceruri, altd viafé vei petrece. Si desi corpul téu astézi nu mai este decdt lut, Ne ‘nchindm in fafa-ti stinsé dandu-fi ultimul salut. Astfel dar cand toata viafa si-o 'nchina invafaturii, A''nchis ochi frant de boald gi de legile naturii. Si in timp ce vechiul clopot isi repetd tristul cant, Mihdifa se coboard pe tofi vecii in morméant. PETRU POPOVICI — Mastacén~._APOSTOLUL 27 + Stefan Lefter In ziua de 14 Martie a. c. si-a dat obgtescul sfarsit, dupa o scurté suferinfa —in spitalul judetian din Piatra-N.— Stefan Lefter invafator si directorul scoalei din Tibucanii de sus. Moartea I-a rdpit in floarea varstei —31 ani—, acum cand era mai necesar, atat familiei cat si societafei. Nascut in comuna Butndresti jud. Roman, in anul 1904, a facut scoala primaré in acel sat, a trecut la scoala normala «V. Lupu» din Iasi pe care a absolvit-o in anul 1923. A fost invafator in Basarabia, in jud. Roman iar din 1928 la scoala din T bucani de sus. Om muncitor, rob misiunei sale nu se mulfumea numai cu munca din clasa. A infiinfat gi condus cu multa pricepere, banca populara, obstea de cumparare, cdmin cultural. Prin Stefan Lefter scoala pierde un slujitor credincios, in- vatatorii un coleg devotat, sotia un sof idial gi copilasii un taté bun. In ziua de 17 Martie c. —zi frumoasd cu soare bland de inceput de primavard, cand toate vietafile se reintorc la viafa, trupul neinsufletit— al celui ce a fost ,Fani al nostru“ —a fost redat pamantului dn care a fost facut. Satul intreg |.a plans; l-a plans familia, |-au plans scolarii —ramasi la mijloc de cale fara calauza— l-au plans colegii si cunoscutii. Amintirea icoanei lui blande, va starui mult vreme in su- ftetele celor ce I-au cunoscut gi inteles. Domnul s&-1 odihneasca in pace! D. DOMINTE Intuitia indirecta. Prin intuifia indirecté se intelege acea intwifie care prezintd elevilor comunicafiunea ideei prin ajutorul vorbirei. Observatiunea ne conduce a cunoaste lucrurile si faptele; rationa- mentul le ordoneazé si le explicd calitatile lor, facéndu-ne sd infelegem cauzele, efectele si raporturile, pentru ca sd putem scoate din acestea, cu- nogtinfe practice. In intuifia indirecté se va fine seamd, mai mult ca la intuitia directd, de fondul aperceptiv al copilului, cdci cunostinfele noi se clddesc greu fara o prealabilé pregitire. Dacé copilului ii lipseste obiectul sau fenomenul, facefi-i sé apard in fafa sa tablouri sau imagini plastice, construite pe terenul aperceptiv", Nu_APOSTOLUL | trebue ldsat copilul sd-si croiascd iluzii false despre obiecte, care pot fi intuite. Nofiunele gi legile sé se caute in comparafii cu realitatea; cauza si efectul, mijlocul si scopul la fel. Pentru intuifia indirecté ne vom folosi de descrieri, tablouri artistice, reprezentdri prin asemdnare, filme cinematografice $. a. Descrierea se intrebuinfeazd mai ales in geografie si st. naturale, acolo unde lipseste materialul concret si aproape Ia toate celelalte disci- pline ca: religia, istoria, limbi, geometrie ¢. a. Se va proceda la descompunerea realé sau inchipuité a obiectului in partile sale. Propundtorul va face descrierea dupé un plan stabilit si va avea doud feluri de_intrebari: 1. Intrebdri conducdtoare, de directiva si 2. Intrebari referitoare la notele caracteristice. Intrebarile conducdtoare pot fi scrise si pe tabla. Descrierea_trebue sd se identifice cu obiectul sau cu tabloul, schifele sau planurile. Noi sun- tem obligafi a trece pripastia dintre mijloacele numite de invd{émédnt si ‘intuirea realitafti dintre reprezentarea care {rebue propusd $i percepfia ne- mijlocitd senzuald. ,,In orice descriere se va pune viafé acolo unde este moarte; a transforma ce este in realitate simultan, intr'o realitate miscata gi o succesiune vie (Mathias op. cit. p. 95). Descrierea are menirea de a plasticiza acele locuri si lucruri ce nu pot fi vdzute si intuite in mod direct. Cuvdntul va fine locul obiectului. Pentru aceasta se cere propundtorului de a sti sd pdtrundd cu géndirea in totalitatea obiectelor si de a se da copiilor parfile esenfiale si caracteristiee pentru asi forma imaginele ce trebue sa inlocuiascd realitatea concreté- Tablourile artistice, filmele cinematografice, fotografiile ne pot da imagini, ce nu_s'ar putea vedea niciodata. Intuitia indirecta se foloseste si de mijlocul analogiilor, acolo unde nu se gdsesc nici tablouri, nici filme si nici cu ajutoral” descrierii na se poate da imaginea. Cdutdm deci un obiect asemdndtor cu acel pe care vrem si-l descriem si pe baza unor insusiri comune si caracteristice, for- mdm imaginea obiectului de cercetat. Pentru ca analogiile sé fie fdcute in mod precis, trebue ca termenul de comparatie sd fie cat mai apropiat de termenul comparat. La stiintele naturale: botanistul nu trebue sd dea o descriere siste- maticd, ci trebue sd pund mana pe belsugul victii, descriind cum se des- cqlté o planta dela sém4nta si pdnd la ultima particicd. La fel va face gi propundtorul, ca sd toorne via{d in tot ce este fard suflare. geografie prin descriere se poate inlocui o hartd, ba chiar un tinut in aga fel, ca un copil sd irdiasca realitatea. Invatim4ntul istoriei ar fi bine sd se pdtrundd de multd viafd plastica. Istoria veche gi a personalitdtilor trecute se pot apropia prin compararea in raporturi asemdndtoare din stdrile noastre civile si politice. Totul trebue intrebuintat pentru a plasticiza viafa istoricd cu forme cat mai multe si bogate: muzee edificii publice. scrierea personalitafiler joacd un rol covdrsitor in formarea ca- racterului elevilor, chiar din cursul supra primar. Limba materna va lua forma vie, prin intrebuinfarea cuvintelor cat mai apropiate de lucrurile reale si sd se evite cat mai mult intrebuinfarea cuvintelor c1re sunt abstracte ca fond; ,Fraza plasticd este isvorul con- structiel limpezi*.APOSTOLUL _ EES Religia si morala. Nu trebue sd dam regule abstracte gi a predica principii morale, ci a prezinta copiilor figuri plastice in care l'au de: ideile etice sau tablouri care sunt in stare st concretizeze evenimentele etice. Mantuitorul pentru a fi mai concret in expunerile sale, se folosea de pilde sau parabola, din care scolea invdfdtarile morale religioase. Sa nu dam definifii abstracte, ci sd cauttim exemple din care sé scoatem regule de viafd. La nofiunele etice si tinem seamé de isvoarele puteri‘ de intuifie ale copt ului, Realitatea este cel mai bun teren de exploatat in favoarea copilului. La eticd si religie mai grew se obtine rezultatele dorite, fiindcd pro- Sresiv_se naste acel fond sufletesc aperceptiv pentru complectarea nofiunilor. Intuitia este mijlocul cel mai eficace pentru a putea sé strecurdm in mintea si sufletul copilului un capital de cunostinfe, pe care si le infeleaga, sd le aprofundeze gi sé fie in stare sd le folosescd atunci cand are nevoie. Educatorul care va fine seama de metodele intuitive: directa gi indi- rectd, pe care le-am schifat numai, in numdrul trecut si prezent al revistei noastre ,,Apostolul“, va putea sé ducd la bun sféfsit opera mare de con- solidare gi prosperare a firei umane, pentru progresul invatéimGntului de toate gradele, e D. D, TIPA—Bubusi Caracterul: temelia societatii. »Viata omului numai atunei e pretioasé cand urmareste un ideal... bk. Re Patruuzand in adéncimea realitdtii lumii, constatim c& viata e o lupti aspré pentru izbanda binelui si’n aceast& lupté omului fi revine datoria de-a inova mijloace sistematice, materiale si morale, de actiune spre a rei binele si tolodata fi este destinat’ si putinfa de-a cuceri culmile desivarsirii. Tn architectura solidi a iegilor umanitare, transmise prin serieri. ori prin traditio, care sprijind edificiul economic, politic, cultural religios gi na- tional, daci-i slabita esenta indoelnica puterea de aplicare, atunci se clatiné organismul social anemicé morala publica... Trecutal istoric al natici, prin glasul de veacuri al dreptului national, a fmpins generatiile la Inpti, avand ca principalul mijloc do echilibru pro- gresiv, munca afisaté ca act de constiin{a, realizata rodnie pind la generatia eroici, care a dat si victoria totalé. Aceasta onergie valorificaté a spiritua- lizat masele si le-a miscat spre ideal. De atunci s'a precizat de sociologi c& in sufletul viitor al organismului social, trebue siditi prin toate mijloacele psihice constiinta consolidarii sufletului natiunii prin valorificarea justi a muneii rodnice activat& in domeniul agricol, industrial si economic. Totodata din activitatea multiplé a vietii, generatia postbelicd sf-si urzeasct un ideal coustractiv, care sé orionteze constiintele si si inflicirezo inimilo, Telul tru- doi colective fiind organizarea fericith a vietii publice, pentru aceasté reali- zare trebue s& fie determinaté indrumarea gi fixat’ convingerea in fiecareindivid prin care s& fie tnteleasA continua lupt’ a vietii intru intronarea adevarului si 2 virtutilor, Distrugerea egoismului belnav al secolului si ca- nolizarea materialismului, suut intrari sigure spre armonia integralé, a socie- titi. Catastrofa umand, rizboiul nationalititilor, a fisat un zid enorm intro conceptiile idialismului unei generatii si dezorientarea credintelor si actiunei altei generatii. O epocd numari caractere. alti. epoci afirm’ capacitati Acuma, in majoritatea tineretului, se relevi o deoscbire vizibilé intre gandire gi faptd. Avantul traditional, credinta si ribdaroa. lipsesc aproape total. Des- curajarea fn muneé, ateismul gi graba in realizari, domiad sufletele reformate si putini i-au aminte ci lumea scoboard spre primejdie. Pentruc’ e categoric c& tinta unei nafiuni este in desivargirea unei generatii care si stipaneasci viitorul, de aceea se cere sh pregitim tineretul — insuflandu-i un crez “si formandu-i un caracter. Un patriotism vin, ontu- ziast gi chiar exagerat trobue si circulo in tinerot, si-l indemne la acte de eroism, f&r& reclam& si fari precupetire, Si acest simyimint tot exemplele fl va tmputernici. TnvatStura, megtesugul tuturor stiintelor, va descoperi tainole naturii si ale vietii, va lumina mintea omeneasct ca sé pricoap’ insemnitatea lumii, fns& nu va sidi in inime floarea virtutilor, nici va desivarsi caractere ju- catia vointei si a simtimintelor e tomelia principala. Prin aceasta se sprijint societatea si din ea se speri obtinerea armoniei sociale. Ca rezultat posit pedagogi cu renume mondial so trudesc s% obtini exemplare caracteristico cerintelor veacului. Toat& eruditia moralistilor si sociologilor cauti si evidentieze procede- ile si conceptiile cele mai oficace, care s& promoveze educatia caractorului In frdmantarea religioas’ si culturald se lupti aproape steril, hiscrica si scoala s& pregiteasc’ o gcneratie cu spirit nobil si dornic de i care s& fnfitigeze tipul etic si ostetic romanesc, Dar pe cand unii mifeaz& sufletul risidind i desteptand virtutile strimogesti, cei mai multi si autorizati (prin legi sau vointe arbitrare) zdren{uese caracterele, schimo- nosesc sufletele gi incurajeazi viciile, Pentru unii s'au elaborat rapid gin spirit revoltitor legi cu sanc{iuni severe gi's indicati a rimane mereu r&s- Punzitori de sedderea morala a societ&tii, po ciind ceelalti, speculatorii de Congtiinte gi pervestitorii de caractere (editorii de pornografii si monstruozi- titi literare) in vazul tuturora si cu aurool’ de estoti ai culturei isi fac ne- supérati de legi, comer{ul lor de zhrafi intelectuali, insultand virtutile si bunele moravuri, fmbolnavind sistemul de gandiro si insufland o noud si primejdioasé conceptie asupra luptei pentru obtinorea fericirii tn viaf%, tn lume, fn natura. Se rastoarni principiul respectului fati de trecut si credint’. Se socoate cinstea o hair’ incomodi care stringe si supird. Sunt atatea exemple de dat. care si evidontieze slibiciunea sanctivnilor absurde co se aplicé pentru nimicuri cu cruzime si pentru fapte grave. cu indulgenté. Sistemul acesta pare a se introna fn vitalitawa organismulni soci: qrice reactiune a drepitii © umild gi fad’. Din munc& si so fact un act de constiinjé —e punctul initial in pro- sperarea civic’ munc& tnvioreaz& spiritul si imputerniceste energia fizicd, inljturand din suflet patimile si din trup trandavia, M.D. STAMATE,: _ APOSTOLUL Sentimentul inferioritatii la copil. Nu e o problema noud. Dar, totusi ne dé de gandit, urmand a sti ce sa facem pentru a inldtura obstacolele ce se vor ivi, in studiul individuali- tdii scolarului. Sentimentul inferiorité{ii e una din bo'ile mintale mai frecvente la copii si mai rar" intalnita la adulfi. N'are origine atavicd nici ereditard. Uneori e consecinfa unor slabiciuni spirituale sau a unor defecte fizice: in alte cazuri se naste numai sub influenta sugestivé a mediului social, fara ca individul sé aibd vre-un defect sufletesc sau fizic. Boala se naste in a doua copildrie (7—12 ani), uneori mai térziu, cand copilul se gdseste pe sine in mediul inconjurdtor si se compard cu alfi indivizi de varsta lui. In aceste doud cazuri amintite mai sus, boala se complicd, dacd are mediu favorabil. Dacd individul are unele defecte, si le gdseste singur, ideia inferioritatii e spontand. Auto-sugestia se pune in funcfiune, atrofiindu-i si funcfiunile sufle- testi normale. In acest caz dacé nu se iau médsuri, individul va deveni un anormal, victima sugestiei sale personale. In cazul al doilea, boala se naste numai prin sugestie. Se stie cd senzibilii sunt mai sugestibili, dar se poate in- tampla ca si un sanglinic recalcitrant sd cada victima ei. Cazul acesta se intémplé numai in familiile ignorante, mai ales la sate. Sunt périnti care, in momente de nevrozitate, din rdsbunare asupra copiilor lor, le atribue epitete de inferioritate, prostindu-i si sugeréndu-le anumite slabiciuni, cari, repetandu-se des, devin idei fixe. Din acest moment ideia fixd incepe sd-l predomine gi in mod succesiv il submineazd. Germenul inferioritafii e in continud desvoltare. Judecata lui slabé se lupté cu sofisme, cari toate infdfiseazd micimea lui, micsordéndu-i amorul propriu. Tsi mai sugereazd singuri sldbiciuni. Acestea se accentueazd mereu. Incepe sé vada in semenii sdi niste uriagi, niste oameni de o mentalitate suverioard, iar pe sine se vede un inferior muritor, cu existenfa inutild. Materia acestei sldbiciuni mintale e aceeag la tofi pacientii, Ea constd in dispretul eului si supra-evaluaree semenilor. Lipsa de certitudine in hotdrare si actiune. Chiar ideile superioare apdrute in centrul constiinfei bolnavului, ramén simple dileme in sens inferior. O noté caracteristicd este si lupta cu sine insugi. E 0 complexitate de sugestii si auto-sugestii distructive. Simptomele variazé ceva dupa temperament. In general au nota melancoliei. Tacere, o supunere oarbd. Bolnavul se izoleazd de colegii sii. Sté mai mult singur, sau in cercul inferiorilor. Ocoleste copiii agresivi. Cand totusi este atacat, nu se apdrd. Reactjoneazd numai prin sbucium sau plans. Pacientului nu-i place jocul. In scoalé e atent, dar cand i se cer pareri personale gangdveste fara infeles. sau nu réspunde deloc. La problemele deslegate cu clasa raspunde f, rar, si atunci férd certitudine. Initiativa ii lipseste. In toate manifestdrile lui se inchipue si chiar pare un nenorocit. Boala se poate determina prin metoda de observare directé si indirectd. (Metode pentru studiul individualitétii de I. C. Petrescu). E principal s& nu se faci confuzii cu temperamentul melancolic say cu alte cazuri de anormalitate.12 _APOSTOLUL Pentru_a ne feri de confuzii, si se stie cd boala aceasta are un leac : e sugestia. Precum microbii patogeni vindecd bolile la cari dau nastere, astfel si sugestia vindecd bolile eare se nase sub influen{a ei. Copit bolnav de sentimentul inferioritafii, la primele incurajdri va da semne de convalescenja. Exercitand asupra pacientului o influenfaé sugestivd, in sensul ridicdrii valorii lui personale, daca nu e f. gravid, in timp mai indelungat se va reface_complect. Cazurile grave sunt curabile nu mai prin hipnotism, psiho-analizd etc ; deci le vom da in seamé medicilor specialisti in cunoasterea si tratamentul ie. IOAN POPA Arimoata—Talpa Sa-i caéutam... ° Sub un cer mohorit, al unei seri de Januarie, in fata unei case sirScacioase, dela margina mahalalei apusene a Filticenilor, eu acoperigul topilat, ea un simbol al unei supreme umilinte, cu prispa niruité, o fatt cam de 15 ani, modela, dia zApadd, un chip omenesc, Incalfaté ou nigte ghete cnorme, barbitesti, cu talpa desficuta, fara ciorapi pe picioarele de copil anemeiat, cu o rochiti de stambé decolorata de vreme si sub care se ghicia un trup firav, neindeajuns de hranit si cu paral in plete scurte, de culoaren cafelei prajite, tncadrind o fat& ovala, far exprosie gi pe care lipsurile de tot felul isi intipirjsert urma, anonima de 15 ani lucra zorit& la statuia de omit, In mijlocul dramblui, in semicoro, stitca un grup care privea tacut la mana ce modela gi scotea via{é din uriasul bulgire de zipadi. Am oprit sania din mers gi-am privit si en, alAturi de ccilalti specta- toti, reprozentanti ai varstoi intre 6 si 50 ani, femoi gi barbati, De obicein, cand stau mai multi ini, fard treaba, zboari glume, fisnesc ironii; aici, fnsi, toti cei de faté stdteau tacuti, sorbind cu ochi lacomi, migcarile nervoase ale mainelor scluptoritei, care modela fara a se sinchisi de cei ce-o priveau. Si’ntradevar, simteam gi cu un fel de fascinare ce-o exerciti asupra privirii, mana artistei, acea mané asa de slaba, de firavé, dar forma in migcari, Tar in t&cerea aceea, asem&nitoare ticerii ce domneste in templele pigine, parasite, fata tsi purta cn-atdta siguran{é mana, pe bulgarele rece, mana protejati de-o manugi rupti, spre-a o feri de zgarieturi gi pe care-o scotes. din cfind in cand, pentru a o inc&lzi cu suflul cald al gurii,.. Agteptam si admiram, Si dup& aproape un sfert de ord, in fata cdsutii siricicioase, dela rohatea Filticenilor, rasirise, din zApada fara viaté, sub mangiierile mainei unei fete infratiti cu mizeria, dar ndscuti artisti, un bust de copili, cu mainele perfect modelate, ficind la cot o gratioasi indoi- turé, cu sinii de-abis pronunfati, cu umerii atat de perfect modelati, incat, asteptam si se migto, parol, Odaté aceasté parte a corpului gata, se incepu modelatul capului; dar, cum aveam de mers drum lung, n’am sai putut astepta si-am pornit inainte, a pe loc ceata de spectatori, si admire opera ce lua forme vii, sub ii lor,..APOSTOLUL 23 Si cum strébaéteam: drumul spre cas’, adanc impresionat, am cugoetat c& ceeace a fixat locului, in ticere impresionantd, pe acei ingi, b&trini ‘gi copii ceeace m’a oprit gi pe mine, cu toatec’ eram aga de zorit, nu putea fi alteeva, decat puterea miraculoas&é a Artei si cdreia, e peste putint’ a-i rezista, Aceastd putere, acest suflu divin. cu care Creatorul a inzestrat pe copila dia casa sdricdcioasi, El a scos-o afara si nesocotind frigul gi privirile stinjenitoare ale curiosilor gi uitand s&racia cotidiand a mesei, a cdutat sé jerttiascé truda, zeului stapin pe snfletul stu, modelind bulgirele de z&pada, cu-atata uitare de sine. Atata, micar, dacd soarta n’a voit altfel cu dansa!., Sicum mergoam aga, prin seara cizuti pe nesimtite,, imi apirur& yedenii in fat&: ...un atelier vast si'a fata unui bloc de marmord de Carara, ou dalta si ciocanul in mini, cu niste ocholari mari, vedeam pe artista snonim& de 15 ani, 0 vedeam cum din marmora rece, scoate chipul Atenel.. Vedeam, apoi, bustul de zipadi.,. casa mizerabili dela rohatca.,, ghetdle onorme, rochita decoltati de vreme.., un vultur cu aripele frante fn pulberea unui drum... soe * Noi toti, cei risipiti po'ntregul intins al Tari, si cdutim pe cei peste cari Duhul Artei gi-a lsat harul, s&-i cfutim pela margeni de mahala unde-i durere multi gi multi mizerie, si-i chatém prin s&tuce pierdute pe viroage de piraie de munto, prin colibele cétunelor inghitite de orizonturi far& cuprins... Si-i cdutim pe ei, inspiratii, si le intindem mana, si le mijlocim drumul spre dalti, spre bisturiu, spre lup&, spre penel, spre deslegarea atdtor taine ale Firii zgarcite., Sa le mijlocim drumul spre culmi, ofci maine, ei vor fi mandria Neamului, GR. STURZU Tarzia—Baia Invatatorul si cultura Dat fiind rolul invafatorului ca factor politic social si cultural In educatia cetdteneasca, trebue si meditaém serios la pregatirea lui a toate raporturile, pregatire care sd-] ridice la ¢ndltimea cheméarii sale. Ca sd putem rdspunde cu demnitate la aceasta chemare. trebue sd muncim zi si noapte spre a ne consolida prin noi ingine o temei- nicd cultura generala, adaugand la putinele cunostinte dobdndite fn scold, noui cunogtinte in toate ramurile de activitate. nsolidarea gi inmultirea cunostintelor ce trebue sa le posede orice misionar, nu se pot realiza, decat, printr’o muncé titanicd. RAsfoind literatura rom4na gi streind gi cetind viata si opera oamenilor mari, rim4nem uimiti, vazdnd cd aceste mari personalitagi si-au cAgtigat gloria lumii, nu atat prin talentul lor, cat mai cu seam& prin vointa gi prin munca lor fncordata. entru a scrie ,Rasboiu gi pace", Tolstoi a. consultat aproapeAPOSTOLUL. cinci sute volumn de istorie. Existé vre’o 12 manuscrise ale ,,Sonatei Kreutzer“, iar romanul sus amintit a suferit si el o duzina de revizii. Deasemenea Flaubert, inainte de a scrie ,M-me Bovary“ avea e masa sa de lucru 114 volume, iar pentru a scrie,,La lentation de Saint Antoine“ consultase 249 volume. O mie cinci sute de volume cetise pentru a scrie ,Bouvard et Pecuchet", iar pentru ca s& descrie un capitol din ,M-me Bovary“ relativ la o gospodarie rurala, cetise plicticosul tratat despre ,Cresterea si educatiunea artisticd a cailor si vitelor coruute", precum gi 13 cataloage de gospodarie ruralé, tot atat de plicticoase ca gi nigte tabere logaritmice. Exemple de acestea nu le gisim numai in literatura streind, ci siin literatura romana. Un Gr. Alexandrescu ramas de timpuriu orfan, s’a ridicat cu fabulele, impunsaturile si meditatiile lui, pana la La Fontaine, Boilleau si Lamartine, numai datorité muncii sale pro- digioase fn domeniul literaturii si compozitiei. Ispirescu ca om al meseriii sale de tipograf, a trecut incet gi treptat prin toate fazele de ucenic, lucrdtor, sef de atelier, tovards gi tm urma stApan al tipografiei sale, numai datorita rabdarii gi acti- VitSH sale necbosite. Zinn Iucra ia Yipografie pentru arqi intestine familia formata din sotie si 7 copilasi, iar jumatate din noapte o petrecea cultivandu-se si scriind frumoasele sale povestiri, pand cand a cdzut ca traéznit de o congestie cerebrala, in dimineata zilei de 21 Noembrie 1887. Cunoastem viata si opera marelui Emineseu care cutreiera lumea purtand in geamantanul sau operele lui Géethe, Schiller si ale lui chopenhauer din care se instruia singur, in clipele sale de liniste si libertate. Cand am vorbit despre Ispirescu, Eminescu si altii cd se instruiau singuri gi cind am amintit despre Tolstoi si despre Flaubert cari consultau sute gi mii de volume pentru a scrie o carte, ne ducem cu gAndul imediat la biblioteca. Biblioteca leagd pe invdtitor de culturd i deci ea nu poate lipsi din casa unuiom cu dragoste de invatdtura. Va este singurl povatuitor tn, medial tugust dele tark gi staged sprijin al invatdtorului constient de nobila sa chemare. In serile lungi le iarnd, la sdrbatori ca si fn vacante, invdtatorul trebue sd stea de vorba cu biblioteca sa gi sd se instruiascd singur, deoarece pregitirea invat&torului mai este gi o conditie din punct de vedere al prestigiului corpului din care face parte. Contactul ce fnvatatorul il are adesea cu ne cu studii Superioare, l-ar pune in situafii critice atunci cdnd convorbirea s’ar extinde si in alt domeniu decat cel scolar. Pregatirea invafatorului nu trebue sd se margineascd numai la treptele formale si la cateva principi de invatimant... S’au vazut invdtatori cari n’au stiut sa spue titlul unei carti literare sau peda- gogice; atuuci cdnd comisiile examinatoare le-au solicitat aceasta. Este dureros fn veacul acesta si afirmim acest adevir, ins& realitatea este marturie sigur’... Marele Géethe a spus cd: ,Nimic nu este mai pagubitor pentru scoala, decdt un fnvatitor care nu stie mai mult decdt trebue sa stie elevii sdi.“ Multi tnvatatori se simt compromisi s4 afirme in societate cd inainte de a intra in clasi, mediteazi asupra lectiunei ce va preda clevilor si in consecinfé nici nu fac acest Tueru, »Orele de pregatireAPOSTOLUL _ sa fie ore de sarbdtoare". spune Scharrelmann, iar d-1 Nisipeanu spune ca ,Daed in sufletul invatatorului, cand mediteazd asupra lectiunilor lui, nu se coboara o parte mdcar din starea aceia a pietatii solemne care cuprinde pe un adevdrat credincios cand ia parte la o slujbi sfanta, daca e imboldit in meditarea lectiunilor numai de frica de legi si regulamente, ori intr’un caz ceva mai fericit numai de sentimentul rece al datoriei, dacd isi socotegte cariera numai sub unghiul de privire biurocratic, functionaresc, el nu va contribui cu adevarat la prosperarea tarii lui.“ Posedand o temeinicd cultura generali si un_ tact pedagogic desdvargit, nu ne mai rémane decat sa fim practuali si constiinciogi in implinirea obligatiilor fata de cariera gi isbanda ne zdmbegte. »Nu voiu uita nici odata reguralitatea matematica cu care intrau la curs profesori ca Tomoviceanu si Maiorescu, precum i grija_ gi munca ce depuneau pentru a-si pregati lectia" spune d-I N. Pandelea care l-a vazut pe Maiorescu cum igi invata cursul pe de rost, inainte de a intra in sala de studii, lata ce inseamnd exemplul pentru elevi. O sfanté datorie avem de a ne consolida temeinic o cultura profesio- nal& si general gi atunci ne vom ridica prin noi ngine la demnitatea numelui de ,iavatdtor“, nume_ purtat de Mantuitor. Pe langa cultura, ne trebuie solidaritate gi actiune. Ori, con- statam c& aceste doud din urma ne cam lipsesc. Nici astizi, dupa atata timp dela infiintarea_,Asociatiei gene- rale“, nu se gasesc toti invatatorii tnscrigi in asociatie si multi. nici nu s’au abonat la revistele asociatiei generale, la revistele de cultura, sau la aceasta revista ,Apostolul", vadind prin acest fapt o lipsd totali de colaborare intru atingerea idealului de revendicare moral& si materiala cdtre care nazuim. Ne ametim de frumusetea vorbelor gi n’avem curajul sa’nlocuim vorba cu fapta noastré. Ne incdnta ideia cd gcoala pregateste viitorul tari, degi efcctele scoalei asupra muncii ce trebue si se desfagoare pentru progresul acestei {dri, nu tocmai se vad. sd reugim in acest singur rost, trebue neapdrat si mergem pe drumul faptelor, si ramdnem ca gi in rdsboiu, oameni de sacri- ‘iciu si si ne mentinem cel putin demnitatea morala printr’o continua instruire pe tardmul stiintei si prin exemplul ce vom infatisa socie- t&tii, aducdndu-ne aminte de versurile celui ce se odihneste sub umbra teiului sfant la Belu: »Daca propria ta viata singur n’o tii pe de rost“ »Au sa-gi bata altii capul s’o pdtrunda cum a fost?“ VASILE N, CIUBOTARU—Boboesti36 —-APOSTOLUL Fisa_individualitatii scolarului. Una din problemele mai insemnai —cunoasterea $i respectarea individual Din experientile gi observafiunile facute, s'a putut constata ca ‘sufletul copilului nu este la fel. Acesta este astézi un adevér bine dovedit. Deci aver de educat individualitati diferite, incipiul nou de car: trebuie sd finem seamd astdzi in educatfie este principiul individualizdrit educafiei. Desi greu de pus in aplicare la scoalele noastre primare, un educator convins si devotat irebuie sd tindd cdtre a- ceastd tintd si pe cat va fi posibil, sd inlature greutatile. ifia primd, care i se cere unui educator, pentru a pune in practicd principiul individualizdrii, este tocmai mestesugul de a cunoaste individuali- tatea fiecdrui copil. Dupa mai multi pedagogi romani (D-nii C. Radulescu Motru, Gh. Gh. Antonescu, Gavaénescu) definifia acestei nofiuni este urmdtoare: 1. Individualitate este nota specifica indscuté a fiecdrui individ. 2. Ea este o unitate singuraticd, care nu-si gdseste indentitate in alté individualitate- 3. Individualitatea este o realitate psiho-fizicd, cu care orce individ se nagte. refinut este faptul cd intre individualitate si persona’itate se face confuzie. Pentru a ne edifica trebuie sa cunoastem: Individualitatea este ceva real. iar personalitatea ceva ideal, Desi s'ar parea ca studiul individualitatii este 0 problemd noud, ea are insd un trecut destul de vechiu. In antichitate : Pytagoras, Socrates, Juvennl s. a. finem seama de ea, cdci fdceau oarecare examinare acelora cu care aveau sd lucreze. In evulmediu : Soke, Ronssean, Pestalozzi s. a. ne arataé inscrierile lor destul de precis 7éspectul individualitajii. Pedagogii modern: Reins, Binet, Neuman, Dewey, Wund, Ellen Key, $. a. aduc 0 mare contributie in sustinerea acestei_ probleme. La noi D-nii Gh. Gh. Antonescu, C. Radulescu Motru, Iosif Gabrea §. @, deasemenea lamuresc gi sustin aceastd probtemd. Cercetarea individualitafii se noteaza in fisd. Metodele care s'au_intrebuinjat la cunoasterea individualitatii, pana @ se ajunge Ia fisd, au fost: I. Metoda caracterolegicd, care cerceta ca- racterul, II. Metoda testelor, sau scara metricé a inteligentii, a lui Alfred Binet si Semion care au perfectionat-o. Experienfa pedagogicé a dovedit cé nici metoda caracterologied, nici metoda testelor, nu sunt suficiente pentru cuncasterea individualitati. Ele sn ocupau numai de o parte a structurei sufletului omenesc $i intrebuintau experionentul, neglijind abservatia pentru a face o cercetare complecté. Asa ga ajunsla noua metodé a figilor individuale, sau foile de observatii si care se intrebuinfeazd azi in toate farile. Prin aceasté metodd, copilul se cerceteazé asupra tuturor celor trei facultafi sufietesti si a fizicului, nu numai prin experiment ci si prin obser- vafie, nu numai in scoald, ci si in familie si in societate. Orice fig cuprinde de reguld cam aceleasi capitole. Prin notarile din figd se urmdreste : stiinfei pedagogice de azi esteAPOSTOLUL 17. 1. Cunoscénd individualitatea gcolaralui, vom putea face un invdtamét mai interesant $i activ, 2. Figa ardtand puterea fiecdruia gi preciznd firea copi‘ului roman, vom putea cu ajutorul ei sé dém un invdféméant dupd puterile scolarilor si tot adatd_un invd{amént natiana’. 3. Figa avénd consemnata in ea toate observatiile si toate experientele despre copil, va putea fi clasificat mai exact, cum il clasified catalogul de azi. 4, Mai mult ca toate, f:sa va ga indicafiuni precise Pentru orientarea profesionala de vitor a fiecdrui copil. Dacé peniru alcdtuirea unei fise se cer cunogtinfe deosebite, pentru complectarea raspunsurilor dintr’o fisd se cere pregatire speciald, care se dobandeste, dupdé cum araté D-| Prof. C. Radulescu Motry ig laboratoriile si semindriile pedagosice depe léngd universita{i. Dar pe langd pregdtire, se mai cere gi o muncd indelungata i instrumente, (texte) etalonate ne- cesare pentru a face o treabé serioasd La accastd munca suntem obligati de lege prin art. 118 si 119 iar in ceiace priveste pregdtirea gi mijloacele necesare, trebue sd recunoastem cd ne lipsese $i deaceia si cduttéim a le gasi. Complectarea réspunsurilor la figa individualitatii desi este 0 munca a peniru noi invd‘atorii, pentru motivele ardtate, insd fiindcd ea este o lucrare absolut necesardé pentru programul educatiei, avem datoria, dar trebuie sé avem si dragostea care sd ne indemne pentru punerea in prac- ticé a_acestui principiu. Pentru aceasta trebuie sd ne pregdtim incontinu, ca sd fim in curent cu toate progresele pedagogice ale timpului. Fiecare sé facem dovada ed suntem Ia indlfimea chemarii $i in ceiace priveste pregdtirea profesionald si in ceiace priveste constiinciozitatea. GH. BOANCA e Spicuiri A. Din articole nepublicate, 1. DI Gh. Savinescu, Cracaoani, tn articolul sau .impresii gi pareri in legatura cu un core cultural‘, araté programul care sa desfaguret Ia cerenl cu‘tural tinut la Magazia, descriind cadrul mizerabil in care s’a finut gedinfa publica : fntru’n gopron din dosul unei case, care se zice c& © g00ala, intrucdt tn acel sat nu so afl’ un local propriu. Ca toaté interventia facut’ de conducitorii cercului, de a obtine localul monumental al b&ncei populare ce se afl& fa apropiere de aga zisa scoala primira. nu s’a ajuns la nicio intelogere, astfol ci o manifestare culturala oa cea pela cerr, a trebuit s& ge tind tn sopron. Cu drept cuvant scrie tndurerat dl, Savinescu : in timp ce satul esto tnconjurat ou p&duri do brad de toate pirtile, de doud fabrici de cherestea si cu butuci ce stau deoparte gi de alta a drumului, ca chibriturile, impie- dicand aproape circulatia, lipsa unui local de gcoala, demoralizeaze in primul rind pe colegii cari muncesc in condifii neprieluice gi in al doilea rand scade18 APOSTOLUL prestiginlui ,Statului fn faja satonilor, !“ Cam aceiagi situatio e gi la Cra- caoani gi in alt& parte, Si-atunci a cui e vina ? Statul nu face, c&ci las& in sarcina comunelor clidirile de scoli. Or, comunele nu pot sd intretina nici geolile existente cu strictul uccesar, necum 83 mai facé gi elddin. Aga se explic& dece gcolile au rimas cu acelag mnterial didactic, cu acelag mu- bilier de acum 30 ani. O p&rere buna pe eare o d& D-1 Savinescu, este gi aceia a procurarii de material didactic potrivit timpului in care ne gasim, Astfel nici azi, dupi 17—18 ani dela razboiu! wntregirii, nn avem tablourile care si zugriveasc& luptele dela Maragti, Marasegti, Oituz etc, Co face Casa gcoalelor ?, Nu este timpul sf ria activitatea de dinainte de rizboi ? 2. DI C. Mercore, inv. Podoleni—Buia int:'un scurt articol indeamna oolegii la rdspandirea pomilor in satelo si ja scolile unde profescazs, Descrie impresiile dintr’o cilitorie prin sate lipsite de hvezi, unde in arzAtonrele zile ale lui Cuptor, batranii, bolnavii si copii sunt nevoiti «A stea in umbra tindei casei, cdci ei nu av parte de umbra pomilor din gradiné gi nu cunose gustul fructelor dulci si ricoritoare. 0 gcoalé fara flori, fara pomi, ff-A umbr&, aduce a pustiu, pe cind o groalé inconjuraté de o gradina de pomi este mai atrdgitoare, mai cdutata“. In grédina de pomi. avem o sala de clas&, laborator, muzeu natural, scoala in aer liber, cimp de experierta. Aici se inva{a disciplina prin libertate, aici se ohservi cu folos atatea fenomene, Articolul se termuse .: cu inden le plustre de pomi la gcoala, la biseric&, in sat, pe zonele drumuriior, oriunde, cici prin aceasta se pot face raiuri de frumusete gi comori de bogitie. Indemnul acestui fnamorat de pomi, meritd toatd atentia. B._Carti. 1 A apérut al doilea roman a tindrului T. C. Stan, cu Titla ,Eu‘ Tina gi Adam, editura ,Cugetarea“, Actiunea se petrece la Tg, Neamt, Scris intro limba aleasé gi plécu'a, are darul si te farmece si si te tind incordat pana la sfargit, Cu acest ro- saan, conjudefeanul nostru se plaseazd hotirat pe drumul literaturii neastro, apreciat de criticii gi literatii cei mai de seama, e Concursul de ,Compuneri libere-ilustrate’. deocamdati numai cu elevii din clasa IV-a de la scolile primare din judet, —anunfat fa mmmérul treout al revistei,-- se aman pentru luna Mai a. c. Subiectul nu-l anuntim, cum am scris in numérul trecut, decarece in- tentiondm a concentra in Piatra-N. elevii candidati si ai pune s& lucrese fn fata noastra Cu acest prilej, —comitetul nostru,— se va {ngriji ca elevii si poata lua o mas& comuni, s8-i fotografiem gi apoi si-i conducem a vizita oragul fn tot ce-i interoseazk pe copii,APOSTOLUL 19 Participantii vor fi numai din clasa a [V-a gi fmbracati in costum national, pe cat se poate. Rugém pe doonii colegi care predau Ja clasa IV-a si ne comunice numele elevilor dn clasele d-lor caro ar putea ealétori la Piatra-N, pe cont Propriu spre a participa Ja concurs, cunescand c& nu pot lua parte decat cel mult trei elevi dintr’o clasi, Vrem si dim acestui concurs un caracter de sirbitoare geolareascé si de acei rugim colegii gi colegele si-gi puna toi iuteresnl gi sufletul pentru buna rengité a concursului. Deasemeni ii rugim a ne comunica pana la 20 Aprilie a. c. vel mai tarziv, numele participantilor elevi, Elevii de la tard, dela mai multe gcoli pot veni in cdrute condugi de cdire an iavatator Data exacta gi alte amAnunte in numarul yiitor, Pa. atunci agteptim inca pareri Comunivarile le faveti revistei pe cirti postale san prin direotii »APOSTOLUL* e Dela ad-tia si redactia revistei. 1, Porrivit planului de activitate, u ma ca iin sularul depe Februarie, s& se retina a Il-a raté a abonamentului po primul an al revistei noastre Aceast& rati a fost retinuta fusi din salarul de pe luna Martie, Rugam pe d-nii delegati cari au primit foile de abunati gi n’gu varsat sumele, si lo verse la administratie, odaté cu inapoieiea statelor de salar semnate, 2. Tinem sé ardtim gi de deta accasta dificultatile ce ni le face dele- gatul cu plata salarului la Buhugi nici acum n’a varsat sumele retinute pentru rata | a abonamentolui, desi a fost perscnal rugat Intrucat multi din colegii din aceast& circuuscriptie ne-a aratat o& li s'au retinut abonamentele, am facut cunoscut autoritatilor gcolare sé cerceteze gi si ia masuri pentru a nu se mai repeta aceste incorectitudini. 3. Intrucat la redactio s’a primit mult material pentru publicat, 2: amanat publicarea ,Cronicoi. Deagemeni riman ined articole de publicat tn numarul viitor, Rugiim ins& colaboratorii nostri si ne trimith articole sourte (maximum 4 pagini de caet) scrise citet gi ou tnteles. Primim unele articole din care nu sti ce s& alegi. Mai multi atentie la construirea frazelor gi fixarea ide- ier. Chiar daca revista noastri este provincial’, nu ne putem prezenta ori- cum, céci fn ea so oglindeste nivelul de cultura al nostru gi ea intr po mAini care ne judeci si ne apreciazd, 4, Rugim cititorii nogtri ubonafi, si rsspAndiabos revista gi la prietenii cari nu s’au abonat ined. Incepand cu No, 7 putem primi {nc& noui abenafi. Doritorii si ne scrie din timp.20 APOSTOLUL RECENZi!1 Crima_si pedeapsa de DOSTOEVSCHI Orice operd este iuterpretata in felutcum vede persoana care u citrsto. §i acest fel de a vedea, sta in strausd legatura eu el paihifizie, gradul de eulturdé gi modul de asimjlare al fieciruia. Pentru aceasta se nase pare diferite asupra unei c&rti. Toti oamenii au o sciuier, dar aceste seantei 1.u se aseamAnd. De aici critica in orice directiv culturalé. tcorii care de care mai elocvente gi cu motive de convingere mai puternice. Fiecare fused rém&ne convins de teoria a cAsui germene ¢xirta, in su- fletul sdu. Deci dacd imi iau indrazneala de a face recenzia wnui rowan psihologic din istoria literatorii universale, nu ma pot impaoa sufleteste cd sunt stipin pe toaté intentia autorului, Este o simpla parere individual mai aproape sau mai departe de adevar. Felul de atunci problama pishologicaé este un unic in romanele uri- versale, Planul, executia si apoi remuscarea lui Rascolnicuf sunt frdmautisi de suflet ce-fi da tiorii adaocului din inconstient. Din alte opere a marelui romancier rus, se poate deduce cA insusi Dostoevschi a r4pit viata unei fetite depe cand era student. Motivele tu sunt bine cunoscute. $i nu ar fi lucra de necrezut, cAci numai unnl care a trecut frazele de sbucium sufletesc aya cum a trecut Rescolnicof a putut creia o astfel de oper& psihologica, pentruct tntreg romanul nu este decat un adane stndiu psihologic care ne adanceste in taina spiritului. As punoo intrebure { Fondul Romanului nu cumva atinge moralul social ? Cati studenti no au wstazi uo soarté gi mai cruda ca a lui Rascolnicof? Este bine s& vcida pe acei cu care au conflicte banegli ? Cate mii de crimes'ur tnregistra zilnic 2 ‘Vom raspunde : studentul rus dela inceput ni se pare misterios. Dela inceput par’cd ai facepe si citesti .Sarmanul Dionis* a lui Eminesen Rascolnicof nu este un om normal, Pe aceasti baza de anomalie el isi clidegte un sistem filozofic care-i aprinde creerii gi cfind se vede in cadrul unei mizerii zdrohitoare, se Hota- regte s& so smulgé acestui mediu. Cum ? S& ucidaé pe cdmat&reas’. s&-i ia banii si obiectele amanetate. Filozofia sa fi soptia ci nu este nici o gregala a ucide pemtru a-gi ajunge un scop. Degi invoacd puterea cerului, pentru a-! opri dela aceasta faptd, totugi © comite, Se vede cé puterea cerului nu i-a venit in ajutor. Se vede clar cA tipul Rascolnicof este o fesire din cadrul lumei obigtivite. Si pentru a- ceasta Dostoevschi l-a tusareinat si omoare. Dect fondul romanuln{ nu-l putem caracteriza ca imoral atft timp cat eroul este anormal. Partea moraJA a romanului este remuscarea, caci stu- dentul avea si clipe de Iuciditate cimd putea s& judece sdudtos, dar avea si momente cfnd igi pierdea constiinta. In totul, romanul ramané o adanca psihologie, cu frumoase isvoare de oglindire a tdineler vietii. Inv, VIERU-BalanestiAVIZ. Invatatorul C. Mercore din Pocoleni—Baia roag& pe colegii din Jud. Neamt si indemne satenii sa-si procure pomi din vepiniera sa. Acolo unde se va lua un numar mai mare de pomi, se vor da pomi gratuit pentru scoala. Cine voeste lamu- riri in privinta pomilor si a gradinelor scolare, sé se adreseze D lui Mercore care sta la dispozitia oricui. Catre colegii din jud. Neamt Daca n’ati trimis pana acuma, sunteti rugat cu insistenti sd trimiteti, fotografia D-v. la_,Albumul invatatorilor din jud. Neamt“ pe adresa d-lui Victor Sandulescu, inv. Grumazesti-Neamt, impreund cu biografia respectiva, insofite de suma de lei 4o, costul cligeului. Va fio amintire frumoasd sie pacat ca D-v. sd nu figurati Intr’o_asemenea lucrare, unica in invatdémantul primar din acest judet Se primest2 colaborarea oricdrui membru al corpului didactic primar sau secundar, precum si a persoanelor ce sprijina cultura si inva- {Amantul primar. Subiectele tratate vor fi in sensul programului anuntat. Articolele vor fi scrise citet, pe o singura pagina, in marimea de % coala. Pentru a se putea publica articolele intr’un singur numar al revistei, nu vor fi mai lungi de 4—5 fete. Recenziile vor fireduse la 2 pagini. Articolele nesemnate, nu se publica. Manuscrisele nepublicate nu vor {i inapoiate. Articolele pentru publicat, se vor trimite pana la 20 ale lunii. Comitetul de conducere al revistei, isi ia angajamentul cd va scoate revista un an, oricare ar fi riscurile. Apeleaza insa la concursul colegilor intelegatori. REDACTIA SI ADMINISTRATIA REVISTEI ,,APOSTOLUL” C. Luchian, revizoratul scolar, Piatra-N. La aceasta adresa se vor trimite schimbul de reviste, carti, manu- scrisele, recenziile, precum si orice coresponden{a referitoare la redactia si administratia revistei. IMPRIMERIA JUDETULUI NEAMT